Noutăţi CoE-RM - Decembrie 2013

30.12.2013

Condiţii prietenoase pentru martorii minori
 

O iniţiativă legislativă de modificare şi completare a Codului de procedura penală al Republicii Moldova pentru a asigura audierea martorului minor în condiţii prietenoase copilului a fost înregistrată la Secretariatul Parlamentului.

Modificările şi completările propuse sunt conforme prevederilor Convenţiei Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale si a abuzurilor sexuale, adoptată la Lanzarote la 25 octombrie 2007 şi ratificată de Republica Moldova la 19 decembrie 2011, care stipulează că fiecare ţară parte urmează să ia măsurile legislative necesare în scopul asigurării desfăşurării procesului penale în interesul superior al copilului si cu respectarea drepturilor acestuia.

Detalii 

27.12.2013

Setul de documente în atenţia persoanelor care doresc să se adreseze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Condiţii mai stricte pentru sesizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2014, odată cu intrarea în vigoare a noului articol 47 din Regulamentul Curţii. Un nou formular de cerere, este disponibil pe pagina de internet a Curţii ((www.echr.coe.int), precum şi documentele de informare care vor ajuta reclamanţii să îndeplinească formularul cererii respectând noile reguli.

 

Detalii

17.12.2013

Hotărârea CEDO în cauza Lipcan împotriva Republicii Moldova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărârea în cauza Lipcan împotriva Republicii Moldova (cererea nr. 22820/09).

Cauza vizează probleme care deja au fost tratate de către Curte. Reclamantul se plânge de neexecutarea unei hotărâri definitive pronunţate în favoarea sa. El invocă în special Articolul 6 § 1 (dreptul la un process echitabil), Articolul 1 din Protocolul nr. 1 (protecţia proprietăţii) şi Articolul 13 (dreptul la un recurs efectiv). Curtea a constatat în unanimitate încălcarea Articolului 6 § 1 din Convenţie şi a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 şi a acordat reclamantului 32.613 euro cu titlu de prejudiciu material, 1.500 euro cu titlu de prejudiciu moral şi 100 euro pentru costuri şi cheltuieli.

Detalii

11.12.2013

Consultări publice "Servicii medicale de calitate pentru persoanele deţinute în penitenciare"

Ministerul Justiţiei organizează consultări publice cu privire la Propunerea de Politică Publică cu tematica ,,Servicii medicale de calitate pentru persoanele deţinute în penitenciare". 

Materialele complete ale proiectului Propunerii de Politică Publică, pusă în discuţie, sunt accesibile pe pagina web oficială a Ministerului Justiţiei - www.justice.gov.md, rubrica - transparenţa decizională/consultări publice. 

Detalii

11.12.2013

Condiţii mai structe pentru sesizarea CEDO

Condiţii mai stricte pentru sesizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2014, odată cu intrarea în vigoare a noului articol 47 din Regulamentul Curţii.

În scopul de a ajuta reclamanţii să respecte aceste noi reguli, Curtea va elabora materiale informative, atât în formă scrisă, cât şi în format multimedia, nu doar în limbile oficiale ale Consiliului Europei (franceza şi engleza), dar şi în limbile oficiale ale Statelor părţi la Convenţie. Un nou formular de cerere, simplificat, va fi disponibil pe pagina de internet a Curţii ((www.echr.coe.int), după 1 ianuarie 2014, precum şi documentele de informare care vor ajuta reclamanţii să îndeplinească formularul cererii în conformitate cu noile reguli. 

Detalii

CEDO:informaţii utile

10.12.2013

Hotărârea CEDO în cauza Ceachir împotriva Republicii Moldova (cererea nr. 50115/06)

Reclamanta, Tamara Ceachir, s-a născut în 1941 şi locuieşte la Chişinău. La 17 octombrie 2000 ea a fost agresată fizic la Piaţa Centrală, Chişinău, de o vânzătoare. In urma incidentului reclamanta a fost spitalizată cu diagnoza de comoţie cerebrală şi contuzie.

In fata Curţii, reclamanta s-a plâns de încălcarea prevederilor  art. 3 al CEDO (interzicerea torturii), art. 6 § 1 al CEDO (dreptul la un proces echitabil), invocând tergiversarea procedurilor de către autorităţile naţionale, care au avut ca efect nefinalizarea cauzei. Invocând art. 5 (dreptul la libertate şi la siguranţă) şi 17 al CEDO (înterzicerea abuzului de drept), reclamanta s-a plâns de neatragerea la răspundere a persoanei care a agresat-o. De asemenea, reclamanta s-a plâns de lipsa unui recurs intern efectiv în sensul art. 13 al CEDO. De asemenea, reclamanta a pretins că a fost discriminată contrar prevederilor art.14 al CEDO pe motivul vârstei şi situaţiei sale materiale.

Noutăţi UE-RM - Decembrie 2013

• 2013
• Arhiva 2011-2012

 26.12.2013

 A fost aprobat Planul Naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2014

În baza acestui plan, urmează să fie asigurată transpunerea a 83 de acte ale Uniunii Europene. Măsurile legislative naționale, care vor realiza transpunerea, includ 58 de proiecte, dintre care 16 legi, 31 de hotărâri de Guvern și 11 acte departamentale. Peste 40 sunt propuneri de acte noi, iar 15 urmează să fie acte de modificare.

 Detalii

 23.12.2013

UE a oferit Republicii Moldova prima tranşă de 15 milioane de euro

din sprijinul bugetar total de 60 de milioane, pentru continuarea reformelor în sectorul justiţiei, conform Acordului de finanţare semnat la 14 iunie curent la Bruxelles,

„Uniunea Europeană va continua să ofere tot sprijinul necesar pentru ca reformele începute să fie implementate cu respectarea deplină a valorilor şi standardelor europene, iar aceasta va asigura consolidarea democraţiei şi instituţiilor de drept, va intensifica lupta cu corupţia în sistemul judiciar, va asigura respectarea drepturilor omului şi a bunei guvernări”, a menţionat ambasadorul Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE în RM.

