Hackathon-ul Consiliului Europei pentru Democrație

Quorum din Regatul Unit câștigă hackathonul pentru democrație al Consiliului Europei

Premiile – susținute de Microsoft și Consiliul Europei – recompensează excelența în tehnologia civică și impactul în lumea reală

La 19 iunie 2026, în cadrul sesiunii de închidere a Hackathonului pentru Democrație și a Săptămânii „No Hate Speech”, Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a anunțat câștigătorul competiției „Hack the Hate, Renew Democracy 2026”, un eveniment emblematic care a reunit factori de decizie, reprezentanți ai societății civile și tineri inovatori pentru a aborda discursul instigator la ură, discriminarea și provocările din mediul digital.

„Hack the Hate, Renew Democracy 2026” a creat un spațiu unic în care dezbaterea s-a transformat în acțiune, iar expertiza în domeniul drepturilor omului, statului de drept și democrației a contribuit la dezvoltarea inovației. Dacă ura reduce la tăcere vocile oamenilor, inovatorii din domeniul tehnologiei, conștienți de implicațiile sociale și politice ale muncii lor, contribuie la modelarea unei revoluții digitale care să servească fiecărei persoane și fiecărei societăți.

„A fost fascinant să vedem cum Hackathonul și Săptămâna «No Hate Speech» s-au îmbinat într-un asemenea mod. Se spune că ura câștigă teren. Nu și aici”, a declarat Alain Berset.

Marele Premiu al Juriului

Câștigătorul competiției este Quorum (Regatul Unit), care a propus proiectul MOSAIC. Acesta permite victimelor abuzurilor online să transmită o singură sesizare anonimă, procesată integral pe dispozitivul utilizatorului, astfel încât datele brute să nu părăsească niciodată telefonul. Atunci când mai multe raportări independente confirmă același incident, informațiile sunt agregate și verificate de analiști umani, care aprobă dosare de dovezi structurate ce pot fi utilizate direct de comisiile electorale, organizațiile neguvernamentale sau procurori, fără a necesita cooperarea platformelor digitale. Soluția urmărește să depășească fragmentarea actuală a raportării abuzurilor online.

Ceilalți finaliști
Bulle (Franța) – Premiul Publicului

Bulle este un algoritm conceput pentru a combate „camerele de ecou” din mediul online, lucrând în interiorul dinamicii existente a rețelelor sociale. Acesta răspunde modului în care sistemele de recomandare bazate pe interacțiuni amplifică indignarea și consolidează taberele ideologice. Bulle își propune să expună utilizatorii la opinii divergente constructive în cadrul propriilor comunități, reducând polarizarea și ciclurile de indignare.

All for One (Republica Moldova)

Echipa All for One a prezentat AgnoSpeech, un instrument de protecție a vieții private care permite organizațiilor să analizeze și să distribuie date privind discursul instigator la ură fără a dezvălui identitatea autorilor, victimelor sau martorilor. Soluția facilitează cercetarea și moderarea în condiții de siguranță, fără partajarea datelor brute.

Finalist: ALL FOR ONE — Republica Moldova

Fiecare detector de discurs instigator la ură de astăzi citește întregul mesaj — inclusiv tot ceea ce poate identifica autorul. AgnoSpeech demonstrează că prejudiciul poate fi detectat fără a „vedea” omul din spatele textului.

Sistemele actuale de detectare a discursului instigator la ură funcționează pe baza textelor brute ale utilizatorilor, ceea ce înseamnă că nu există un strat real de protecție a vieții private între autor și model, jurnalele de date sau coada de moderare. Echipa ALL FOR ONE din Republica Moldova identifică două probleme majore care se amplifică reciproc: detectoarele antrenate pe text brut ajung să folosească identitatea ca scurtătură pentru a identifica discursul de ură (dialect, indicii ascunse, stil de scriere), ceea ce duce și la riscul de reidentificare și doxing prin amprenta stilometrică.

Comunitățile cele mai expuse la abuz online sunt astfel reduse la tăcere chiar de instrumentele menite să le protejeze. Scopul proiectului este de a permite analizarea fenomenului de abuz și dezvoltarea unor metode mai bune de protecție pornind de la date reale, fără a expune din nou victimele, martorii sau autorii.

AgnoSpeech este un instrument local, care rulează doar pe procesor (CPU), și transformă texte sensibile — de exemplu, înregistrările unui serviciu de urgență sau mesaje abuzive — într-un format care poate fi partajat în siguranță de către organizații, fără ca datele brute să părăsească dispozitivul.

Majoritatea instrumentelor se limitează la ștergerea numelor, însă stilul de scriere poate permite în continuare identificarea autorului. AgnoSpeech merge mai departe: elimină elementele de identificare și reduce fiecare mesaj la conținutul relevant. Apoi verifică dacă sensul a fost păstrat (fără distorsiuni accidentale) și rulează un „atacator” împotriva propriei ieșiri pentru a măsura cât de mult semnal de identitate mai rămâne.

Astfel, în loc să promită doar că datele sunt sigure, sistemul oferă un indicator numeric și dovada că datele originale nu au părăsit niciodată computerul utilizatorului.

Lumen (România)

Lumen este un instrument open-source care identifică manipularea coordonată din mediul online prin detectarea unor tipare de comportament, precum publicarea sincronizată, viteza neobișnuită de distribuire a mesajelor și repetarea conținutului. Fără a monitoriza identități sau a elimina conținut, sistemul publică scoruri de coordonare care ajută la distingerea indignării artificiale de reacțiile autentice ale publicului, protejând în același timp libertatea de exprimare și viața privată.

După cum a subliniat membrul juriului, Ayisha Piotty, participanții din domeniile tehnologiei, mediului academic și democrației au depășit limitele propriilor specializări și au demonstrat că inovarea colaborativă și incluzivă poate reda oamenilor capacitatea de a influența schimbarea.

Sprijin pentru dezvoltarea proiectelor

Câștigătorul și ceilalți trei finaliști au beneficiat de un pachet de sprijin care include:

• granturi de dezvoltare ale Consiliului Europei în valoare totală de 15 000 de euro;
• granturi tehnologice Microsoft Azure de până la 50 000 de dolari SUA, distribuite între cele patru categorii ale competiției;
• mentorat pentru dezvoltarea și implementarea proiectelor, astfel încât ideile promițătoare să poată fi transformate în soluții concrete.

Premiul Concursului pentru Tineri

Câștigătorii Youth Contest, competiție internațională destinată studenților și masteranzilor din întreaga Europă, sunt echipa Democracy Wrapped. Formată din membri din Ucraina, Franța și Irlanda, aceasta a realizat un videoclip care prezintă acțiunile Consiliului Europei împotriva discursului instigator la ură și rolul Noului Pact Democratic pentru Europa în acest domeniu.

Un hackathon de succes

Ediția din acest an a reunit echipe interdisciplinare din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, provocate să găsească soluții pentru probleme digitale actuale, inclusiv instrumente bazate pe inteligență artificială capabile să identifice comportamente neautentice, materiale de tip deepfake și riscuri pentru viața privată, contribuind astfel la combaterea discursului instigator la ură.

La hackathon au participat 20 de echipe, reunind 71 de participanți din Albania, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Georgia, Ungaria, Irlanda, Italia, Polonia, Republica Moldova, România, Serbia, Turcia și Regatul Unit. Femeile au reprezentat aproximativ 31% dintre participanți, un procent semnificativ peste media sectorului tehnologic.

Participanții au beneficiat de îndrumarea unor experți din domeniile tehnologiei, dreptului și societății civile, pentru a se asigura că soluțiile propuse sunt atât fezabile din punct de vedere tehnic, cât și compatibile cu valorile democratice.

