Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta noutati UE-RM 2020. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta noutati UE-RM 2020. Afișați toate postările

UE a aprobat 5 milioane de euro pentru realizarea reformelor în sectorul poliției din Republica Moldova

30.12.2020

Comisia Europeană a aprobat transferul a 5 milioane de euro drept asistență de suport bugetar pentru realizarea reformelor în sectorul poliției din Republica Moldova

Suportul este oferit ca urmare a progreselor înregistrate în principalele domenii de reformă în sectorul aplicării legii, inclusiv a evoluțiilor pozitive în domeniul apărării drepturilor omului, prevenirii abuzurilor și tratamente inadecvate, precum și în lupta împotriva corupției în sectorul poliției. Aceste evoluții contribuie la transformarea poliției din Republica Moldova într-o instituție mai orientată spre serviciul cetățenilor.

Olivér Várhelyi, Comisarul european pentru vecinătate și extindere, a declarat: "Uniunea Europeană este alături de cetățenii Republicii Moldova. Susținem reformele cu beneficii directe pentru cetățeni, inclusiv în ceea ce privește aplicarea legii. Decizia noastră constituie, de asemenea, un semn al solidarității noastre cu Republica Moldova în timpul crizei COVID-19 fără precedent. În ciuda perioadelor dificile, eforturile în domeniul reformei trebuie să continue. Atâta timp cât există progrese în ceea ce privește reformele, Moldova poate conta pe sprijinul Uniunii Europene.”


Debursarea oricărei viitoare asistențe macrofinanciare va fi supusă unor condiții stricte. Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă vor continua să monitorizeze îndeaproape situația politică și să evalueze îndeplinirea condițiilor înainte de orice debursare viitoare de sprijin bugetar. Este important ca, pe lângă continuarea progreselor în domeniul reformelor, să nu se înregistreze regres în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale și a statului de drept în Republica Moldova.

Context privind noul pachet de asistență al UE

Sprijin pentru Reforma poliției în Republica Moldova: acest program al UE a sprijinit poliția din Republica Moldova în modernizarea și profesionalizarea structurilor sale. Transparența și independența procedurilor de recrutare, evaluare și promovare au fost îmbunătățite, precum și au fost înregistrate progrese a în ceea ce privește egalitatea de gen. Poliția din Republica Moldova și-a îmbunătățit capacitățile prin instruire în domeniul drepturilor omului, tehnicilor moderne de management, poliție comunitară și Anticorupție, iar în cadrul poliției a fost înființată o direcție specială Anticorupție pentru a promova principiul toleranței zero față de corupție în forțele de poliție. Programul a sprijinit, de asemenea, structuri de comunicație mai fiabile și mai eficiente, care au contribuit la capacitatea operațională a poliției și au redus timpul de intervenție în anumite Inspectorate.

UE oferă asistență macrofinanciară în valoare de 50 de milioane de euro pentru Moldova

25.11.2020

Comisia Europeană, în numele UE, a efectuat astăzi plăți în cadrul programelor sale de asistență macrofinanciară destinate Georgiei, Iordaniei și Moldovei. Plățile acordate Georgiei în valoare de 100 de milioane de euro și Iordaniei în valoare de 250 de milioane de euro provin parțial din pachetul de asistență macrofinanciară (AMF) de urgență de 3 miliarde de euro pentru zece parteneri de extindere și vecinătate, care își propune să ofere suport în atenuarea impactului economic provocat de pandemia COVID-19 și parțial din operațiunile aprobate în aprilie 2018 (pentru Georgia) și ianuarie 2020 (pentru Iordania). 

Debursarea în valoare de 50 de milioane de euro destinată Moldovei provine în totalitate din pachetul AMF de urgență de 3 miliarde de euro. Plățile aferente programelor AMF de urgență sunt în conformitate cu prevederile din acordul și ratificarea Memorandumurilor de înțelegere din ultimele luni. 

Plățile pentru alte tranșe vor fi condiționate de îndeplinirea condițiilor de politică stabilite în aceste documente. Implementarea continuă și rapidă a programelor este o demonstrație importantă a solidarității UE cu aceste țări într-un moment de criză fără precedent.

Informații suplimentare

 

Dialogul Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul drepturilor omului



La 23 septembrie 2020, Uniunea Europeană și Republica Moldova au organizat cea de-a unsprezecea rundă a dialogului anual privind Drepturile Omului, prin videoconferință. Înaintea întrevederii, Uniunea Europeană a consultat reprezentanți ai organizațiilor societății civile din Moldova și internaționale. La dialog, în calitate de observatori, au participat reprezentanți ai statelor membre ale UE, precum și reprezentanți ai societății civile.

Dialogul a reafirmat importanța valorilor comune, în special respectarea deplină a principiilor democratice, statului de drept, bunei guvernări, drepturilor omului și libertăților fundamentale, care sunt și principii fondatoare ale Acordului de Asociere la care s-au angajat UE și Moldova.

Trecerea în revistă a evenimentelor de la ultimul dialog în 2019 arată că au avut loc discuții pe o gamă largă de probleme, de la principalele evoluții în politica UE privind Drepturile Omului, până la democrație și drepturile electorale, drepturile omului în sistemul de justiție (pre-proces de detenție, condițiile de detenție, lupta împotriva torturii și a relelor tratamente), libertatea presei, drepturile copilului și egalitatea de gen, politică anti-discriminare și de cooperare multilaterală.

UE a accentuat în special că alegerile transparente, incluzive și credibile rămân a fi cheia democrației și statului de drept și, în acest sens, și-a evidențiat așteptările față de autoritățile moldovenești de a asigura desfășurarea alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie cu respectarea deplină a acestor principii. UE a îndemnat Republica Moldova să implementeze pe deplin restanțele privind recomandările Consiliului Europei, Comisiei de la Veneția și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa/Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/BIDDO) și să adopte fără întârziere modificări legislative corespunzătoare în urma unui amplu proces consultativ. UE a subliniat, de asemenea, importanța punerii în aplicare a cadrului juridic electoral actual, astfel încât să asigure condiții de concurență echitabile între toți candidații electorali.

O atenție deosebită a fost acordată, de asemenea, necesității de a asigura libertatea de exprimare și pluralismul mijloacelor de informare în masă ca elemente fundamentale ale democrației și drepturilor omului. UE a subliniat necesitatea unei reforme cuprinzătoare pentru a spori în continuare transparența și concurența în sectorul mass-media, în vederea soluționării problemei concentrării proprietății mass-media și a garantării libertății și pluralismului mass-mediei.