Pentru ca R. Moldova să beneficieze în continuare de suportul bugetar din partea UE este nevoie ca, în 2014, să respecte mai multe condiționalități legate de reformarea justiţiei, procesului de urmărire penală, executarea hotărârilor judecătorești, sistemului de justiție juvenilă, intoleranța față de corupție, și o serie de măsuri în domeniul protecției drepturilor omului. Suma de 60 de milioane de Euro constituie pentru R. Moldova suport bugetar nerambursabil.

 
16.12.2013

Vinurile din Republica Moldova – acces liber pe piața europeană de la 1 ianuarie 2014

Cea de a 3285-a reuniune a Consiliului Agricultură și Pescuit, a adoptat decizia privind preferinţekle comerciale autonome pentru Republica Moldova 

Piaţa UE se deschide complet pentru vinul din Republica Moldova, de la 1 ianuarie 2014,

Consiliul de Miniştri din statele membre UE a aprobat o reglementare propusă de Comisia Europeană, prin comisarul european pentru Agricultură Dacian Cioloş, şi susţinută de Parlamentul European, de aplicare a taxei vamale zero pentru importul de vinuri din Republica Moldova.

Detalii
Mai mult

13.12.2013

Reuniunea anuală a Subcomitetului pentru Comerţ şi Investiţii RM-UE

s-a desfășurat  la Chișinău, cu participarea reprezentanților Comisiei Europene, a membrilor Delegației UE în RM și ai instituțiilor guvernamentale din țara noastră.

Agenda ședinței a fost una consistentă și a inclus un șir de subiecte ce vizează evoluția comerțului exterior al Republicii Moldova - fluxurile comerciale bilaterale, inclusiv problemele comerciale regionale, agenda și procedurile de pregătire pentru Acordul de Asociere, dar și aspecte legate de climatul investițional și concurențial. De asemenea, o atenție deosebită a fost acordată problemelor din domeniul standardizării și infrastructurii calității, administrării vamale, proprietății intelectuale, sectorului financiar, măsurilor sanitare și fitosanitare (SPS), ș.a. 

 

Partea moldovenească a enunțat obiectivele trasate pentru 2014. Printre acestea fiind crearea unui organism național independent pentru rezolvarea contestațiilor, diseminarea documentației standard pentru achizițiile publice de bunuri, lucrări și servicii, armonizare legislației naționale cu acquis-ul comunitar, precum și punerea în aplicare a actelor normative armonizate.

Detalii

13.12.2013

Conferinţa Forului de Dezbateri pe Integrarea Europeană a Republicii Moldova

Forul de Dezbateri pe Integrarea Europeană a RM își propune să devină o platformă de discuții pe marginea celor mai critice provocări pe care le va avea de depășit Chișinăul pe calea integrării europene, în așa fel încât Acordul de Asociere cu UE să fie implementat cât mai eficient. Factori de decizie din Republica Moldova și UE, politicieni, formatori de opinie, societatea civilă, partidele politice și instituțiile internaționale vor contribui cu expertiza lor la identificarea celor mai eficiente soluții și politici pentru provocările care apar pe calea integrării europene. 

Detalii

 
12.12.2013

Instrumentul european de Vecinatate (IEV) suplimentat cu 15 miliarde € pentru perioada 2014-2020

 Un acord cu statele membre ale UE cu privire la șase fonduri de politică externă - suplimentat cu peste 15 miliarde € pentru noul Instrument european de vecinătate (IEV) - a fost aprobat de Parlamentul European . Finanțarea totală pentru cele șase instrumente este în valoare de peste 51 de miliarde € pentru perioada 2014-2020, și se referă la țările vecine și partenere, asistența de pre-aderare, precum și de menținere a păcii, a democrației și a acțiunilor drepturilor omului.

Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Decembrie 2013

 Interviuri, comentarii, opinii
Septembrie 2012/Octombrie 2012Noiembrie 2012 Decembrie 2012
Ianuarie 2013
Februarie 2013
Martie 2013
Aprilie 2013
Mai 2013
Iunie 2013 
Iulie 2013
August 2013
Septembrie 2013 
Octombrie 2013 
Noiembrie 2013 




26.12.2013


Bilanțuri 2013: 

• Rezultatul cel mai important al anului este parafarea Acordului de Asociere cu UE/ I.Boţan
• Reglementarea conflictului transnistrean stagnează/ V.Socor
• Ce cred simplii cetățeni despre nevoia acestei simple modernizări, numită europenizare
• „O reușită incontestabilă este relația noastră cu UE, lucru confirmat la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius” / I.Corman.
• R. Moldova nu are altă cale decât calea europeană.” / M.Ghimpu. 
• Noi avem nevoie de modernizare europeană.../ E.Muşuc

24.12.2013

„Nu avem nici un dubiu referitor la legalitatea propunerilor noastre”: Interviu cu Oleg Efrim, ministrul justiţiei, despre pachetul anti-corupţie adoptat în Parlamentul de la Chişinău.

Adoptarea legilor este un proces sofisticat, complicat, dar nu suficient pentru a obţine rezultate. Pentru a beneficia în continuare de sprijinul UE în implementarea reformei în justiţie, pentru a primi celelalte tranşe din sprijinul bugetar, fiecare autoritate trebuie să-şi facă tema pentru acasă. În situaţia în care nu vom obţine rezultatele dorite, suma se va reduce corespunzător exact pentru acea autoritate care nu şi-a făcut tema.”

19.12.2013

Anul unui pas important pe calea integrării europene: Interciu cu liderul PD, seful fractiunii parlamentare a democratilor, Marian Lupu

Europa Liberă: Bruxelles-ul încurajează R. Moldova pe calea eurointegrării. Pe de altă parte, autorităţile Uniunii Europene avertizează Chişinăul şi cer ireversibilitatea reformelor, mai cu seamă independenţa justiţiei şi lupta cu corupţia.