Această inițiativă face parte dintr-un proces mai amplu de consultare pentru elaborarea Noului Pact Democratic pentru Europa, care urmărește identificarea unor recomandări de politici și instrumente capabile să răspundă regresului democratic observat în diferite părți ale continentului.

Hack the Hate, Renew Democracy

Sursa

*     *     *

Consiliul Europei deschide înscrierile pentru „Hack the Hate, Renew Democracy!”

A doua ediție a Hackathon-ului Consiliului Europei caută soluții tehnologice pentru combaterea discursului instigator la ură în mediul online

Au fost deschise înscrierile pentru „Hack the Hate, Renew Democracy!” (Combatem ura, reînnoim democrația), cea de-a doua ediție a Hackathon-ului organizat de Consiliul Europei, care va avea loc la Strasbourg în perioada 17–19 iunie 2026. Echipe interdisciplinare vor fi selectate pentru a crea soluții practice, bazate pe tehnologie, menite să combată discursul instigator la ură în spațiile online. 

Înscrierile sunt deschise până la 5 iunie 2026.

Discursul instigator la ură reduce la tăcere vocile oamenilor. Acesta limitează participarea civică, erodează coeziunea socială și reprezintă o amenințare directă la adresa democrației.

Evenimentul constituie o etapă importantă a consultărilor desfășurate în cadrul Pactului Democratic pentru Europa („New Democratic Pact for Europe”), inițiativă care urmărește identificarea unor soluții inovatoare pentru consolidarea fundamentelor democrației, modernizarea formelor sale și apropierea beneficiilor acesteia de cetățeni.

Implicarea mediului academic în Hackathon

Organizat împreună cu cea de-a treia ediție a „No Hate Speech Week”, hackathon-ul va reuni 80 de participanți, care vor avea oportunitatea de a colabora cu 120 de experți din domeniu – reprezentanți ai societății civile, autorităților naționale și mediului academic – pentru dezvoltarea unor instrumente și sisteme concrete. Cele 20 de echipe selectate vor beneficia de o călătorie cu toate cheltuielile acoperite la Strasbourg pentru participarea la eveniment.

Echipele interdisciplinare de participanți („hackathoners”) vor aborda una dintre cele patru provocări elaborate de reprezentanți și cercetători ai organizației Democracy Reporting International, ai Institute for Strategic Dialogue, ai Technical University of Munich și ai University of Strasbourg.

Fond de premiere: 50.000 de euro

Un juriu va selecta câte o echipă câștigătoare pentru fiecare provocare, iar cele patru echipe finaliste vor participa la o prezentare finală. Echipele câștigătoare vor concura pentru un fond total de premiere de 50.000 de euro, oferit de Microsoft, și vor beneficia de sprijin post-eveniment din partea unor mentori experimentați pentru dezvoltarea ulterioară a soluțiilor propuse.

Prima ediție a Hackathonului pentru Democrație al Consiliului Europei, organizată în 2025, s-a concentrat pe combaterea dezinformării și a generat soluții precum instrumente de detectare, măsuri pentru diminuarea efectelor „camerelor de ecou” și kituri educaționale pentru dezvoltarea gândirii critice.

Pagina Oficială a hackathon-ului

*     *     *

Ediția I - 2025

Protecția democrației în era digitală

Dezinformarea nu mai este doar o problemă politică — este o epidemie digitală. De la știri false la deepfake-uri, manipularea online amenință să submineze încrederea, dialogul și instituțiile democratice. Consiliul Europei invită tinerii inovatori din întreaga Europă să accepte această provocare prin Hackathon-ul „Democracy’s Firewall”, organizat la Strasbourg.

Această inițiativă le oferă tinerilor oportunitatea de a crea instrumente, strategii și campanii pentru a combate dezinformarea și a proteja valorile democratice în mediul online.

Eveniment-fanion al Consiliului Europei: Hackathon pentru Democrație și reziliență democratică în era digitală

Pe 20 iunie 2025, Consiliul Europei a organizat în premieră, la Strasbourg, un eveniment de referință în cadrul Noului Pact Democratic pentru Europa, inițiativă lansată ca urmare a Declarației de la Reykjavik. Evenimentul a reunit echipe diverse din întreaga Europă, inclusiv din Republica Moldova, într-un hackathon intensiv dedicat contracarării dezinformării și revitalizării democrației în era digitală.

Programul a inclus dezbateri plenare, provocări în echipă, sesiuni de mentorat, activități sociale și prezentări de idei inovatoare. Participanții – activiști civici, lideri ai societății civile, dezvoltatori tehnologici, decidenți politici, diplomați, experți juridici, economiști, oameni de știință, artiști și tineri – au colaborat pentru a găsi soluții concrete care să sprijine democrația, libertatea de exprimare și statul de drept în fața amenințărilor contemporane precum dezinformarea, polarizarea politică și inegalitățile în creștere.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a deschis evenimentul și a participat activ la dezbateri, subliniind angajamentul ferm al organizației pentru apărarea democrației în Europa.

*    *    *

Dezinformarea și egalitatea de gen: un atac strategic asupra coeziunii democratice

Prima dezbatere a abordat una dintre cele mai presante provocări contemporane: legătura dintre dezinformare și egalitatea de gen.

Panelul a reunit intervenții valoroase din partea: Zita Gurmai, membră a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei; Jelle Postma, director executiv al organizației Justice for Prosperity; Maja Zaric, președinta Comitetului director pentru media și societatea informațională (CDMSI).

Concluzii esențiale:

• Dezinformarea, o armă împotriva democrației și a femeilor
  Participanții au evidențiat modul în care campaniile de dezinformare vizează din ce în ce mai mult femeile din viața publică, supunându-le abuzului online și atacurilor digitale. Aceste acțiuni subminează participarea democratică și descurajează implicarea politică a femeilor.

• Apel pentru o guvernanță digitală sensibilă la dimensiunea de gen
  S-a cerut adoptarea unui cadru clar de acțiune care să sprijine concret femeile aflate în funcții publice, precum și o guvernanță digitală care să țină cont de impactul disproporționat al dezinformării asupra acestora.

• Pericolul real nu vine de la utilizatorii naivi, ci de la arhitecții strategici ai manipulării
  Paneliștii au atras atenția asupra rețelelor ultra-conservatoare, oligarhilor și actorilor economici care exploatează narațiuni bazate pe frică – cum ar fi „declinul demografic” – pentru a diviza societățile și a slăbi democrația, inclusiv prin exportul acestor strategii în regiunile din Africa Subsahariană.

• Consiliul Europei – rol esențial în crearea standardelor, dar și în implementare
  Deși Consiliul Europei a jucat un rol activ în elaborarea standardelor împotriva dezinformării și discursului instigator la ură, acestea trebuie implementate ferm la nivel național. Normalizarea abuzului online nu poate fi acceptată.

• Este nevoie de mai mult decât alfabetizare media
  Dezinformarea nu trebuie tratată doar prin reacții la conținut, ci prin investigații privind actorii din spatele mesajelor. Este important cine comunică, nu doar ce se comunică.

• Democrația trebuie rebranduită
  Un mesaj puternic a fost acela că democrația trebuie comunicată mai bine: valorile ei trebuie exprimate într-un limbaj uman, clar și empatic – mai ales pentru generațiile tinere care navighează printr-un spațiu informațional fragmentat și agresiv.

Concluzie:

Democrația este fragilă, umană și complexă. Dacă mesajele care o susțin nu reușesc să ajungă la cetățeni, vina nu este a publicului, ci a celor care comunică. Este nevoie de eforturi mai curajoase și mai profunde pentru a proteja coeziunea democratică și pentru a susține egalitatea de gen în fața unui atac digital tot mai organizat.