UE și Republica Moldova au recunoscut provocările specifice pe care pandemia de coronavirus le reprezintă pentru protecția internațională a drepturilor omului și au convenit că măsurile de urgență pentru soluționarea crizei sanitare nu trebuie luate în detrimentul principiilor și valorilor fundamentale.

Delegația UE a fost condusă de dl Richard Tibbels, șef de direcție în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, iar delegația Republicii Moldova a fost condusă de dl Radu Foltea, Secretar de stat în Ministerul Justiției. Dialogul a avut loc în paralel cu reuniunea Subcomitetului pentru Justiție, Libertate și Securitate din 24 septembrie.

Următorul dialog dintre UE și Moldova privind Drepturile Omului este preconizat să aibă loc la Chișinău în 2021.

Mai mult

 https://eeas.europa.eu/delegations/moldova/85685/dialogul-ue-moldova-privind-drepturile-omului_ro

http://www.justice.gov.md/libview.php?l=ro&idc=4&id=5043 

Șeful diplomației moldovene: Ne dorim o agendă ambițioasă și concretă cu UE care să producă rezultate durabile în beneficiul cetățenilor Rep.Moldova

Intrevederile Ministrului afacerilor externe și integrării europene Oleg Țulea cu oficialii Uniunii Europene în cadrul vzitei de lucru la Bruxelles

10.09.2020

Dialogul politic și sectorial cu Uniunea Europeană, perspectivele Parteneriatului Estic, gestionarea situației epidemiologice, precum și pregătirile pentru alegerile prezidențiale au fost subiectele pe agenda discuțiilor ministrului Oleg Țulea și Oliver Varhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere.

Detalii  - https://mfa.gov.md/ro/content/intrevederea-ministrului-oleg-tulea-cu-oliver-varhelyi-comisar-european-pentru-vecinatate-si

Șeful diplomației moldovene a exprimat recunoștința autorităților față de UE pentru sprijinul acordat fortificării sistemului național de sănătate în contracararea consecințelor pandemiei COVID-19, precum și asistența direcționată pentru depășirea consecințelor negative asupra economiei naționale. În același timp, diplomatul l-a asigurat pe interlocutor că Guvernul Republicii Moldova rămâne plenar implicat în implementarea agendei europene și a proceselor tehnice convenite în dialogul cu Uniunea Europeană. ..

..Referindu-se la Parteneriatul Estic, ministrul Oleg Țulea a subliniat că Republica Moldova este interesată în elaborarea unui set de obiective care va aduce dialogul politic și cooperarea sectorială între UE și partenerii estici la un nivel calitativ nou. Comisarul Oliver Varhelyi a comunicat, la rândul său, despre planurile instituțiilor europene în contextul pregătirilor pentru Summitul Parteneriatului Estic din primăvara anului viitor.

10.09.2020

Întrevedere cu Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne. 
Discuția a fost centrată pe subiectul funcționării regimului fără vize în contextul restricțiilor introduse din cauza pandemiei. Oficialul moldovean a mai comunicat interlocutorului interesul autorităților de la Chișinău pentru consolidarea interacțiunii cu mecanismele de cooperare existente ale Uniunii Europene în sfera migrației și supravegherii frontierelor.
Comisarul Ylva Johansson s-a expus în favoarea unei abordări coordonate din partea UE privind ridicarea restricțiilor introduse în contextul pandemiei, bazată pe criterii obiective și în special pe evoluția situației epidemiologice din statele terțe.

Diplomatul moldovean a confirmat angajamentul ferm al autorităților pentru îndeplinirea condiționalităților asumate și recomandărilor Comisiei Europene publicate la începutul lunii iulie în cel de-al treilea Raport privind Mecanismul de suspendare a regimului fără vize.

Oleg Țulea și Ylva Johansson au discutat și despre activizarea cooperării în cadrul Parteneriatului de Mobilitate, fiind experimată speranța că lansarea, în perspectivă, a unor noi inițiative precum Pactul european privind migrație și azil va contribui la aprofundarea cooperării în sfera migrației.

10.09.2020
Consolidarea securității energetice a Republicii Moldova, discutată la Bruxelles cu Kadri Simson, comisar european pentru energie

Ministrul Oleg Țulea a avut o întrevedere cu Kadri Simson, Comisarul european pentru energie, în cadrul căreia au fost discutate aspectele cooperării în domeniul securității energetice, acesta fiind unul dintre subiectele prioritare în dialogul sectorial cu Uniunea Europeană.
Detalii  bit.ly/2ZqM2gbi
Cei doi oficiali s-au referit la elementele de importanță strategică, care includ dezvoltarea interconexiunilor cu Uniunea Europeană, în special finalizarea construcției și darea în exploatare integrală a gazoductului Iași – Ungheni – Chișinău. Totodată, a fost reiterată și semnificația proiectului care ar asigura, la necesitate, livrarea gazelor în regim de flux invers prin culoarul transbalcanic.
Interlocutorii au discutat și importanța interconexiunii liniilor electrice de înaltă tensiune la piața UE, prin România, precum și perspectivele de cooperare în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile.
La rândul său, Kadri Simson a comunicat disponibilitatea UE de a susține Republica Moldova în eforturile sale de modernizare a sectorului energetic şi integrare în sistemul regional și piața energetică europeană, subliniind, totodată, importanța transpunerii depline a pachetului energetic III și continuării implementării angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere.

10.09.2020

Stadiul actual și perspectivele cooperării Republicii Moldova și Uniunii Europene pe filiera parlamentară, precum și cele în cadrul Parteneriatului Estic au fost subiect al discuției la întrevederile ministrului Oleg Țulea cu Dragoș Tudorache, raportor al Parlamentului European privind Acordul de Asociere RM-UE și Andrius Kubilius, co-Președinte din partea Parlamentului European al EURONEST.

 9.09.2020
În debutul vizitei la Bruxelles, ministrul Oleg Țulea a avut o întrevedere cu David McAllister, președintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului European. Interlocutorii au abordat agenda inter-parlamentară, procesul de implementare a Acordului de Asociere, subiectele de actualitate în dialogul politic cu Uniunea Europeană și prioritățile de cooperare în cadrul Parteneriatului Estic.

Șeful diplomației moldovenești a subliniat importanța menținerii unui rol activ al Uniunii Europene în raport cu țările din vecinătatea estică, Comisiei prezidate de David McAllister revenindu-i un rol esențial în acest sens.