Marian Lupu: „Eu cred că noi am buimăcit oamenii cu definiţii de reforme. Fiindcă a devenit deja banal, fiindcă noi atât de mult am folosit definiţiile de valori şi principii şi, la un moment dat, ele s-au devalorizat. Este vorba de aplicarea în Republica Moldova a ceea ce numim noi standarde europene. Şi lupta cu corupţia, justiţia, Procuratura, poliţia, în egală măsură, când e vorba şi de aplicarea acestor standarde pentru a face eficiente şi sistemul economic, a atrage investiţii, a forma locuri noi de muncă, agricultura, sănătatea, educaţia, toate ele sunt, în egală măsură, importante. Să nu se primească că vom avea o justiţie bună şi o Procuratură bună, însă nu vor fi oameni în această ţară, pentru care aceste sisteme să lucreze, dacă nu rezolvăm problemele economice, sociale, nu atragem investiţii, nu formăm locuri de muncă şi nu stopăm exodul moldovenilor din ţară, care continuă.

Şi aici vreau să vă zic că, odată cu abolirea regimului de vize, dacă nu se rezolvă anume problema de investiţii, un climat de afaceri potrivit, noi întreprinderi şi noi locuri de muncă, ar putea în continuare Moldova să se pomenească fără de oameni. Iată de ce este o gândire identică. Şi noi, şi UE gândim la fel. Fiindcă noi vorbim de modele, pe care dorim să le vedem aici, în Republica Moldova. Deci, UE ne ajută pe această cale. Nu este decizia şi nu este presiunea Bruxelles-ului. Este decizia noastră.

Statele membre UE vin să ne ajute cu fonduri structurale, cu asistenţă tehnică, cu specialişti, cu expertiză. Şi, în mod evident, că având acest suport şi această susţinere şi Bruxelles-ul, şi autorităţile Republicii Moldova, noi suntem interesaţi ca valorificarea acestor oportunităţi şi acestor fonduri să fie de un randament maximal şi o eficienţă superioară. Evident că sunt transformări, modernizări în sisteme care merg mai greu, dar este şi firesc. Integrarea europeană este, întâi de toate, o schimbare de mentalitate. Dar şi europenii îşi dau foarte bine seama şi susţin aceeaşi reformă a sistemului judecătoresc. Noi am luat 5-6 ani de zile, fiindcă ori noi le spunem poveşti cetăţenilor că, timp de un an de zile, se schimbă totul, ori suntem realişti, responsabili şi muncim, şi oferim acestei munci timpul care este logic necesar pentru aceste schimbări fundamentale.”

18.12.2013

Marius Lazurca:  O Moldovă reîntregită cu ambiţii europene : Interviu cu Ambasadorul României în Republica Moldova

Europa Liberă: Cum trebuie valorificată perioada de după Vilnius, în relaţia dintre Chişinău şi Bucureşti, ţinând cont că instituţiile româneşti au sprijinit şi sprijină drumul european al Republicii Moldova?

Marius Lazurca: „După Vilnius, se intră în Republica Moldova, fără îndoială, într-o perioadă de intensitate maximă şi nu numai datorită faptului că perioada de implementare a angajamentelor europene devine de maximă actualitate, ci şi pentru că această perioadă coincide cu perioada ante-electorală. De aceea, în 2014, Republica Moldova va fi în situaţia de a avea nevoie, încă mai mult, de parteneri loiali, de parteneri atenţi, de parteneri realişti, decât a avut-o până acum, iar România este gata să fie un asemenea partener pentru Republica Moldova. Şi noi, România, şi noi, statele membre ale Uniunii Europene, şi noi, instituţiile comunitare de la Bruxelles,vom avea la îndemână câteva instrumente foarte simple. Iar unul dintre aceste instrumente este agenda de asociere care este un plan de acţiuni, cu proiecte concrete, cu surse de finanţare, cu termene de implementare, cu responsabili. România este gata să asume ca un document propriu acest instrument, agenda de asociere, şi să ofere sprijinul de care Republica Moldova va avea nevoie şi pe care Republica Moldova îl va solicita. Noi întotdeauna suntem în construcţia asistenţei pe care o oferim Republicii Moldova, mânaţi de solicitările pe care le primim explicit de la guvernul Republicii Moldova.”

 15.12.2013

„Avem nevoie de UE pentru a obţine un stat viabil, funcţional...”

Interviu cu directorul executiv al Asociaţiei de Politică Externă, Victor Chirilă şi istoricul Octavian Țîcu,

 Europa Liberă: Da. Cât de important este să fie această promisiune că neapărat Europa ne va chema la masa de gală?

Victor Chirilă: „Este importantă, pentru că această perspectivă de aderare la Uniunea Europeană a făcut politicienii din statele Europei Centrale şi de Est să implementeze reforme destul de dure pentru societăţile de atunci ale respectivelor state. Şi a dat posibilitatea politicienilor să facă nişte sacrificii. Sacrificii care au fost remunerate de această perspectivă de aderare.

Dar, în cazul nostru, trebuie să înţelegem că contextul s-a schimbat foarte mult, după două extinderi, apoi criza economico-financiară a Uniunii Europene şi a zonei Schengen. Cetăţenii Uniunii Europene, statele-membre ale Uniunii Europene nu mai sunt atât de dornice să se extindă la infinit spre Est. Acum, din partea acelor state care doresc să adere la Uniunea Europeană, se cer mai multe rezultate, mai mult angajament, voinţă politică, mai multă chiar şi implicare.

De aceea, cred că cerinţele faţă de noi au crescut foarte mult şi trebuie să reieşim din această situaţie. Trebuie să mergem, pas cu pas, obţinând ceea ce Uniunea Europeană deja ne oferă. Şi cred că actualul cadru al Parteneriatului Estic ne oferă îndeajuns, pentru această perioadă, pentru a merge înainte şi ne apropia de acea luminiţă de la capătul tunelului care deocamdată nu se vede.”