*    *    *

Dezinformarea și alegerile: un test esențial pentru sănătatea democrației

Cea de-a doua dezbatere democratică, desfășurată la Strasbourg, a oferit o analiză profundă – și adesea alarmantă – asupra fragilității proceselor electorale într-o lume saturată de dezinformare. Participanții au subliniat că, pentru a proteja democrația, este nevoie de cetățeni bine informați și conștienți, mai ales în modul în care interacționează online.

Printre vorbitorii principali s-au numărat:

• Antoine Bernard, director pentru advocacy, Reporters Without Borders;

• Iva Nenadić, profesoară la Universitatea din Dubrovnik și coordonatoare științifică a Centrului pentru Pluralismul și Libertatea Mass-Mediei;

• Gobnait Ní Mhuimneacháin, membră a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei;

• George Papandreou, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, raportor general pentru democrație.

Concluzii esențiale:

• Un ecosistem informațional profund transformat
  Mass-media tradițională a pierdut din influență în fața platformelor digitale, care au devenit actori dominanți în difuzarea informației – dar fără standardele etice și jurnalistice care susțineau încrederea publică. Algoritmii privilegiază conținutul polarizant și senzațional, amplificând dezinformarea, slăbind încrederea în instituții și afectând coeziunea socială – mai ales în perioadele electorale.

• Accesul la informație corectă este un drept democratic fundamental
  Participanții au propus elaborarea unei noi convenții privind dreptul la informație, sub egida Consiliului Europei, precum și crearea unui mecanism multilateral pentru monitorizarea respectării acestui drept în statele membre.

• Presa liberă, sub asediu
  Jurnaliștii se confruntă cu hărțuire politică, procese abuzive (SLAPP) și presiuni financiare. Deși Consiliul Europei promovează măsuri anti-SLAPP, s-a cerut reglementare mai eficientă: nu mai multă reglementare, ci reglementare mai bună.

• Etica digitală nu poate fi opțională
  Standardele de respectare a drepturilor omului în mediul digital nu pot fi lăsate la voia companiilor tehnologice. Este necesară intervenția publică pentru a contracara modelele de afaceri dăunătoare, care pun în pericol democrația în favoarea profitului.

• Alfabetizarea media este necesară, dar insuficientă
  Dezinformarea se răspândește mai repede decât corectările. Soluțiile trebuie să includă transparență în algoritmi, standarde partajate și responsabilizarea actorilor care manipulează dezbaterea publică.

• Tinerii – între mobilizare și manipulare
  Tinerii joacă un rol activ în apărarea democrației, însă aceleași instrumente digitale care le oferă putere pot fi folosite și pentru manipulare. Este esențial să înțelegem cine influențează narațiunile și de ce unele comunități sunt mai vulnerabile decât altele.

• Consiliul Europei – un rol de lider în era digitală
  Participanții au cerut ca organizația să meargă dincolo de standarde și principii, inițiind convenții, coordonând statele membre și dezvoltând mecanisme de răspuns în timp real la transformările ecosistemului informațional. Este nevoie de o agendă pozitivă pentru democrație, care să sprijine încrederea, creativitatea și reziliența civică.

Concluzie:

Dacă nu mai împărtășim un spațiu informațional comun, poate democrația să funcționeze cu adevărat?
Răspunsul oferit de panel a fost clar: trebuie să reconstruim acest spațiu în mod conștient, transparent și colectiv. Numai astfel putem proteja esența alegerilor libere și corecte.

*     *     *

Cultura și Arta – Forțe Democratice în Lupta împotriva Dezinformării

În cadrul celei de-a treia dezbateri democratice, desfășurate la Strasbourg pe 20 iunie 2025, tema „Dezinformarea și Cultura” a reunit experți din domeniul artistic și cultural, care au analizat rolul esențial al culturii în consolidarea democrației și în combaterea dezinformării.

Printre vorbitori s-au numărat: Denise Bertchi, artistă și cercetătoare la Collegium Helveticum, ETH Zürich; Philippe Bischof, consultant strategic în politici culturale și fost director al Consiliului Elvețian pentru Arte Pro Helvetia (2017–iunie 2025); Inês Fialho-Brandão, șefă a departamentului de mediere culturală și digitală la Muzeul Calouste Gulbenkian din Lisabona.

Concluzii esențiale:

• Cultura ca spațiu de exercițiu democratic
  Arta stimulează reflecția critică, dialogul și empatia – elemente-cheie pentru pluralism. Spațiile culturale (muzee, galerii, teatre) devin locuri unde diferențele sunt explorate și acceptate, dezvoltând capacitatea de a „fi de acord că nu suntem de acord”.

• Libertatea expresiei artistice trebuie protejată
  Participanții au subliniat că arta trebuie să rămână independentă de instrumentalizarea politică. Cultura poate fi politică în sensul angajamentului civic, dar nu trebuie politizată. Puterea sa constă tocmai în libertatea de exprimare.

• Instituțiile culturale – spații sigure pentru adevăr și formare de competențe
  Exemple precum programul „Pinocchio în școli” din Portugalia au ilustrat modul în care muzeele și inițiativele locale pot promova gândirea critică, alfabetizarea media și selecția informației, mai ales în rândul tinerilor.

• „Contracte de rezonanță” – un nou model de parteneriat
  A fost propus un model de colaborare culturală bazat pe co-creare și dialog, în locul unei programări impuse de sus în jos. Rezonanța înseamnă ascultare autentică și schimb reciproc între stat și instituțiile culturale.

• Politicile culturale trebuie să fie transparente
  Puterea culturală este reală și uneori manipulată strategic. Participanții au cerut ca politicile culturale să fie publice, transparente și responsabile, amintind cazuri de utilizare abuzivă a diplomației culturale.

• Arta poate reda voci marginalizate și istorii uitate
  Prin exprimare artistică se pot recupera narațiuni excluse – despre colonialism, comunități vulnerabile sau amintiri colective ignorate.

• Cultura combate dezinformarea nu prin contra-narațiuni, ci prin context, complexitate și conexiune emoțională
  Arta atinge nu doar rațiunea, ci și emoțiile și identitatea – oferind o cale alternativă de a ajunge la cei atrași de dezinformare.

• Investiția în cultură este esențială
  De la proiecte integrate (școli care colaborează cu muzee locale) până la sprijinul constant pentru libertatea artistică și educația vizuală, cultura trebuie susținută ca pilon al democrației.

Concluzie:

Dacă democrația dorește să rămână rezilientă, cultura trebuie să fie în centru, nu la periferie. Ea este atât un scut, cât și un catalizator – un spațiu unde putem imagina, pune întrebări, ne aminti și reconecta.

*     *     *

Câștigătorii Hackathon-ului pentru democrație

Premiul I (3.000 €) a fost acordat echipei „The Fact-Checking Foxes” (Italia) pentru o soluție educațională inovatoare, bazată pe învățare prin joc, care încurajează gândirea critică în rândul adolescenților prin analiza afirmațiilor false din viața reală. Proiectul a fost remarcat pentru integrarea completă în sala de clasă, abordarea captivantă și lipsa dependenței de conținut generat de inteligență artificială.

Două mențiuni speciale au fost oferite:

• „Echobreaker” (Georgia) – o unealtă menită să spargă camerele de rezonanță, prin afișarea scorurilor de diversitate ideologică și recomandarea de surse media alternative;

• „Sunflower” (Italia) – o aplicație mobilă care transformă datele deschise în informații vizuale accesibile, cu funcționalități sociale și o interfață prietenoasă.

Concluziile Secretarului General

La încheierea evenimentului, Alain Berset a evidențiat trei idei-cheie:

1. Democrația este, în esență, o formă de inovație – o „hack”-uire originară a puterii în favoarea cetățenilor.

2. Dezinformarea și regresul democratic nu sunt inevitabile – o nouă generație este pregătită să le combată.

3. Acest hackathon a fost mai mult decât o competiție – a reprezentat o scânteie de speranță într-o lume marcată de îndoială și cinism.