A fost apreciat interesul și susținerea Parlamentului European pentru agenda de integrare europeană a Republicii Moldova, precum și exprimate mulțumirile autorităților pentru asistența din partea UE în depășirea consecințelor pandemiei COVID-19.
Detalii




Cu sprijinul Uniunii Europene și OMS, a fost lansat Centrul operativ de coordonare în urgențe de sănătate publică

25.08.2020

Centrul operativ de coordonare în urgențe de sănătate publică din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică
a fost inaugurat astăzi la Chișinău. Acesta a fost creat cu sprijinul financiar și tehnic al Uniunii Europene și Organizației Mondiale a Sănătății în cadrul inițiativei UE „Solidari pentru Sănătate” de combatere a pandemiei COVID-19 în țările Parteneriatului Estic.

Centrul operativ de coordonare în urgențe de sănătate publică este primul de acest gen în domeniul sănătății publice din țară și va asigura legătura dintre partenerii din sistemul de sănătate, dar și specialiștii din alte domenii implicați direct sau indirect în măsurile de răspuns ale țării. Centrul corespunde cerințelor moderne de comunicare, fiind dotat cu echipamente performante, sisteme audio și video, computere, fapt ce va permite implementarea rapidă și eficientă a măsurilor de răspuns la urgențele de sănătate publică la nivel teritorial și național, organizarea ședințelor operative în regim online, a teleconferințelor, colectarea și monitorizarea în timp real a datelor epidemiologice.

Nu în ultimul rând, fiind Punctul Focal Național pentru implementarea Regulamentului Sanitar Internațional (IHR 2005) la nivelul țării, noul centru va asigura o mai bună comunicare cu organizațiile internaționale, precum Organizația Mondială a Sănătății, Centrul European pentru Controlul Bolilor, Centrul pentru Controlul Bolilor din Atlanta.

Prezent la evenimentul de inaugurare, Prim-ministrul Ion Chicu a subliniat: „Lansarea Centrului a fost condiționată de necesitatea perfecționării sistemului național de răspuns la urgențele de sănătate publică, o măsură stringentă, mai ales acum, când suntem puși în fața pandemiei COVID-19. Noul coronavirus a afectat viața economică și socială la nivel mondial, de aceea eforturile trebuie conjugate, iar acțiunile întreprinse trebuie să fie operative și să genereze un răspuns imediat pentru protecția sănătății populației”.

„În aceste vremuri de criză, Uniunea Europeană susține Republica Moldova în implementarea unui sistem de reacție și de gestionare a răspunsului la situații de urgență. Acest suport este posibil grație inițiativei UE „Solidari pentru Sănătate”, prin intermediul căreia UE oferă asistență țărilor din Parteneriatul Estic în combaterea pandemiei COVID-19. Scopul final este de a contribui la salvarea vieților și protejarea sănătății oamenilor, precum și la contracararea consecințelor acestei pandemii”, a spus Peter Michalko, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

La rândul său, Dr Hans H. Kluge, directorul regional al Biroului regional OMS pentru Europa a salutat evenimentul de la Chișinău: „Prin inaugurarea Centrului, Republica Moldova face încă un pas concret în ceea ce privește îmbunătățirea eforturilor de coordonare și răspuns la pandemia COVID-19 atât la nivel național, cât și internațional. Centrul va permite accesul la date în regim real pentru a monitoriza epidemiile și situațiile de risc, a informa deciziile, a evalua riscurile pentru sănătate publică, a iniția măsurile de control și pentru a argumenta implementarea intervențiile rapide de răspuns”.

Inaugurarea Centrului operativ de coordonare în urgențe de sănătate publică face parte din răspunsul Uniunii Europene și al Organizației Mondiale a Sănătății la pandemia COVID-19, ce a înregistrat până la ora actuală peste 23 milioane de cazuri în 216 de țări și teritorii în întreaga lume.

La 27 martie 2020, Uniunea Europeană a anunțat un pachet de asistență în valoare de 30,5 de milioane EURO pentru a contribui la acțiuni de prevenire, detectare și răspuns la pandemia de COVID-19 în țările Parteneriatului Estic. Fondurile inițiale au fost utilizate pentru a răspunde necesităților imediate de urgență, precum procurarea de echipamente personale de protecție, instruirea lucrătorilor medicali și alt personal implicat în lupta cu COVID-19 și informarea populației despre măsurile de protecție. Pe termen lung, asistența va fi destinată fortificării capacității țării de a răspunde la situațiile de urgență în sănătate publică.

Proiectul are la bază sprijinul continuu al Uniunii Europene, OMS și Națiunile Unite acordat Republicii Moldova.

Mai mult

https://msmps.gov.md/comunicare/comunicate/cu-sprijinul-uniunii-europene-si-oms-a-fost-lansat-centrul-operativ-de-coordonare-in-urgente-de-sanatate-publica/

https://gov.md/ro/content/ion-chicu-participat-la-lansarea-centrului-operativ-de-coordonare-urgente-de-sanatate

UE a semnat Memorandumul de înțelegere privind programul de asistență macrofinanciară pentru Moldova în sumă de 100 mln euro

11.08.2020

Începând de astăzi, Comisia Europeană, în numele UE, a coordonat cu opt parteneri Memorandumuri de Înțelegere privind programele de asistență macrofinanciară (AMF). Acordurile fac parte din pachetul AMF de 3 miliarde de euro pentru partenerii de extindere și de vecinătate, menit să-i ajute pentru reducerea efectelor recesiunii economice provocată de pandemia de coronavirus.

Punerea în aplicare continuă și rapidă a acestor programe este o dovadă importantă a solidarității UE față de aceste țări într-un moment de criză fără precedent.

S-a convenit deja asupra memorandumurilor de înțelegere cu Albania, Georgia, Iordania, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord și Ucraina. Patru din aceste documente au fost, de asemenea, semnate oficial: Kosovo, Moldova, Macedonia de Nord și Ucraina. Negocierile Memorandumurilor cu celelalte două țări - Bosnia și Herțegovina, Tunisia - sunt în curs de desfășurare.


Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: "Sprijinirea vecinilor noștri este esențială în această perioadă de criză pentru a menține stabilitatea în întreaga regiune. Ca parte a răspunsului global al UE la pandemia de coronavirus, lucrăm pentru a ajuta țările vecine să reducă impactul economic extrem de grav. Aceste „programe AMF pentru situații de criză” vor fi derulate în condiții favorabile în baza Memorandumurilor de Înțelegere semnate, care conțin angajamente concrete de reformă. Acest lucru va ajuta țările vecine să-și acopere necesitățile de finanțare externă în perioada 2020-21, având în vedere dificultățile de a face față impactului economic al pandemiei”.
Paolo Gentiloni, comisarul pentru Economie, a declarat: "Pandemia COVID-19 nu cunoaște frontiere, iar impactul său economic și social afectează fără precedent țările din întreaga lume. Partenerii noștri de extindere și de vecinătate sunt grav afectați, iar Uniunea Europeană are puterea financiară pentru a-i ajuta să reducă recesiunea economică provocată de pandemie. Comisia, în numele UE, colaborează cu zece țări partenere pentru a le susține eforturile și pentru a pune în aplicare politici economice eficiente într-o perioadă de criză fără precedent. S-a ajuns deja la un acord cu opt parteneri într-o manifestare a solidarității UE.”