13.12.2013

Cum poate susţine UE în continuare traiectoria europeană a Republicii Moldova

Interviu cu Cristian Ghinea, directorul Centrului de Politici Europene de la București.

Cred că trebuie să fim foarte atenţi la agenda de asociere care este negociată chiar acum, între oficialii din Moldova şi cei din Uniunea Europeană. Şi această agendă de asociere, ..., ,va avea cinci capitole importante. Primele două capitole sunt justiţie şi anticorupţie. Un alt capitol va fi libertatea presei. Un alt capitol va fi drepturile omului. Deci sunt chestiuni care ţin de democraţie şi de funcţionarea instituţiilor şi care vor fi în centrul atenţiei în relaţia dintre Moldova şi Uniunea Europeană anul ce vine. Deci atenţie mare la aceste capitole.”

 
12.12.2013

„Eu nu văd Moldova fără regiunea transnistreană. Noi luăm graniţele aşa cum le-am găsit.”

Un interviu, în exclusivitate, cu Graham Watson, europarlamentar britanic, raportor al PE în dosarul Acordului de Asociere UE-R. Moldova.

Pe fondul marilor proteste din Ucraina împotriva amânării semnării Acordului de Asociere la UE, europarlamentarul Graham Watson, lider al Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, i-a acordat corespondentei noastre la Strasbourg, Iolanda Bădiliță, un interviu pe tema relațiilor UE cu țările Parteneriatului Estic și cu Federația Rusă. 

BV - Zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător UE-RM

DESCĂRCAŢI

Zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător UE-RM: Ghid explicativ/ Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. - Ch.,  2013. - 20 p.

Acord de comerţ liber RM-UE presupune liberalizarea graduală (până la 10 ani din momentul semnării) a comerţului cu bunuri şi servicii, libera circulaţie a forţei de muncă, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei RM la Acquis UE.

Astfel, ZLSAC (Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană) este parte a Acordului European de Asociere şi aduce beneficii suplimentare economice pentru Republica Moldova.

Mai mult

Ghid explicativ - Zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător UE-RM 


Vezi de asemenea:
Acordul de Asociere RM-UE

BV - Parteneriatul Estic după Summit-ul de la Vilnius

Parteneriatul Estic după Vilnius: Misiune îndeplinită, urmează stabilirea noilor sarcini=Eastern Partnership after Vilnius: A Mission Accomplished, Mounting Tasks Ahea/ EESC . -  2013. - 8 p.

Această publicaţie prezintă un cadru de acţiuni post-Vilnius din perspectiva istorică a acestui Summit,  argumentând că politica are nevoie de o stimulare a implementării tehnice și a capacităţilor atât din partea CE, cât şi a ţărilor partenere şi de unele redresări de situaţie, avnd în vedere decalajul  dintre UE şi partenerii săi estici 

• Rezumat (rom)
• Descarcati (eng) 

De la Summit-ul de la Vilnius spre Summit-ul de la Riga : Provocările şi oportunităţile Parteneriatului Estic/ Kuzņecova (Ivaškina) I., Vargulis M., Potjomkina D.; Latvian Institute of International Affairs =From the Vilnius Summit to the Riga Summit: Challenges and Opportunities of the Eastern Partnership. - Riga, 2013. - 26 p.

Publicaţia este concepută ca un document de discuție, în care este recapitulată starea actuală a relaţiilor dintre UE și vecinii săi și, cel mai important, care abordează întrebări suplimentare. Scopul său nu este acela de a oferi o monitorizare detaliată sau o prezentare detaliată, ci mai degrabă de a promova discuții în cunoștință de cauză, subliniind evoluțiile cele mai relevante care au loc aici și acum.

• Rezumat (rom)  
• Descărcaţi (eng) 

Noutăţi UE-RM - Noiembrie 2013

• 2013
• Arhiva 2011-2012

29.11.2013 

Cel de-al treilea Summit Parteneriatului Estic de la Vilnius 

a avut loc pe 29 noiembrie 2013. Au participat înalți reprezentanți ai instituțiilor UE din cele 28 de state membre ale UE și celor șase parteneri din Europa de Est pentru a participa Summit-ul Parteneriatului estic de la Vilnius. Evenimentul  a fost  găzduit de către Președintele Republicii, Lituania Dalia Grybauskaitė, președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, și José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene.

Detalii (rom) (eng)
Programul summit-ului de la Vilnius 
Parafarea Acordului de Asociere RM-UE
DECLARAŢIA COMUNĂ a Summitului
Fişă informativă: Summitul Parteneriatului Estic

Acțiuni  în contextul Summitului

• 27-29.11.2013 - Conferinţa Societăţii Civile "Verificarea Realităţii Parteneriatului Estic: Provocările politice şi agenda viitoare pentru Societatea Civilă"

 Evenimentul reunește lideri ai societății civile din țările Parteneriatului estic și ai Uniunii Europene, experți cheie ai organizațiilor non-guvernamentale regionale și transatlantice, grupuri de reflecție, agenții de asistență internaționale și Fundații politice, precum și personalități politice distinse și activiști publici. Participanții la conferință se axeaza pe principalele provocări cu care se confruntă societatea civilă din țările Parteneriatului estic, precum și modalitățile de a le  sprijini, prin creșterea capacității lor operaționale și intensificarea participării societății civile în procesele de luare a deciziilor.Participanții la conferință discuta, de asemenea, strategia Parteneriatului Estic după Vilnius, și rolul societății civile în sprijinirea punerii în aplicare a viitorului Acord de Asociere, inclusiv ZLSAC, care se preconizează a fi finalizat la Vilnius.

Detalii  rom  eng

• 28.11.2013 - Cel de-al 2-lea Forum de afaceri al Parteneriatului Estic

Forumul este organizat în ajunul celui de-al 3-lea Summit al șefilor de state și de guverne din cadrul Parteneriatului Estic acest forum cu genericul „Afaceri fără frontiere”Organizat în ajunul celui de-al 3-lea Summit al șefilor de state și de guverne din cadrul Parteneriatului Estic acest forum cu genericul „Afaceri fără frontiere”, reuneşte reprezentanți-cheie ai mediului de afaceri și guvernelor și examinează întrebări strategice, de la consolidarea în continuare a comerțului, investițiilor străine directe, pana la stimularea IMM-urilor și dezvoltarea in continuare a infrastructurii pentru succesul în afaceri..