Evenimentul a contribuit activ la consolidarea Noului Pact Democratic pentru Europa, oferind idei și propuneri concrete pentru întărirea rezilienței democratice și combaterea dezinformării. În paralel, un eveniment-satelit organizat la Centrul European pentru Tineret din Budapesta a implicat tineri din statele membre ale Consiliului Europei, care au dezvoltat propriile inițiative cu sprijinul experților.

DESPRE PROIECT

Cine poate aplica?

Acest hackathon se adresează:

• Persoanelor cu vârste între 18 și 30 de ani
• Dezvoltatorilor, designerilor, analiștilor de politici publice, activiștilor și creativilor
• Persoanelor pasionate de democrația digitală, tehnologia civică și libertatea de exprimare online
• Sunt încurajate să aplice echipe multidisciplinare de până la 5 membri. Indiferent dacă ești bun la programare, crearea de povești sau dezvoltarea de strategii, aceasta este șansa ta de a contribui la inovația civică digitală.

Cine poate participa

Participanții trebuie să se înscrie în echipe. Oricine are reședința într-un stat membru al Consiliului Europei, inclusiv Republica Moldova, este eligibil să participe. Echipele trebuie să fie multidisciplinare, iar participanții sunt încurajați să formeze grupuri care reflectă diversitatea de gen.

Echipele selectate vor fi invitate la Strasbourg pentru evenimentul final, toate costurile de transport și cazare fiind acoperite integral de Consiliul Europei.

Care este scopul?

Participanții vor dezvolta soluții pentru a contracara amenințările online la adresa democrației — inclusiv dezinformarea, discursul instigator la ură, prejudecățile algoritmice și excluderea digitală.

Echipa ta ar putea crea:

• Instrumente de verificare a faptelor bazate pe inteligență artificială
• Campanii interactive pentru alfabetizare digitală
• Platforme open-source pentru participare civică
• Modalități inovatoare de a stimula dezbateri online incluzive și informate

Obiectivul: realizarea unui prototip funcțional sau a unui concept care poate fi dezvoltat și replicat în întreaga Europă.

De ce Strasbourg?

Strasbourg este inima politică și simbolică a democrației europene — și sediul Consiliului Europei. Organizarea hackathon-ului aici plasează participanții în centrul unei mișcări continentale pentru drepturi, participare și spații digitale deschise.

Ce vei câștiga

• Un premiu de 3.000 € pentru cel mai bun proiect
• Mentorat din partea unor experți de top în domeniul democrației, drepturilor digitale și inovației
• O oportunitate de a-ți prezenta soluția în fața instituțiilor internaționale și a rețelelor civice
• O experiență semnificativă care poate transforma ideile tale în influență reală

Aceasta nu este doar o competiție — este o platformă de colaborare dedicată unui scop.

Date importante despre ediția din 2025

• Înscrieri: 15 aprilie – 28 mai
• Anunțarea echipelor selectate: 2 iunie
• Sesiuni online de pregătire: 5 – 16 iunie
• Hackathon la Strasbourg: 20 iunie
• Termen-limită pentru înscrieri: 28 mai 2025
• Perioada desfășurării hackathon-ului: 20 iunie 2025 

Înscrie-te acum pe democracysfirewall.com

Actualizează democrația. O idee pe rând.

Viitorul democrației este digital. Și este modelat de cei care au grijă să îl protejeze.

Dacă crezi în puterea societăților deschise, informate și incluzive — și vrei să creezi instrumentele pentru a le apăra — atunci acest hackathon este pentru tine.

Aplică astăzi și ajută la construirea Democracy’s Firewall!

Hackathon-ul „Firewall-ul Democrației”

Un hackathon este un eveniment în care participanții, de obicei programatori, designeri și alți profesioniști din diverse domenii, se adună pentru a lucra intens la dezvoltarea de soluții pentru probleme specifice, într-o perioadă scurtă de timp. În cazul „Democracy’s Firewall”, hackathon-ul este o competiție sau o colaborare între tineri din întreaga Europă, care sunt invitați să dezvolte soluții pentru a combate dezinformarea online și pentru a proteja valorile democratice în mediul digital.

„Firewall” (sau „perete de foc” în traducere literală) este un termen folosit în tehnologia informației, care descrie un sistem de securitate ce protejează o rețea de internet sau un sistem computerizat de atacuri externe. În acest caz, „Democracy’s Firewall” simbolizează un sistem de protecție a democrației în fața amenințărilor din mediul digital, precum dezinformarea, discursul instigator la ură și manipularea online.

Hackathon-ul are scopul de a aduna tinerii inovatori pentru a crea instrumente, aplicații, campanii și strategii care pot ajuta la combaterea acestor probleme și la promovarea unui internet liber și corect. Participanții vor lucra în echipe pentru a dezvolta soluții tehnologice care pot include platforme de verificare a faptelor, campanii de educație digitală și instrumente care să sprijine dezbaterile online deschise și informate.

Acesta nu este doar un eveniment de competiție, ci și o oportunitate de a învăța, de a colabora și de a influența modul în care democrația este protejată în lumea digitală.

t.ly/t_YRz

Noutăți CoE-RM - Iunie 2026

23.06.2026

Studiul Consiliului Europei examinează mecanismele de protecție împotriva violenței pentru femeile cu dizabilități psihosociale și intelectuale din Republica Moldova

În Republica Moldova, femeile cu dizabilități psihosociale și intelectuale rămân, în mare măsură, invizibile în cadrul sistemului destinat prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Datele disponibile arată că femeile cu dizabilități au un risc de două până la cinci ori mai mare de a fi victime ale violenței comparativ cu alte femei.

Aceste preocupări sunt evidențiate în studiul recent publicat “Evaluarea cadrului legal și a mecanismelor de protecție pentru femeile cu dizabilități psihosociale și intelectuale care sunt victime ale violenței împotriva femeilor și ale violenței domestice în Republica Moldova”, realizat în cadrul proiectului Consiliului Europei “Sprijin în implementarea Convenției de la Istanbul în Republica Moldova – Faza II”.

Studiul constată că, deși legislația națională garantează protecția împotriva violenței, aceasta nu răspunde în mod consecvent nevoilor specifice ale femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale. Accesul la justiție și la serviciile de sprijin rămâne limitat din cauza adaptării insuficiente a serviciilor, a barierelor de comunicare și a celor de atitudine, a datelor insuficiente și a lipsei programelor de formare specializată. Aceste deficiențe contribuie la subraportarea și subidentificarea cazurilor.

Sursa

Detalii

*     *     *

22.06.2026

Sustenabilitatea alimentară, instituțiile democratice și libertatea presei în sport, subiecte de discuție la sesiune de vară a APCE

Delegația Parlamentului Republicii Moldova participă la sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care are loc în perioada 22–26 iunie 2026, la Strasbourg, Republica Franceză.

Din componența delegației fac parte vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, șeful delegației naționale la APCE, deputatul Ion Groza, precum și membrii delegației: deputații Veronica Roșca, Andrian Cheptonar, Natalia Davidovici și Igor Dodon.

Agenda sesiunii include dezbateri pe teme de actualitate, printre care protejarea democrației față de perturbările cauzate de inteligența artificială, combaterea represiunii transnaționale și situația democrației, drepturilor omului și statului de drept în Iran.

Totodată, a fost solicitată o dezbatere de urgență privind monitorizarea Declarației de la Chișinău în domeniul migrației. Documentul a fost adoptat în cadrul sesiunii anuale a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei din mai 2026, desfășurată sub președinția Republicii Moldova, și abordează gestionarea migrației în raport cu drepturile garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

De asemenea, parlamentarii vor examina, rapoarte referitoare la reducerea la tăcere a vocilor critice în Azerbaidjan, funcționarea instituțiilor democratice în Georgia și în Serbia, libertatea presei în sport, combaterea stereotipurilor de gen în mass-media, pornografia violentă ca provocare pentru drepturile omului, precum și accesul migranților și refugiaților la asistență medicală.