„Memorandumurile presupun acțiuni politice la care beneficiarii se angajează pentru a primi a doua tranșă de asistență. Aprobarea și semnarea memorandumurilor de înțelegere reprezintă un pas important către prima plată în cadrul programelor, care depinde de îndeplinirea pre-condițiilor politice, inclusiv de respectare a principiilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept. Țările beneficiare ar trebui, de asemenea, să beneficieze de un program de asistență financiară din partea FMI.


Pentru Moldova, condițiile de politici pentru programul AMF de 100 milioane EUR se referă la consolidarea managementului finanțelor publice, buna guvernare și lupta împotriva corupției și îmbunătățirea mediului de afaceri.


Context

Programul AMF face parte din angajamentul mai larg al UE față de țările învecinate și față de țările ce țin de cursul de extindere și este conceput ca un instrument excepțional de răspuns al UE la criză. Acesta este disponibil pentru partenerii de extindere și pentru țările din vecinătatea UE care se confruntă cu probleme grave în balanța de plăți. Aceasta demonstrează solidaritatea UE cu țările respective și sprijinul unor politici eficiente într-o perioadă de criză fără precedent.

Decizia privind acordarea de asistență macrofinanciară pentru zece parteneri de extindere și de vecinătate în contextul pandemiei COVID-19 a fost propusă de Comisie la 22 aprilie și adoptată de Parlamentul European și de Consiliu la 25 mai 2020.

Pe lângă AMF, UE sprijină Vecinătatea și Balcanii de Vest prin mai multe alte instrumente, inclusiv ajutor umanitar, sprijin bugetar, programe tematice, asistență tehnică, finanțare mixtă și garanții din Fondul European pentru Dezvoltare Durabilă pentru a sprijini investițiile în sectoarele cele mai afectate de pandemia de coronavirus.

 Mai mult



UE, BEI si BERD ajută Moldova să achiziţioneze locomotive noi

14 iulie 2020
Partenerii europeni ajută Moldova să achiziţioneze locomotive noi

Îmbunătățiri realizate la căile ferate în vederea sporirii oportunităților comerciale pentru întreprinderile locale

Noul material rulant achiziționat de întreprinderea feroviară de stat Calea Ferată din Moldova (CFM) va aduce beneficii importante comerțului, economiei și vieții oamenilor țării.

Douăsprezece locomotive diesel moderne achiziționate grație finanțării comune a Uniunii Europene (UE), Băncii Europene de Investiții (BEI) și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au sosit astăzi la Chișinău. Locomotivele vor consuma mai puțină energie și vor asigura un transport mai sigur și eficient al mărfurilor și pasagerilor pe teritoriul țării și în afara acesteia.

Materialul rulant a fost fabricat în Nursultan, Kazahstan, de către GE Transport, care în prezent este o divizie a companiei americane Wabtec, un furnizor important de vagoane pentru marfă și locomotive. GE Transportation a fost contractat în urma unei licitații organizate de CFM în 2018, în conformitate cu politicile și regulile de achiziții ale BERD.

Presedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a exprimat recunoștință reprezentanților BERD, BEI în Moldova, șefului Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, pentru sprijinul constant pe care îl acordă țării noastre prin cele mai diverse proiecte de finanțare a domeniilor strategice din Moldova. Șeful statului a remarcat că gestionarea eficientă a Căii Ferate din Moldova reprezintă o direcție prioritară pentru a revitaliza viața economică a țării.

Adrian Onceanu, Directorul General al CFM, a adăugat: “Datorită locomotivelor cu motoare diesel mai puternice, va fi posibilă efectuarea sarcinilor cu mai puține operațiuni, ceea ce va îmbunătăți eficiența transportului și va reduce costurile de operare. Caracteristicile tehnice îmbunătățite ale noilor locomotive diesel permit creșterea intervalului între întreținerea programată la 92 de zile de la 48 de ore, ceea ce va reduce semnificativ și costurile de mentenanță. Se va reduce consumul de combustibil diesel cu 15-20% și de ulei cu 35-40%, ceea ce per ansamblu va aduce economii semnificative.

Ambasadorul Peter Michalko, Șeful Delegației UE în Moldova, a comentat: „Astăzi, UE a dovedit încă o dată susținerea cetățenilor moldoveni. Cele 12 locomotive, achiziționate cu sprijinul Uniunii Europene, Băncii UE (BEI) și partenerilor noștri de la BERD. Contribuția UE este finanțată din banii cetățenilor UE. Acest eveniment marchează astăzi un pas important spre a face Moldova mai verde și dezvoltarea ei mai durabilă. Acest lucru vine, de asemenea, să arate cooperarea de succes dintre UE și Moldova în acest sector, care dovedește că împreună, putem depăși perioadele mai grele și să atingem obiectivele noastre: dezvoltarea economică durabilă, rezistența mediului și prosperitate socială, toate acestea în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova. Sprijinul UE pentru cetățenii Moldovei este oferit atât pentru infrastructură, cât și pentru reforme, deoarece ambele trebuie să fie făcute pentru a asigura o calitate a vieții mai înaltă.”

Angela Sax, Șefa BERD Moldova, a declarat într-o înregistrare video: „Sosirea noilor locomotive, finanțate de BERD, BEI și UE, reprezintă o adevărată realizare: acestea înseamnă o Moldovă mai modernă, mai verde și mai dinamică. Noul material rulant va facilita comerțul Moldovei, va menține turația roților economiei și va îmbunătăți viața oamenilor.”

Vicepreședintele BEI, Lilyana Pavlova, a comentat: „Este sarcina Băncii UE să depună eforturi pentru modernizarea infrastructurii de transport din Moldova. Noile locomotive vor facilita un mod de transport mai ecologic și vor îmbunătăți interconectivitatea în interiorul țării, precum și cu țările vecine. Acest lucru va contribui la îmbunătățirea condițiilor pentru transportul de pasageri și mărfuri.”