Detalii  rom  eng

• 28.11.2013 - "Parlamentele pentru democrație: spre o cooperare mai ambițioasă la nivel global ": Reuniunea președinților de comisii parlamentare de politică externă ai statelor UE și ai Forumului Parlamentar pentru Democrație 

Probleme ce ţin de Parteneriatului Estic, dezvoltarea democratică și lecțiile învățate sunt  discutate în cadrul evenimentului ce cuprinde dimensiunea parlamentară a președinției lituaniene a Consiliului UE . La 27-28 noiembrie 2013, Seimas-ul de la Vilnius găzduieşte reuniunea președinților de comisii parlamentare de politică externă ai statelor Uniunii Europene și ai Forumului Parlamentar pentru Democrație  intitulat " Parlamentele pentru democrație: spre o cooperare mai ambițioasă la nivel global ", desfășurată în contextul Summitului Parteneriatului Estic.Președintele Parlamentului Igor Corman a vorbit la Vilnius despre evoluțiile înregistrate de Republica Moldova pe calea integrării în UE și implementarea agendei europene în perioada următoare

 Detalii  rom  eng


 27.11.2013

Comisia Europeană a propus abolirea regimului de vize pentru  Moldova

La  27 noiembrie 2013, Comisia Europeană a înaintat propunerea de a liberaliza regimul de vize pentru cetăţenii RM, care presupune modificarea Regulamentului 539/2001 privind abolirea regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată în spaţiul Schengen pentru cetăţenii RM Propunerea vine în urma rezultatului celui de-al 5-lea Raport de Progres al Comisiei Europene privind implementarea cu succes a Planului de Acţiuni RM-UE privind liberalizarea regimului de vize, din 15 noiembrie 2013.

Propunerea respectivă urmează a fi discutată şi aprobată de către Parlamentul European şi Consiliul UE. Comisia Europeană va aprecia co-decizia Parlamentului European pe parcursul actualei legislaturi a Parlamentului European.

Detalii eng  rom

Noutăţi CoE-RM - Noiembrie 2013

27-29.11.2013

Forumul Mondial pentru Democraţie 

Reţelele sociale, blog-urile şi mass-media on-line oferă cetăţenilor un acces direct fără precedent la viaţa publică. Este Internetul pe care să revolutioneze conceptul nostru de democraţie? 

Acest subiect va fi examinat la ediţia din 2013 a Forumului Mondial pentru Democraţie, organizat la Strasbourg de Consiliul Europei, care va reuni reprezentanţi ai societăţii civile, oficiali aleşi, politicieni, reprezentanţi ai mass-media din peste 100 de ţări.

Forumul întitulat "Reconectarea democraţiei: consolidarea legăturilor între instituţii şi cetăţeni în era digitală" va constitui o platformă oportună pentru un adevărat dialog participativ cu privire la transformările şi viitorul democraţiei. El va contribui la modelarea acţiunii viitoare a organizaţiei, a instituţiilor sale şi a Statelor membre”.

Detalii 

25.11.2013

Ziua Internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor 

Moldova, Europa şi întreaga lume marchează Ziua Internaţinală pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor. Vicepreşedintele Parlamentului RM a menţionat în mesajul dedicat acestei Zile că Moldova are o legislaţie bună în domeniu, apreciată pe plan european şi internaţional ca fiind chiar excelentă şi dispune de un mecanism eficient de implementare a acesteia.  

În Republica Moldova sunt organizate acum mai multe acţiuni de conştientizare a fenomenului violenţei împotriva femeii, desfăşurate cu genericul celor „16 zile de acţiuni împotriva violenţei în bază de gen” în care sunt implicate şi autorităţile locale din ţară.

O delegaţia a Parlamentului RM participă la Conferinţa regională de la Bucureşti "Violenţa faţă de femei şi Convenţia de la Istambul", organizată în colaborare cu reţeaua APCE ”Women – free from violence”. Conferinţa a avut drept obiectiv sporirea gradului de conştientizare privind fenomenul violenţei împotriva femeii şi reafirmarea angajamentului, la nivel parlamentar, pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen. În cadrul dezbaterilor au fost discutate prevederile Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Convenţia de la Istanbul) şi identificarea soluţiilor pentru ca statele din regiune să ratifice respectivul document. 

Un apel de încurajare a ratificării Convenţiei de la Istanbul a fost lansat, la 25 noiembrie 2013, şi de Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland. Sensibilizarea cu privire la impactul pozitiv al Convenţiei de la Istanbul asupra prevenirii şi combaterii violenţelor cu caracter sexual va fi scopul unei campanii vaste desfăşurate sub egida Consiliului Europei,  în perioada 25 noiembrie - 10 decembrie 2013, în 33 de state europene.

25.11.2013

Oportunităţile pentru ameliorarea sistemului electoral din ţările Parteneriatului Estic 

La 25-26 noiembrie 2013, Comisia de la Veneţia organizează la Strasbourg un seminar privind observarea alegerilor cu participarea reprezentanţilor Comisiei Electorale Centrale din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova şi Ucraina, precum şi experţi internaţionali, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi OSCE/ODIHR.

Detalii

20.11.2013

Planul de Acţiuni al Consiliului Europei pentru susţinerea reformelor democratice în Republica Moldova pentru anii 2013-2016 

Documentul adoptat de delegaţii Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei este orientat spre susţinerea autorităţilor RM în atingerea obiectivelor-cheie de reformă în domeniile prioritare de funcţionare a instituţiilor democratice, cu accent special pe cooperarea în chestiuni constituţionale şi electorale, lupta împotriva corupţiei, reforma din sectorul justiţiei şi independenţa instanţelor judiciare. Un capitol separat este dedicat protecţiei şi promovării drepturilor omului, care include lupta împotriva traficului de persoane şi anti-discriminarea, libertatea şi pluralismul mass-media, precum şi democraţia locală şi descentralizarea.