Pe ordinea de zi sunt incluse și dezbateri privind durabilitatea alimentară în situații de criză, rapoartele de observare a alegerilor recente din Ungaria și Bulgaria, precum și eventuale dezbateri de urgență privind accesul femeilor la justiție, dreptul la educație în Gaza, sistemul judiciar din Turcia și situația lui Jimmy Lai, aflat în detenție în Hong Kong din anul 2020.

Republica Moldova este membră a Consiliului Europei din anul 1995.

Sursa

Mai mult

Pagina sesiunii

*     *      *

19.06.2026

Echipa ALL FOR ONE din Republica Moldova - printre finaliștii Hackathonul „Hack the Hate, Renew Democracy 2026”

Hackathonul „Hack the Hate, Renew Democracy 2026”, organizat de Consiliul Europei în cadrul Săptămânii „No Hate Speech”, a reunit tineri inovatori, experți în tehnologie, reprezentanți ai societății civile și factori de decizie din statele membre ale Consiliului Europei. Evenimentul a avut ca scop dezvoltarea de soluții digitale inovatoare pentru combaterea discursului instigator la ură, a discriminării și a manipulării online, într-un cadru care combină inovația tehnologică cu valorile democratice.

Participanții au lucrat în echipe interdisciplinare, dezvoltând prototipuri care răspund unor provocări reale ale mediului digital contemporan, precum detectarea conținutului abuziv, identificarea comportamentelor coordonate sau protecția datelor personale în procesele de moderare online.

Unul dintre finaliștii remarcabili a fost echipa ALL FOR ONE din Republica Moldova, care a prezentat proiectul AgnoSpeech. Soluția lor abordează o problemă esențială a actualelor sisteme de moderare a discursului instigator la ură: lipsa protecției reale a identității utilizatorilor. Majoritatea sistemelor analizează texte brute, ceea ce poate duce la expunerea autorilor și la utilizarea indirectă a identității ca factor de clasificare.

AgnoSpeech propune o abordare inovatoare, axată pe confidențialitate: datele sunt procesate local, fără a părăsi dispozitivul utilizatorului, iar textul este transformat astfel încât să fie eliminat riscul de identificare, păstrând în același timp sensul necesar pentru analiză. În plus, sistemul verifică integritatea semantică a datelor și evaluează cât de multă informație de identificare mai rămâne, oferind o măsurare concretă a nivelului de protecție.

Prin această abordare, echipa din Republica Moldova a evidențiat o direcție importantă în dezvoltarea tehnologiilor de combatere a discursului de ură: protejarea victimelor și a utilizatorilor nu doar prin moderare, ci și prin design-ul responsabil al datelor și al algoritmilor.

Hackathonul a subliniat ideea că lupta împotriva discursului instigator la ură nu este doar o problemă tehnologică, ci și una democratică, ce necesită soluții inovatoare, colaborare internațională și respectarea strictă a drepturilor fundamentale.

Sursa

Mai mult

*     *     *

18.06.2026

Discursul instigator la ură online este cea mai mare amenințare pentru participarea tinerilor la democrație?

Hemiclul Consiliului Europei a găzduit recent o dezbatere remarcabilă – „Este discursul instigator la ură online cea mai mare amenințare la adresa implicării tinerilor în democrație?” – care a adus în prim-plan noi idei despre modul în care pot fi abordate provocările democrației.

La acest eveniment unic au participat peste 400 de persoane, inclusiv Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, factori de decizie de rang înalt, reprezentanți ai societății civile, jurnaliști, inovatori din domeniul tehnologiei și mediului academic. Ei au urmărit confruntarea dintre șase tineri oratori, împărțiți în două echipe, care și-au susținut argumentele pro și contra moțiunii.

Cea mai mare amenințare la adresa democrației? Argumente pro și contra

Susținătorii moțiunii au argumentat că rețelele sociale au devenit esențiale pentru implicarea politică a tinerilor, însă acestea s-au transformat tot mai mult într-un mediu ostil, polarizat și excluziv. Acest lucru afectează în mod deosebit grupurile marginalizate, inclusiv femeile, persoanele LGBTI, romii și alte minorități. Ei au avertizat că mediile online toxice îi pot descuraja pe tineri să participe la viața democratică.

Oponenții au susținut că adevăratele obstacole sunt neîncrederea de lungă durată în instituțiile politice, insecuritatea economică și lipsa reprezentării, și nu doar discursul instigator la ură online. Potrivit acestora, aceste probleme structurale reprezintă cele mai mari amenințări la adresa implicării tinerilor în democrație.

Gândirea critică este vitală pentru democrație

În loc să identifice o soluție miraculoasă, dezbaterea a oferit un cadru structurat pentru explorarea diferitelor perspective, confruntarea argumentelor și înțelegerea mai profundă a complexității problemei. Tinerii au demonstrat valoarea dialogului argumentat, a gândirii critice și a judecății informate; provocările democratice rareori au soluții simple sau unidimensionale.

Organizată în cadrul Săptămânii „No Hate Speech” 2026, care marchează Ziua Internațională pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură din 18 iunie, și în sprijinul Noului Pact Democratic pentru Europa, dezbaterea a adus în prim-plan vocile tinerilor, ideile inovatoare și viitorul democrației.

Sursa

*     *     *

16-17.06.2026

De la bani virtuali la influență reală: finanțarea politică și integritatea alegerilor în era digitală

A patra ediție a Conferinței Regionale „Banii în Politică”, desfășurată la Chișinău, a reunit aproximativ 100 de reprezentanți ai autorităților electorale, oficiali guvernamentali și experți internaționali din întreaga Europă, cu scopul de a dezbate provocările actuale legate de finanțarea politică și integritatea electorală în contextul digitalizării.

Evenimentul, parte din seria regională „Banii în Politică” lansată în 2016 în cadrul statelor Parteneriatului Estic, a devenit o platformă principală pentru împărtășirea bunelor practici, consolidarea rezilienței democratice și facilitarea cooperării între instituțiile din regiune.

Discuțiile s-au focusat atât asupra riscurilor, cât și oportunităților pe care le prezintă noile tehnologii și platforme digitale în procese politice. Vorbitorii s-au referit la finanțarea ilegală a campaniilor electorale, falsurile generate cu ajutorul inteligenței artificiale, utilizarea criptomonedelor și a campaniilor online, interferența externă, precum și alte provocări actuale.

Reprezentanții Consiliului Europei au adus contribuții valoroase, subliniind importanța măsurilor preventive și a unui cadru instituțional flexibil. În contextul evaluării standardelor FATF (Grupul de Acțiune Financiară) privind finanțarea politică prin intermediul criptomonedelor, vicepreședinte MONEYVAL[1] Alfred Zammit a precizat: „Un stat trebuie mai întâi să înțeleagă riscurile cu care se confruntă și să implementeze măsuri eficiente pentru a le reduce. Existența unor instituții puternice, care să faciliteze coordonarea și schimbul de informații între organele de drept și unitățile de investigare financiară, este esențială.”

Membră a Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei din partea Cehiei, Veronika Bílková, a vorbit la conferință despre rolul emergent al inteligenței artificiale în procesele electorale. Ea a opinat la audiența să analizeze care sunt condițiile în care utilizarea AI în procesele electorale poate coexista cu principiile statului de drept. Bílková a subliniat importanța garanțiilor democratice și a subliniat că principiul statului de drept este esențial pentru integritatea electorală, fiind un element de bază al acesteia.