Achiziționarea locomotivelor face parte dintr-un proiect amplu finanțat de BERD, BEI și UE, care include, de asemenea, reabilitarea infrastructurii feroviare și o reformă cuprinzătoare a CFM pentru a îmbunătăți siguranța, eficiența și guvernanța corporativă.

Licitația pentru modernizarea infrastructurii feroviare este în curs de desfășurare, iar întreprinderea implementează un plan de acțiuni pentru îmbunătățirea guvernanței corporative. În plus, Parlamentul Republicii Moldova urmează să adopte un nou Cod Feroviar – legislație bazată pe directivele UE, care urmărește alinierea sectorului feroviar al țării la Acordul de Asociere cu UE.

Costul total al proiectului este de 110 milioane de euro, dintre care 5 milioane de euro reprezintă un grant pentru investiții de partea Instrumentului de Investiții pentru Vecinătate (NIF) a UE, iar restul sunt împrumuturi de la BERD și BEI.

UE este cel mai mare donator al Moldovei și a oferit până în prezent peste 1 miliard de euro sub formă de granturi.

BEI este banca Uniunii Europene. În calitate de cel mai mare debitor(link is external) și creditor multilateral ca volum, BEI oferă finanțare și expertiză pentru proiecte de investiții solide și durabile care contribuie la realizarea obiectivelor politicii UE. Peste 90 % din activitatea BEI este axată în Europa(link is external), dar sprijină, de asemenea, politicile externe și de dezvoltare ale UE(link is external).

BERD este o bancă multilaterală de dezvoltare și un investitor instituțional important în Moldova. Până acum a investit peste 1,3 miliarde de euro prin intermediul a130 de proiecte. De asemenea, Banca ajută autoritățile moldovenești să elaboreze politici care vin să îmbunătățească climatul de afaceri din țară.

Mai mult


Moldova si BEI
https://www.eib.org/en/projects/regions/eastern-neighbours/moldova/index.htm
BERD si Moldova 
https://www.ebrd.com/moldova.html

În Republica Moldova a ajuns primul lot de echipamente medicale, oferit de UE și OMS




Uniunea Europeană și OMS și-au unit forțele pentru a livra produse esențiale pentru prima linie de luptă cu COVID-19 din Republica Moldova



Unul dintre cele mai mari ajutoare umanitare pentru lupta cu pandemia COVID-19, ce conține măști medicale și respiratoare, ochelari și halate de protecție, ce vine în dotarea lucrătorilor medicali din Republica Moldova pentru a oferi servicii medicale în mod eficient și sigur la combaterea pandemiei a sosit astăzi în țară.

Livrarea a 1,5 milioane unități de echipamente personale de protecție, finanțate de Uniunea Europeană și procurate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), conține 1.210.000 măști medicale, 348.000 respiratoare N95, 16.200 ochelari de protecție și 36.000 halate de protecție. Toate echipamentele livrate corespund standardelor de calitate și siguranță și sunt destinate lucrătorilor medicali din prima linie din instituțiile medicale de pe ambele maluri ale Nistrului.

Peter Michalko, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova și reprezentantul OMS în Republica Moldova, Dr Igor Pokanevych au transmis echipamentele Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în cadrul unei ceremonii oficiale. Ambasadorii statelor membre ale UE au fost prezenți la eveniment, în cadrul inițiativei Echipa Europa.

Acesta este primul lot cu echipamente personale de protecție, în țară urmând să ajungă și alte echipamente de protecție - 330.000 de mănuși și dispozitive medicale - 356 concentratoare de oxigen, 41 monitoare pentru pacienți, 40 de ventilatoare, 215 pulsoximetre, 1500 kituri pentru testele de laborator și 12.000 kituri pentru prelevarea probelor, în valoare totală de 2,8 milioane de EURO.

Prezent la ceremonia de donare, Prim-ministrul Ion Chicu a menționat: „Sprijinul generos oferit de UE și OMS țărilor din Parteneriatul Estic este o dovadă suplimentară a creării unui front comun la nivel regional și global în lupta cu pandemia COVID-19. Or, trebuie să recunoaștem, urmărind în fiecare zi evoluțiile pe plan global, tendințele fiind unele foarte îngrijorătoare, că e aproape imposibil să lupți izolat cu acest dușman invizibil, numit COVID-19. În numele Guvernului și a cetățenilor Republicii Moldova, vreau să mulțumesc din inimă pentru gestul de solidaritate al Uniunii Europene și Organizației Mondiale a Sănătății, cât și pentru simplul fapt că ne sunt alături!”.

„În aceste timpuri complicate, Uniunea Europeană este alături de Republica Moldova. Inițiativa „Solidari pentru Sănătate” este un exemplu concret privind modul în care UE sprijină sistemul de sănătate din Moldova în lupta cu pandemia COVID-19. Avem încrederea că furnizarea de echipamente personale de protecție și dispozitive medicale, precum ventilatoarele, kiturile pentru laborator, măștile, ochelarii și halatele de protecție vor fi atât în beneficiul lucrătorilor medicali din prima linie, cât și pentru toți cetățenii moldoveni”, a declarat Peter Michalko, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

„Pandemia COVID-19 este un test de rezistență pentru sistemele de sănătate din întreaga lume, iar cel din Republica Moldova nu este o excepție. Datorită partenerilor de dezvoltare, organizațiilor internaționale, agenților economici, care au oferit ajutoare umanitare, reușim să gestionăm această urgența de sănătate publică globală. Ne exprimăm gratitudinea pentru echipamentele medicale oferite de Uniunea Europeană și OMS, partenerii strategici în lupta cu infecția COVID-19, care vor fi distribuite tuturor instituțiilor medicale din țară, pentru a proteja eroii din prima linie”, a declarat ministrul Viorica Dumbrăveanu.

La rândul său, Dr Igor Pokanevych, Reprezentantul OMS și șeful Biroului OMS din Republica Moldova, a spus: „Lucrătorii medicali se află în prima linie a răspunsului nostru la COVID-19, fapt ce înseamnă că se confruntă cu un risc sporit de a se expune la infectarea cu coronavirus. Sunt eroii noștri, dar nu sunt oameni cu supraputeri. Livrarea echipamentului de protecție, posibilă datorită contribuției generoase a Uniunii Europene, va aduce un aport semnificativ la reducerea riscurilor cu care se confruntă cadrele medicale zi de zi și va contribui la protejarea lor, a pacienților și a persoanelor vulnerabile împotriva acestui virus dar și va permite să salvăm viața celor care au nevoi de respirație asistată și de oxigen”.