Detalii

Experienţe de integrare europeană

Serie de articole semnate de Octavian Ţâcu, conferenţiar universitar, doctor în istorie
 
VIII - Condiţiile de aderare. // Timpul. - 12 decembrie 2013.

Condiţiile de aderare şi agenda politică a UE faţă de statele est-comuniste au fost o inovaţiei în istoria integrării europene. Ţările solicitante aveau o poziţie slabă faţă de UE, din cauza dependenţei asimetrice de aceasta, la fel cum este actualmente şi R. Moldova. Dorinţa lor de a obţine calitatea de membru depăşea cu mult dorinţa statelor-membre de a le accepta, ceea ce contrastează cu situaţia noastră la moment. Negociatorii din UE au propus condiţii de aderare dezavantajoase candidaţilor, cu toate aceste ţările est-europene le-au acceptat, deoarece dorinţa generală de a face parte din Uniune compensa dezavantajele unor anumite condiţii. În fond, aderarea în orice condiţii era mai bună decât neaderarea, lucru valabil şi în situaţia actuală pentru R. Moldova.

VII - Politici // Timpul. - 2 decembrie 2013.

Între acestea se numără: a. politicile de solidaritate (cunoscute de asemenea sub numele de politici de coeziune), privind aspecte regionale, agricole şi sociale. b. politicile de inovare, care introduc tehnologii de vârf în domenii precum protecţia mediului, cercetarea şi dezvoltarea şi domeniul energetic. Uniunea finanţează aceste politici prin intermediul unui buget anual, care completează şi oferă valoare adăugată acţiunilor întreprinse de guvernele naţionale.

VI - Piaţa comună. // Timpul. - 23 noiembrie 2013.

Într-o manieră globală, diverse studii realizate de Comisia Europeană au evaluat câştigul macroeconomic de pe urma punerii în practică a pieței comune. În condiţiile unor politici economice constante, creşterea PIB-ul comunitar a fost de 4,5%, preţurile au scăzut cu 6%, soldul comercial s-a ameliorat cu aproximativ 1% din PIB, soldul public cu 2,2% din PIB şi au fost create 1,8 milioane noi locuri de muncă.

Aceste efecte benefice ale pieţei comune se explică prin suprimarea controalelor vamale, în condiţiile în care costul formalităţilor administrative, al întârzierilor la trecerea vămii şi al salariilor funcţionarilor vamali reprezenta 1,5% din valoarea schimburilor intracomunitare; prin deschiderea pieţelor comune, respectiv punerea în concurenţă a întreprinderilor europene pentru atribuirea pieţelor publice naţionale (evaluate la 6,8 - 9,8% din PIB-urile naţionale); dincolo de efectul asupra calităţii serviciilor, această măsură a degrevat cu 0,5% din PIB-ul comunitar, respectiv costurile administrative efectuate înainte pentru vânzarea întreprinderilor publice (comunicaţii, transporturi etc.); prin alocarea superioară a capitalurilor, datorită scăderii costului creditului, al primelor de asigurare şi al serviciilor financiare, în urma concurenţei dintre prestatori (bănci, companii de asigurare); prin stimularea concentrării, pentru a beneficia de avantajele economiilor de scară. 

V. - Instituţii // Timpul. - 18 noiembrie 2013.

Mai mult decât o confederaţie de state şi mai puţin decât un stat federal, UE este o structură care nu intră în nicio categorie juridică tradiţională. Ea este unică în istorie, iar sistemul său decizional a evoluat continuu în ultimii aproximativ 60 de ani. Tratatele (ce constituie legislaţia primară) stau la baza a numeroase acte juridice (numite „legislaţie secundară”) care au incidenţă directă asupra vieţii cotidiene a cetăţenilor Uniunii. Legislaţia secundară constă în special în regulamentele, directivele şi recomandările adoptate de instituţiile UE. Aceste legi, precum şi politicile Uniunii în general, sunt rezultatul deciziilor luate de Consiliu (care reprezintă guvernele naţionale), Parlamentul European (care reprezintă cetăţenii) şi Comisia Europeană (instituţie independentă de guvernele statelor membre, garantă a interesului colectiv al europenilor). Chiar dacă aparent prezintă simptomele unui construct complicat şi dificil de înţeles, instituţiile UE sunt de fapt uşor de disimilat, iar realizarea principiilor de funcţionare a acestora face percepţia asupra acestui organism şi mai fascinantă.

IV. - Europenizarea // Timpul - 11 noiembrie 2013.

Europenizarea prin intermediul condiţiilor de aderare este unul din cele mai redutabile instrumente ale puterii de transformare a Uniunii Europene. Dar dincolo de aceasta, europenizarea se referă la procesele de construcţie, transmitere şi instituţionalizare a regulilor formale şi informale, procedurilor, paradigmelor, politicilor, stilurilor, „felului de a face lucrurile”, a credinţelor şi normelor comune care sunt iniţial definite şi consolidate în luarea hotărârilor la nivelul UE, iar apoi încorporate în logica discursului intern, a identităţilor, a structurilor politice şi a politicilor publice din fiecare stat membru sau a celor în curs de aderare.

III. - Extindere // Timpul - 2 noiembrie 2013.

Extinderea proiectului european de unitate a fost un proces continuu încă din momentul realizării sale şi nu se va opri la frontierele actuale ale UE. Reunificarea continentului european, divizat în urma ultimului război mondial, a fost visul părinţilor fondatori ai UE, care doreau o Europă unită şi liberă. În consecinţă, extinderea Uniunii Europene este împlinirea unei viziuni, o viziune care se confundă cu însuşi scopul urmărit de UE şi de extinderea sa: reunificarea popoarelor din Europa într-un cadru constituţional care să le încurajeze să muncească împreună în condiţii de pace şi stabilitate.