Președinta Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, Angelica Caraman, a subliniat modul în care evoluția rapidă a peisajului digital remodelează nu doar finanțarea, ci și desfășurarea campaniilor electorale. Dumneaei a evidențiat necesitatea unor strategii colaborative pentru a face față riscurilor emergente asociate finanțării politice online, menționând: „Spațiul digital devine tot mai mult arena principală a competiției electorale, iar instituțiile democratice sunt chemate să-și adapteze instrumentele și mecanismele de protecție la noile realități.”

Pe parcursul conferinței, participanții au convenit că gestionarea provocărilor legate de finanțarea politică în era digitală presupune nu doar adaptarea tehnologică, ci și un efort susținut de colaborare și învățare continuă la nivel instituțional și cultural. Totodată, s-a accentuat necesitatea unui sistem de supraveghere transparent și modern, precum și a unei cooperări instituționale care să depășească frontierele naționale. În contextul apariției unor riscuri noi în regiune, Consiliul Europei și partenerii săi rămân implicați în promovarea unor procese democratice transparente și reziliente.

Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului „Îmbunătățirea practicilor electorale în Republica Moldova (IEPRM) 2025-2028”, parte a Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028, în cooperare cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Institutul Național Democratic și Organizația Internațională a Francofoniei.

Sursa

*     *     *

16.06.2026

Miniștrii justiției se reunesc la Strasbourg pentru a consolida răspunsul împotriva spălării banilor și finanțării terorismului

Miniștrii justiției din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei s-au reunit la Strasbourg, în cadrul unei conferințe informale dedicate combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Organizată sub egida Președinției Monaco a Comitetului de Miniștri, reuniunea a urmărit să consolideze capacitatea sistemelor judiciare de a face față amenințărilor financiare și tehnologice actuale.

Criminalitatea financiară: globalizarea și tehnologia pun la încercare sistemele judiciare

Rețelele criminale și alți actori răuvoitori profită de globalizare și digitalizare pentru a ascunde active ilicite în valoare de miliarde de euro, pentru a eluda sancțiunile internaționale și pentru a finanța operațiuni de ingerință. Un singur indicator ilustrează amploarea provocării: potrivit Europol, mai puțin de 2% din veniturile provenite din activități infracționale sunt confiscate efectiv în Europa.

În același timp, inovațiile tehnologice – criptoactivele, finanțele descentralizate, sistemele digitale avansate de plată și inteligența artificială – transformă profund criminalitatea financiară. Deși acestea oferă noi oportunități economice, ele pot fi utilizate și în scopuri infracționale, facilitând ascunderea, transferul transfrontalier și spălarea fondurilor ilicite, precum și îngreunând activitatea autorităților competente de depistare și urmărire penală a acestor infracțiuni.

Consiliul Europei: un actor-cheie în lupta împotriva criminalității financiare

În contextul acestor evoluții, răspunsul european și internațional s-a intensificat considerabil. Printre instrumentele esențiale ale Consiliului Europei se numără Convenția de la Varșovia privind spălarea banilor, identificarea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, precum și finanțarea terorismului, împreună cu noul său protocol adițional, care urmărește în mod special îmbunătățirea recuperării activelor provenite din infracțiuni.

Deși există în prezent un cadru juridic solid și în mare măsură armonizat la nivel european și internațional, principala provocare rămâne transformarea standardelor în rezultate concrete la nivelul sistemelor naționale de justiție. Acest lucru presupune desfășurarea unor investigații eficiente, urmăriri penale de succes, confiscarea bunurilor provenite din infracțiuni și consolidarea cooperării internaționale.

Conferința a fost deschisă de Samuel Vuelta Simon, Secretarul de Stat pentru Justiție al Monaco, și de Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei.

La încheierea reuniunii a fost publicată o Declarație.

Sursa

*     *     *

12.06.2026

GRETA avertizează asupra extinderii traficului de persoane pentru activități infracționale în Europa

Raportul analizează progresele în implementarea Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane de către statele părți și examinează provocările și tendințele emergente.

În raportul său anual, GRETA evidențiază factorii de vulnerabilitate exploatați de traficanți pentru a constrânge victimele să desfășoare activități infracționale, inclusiv sărăcia, lipsa adăpostului, șomajul, statutul migrator precar, dizabilitățile și dependențele. Copiii și tinerii sunt expuși numeroșilor factori de risc, în special minorii neînsoțiți sau separați de familie, copiii aflați în instituții rezidențiale și cei proveniți din comunități dezavantajate.

Victimele exploatării prin activități infracționale sunt adesea recrutate online. Exploatarea prin constrângerea la activități infracționale a devenit principala formă de exploatare a copiilor victime ale traficului de persoane în Regatul Unit, afectând în principal copii britanici. În Croația, exploatarea criminală a reprezentat aproape o treime din victimele identificate în perioada 2020–2024. În Albania, Republica Moldova, Danemarca și Țările de Jos, traficul în scopul exploatării prin activități infracționale a reprezentat între 7% și 15% din totalul victimelor.

Deși acest tip de trafic este în creștere în multe țări europene, GRETA observă că fenomenul este insuficient reflectat – sau chiar absent – în datele colectate de unele state.

Traficul de ființe umane în scopul exploatării prin activități infracționale este direct legat de aplicarea principiului nepedepsirii prevăzut de Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane. Acesta obligă statele să prevadă posibilitatea de a nu aplica sancțiuni victimelor traficului pentru implicarea lor în activități ilegale, în măsura în care acestea au fost constrânse să le comită.

Sursa

*     *     *

11.06.2026

Consiliul Europei prezintă o foaie de parcurs pentru combaterea violenței online împotriva femeilor și fetelor

Abuzul este alimentat nu doar de misoginie, ci și de interese financiare

Noua Recomandare a Consiliului Europei privind responsabilizarea pentru violența împotriva femeilor și fetelor facilitată de tehnologie reprezintă primul standard juridic internațional dedicat exclusiv acestui subiect.

Recomandarea oferă orientări statelor membre ale Consiliului Europei pentru consolidarea răspunsurilor juridice, instituționale și de reglementare la fenomenul violenței facilitate de tehnologie împotriva femeilor și fetelor și propune o abordare cuprinzătoare a responsabilizării, care depășește sfera dreptului penal și include domeniile civil și administrativ.

Noua recomandare este menită să consolideze mecanismele de tragere la răspundere pentru violența împotriva femeilor și fetelor facilitată de tehnologie, o formă de abuz aflată într-o expansiune rapidă, care amenință tot mai mult siguranța, demnitatea și participarea femeilor la viața publică.

Violența facilitată de tehnologie include hărțuirea cibernetică persistentă (cyberstalking), hărțuirea online, distribuirea fără consimțământ a imaginilor intime, încălcarea vieții private, campaniile de ură misogină, amenințările și manipularea imaginilor. Astfel de abuzuri însoțesc adesea alte forme de violență, inclusiv violența domestică, permițând agresorilor să extindă supravegherea, constrângerea și controlul asupra victimelor prin intermediul instrumentelor digitale.

Europa se unește împotriva violenței online asupra femeilor și fetelor

Numeroși reprezentanți ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei au participat la lansarea din 10 iunie, desfășurată atât online, cât și la sediul Consiliului Europei din Strasbourg. Vorbitorii invitați au salutat recomandarea, adoptată de Comitetul de Miniștri în luna martie, pentru faptul că oferă orientări statelor europene privind prevenirea și combaterea actelor de violență comise, facilitate, agravate sau amplificate prin intermediul tehnologiilor digitale. Documentul stabilește, de asemenea, măsuri pentru a asigura răspunderea autorilor, a celor care facilitează astfel de acte și, după caz, a companiilor din domeniul tehnologic.