Donarea echipamentului personal de protecție face parte din răspunsul Uniunii Europene la pandemia COVID-19, ce a înregistrat peste 12 milioane de cazuri în 216 de țări și teritorii în întreaga lume. La 27 martie 2020, Uniunea Europeană a anunțat un pachet de asistență în valoare de 30,5 de milioane EURO pentru a contribui la acțiuni de prevenire, detectare și răspuns la pandemia de COVID-19 în șase țări din Caucaz și Europa de Est, inclusiv Belarus. Fondurile inițiale au fost utilizate pentru a răspunde necesităților imediate de urgență, precum procurarea de echipamente personale de protecție, instruirea lucrătorilor medicali și alt personal implicat în lupta cu COVID-19 și informarea populației despre măsurile de protecție. Pe termen lung, asistența va fi destinată fortificării capacității țării de a răspunde la situațiile de urgență în sănătate publică.

Proiectul are la bază sprijinul continuu al Uniunii Europene, OMS și Națiunile Unite acordat Republicii Moldova. 

 Mai mult



BV - Raportul Comisiei Europene privind evaluarea îndeplinirii cerințelor de liberalizare a vizelor cu tarile din Balcanii de Vest și cele ale Parteneriatului Estic


Al treilea raport privind mecanismul de suspendare a vizelorThird Report under the visa suspension mechanism: Report from the Commission to the European Parliament and the Council  COM/2020/325 final/ Comisia Europeană, Direcția generală Migrație și Afaceri Interne. - 10 iulie 2020. - 25 p.

Disponibil: 

Comisia Europeană prezintă un raport cu privire la evaluarea îndeplinirii cerințelor de liberalizare a vizelor de către Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Georgia, Moldova și Ucraina. 

Raportul a concluzionat că țările în cauză continuă să îndeplinească cerințele privind liberalizarea vizelor și că regimul de călătorii fără viză continuă să aducă beneficii economice, sociale și culturale statelor membre ale UE și țărilor partenere. Raportul se concentrează în detaliu asupra unor domenii specifice în materie de securitate și migrație în care sunt necesare acțiuni suplimentare.

Raportul prezentat a fost elaborat ca urmare a obligației legale pe care o are Comisia în cadrul mecanismului consolidat de suspendare în materie de vize, adoptat în martie 2017, de a monitoriza îndeplinirea continuă a cerințelor referitoare la liberalizarea vizelor de către țările terțe și de a înainta Parlamentului European și Consiliului, cel puțin o dată pe an, un raport privind aceste aspecte. Raportul de astăzi este cel de al treilea din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, primul raport privind mecanismul de suspendare a vizelor fiind publicat în decembrie 2017, iar cel de al doilea raport privind mecanismul de suspendare a vizelor – în decembrie 2018.
Datele din raportul publicat astăzi se referă la 2019 și la prima jumătate a anului 2020.

Per total, regimul de călătorii fără viză și-a atins scopul: a consolidat contactele interpersonale între țările din Balcanii de Vest și cele din cadrul Parteneriatului estic, pe de o parte, și UE, pe de altă parte, inclusiv cu comunitățile din diaspora care se află în statele membre, a îmbunătățit oportunitățile de afaceri și schimburile culturale și a permis cetățenilor țărilor care beneficiază de un regim de călătorii fără viză să cunoască mai bine Uniunea Europeană.


Mai mult  

MOLDOVA -  
P. 17-19
P. 44-50 

Cetățenii Republicii Moldova vor beneficia în continuare de Regimul liberalizat de vize cu statele din Spațiul Schengen, iar autoritățile continuă să îndeplinească condiționalitățile ce au stat la baza liberalizării regimului de vize, se constată în cel de-al treilea  Raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de suspendare a regimului de vize cu Uniunea Europeană, publicat pe data de 10 iulie 2020. Raportul conţine o evaluare complexă a nivelului de implementare a criteriilor-referinţă aferente regimului fără vize cu UE pentru ţările din Balcanii de Vest şi Parteneriatul Estic.

Cu referire la Republica Moldova, Comisia Europeană a prezentat o serie de recomandări ce țin de
  • îmbunătăţirea cooperării operaţionale în vederea reducerii numărului cererilor de azil depuse într-un mod nejustificat de către cetăţenii Republicii Moldova în Spaţiul Schengen,
  •  continuarea promovării campaniilor informaţionale privind regulile de călătorie în Spaţiul Schengen, 
  • continuarea consultărilor în vederea adoptării strategiei și planului de acțiuni privind reforma justiției, 
  • consolidarea capacităților instituționale și competențelor Autorității Naționale de Integritate, 
  • asigurarea în continuare a investigării cuprinzătoare a fraudei bancare, recuperarea activelor fraudate și tragerea la răspundere a celor vinovați.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene ia act de evaluarea și recomandările prezentate în prezentul Raport care reflectă inclusiv evoluțiile pozitive aferente implementării recomandărilor Raportului similar din 2018. Recomandările Comisiei Europene vor fi analizate, autoritățile vizate urmând să întreprindă acțiunile necesare pentru implementarea acestora.

Notă: În perioada 2014-2020, peste 2 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova au efectuat călătorii în statele din spațiul Schengen, înregistrând în total peste 6 milioane de călătorii. Potrivit Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), numărul de refuzuri de intrare constituie în mediu 0.3%, iar numărul cazurilor de ședere ilegală este în mediu de 0.5%. Posibilitatea de a călători fără viză în UE este deschisă pentru aproximativ 2.5 milioane de posesori ai pașapoartelor biometrice, inclusiv pentru mai mult de 200 000 de cetățeni moldoveni care locuiesc în regiunea transnistreană.

UE a aprobat debursarea a 30 de milioane de euro din asistența macrofinanciară pentru Moldova.

10.07.2020

UE aprobă acordarea a 30 de milioane de euro din asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova


Comisia Europeană, în numele UE, a aprobat astăzi debursarea a 30 de milioane de euro din asistența macrofinanciară pentru Moldova.

Aceasta este cea de-a doua și ultima tranșă din cadrul actualului program de asistență macrofinanciară pentru Moldova, prima tranșă în valoare de 30 de milioane de euro fiind acordată în octombrie 2019. Tranșa a doua este alcătuită din 10 milioane de euro sub formă de grant și 20 de milioane de euro sub formă de împrumut pe termen lung, cu dobândă scăzută. Programul este destinat pentru a ajuta Moldova în acoperirea nevoilor sale de finanțare externă, ceea ce este deosebit de important în contextul pandemiei de coronavirus, în timp ce implementează o agendă de reforme amplă și ambițioasă.