II. - Constituire // Timpul. - 28 octombrie 2013.

Tratatul de la Roma a formalizat patru libertăţi fundamentale pe care se va fonda Europa economică, cu implicaţii adânci asupra viitorului său politic (art. 3): a bunurilor; a serviciilor; a capitalului; a muncii. Art. 48 al Tratatului prevedea crearea condiţiilor pentru realizarea liberei circulaţii a persoanelor pe teritoriul Comunităţii, aceasta însemnând abolirea oricărei discriminări bazate pe naţionalitate în privinţa angajării, stabilirii salariilor şi condiţiilor de muncă. Un moment important de reţinut pentru noi toţi în conştientizarea acestui deziderat, care se conţine expres în acest tratat, este că „libertatea de mişcare constituie un drept fundamental al lucrătorilor şi al familiilor acestora; mobilitatea muncii în cadrul Comunităţii trebuie să fie unul din mijloacele prin care lucrătorului i se garantează posibilitatea de îmbunătăţire a condiţiilor sale de viaţă şi de lucru, precum şi promovarea pe scara socială, în timp ce ajută la îndeplinirea cerinţelor economiei statelor membre”.

I. - Istoric // Timpul. - 12 octombrie 2013.

În condiţiile unei situaţii de divizare ideologică, teritorială şi politică fără precedent, aflată la discreţia a două supraputeri noneuropene, care-i determinau în mare parte politicile, integrarea principalelor puteri europene şi realizarea unei extinderi europene prin cooptarea altor state a fost şansa de erijare a Europei Occidentale într-un pol distinct al relaţiilor internaţionale, care în condiţii istorice favorabile, determinate de prăbuşirea URSS, devine principalul centru de atracţie şi gravitaţie pe continentul european.

Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Noiembrie 2013

Interviuri, comentarii, opinii

Septembrie 2012
Octombrie 2012
Noiembrie 2012
Decembrie 2012
Ianuarie 2013
Februarie 2013
Martie 2013
Aprilie 2013
Mai 2013
Iunie 2013 
Iulie 2013
August 2013
Septembrie 2013 
Octombrie 2013 



Summitul de la Vilnius

29-30.11.2013

Moldova speră să obţină o perspectivă a admiterii în EU până la următorul summit al Parteneriatului estic Interviu cu de șefa diplomației moldovene Natalia Gherman la Vilnius.

Octavian Calmâc: „Republica Moldova trebuie să continue schimbarea paradigmei de dezvoltare economică, de la consum spre investiţii”Interviu cu viceministrul economiei Octavian Calmâc, cel care a parafat, în cadrul summitului de la Vilnius, acordul privind crearea zonei de comerţ liber între Moldova şi UE.

Integrarea europeană va duce şi la reîntregirea teritorială a Republicii MoldovaInterviu cu liderul PLDM Vlad Filat în marginea summitului de la Vilnius.

Dorin Chirtoacă: „Din această zi, Republica Moldova intră pe un drum cu sens unic, spre Uniunea Europeană”Interviu cu Primarul municipiului Chişinău, după prima zi a summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius.

Cele trei partide care au creat coaliţia de guvernare pro-europeană au şansa să demonstreze moldovenilor că apropierea de UE e o realitateInterviu cu Ion Hadârcă, liderul Partidului Liberal Reformator.

Rusia ar putea face anumite presiuni asupra Moldovei, dar intenţiile Rusiei vor deveni mai limpezi după Olimpiada de la SociInterviu cu Marian Lupu la Vilnius.

Noua iniţiativă a UE - Marca patrimoniului european

Primele situri care vor primi noua marcă a patrimoniului european (MPE) au fost desemnate astăzi de juriul independent instituit de Comisia Europeană. 

Cele patru situri sunt:  

• Parcul arheologic Carnuntum, cartier al unui oraș roman, reconstruit în Bad Deutsch-Altenburg, Austria;  
• Casa medievală a breslelor din Tallinn, Estonia;  
• Palatul Păcii din Haga, care împlinește 100 de ani și 
• Lagărul Westerbork, un lagăr nazist de tranzit aflat de asemenea în Țările de Jos, la Hooghalen.

 

Marca are ca scop aducerea în atenție a unor situri care au jucat un rol important în istoria, cultura și dezvoltarea Uniunii Europene, precum și sublinierea dimensiunii lor europene, prin activități de informare și de educare. Obiectivul final al MPE este consolidarea sentimentului de apartenență al cetățenilor la Uniunea Europeană. Comisia va publica lista oficială a siturilor în ianuarie 2014. 

BV - Fişă informativă: Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius

Fişă informativă: Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius=FACTSHEET Eastern Partnership summit Vilnius, 28-29 November 2013/ Consiliu UE. - 26 noiembrie 2013. - 4 p.

Cel de-al treilea Summit al Parteneriatului Estic va avea loc la Vilnius, Lituania în perioada  28- 29 noiembrie 2013. Acest forum va reuni șefii de stat sau de guvern din cele 28 de state membre ale UE și din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina

Summit-ul de la Vilnius va evalua progresul în stabilirea noilor acorduri de asociere, inclusiv  al Acordului de Liber schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) între UE și unele țări partenere. Aceste acorduri sunt concepute pentru a sprijini reformele în scopul accelerării asocierii politice și integrării economice. Acordurile de Asociere, inclusiv ZLSAC, urmează să fie parafate de Georgia și Republica Moldova. Oferta de semnare a unui acord de asociere fără precedent cu Ucraina este în continuare valabila. Acest lucru necesită voința politică necesară din partea conducerii Ucrainei, acțiuni determinate și progrese tangibile în condițiile stabilite în decembrie 2012. 