Catherine Van De Heyning, profesor de drept european al drepturilor fundamentale la Universitatea din Anvers și procuror adjunct în divizia de combatere a criminalității informatice din Anvers, a descris recomandarea drept „un pas major înainte pentru a garanta că sistemele de justiție sunt pregătite să răspundă eficient violenței împotriva femeilor și fetelor facilitate de tehnologie”.

Aceasta a evidențiat forme emergente de abuz motivate nu doar de misoginie sau hărțuire, ci și de obținerea de profit financiar. Ca exemplu, a menționat un caz recent în care autoritățile belgiene au arestat un cetățean neerlandez acuzat că administra grupuri pe Telegram prin care erau distribuite și vândute imagini intime și date personale ale femeilor fără consimțământul acestora.

Violența online afectează femeile implicate în viața publică

Recomandarea avertizează că violența facilitată de tehnologie poate provoca anxietate, depresie, prejudicii reputaționale, pierderi economice și retragerea victimelor din spațiile online. Documentul subliniază că femeile active în viața publică sunt afectate în mod deosebit, inclusiv jurnalistele, politicienele, apărătoarele drepturilor omului și activistele pentru drepturile femeilor, care sunt frecvent ținta unor atacuri coordonate online menite să le intimideze sau să le reducă la tăcere.

Pentru a răspunde acestor provocări, recomandarea solicită:

• consolidarea cadrului legislativ și a politicilor publice;
• desfășurarea unor investigații eficiente și asigurarea accesului la justiție;
• îmbunătățirea serviciilor de sprijin pentru victime;
• consolidarea cooperării internaționale;
• sporirea responsabilității companiilor tehnologice și a platformelor online;
• promovarea prevenirii prin educație, alfabetizare digitală și campanii de sensibilizare.

La eveniment a participat și María Rún Bjarnadóttir, șefa departamentului juridic al Oficiului Comisarului Național al Poliției din Islanda și membră a organismului de monitorizare GREVIO al Consiliului Europei. Ea a subliniat necesitatea consolidării capacităților organelor de aplicare a legii și a adaptării acestora la evoluția rapidă a tehnologiilor, inclusiv prin dezvoltarea expertizei în domeniul criminalisticii digitale.

Recomandarea face parte din eforturile mai ample ale Consiliului Europei de a garanta că femeile și fetele pot participa deplin, în condiții de egalitate și siguranță, la mediul digital și că inovațiile tehnologice contribuie la promovarea drepturilor omului, nu la subminarea acestora.

Sursa
Recomandarea Rec(2026)2

Mai mult despre Violența împotriva femeilor și fetelor, facilitată de tehnologii 

*    *     *

04.06.2026

Republica Moldova a semnat  două tratate europene pentru protecția animalelor de fermă 

Semnarea de către Republica Moldova a Convenției europene pentru protecția animalelor de fermă (STE nr. 87) și a Protocolului de amendare a Convenției (STE nr. 145) reprezintă un pas important în procesul de aliniere la standardele europene privind bunăstarea animalelor și dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar.

Convenția europeană pentru protecția animalelor de fermă (STE nr. 87) 

Adoptată în cadrul Council of Europe în 1976, convenția stabilește principii generale pentru creșterea, întreținerea și îngrijirea animalelor destinate producției agricole. Documentul pornește de la ideea că animalele sunt ființe sensibile și că bunăstarea lor trebuie protejată pe parcursul întregii perioade de creștere.

Convenția prevede, printre altele: asigurarea unor condiții adecvate de adăpostire, hrană și apă; evitarea suferințelor inutile și a tratamentelor crude; respectarea necesităților fiziologice și comportamentale ale animalelor; utilizarea unor practici de creștere compatibile cu sănătatea și bunăstarea acestora.

Convenția este completată de recomandări tehnice specifice pentru diferite specii de animale de fermă, inclusiv bovine, porcine, păsări și pești de acvacultură.

Protocolul de amendare (STE nr. 145) 

Protocolul, adoptat în 1992, modernizează mecanismele de aplicare a convenției și consolidează rolul comitetului permanent însărcinat cu monitorizarea implementării acesteia. El permite actualizarea mai eficientă a standardelor și recomandărilor, ținând cont de evoluțiile științifice și de noile practici din domeniul zootehniei.

Semnarea acestor instrumente juridice are mai multe semnificații: Apropierea de standardele europene în domeniul agriculturii și bunăstării animalelor; Consolidarea cadrului legislativ național privind creșterea și exploatarea animalelor de fermă; Sprijinirea procesului de integrare europeană, întrucât bunăstarea animalelor reprezintă un domeniu important al acquis-ului european; Creșterea încrederii consumatorilor în produsele agroalimentare provenite din Republica Moldova; Îmbunătățirea competitivității sectorului agroalimentar, inclusiv a oportunităților de export către piețele europene.

Implementarea prevederilor convenției poate contribui la:

• modernizarea fermelor și a practicilor de creștere a animalelor;
• reducerea stresului și a suferinței animalelor;
• îmbunătățirea sănătății efectivelor și a calității producției;
• promovarea unei agriculturi mai responsabile și mai sustenabile;
• consolidarea imaginii Republicii Moldova ca stat care respectă standardele europene în domeniul protecției animalelor.

Din perspectivă politică și instituțională, semnarea acestor tratate transmite un semnal clar privind angajamentul Republicii Moldova de a adopta și implementa standardele Consiliului Europei în domeniul protecției animalelor, al dezvoltării durabile și al valorilor europene.

Sursa

Convenția europeană pentru protecția animalelor de fermă

*     *    *

04.06.2026

Primul Forum European al apărătorilor drepturilor omului în domeniul mediului reunește participanți din întreaga Europă

Activiștii se confruntă cu presiuni tot mai mari și cu riscuri personale în Europa de astăzi

Apărători ai drepturilor omului în domeniul mediului, avertizori de integritate, reprezentanți ai instituțiilor și factori de decizie politică din întreaga Europă s-au reunit la Strasbourg pentru primul Forum European al apărătorilor drepturilor omului în domeniul mediului (EHRD), organizat de Consiliul Europei.

Forumului participă aproximativ 400 de persoane din aproape toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, reunite pentru două zile de dialog privind protecția apărătorilor mediului, spațiul civic și democrația de mediu în Europa.

Apărătorii mediului se confruntă cu o situație dificilă

Apărătorii drepturilor omului în domeniul mediului se află din ce în ce mai des în prima linie a unor provocări controversate de interes public, de la poluarea ilegală și defrișările forestiere până la reacțiile față de restricțiile impuse activismului climatic și amenințările la adresa libertăților civice. Lucrând adesea sub presiune și confruntându-se uneori cu riscuri personale, aceștia joacă un rol esențial în semnalarea prejudiciilor aduse mediului și în consolidarea responsabilității democratice.

Un exemplu a fost prezentat astăzi în discursul oficial de deschidere adresat participanților reuniți în hemiciclul Consiliului Europei. Karin Kvarfordt Niia, crescătoare de reni din comunitatea sami Gabna și membră a Parlamentului Sami din Suedia – organismul reprezentativ ales al poporului indigen sami – a evidențiat presiunile tot mai mari exercitate asupra teritoriilor tradiționale sami.

Criticând extinderea proiectelor miniere care au determinat strămutarea populației sami de pe pământurile sale, aceasta a declarat că „samii și alți apărători care își fac auzită vocea sunt prezentați drept obstacole”. Karin Kvarfordt Niia i-a îndemnat pe apărătorii drepturilor de mediu și pe participanți să „construiască alianțe mai puternice”: „Este timpul să fim uniți și să manifestăm solidaritate pentru o tranziție justă care să protejeze atât oamenii, cât și planeta.”