Paolo Gentiloni, Comisar pentru Economie, a declarat: “Astăzi, UE a aprobat încă 30 de milioane de euro din asistența financiară pentru a ajuta Moldova să facă față șocului economic cauzat de pandemia de coronavirus. Uniunea Europeană este alături de cetățenii Moldovei în aceste vremuri dificile. De asemenea, doresc să felicit Moldova pentru eforturile depuse în realizarea reformelor, de exemplu în îmbunătățirea sistemului de justiție și combaterea corupției.”

Debursarea urmărește îndeplinirea angajamentelor politice convenite cu UE, precum este stipulat în Memorandumul de Înțelegere. Acestea includeau măsuri importante în domeniile guvernanței sectorului financiar, a sectorului public, lupta împotriva corupției și spălării banilor, domeniul energiei și a climatului de afaceri și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA).

Tranșele asistenței macrofinanciare sunt condiționate de un progres semnificativ în programele FMI. Moldova a finalizat cu succes cea de-a șasea și ultima revizuire a Facilității extinse de creditare, pe trei ani, și a Mecanismului de finanțare extinsă al Fondului FMI din martie 2020.

Debursările asistenței macrofinanciare sunt condiționate și de îndeplinirea anumitor precondiții politice. Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) consideră că s-au înregistrat progrese intermediare suficiente în acest scop, în special în ceea ce privește seria de acțiuni specifice pe termen scurt, comunicate de către UE autorităților din Moldova în luna februarie, legate, printre altele, de justiție, anticorupție, mass-media și societatea civilă. Autoritățile moldovenești s-au angajat, de asemenea, să continue reforma justiției, în special prin prezentarea modificărilor constituționale mult așteptate pentru reforma judiciară, în conformitate cu standardele internaționale. Prin urmare, ținând cont de aceste eforturi, Comisia și SEAE consideră că precondițiile politice pentru acordarea celei de-a doua tranșe a asistenței macrofinanciare au fost îndeplinite. Comisia și SEAE monitorizează îndeplinirea acestor precondiții pe tot parcursul ciclului de viață al programelor de asistență macrofinaciară.

În mod separat, UE pune la dispoziția Moldovei și alte împrumuturi de asistență macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro, ca parte a deciziei de a acorda asistență macrofinanciară pentru zece țări partenere pentru a le ajuta să limiteze efectele economice negative provocate de pandemia de coronavirus. Comisia este pregătită să acorde prima tranșă a acestei asistențe macrofinanciare în cel mai scurt timp, după adoptarea legală a Memorandumului de Înțelegere cu Republica Moldova. Memorandumul de Înțelegere stabilește acțiunile politice pentru a fi îndeplinite în schimbul ajutorului.

Background

Operațiunile de asistență macrofinanciară fac parte din angajamentul amplu al UE cu țările vecine și sunt menite să servească drept instrument al UE de răspuns la situațiile de criză. Acestea sunt disponibile pentru țările vecine ale UE, care se confruntă cu probleme grave în ceea ce privește balanțele de plăți.

 Mai mult



Videoconferința liderilor din cadrul Parteneriatului estic, 18 iunie 2020

18.06.2020

Al șaselea Summit al Parteneriatului Estic urma să se desfășoare pe data de 18 iunie 2020, la Bruxelles, dar din cauza pandemiei a fost decisă desfășurarea discuțiilor în regim de videoconferință.

Cu ocazia reuniunii liderilor din cadrul Parteneriatului estic, care s-a desfășurat prin videoconferință, liderii UE au discutat cu cei șase parteneri estici – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina – despre răspunsul la COVID-19, consecințele crizei, parteneriatul strategic și viitorul acestuia.

Reuniunea a fost concentrată pe trei subiecte: 
  1. cooperarea și solidaritatea în combaterea crizei Covid-19; 
  2. reconfirmarea importanței strategice a Parteneriatului Estic și a elementelor definitorii ale acestuia; și
  3. rezultatele, obiectivele pe termen lung ale Parteneriatului Estic și produsele livrabile post 2020.
Liderii au subliniat importanța solidarității în perioada crizei provocate de pandemia de COVID-19, precum și sprijinul substanțial acordat de UE pentru a se face față impactului pandemiei în regiunea Parteneriatului estic.

Ei au reconfirmat angajamentul lor, precum și importanța deosebită pe care o acordă Parteneriatului estic ca prioritate a politicii externe și au evidențiat o serie de domenii de cooperare precum comerțul, acordurile privind eliminarea vizelor sau acordurile de facilitare a eliberării vizelor.

"Liderii și-au exprimat voința politică de a depune în continuare eforturi pentru construirea unui spațiu comun de democrație, prosperitate și stabilitate, ancorat în valorile noastre comune, prin intermediul unei ordini internaționale bazate pe norme și al dreptului internațional "-  Charles Michel, președintele Consiliului European

Participanții au discutat și despre pregătirea unui summit fizic, care va avea loc la Bruxelles în martie 2021 și în cadrul căruia vor aproba, într-o declarație comună, cinci priorități în materie de politici.

La eveniment au participat șefi de state și guverne ai 27 de țări membre ale UE și 6 state ale Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

 Mai mult 

Primul-ministru al Republicii Moldova, Ion Chicu la invitația dlui Charles Michel, Președintele Consiliului European, și a dnei Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene, a participat la Videoconferința liderilor Parteneriatului Estic.

Prim-ministrul a menționat că direcția de evoluție a Parteneriatului, setată în prezent, va influența cursul acțiunilor pentru anii următori, va defini relațiile noastre și va remodela rolul UE în regiune.

Șeful Executivului de la Chișinău a mulțumit statelor UE pentru sprijinul acordat RM sub formă de teste, echipament de protecție, medicamente și alte produse de care toate țările vor avea nevoie continuă sporită în acest an. „Suntem recunoscători pentru programele care vin în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii și societății civile. Sumele anunțate de asistență impresionează”, a declarat premierul.

Notă: Pentru a apropia mai mult Partenerii Estici de UE, prim-ministrul Chicu a propus patru acțiuni:

1. Intensificarea dialogului politic strategic la nivel înalt – e necesar pentru a menține puternic angajamentul pentru reforme.

2. Intensificarea rapidă a cooperării sectoriale prin setarea unor obiective concrete. Spre exemplu: aderarea la Spațiul Unic de Plăți în Euro care ar genera diferențe reale pentru afaceri și cetățeni. Digitalizarea economiilor, progresul pe direcția economie verde și neutră climatic vor solicita investiții semnificative și necesită planificare comună a acțiunilor și instrumentelor.