Fişă informativă cuprinde informaţii generale despre agenda, obiecivele si  documentele, care vor fi examinate în cadrul Forului

Text complet (eng), (rom), 

Ghidul Acordului de Asociere 
Cel de-al treilea Summit Parteneriatului Estic de la Vilnius http://www.eu2013.lt/en/vilnius-summit

Viitorul Curţii europene a Drepturilor Omului: Lansarea consultaţiei publice

Consiliul Europei a lansat o consulaţie publică cu privire la viitorul pe termen lung al sistemului european de protecţie a drepturilor omului, bazat pe Convenţia europeană a Drepturilor Omului şi Curtea europeană de la Strasbourg.

Persoanele particulare şi organizaţiile sunt invitate să-şi trimită contribuţiile cu privire la oricare din aspectele sistemului convenţiei, cum ar fi:

- provocările cu care s-ar putea confrunta pe viitor convenţia şi curtea

- rolul curţii de a ajuta la protecţia şi interpretarea drepturilor individuale

- reformele posibile care ar ajuta la depăşirea supraaglomerării curţii cu dosare

- procedura de implementare a hotărârilor curţii şi rolul autorităţilor naţionale

- plata reparaţiilor acordate reclamanţilor
Contribuţiile iniţiale trebuie transmise prin intermediul paginii de internet a Consiliului Europei (Council of Europe website) până luni, 27 ianuarie 2014, ora 12.00. Autorii contribuţiilor selectate vor fi invitaţi să participle la discuţiile ulterioare.

Un grup format din experţi naţionali numiţi de guvernele statelor membre ale Consiliului Europei va examina informaţiile colectate şi va pregăti un raport care va fi înaintat Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei până la 15 aprilie 2015.

Acest proces este un rezultat al Conferinţei din 2012 de la Brighton privind viitorul Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Erasmus + : noul program al UE pentru educație, formare, tineret și sport

Descarcati

Erasmus+, noul program al UE pentru educație, formare, tineret și sport,planificat să înceapă în ianuarie, a fost aprobat astăzi de Parlamentul European. Programul, care se va desfășura pe o perioadă de șapte ani și care are ca scop stimularea dezvoltării competențelor și a capacității de inserție profesională și sprijinirea modernizării sistemelor de învățământ, de formare profesională și pentru tineret, va beneficia de un buget de 14,7 miliarde EUR, ceea ce înseamnă cu 40 % mai mare decât nivelurile actuale.

 Peste 4 milioane de persoane vor beneficia de sprijin pentru a studia, pentru a urma cursuri de formare profesională, pentru a munci sau pentru a desfășura activități de voluntariat în străinătate, printre acestea numărându-se 2 milioane de studenți din învățământul superior, 650 000 de ucenici și de studenți din învățământul profesional, precum și peste 500 000 de tineri implicați în programe de schimb de experiență sau de voluntariat în străinătate. Studenții care intenționează să urmeze un program complet de studii de masterat în străinătate, pentru care rareori sunt disponibile granturi sau împrumuturi naționale, vor beneficia de o nouă schemă de garantare a împrumuturilor, gestionată de Fondul european de investiții. Erasmus+ va oferi, de asemenea, finanțare pentru educația și formarea profesională a personalului, a lucrătorilor din domeniul tineretului și pentru parteneriate între universități, colegii, școli, întreprinderi și organizații non-profit.

Programul Erasmus+ va demara în ianuarie 2014.

Mai mult

•  Erasmus+ Întrebări frecvente
• Comisia Europeană: Site-ul web Erasmus+
• Parlament European  Erasmus + Prezentarea generală 
• Ghidul programului Erasmus+  
• Erasmus+ at a glance in figures 
• Erasmus+ in detail 

BV - 5 mituri despre Acordul de Asociere cu UE

Lupusor A. Cinci mituri despre Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană /Expert-Grup. - 2013. - 18 noiembrie. - 5 p.

Autorul demonteaza următoarele  mituri:

Mitul nr. 1: Federația Rusă este principala piață de desfacere pentru exportatorii moldoveni
Mitul nr. 2: Semnarea Acordului de Asociere cu UE va cauza pierderea pieței CSI
Mitul nr. 3: Economia din raioanele de est ale Republicii Moldova va avea de pierdut în urma semnării Acordului de Asociere cu UE
Mitul nr. 4: Semnarea Acordului de Asociere cu UE va „distruge producătorul autohton”
Mitul nr. 5: Semnarea Acordului de Asociere cu UE implică aderarea Republicii Moldova la spațiul comunitar și NATO

Acordul de Asociere cu UE nu va duce la „distrugerea producătorului autohton”, nu va reprezenta un colaps pentru economia regiunii transnistrene, nu va duce la pierderea pieței CSI pentru exportatorii moldoveni și nici nu implică aderarea țării noastre la UE și NATO. În schimb, semnarea și implementarea corespunzătoare a acestui Acord va asigura creșterea economică pe ambele maluri ale Nistrului, drept rezultat a diversificării piețelor de desfacere pentru companiile locale, a sporii consumului și investițiilor. Nu în ultimul rând, Acordul setează un complex de standarde și reguli de joc care deja funcționează în alte țări europene, implementarea cărora este compatibilă cu obiectivul de modernizare a țării. 

Vezi de asemenea:

• Ghidul Acordului de Asociere UE-RM
• Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor
• Moldova pe calea europeană

BV - Ghidul Acordului de Asociere UE-RM

Un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană  este un tratat internațional între UE și o țară din afara UE, în cazul nostru Republica Moldova.(Definiția oficială dată de către UE)

UE - Republica Moldova va crea un cadru de cooperare în domenii precum comerțul, politica de securitate și cultură. Totuși, aceasta este mai mult decât o simplă cooperare. Acordul de Asociere va permite de a construi o integrare mai profundă atât din punct de vedere politic cît și economic dintre țara noastră și UE.

Ce înseamnă acest lucru în practică?

Uniunea Europeană se bazează pe respectarea democrației și a statului de drept, cu valorile și standardele legale care dau undă verde pentru țările în curs de dezvoltare, cum ar fi ţara noastră. Acordul de Asociere va permite racordarea sistemelor politic și economic al Republicii Moldova în conformitate cu valorile europene și standardele și reglementările Uniunii Europene.