Consiliul Europei: promotor al drepturilor de mediu

Consiliul Europei a organizat forumul împreună cu parteneri europeni și internaționali importanți, inclusiv Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) și Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) și Raportorul Special pentru apărătorii mediului în cadrul Convenția de la Aarhus, în cooperare cu secretariatul Convenției de la Aarhus al UNECE, mai mulți titulari ai mandatelor procedurilor speciale ale Consiliului Drepturilor Omului și organizații ale societății civile active în Europa.

Forumul a fost elaborat în consultare directă cu apărătorii drepturilor de mediu, inclusiv cu activiști care nu se identifică în mod formal drept apărători ai drepturilor omului în domeniul mediului.

Prima ediție a forumului a creat o platformă europeană pentru apărătorii drepturilor de mediu, actorii instituționali și factorii de decizie politică, în vederea schimbului de experiențe, identificării lacunelor în materie de protecție și consolidării mecanismelor de cooperare la nivel european. Participanții au discutat, de asemenea, modalități prin care această inițiativă să devină un eveniment bienal permanent, găzduit de diferite orașe europene. Următoarea ediție a Forumului va avea loc în anul 2028.

„Acest forum are loc într-un moment critic, în care răspundem riscurilor cu care se confruntă apărătorii din întreaga Europă, inclusiv tinerii, care sunt tot mai vizibili și mai expuși”, a declarat Bjørn Berge la deschiderea forumului, alături de Volker Türk, Sirpa Rautio, Petra Bayr și Mattias Guyomar.

„Protejarea societății civile reprezintă o componentă esențială a Noului Pact Democratic pentru Europa și suntem hotărâți să asigurăm respectarea drepturilor apărătorilor mediului”, a subliniat Secretarul General Adjunct.

Într-un mesaj video adresat participanților, Mattias Guyomar a evidențiat importanța apărătorilor mediului în abordarea provocărilor legate de schimbările climatice și drepturile omului. „Gravitatea provocărilor și caracterul lor transversal necesită o mobilizare colectivă și un lanț al angajamentului”, a afirmat acesta, adăugând că apărătorii mediului acționează ca „semnale de alarmă” în privința problemelor climatice și joacă un rol esențial în protejarea drepturilor fundamentale.

La eveniment a participat și Catherine Trautmann, care a evidențiat angajamentul de lungă durată al orașului Strasbourg față de drepturile omului, participarea democratică și dialogul privind protecția mediului.

Principalele probleme cu care se confruntă în prezent apărătorii mediului

Prima zi a forumului, desfășurată pe 3 iunie, a avut loc într-un format închis, rezervat exclusiv apărătorilor drepturilor omului în domeniul mediului, oferind un spațiu sigur pentru schimburi de experiență, inclusiv pentru cei care se confruntă cu riscuri legate de activitatea lor de advocacy.

În cea de-a doua zi, apărătorii mediului și reprezentanții instituționali discută despre:

• promovarea spațiului civic și rolul apărătorilor mediului în guvernanța de mediu;
• amenințările și riscurile cu care se confruntă apărătorii mediului, inclusiv criminalizarea și procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP);
• obligațiile statelor de a proteja dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil;
• consolidarea mecanismelor de protecție și a standardelor de mediu în Europa;
• identificarea unor măsuri concrete de urmat și formularea de recomandări pentru edițiile viitoare ale forumului.

Sursa

Expoziția tematică „Protecția mediului – responsabilitate comună europeană”

*     *     *

04.06.2026

Rețelele sociale și sănătatea mintală a copiilor: răspunsurile corecte sunt rareori alb-negru: 

O dezbatere la Strasbourg abordează expunerea la rețelele sociale, bunăstarea copiilor și măsurile de politică publică pentru reducerea riscurilor

Orice decizie de politică publică privind accesul copiilor la rețelele sociale ar trebui să fie ghidată de o abordare bazată pe drepturile copilului, fundamentată pe cele mai recente cercetări și, mai ales, pe vocea copiilor. În contextul în care numeroase țări își revizuiesc legislația referitoare la accesul copiilor la rețelele sociale, participanții la o dezbatere organizată la Consiliul Europei, inclusiv ambasadori ai tineretului din Austria, Irlanda, Italia și Malta, au analizat modalitățile prin care poate fi găsit un echilibru între protejarea copiilor, respectarea drepturilor lor și posibilitatea de a participa în mod semnificativ la dezbaterea publică.

„De nenumărate ori, Europa se confruntă cu aceeași dilemă: aceea de a alege între securitate și drepturi, ca și cum cele două ar fi incompatibile”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, în discursul său de deschidere. „În ceea ce privește rețelele sociale, dezbaterea este adesea formulată în aceiași termeni: ar trebui să limităm accesul pentru a proteja copiii sau să le garantăm drepturile acceptând riscurile? Este o alegere falsă. O alegere care duce într-un impas”, a avertizat el.

Ministrul Sănătății și Afacerilor Sociale al Principatului Monaco, Christophe Robino, a confirmat că această problemă complexă nu poate fi redusă la o simplă alegere între libertate și restricție. „Mai degrabă, este vorba despre stabilirea condițiilor pentru o libertate compatibilă cu drepturile copilului și cu protejarea interesului său superior”, a afirmat el. „În spațiul european al drepturilor pe care îl construim, mediul digital nu poate deveni o zonă de excepție. Drepturile copiilor trebuie să fie la fel de reale, eficiente și protectoare online precum sunt în orice alt context. În acest spirit, Monaco s-a implicat activ, alături de Consiliul Europei, în organizarea acestui dialog”, a subliniat ministrul.

Datele indică o creștere a simptomelor asemănătoare dependenței generate de utilizarea rețelelor sociale

Rețelele sociale joacă un rol tot mai important în viața de zi cu zi a copiilor, transformând modul în care aceștia comunică, învață și se exprimă. Cercetările recente evidențiază amploarea și complexitatea fenomenului. În țările membre ale OCDE, 66% dintre fetele și 61% dintre băieții de 15 ani petrec trei sau mai multe ore pe zi pe rețelele sociale, iar peste jumătate dintre ei declară că au fost expuși la conținut tulburător.

Statisticile privind sănătatea mintală sunt la fel de îngrijorătoare: potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, unul din șapte copii din Europa suferă de o tulburare de sănătate mintală, iar în rândul fetelor cu vârste între 15 și 19 ani proporția ajunge la una din patru. De asemenea, nu poate fi ignorată creșterea simptomelor așa-numite „asemănătoare dependenței” asociate utilizării rețelelor sociale, raportate de 11% dintre adolescenți.

Bunăstarea mintală a copiilor este și o problemă a sănătății democrației

„Sănătatea mintală a copiilor noștri nu este doar o problemă de sănătate publică. Este și o chestiune care ține de sănătatea democrației”, a subliniat Alain Berset. Această idee se leagă de Noul Pact Democratic pentru Europa, o inițiativă inovatoare a Consiliului Europei care propune trei direcții de acțiune pentru consolidarea democrației: educarea, protejarea și inovarea.

„Nu este vorba de a ne opune revoluției tehnologice, ci de a ne asigura că aceasta se desfășoară cu respect pentru democrație, drepturile omului și statul de drept”, a declarat Alain Berset, evidențiind importanța unor deliberări incluzive pe această temă.

Evenimentul, organizat de comitetele directoare pentru drepturile copilului (CDENF) și pentru drepturile omului în domeniul biomedicinei și sănătății (CDBIO), sub auspiciile Președinției Principatului Monaco la Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a reunit peste 130 de factori de decizie, experți internaționali de renume și alte părți interesate, în timp ce peste 300 de participanți au urmărit dezbaterile online.

Concluziile discuțiilor vor contribui la elaborarea unei note de orientare care va fi pregătită de CDENF pentru a sprijini statele membre în dezvoltarea politicilor naționale privind accesul copiilor la rețelele sociale și protecția bunăstării lor.

Sursa

https://t.ly/sgVhK