3. Concentrarea pe stabilitatea instituțională și socială e importantă în contextul suportului UE pentru consolidarea autorităților publice centrale și locale, cu scopul de a determina reformele la toate nivelele. Există oportunități de a extinde cooperarea în domeniul securității, combaterii fenomenului dezinformării și a amenințărilor cibernetice ș.a. 

4. Pandemia a generat un efect puternic de solidaritate, care poate fi folosit pentru realizarea proiectelor comune de consolidare a sistemelor de sănătate și a capacităților de gestionare a crizelor. Pot fi inițiate și realizate proiecte comune în domeniul îmbunătățirii infrastructurii în sănătate, realizarea achizițiilor comune, facilitarea fluxului produselor esențiale și altele.



BV - Percepții privind UE:Opinia Publică în Republica Moldova 2020

ANNUAL SURVEY REPORT: REGIONAL OVERVIEW 5 th Wave (Spring 2020) OPEN Neighbourhood — Communicating for a stronger partnership: connecting with citizens across the Eastern Neighbourhood MARCH 2020. - Brussels, 2020. - 49 p. [Accesat  16.06.2020]
Disponibil
Proiectul VECINII UE est, în colaborare cu ACT LLC, desfășoară anual sondaje de opinie în cele șase țări ale Parteneriatului Estic al UE (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina).
Scopul sondajelor anuale este de a investiga și de a înțelege mai bine opinia și nivelul de cunoaștere pe care cetățenii țărilor Parteneriatului Estic al UE îl au cu privire la Uniunea Europeană și cooperarea UE cu țara lor.

Sondaj de Opinie 2020: Analiză Regională

Conform sondajului din 2020:
  • 49% din cetățenii țărilor partenere din est au o percepție pozitivă asupra Uniunii Europene (UE) - o creștere de 4% față de valoarea de referință din 2016.
  • 70% din cetățenii PaE consideră că relațiile dintre UE și țara lor sunt „bune”.
  • Mai mult de jumătate (53%) din cetățenii PaE care sunt conștienți de sprijinul financiar din partea UE sunt capabili să identifice cel puțin un program specific finanțat de UE în țara lor - o creștere semnificativă de +18% față de 2017.
  • Uniunea Europeană este cea mai de încredere instituție internațională și singura în care majoritatea (60%) cetățenilor PaE au încredere. Gradul de încrederea este mai mare în Georgia (69%), Ucraina (66%), Moldova (63%) și Armenia (60%), și mai mic în Belarus (45%) și Azerbaidjan (41%)
Sondajul (activitate pe teren) s-a desfășurat între februarie și martie 2020 (înainte de criza COVID-19) și s-a bazat pe interviuri față-în-față pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane per țară.

Rapoartele și fișele de date specifice țării sunt disponibile
RAPORT - MOLDOVA
ANNUAL SURVEY REPORT: REPUBLIC OF MOLDOVA 5 th Wave (Spring 2020) OPEN Neighbourhood — Communicating for a stronger partnership: connecting with citizens across the Eastern Neighbourhood MARCH 2020. - Brussels, 2020. - 46 p.
[Accesat 16.06.2020]
Disponibil:  https://www.euneighbours.eu/sites/default/files/publications/2020-06/EUNEIGHBOURS%20east_AS2020report_MOLDOVA.pdf
Conform sondajului din 2020:

  • 63% din persoanele din Republica Moldova au încredere în Uniunea Europeană, comparativ cu 33% care au încredere în UEE.
  • 82% din moldoveni sunt conștienți de sprijinul financiar din partea UE, dintre care 58% consideră că sprijinul este eficient.
  • 74% din moldoveni cred că relațiile cu Uniunea Europeană sunt bune.
  • 61% din cetățenii moldoveni consideră că Uniunea Europeană (UE) are o imagine pozitivă, 29% o consideră neutră și doar 9% au o imagine negativă.
Fisa de date  MOLDOVA
PERCEPȚII PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ Opinia Publică în Republica Moldova. - Mai 2020. - 3p. [Accesat 16.06.2020]

BV - Concluziile Consiliului UE referitoare la politica privind Parteneriatul estic după 2020


Concluziile Consiliului UE referitoare la politica privind Parteneriatul estic după 2020=Council conclusions on Eastern Partnership policy beyond 2020. - 11 mai 2020. - 11 p.



11 mai 2020 -   Politica privind Parteneriatul estic după 2020: Consiliul UE aprobă concluziile
https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2020/05/11/eastern-partnership-policy-beyond-2020-council-approves-conclusions/

Consiliul a aprobat astăzi concluziile referitoare la politica privind Parteneriatul estic după 2020, reafirmând importanța strategică a acestuia și angajamentul comun de a construi un spațiu comun de democrație, prosperitate și stabilitate partajate.

Concluziile Consiliului de astăzi dau curs concluziilor Consiliului European din 20 iunie 2019, care au marcat cea de a 10-a aniversare a Parteneriatului estic, și comunicării comune din 18 martie 2020 intitulate: „Politica privind Parteneriatul estic după 2020 – Consolidarea rezilienței – un Parteneriat estic care produce rezultate pentru toți”.

În cadrul concluziilor sale, Consiliul salută realizările semnificative ale Parteneriatului estic până în prezent și reiterează abordarea sa bazată pe stimulente – și pe condiționalitate – ca mijloc de a încuraja țările partenere esticesă se angajeze în continuare în reforme și să continue intensificarea eforturilor în acest sens. Consiliul confirmă faptul că actualul cadru de politică, inclusiv setul de „20 de rezultate pentru 2020”, este valabil și aduce rezultate și beneficii concrete oamenilor.

Consiliul subliniază de asemenea că este important ca viitorul Parteneriat estic să fie un cadru de cooperare mai strategic, mai ambițios, mai flexibil și mai incluziv, care să le permită participanților să abordeze împreună provocările comune și mondiale dintr-o gamă largă de domenii, în special în situația actuală fără precedent cauzată de pandemia de COVID-19.

În cadrul concluziilor se solicită cu fermitate reînnoirea angajamentului față de elementele fundamentale ale Parteneriatului estic. Printre acestea se numără democrația, drepturile omului, statul de drept, buna guvernanță și existența unor politici anticorupție de succes, dar și reformele economice, provocările legate de mediu, climă și energie, transformarea digitală și investițiile în oameni.

În final, Consiliul așteaptă cu interes următorul Summit al Parteneriatului estic, care se preconizează că va analiza rezultatele obținute de la ultimul summit din 2017, va aproba obiectivele de politică pe termen lung și va stabili calea de urmat pentru consolidarea și aprofundarea cooperării; de asemenea, se preconizează că acesta va acorda un mandat pentru lucrările pregătitoare privind următoarea generație de rezultate post 2020.