BV : CoE-RM: Al 6–lea Raport periodic al RM privind implementarea Convenţiei- cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale

Al 6–lea Raport periodic al RM privind implementarea Convenţiei- cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale - [Chisinau], 2025. - 73 p. - Idem [Resursă electronică]. URL:

https://ari.gov.md/sites/default/files/raport%20ro%20final.pdf

Eng. https://rm.coe.int/6th-sr-moldova-en/1680b51635

Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale a fost semnată de RM în 1995 şi ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1001 din 22 octombrie 1996.

Al VI-lea Raport periodic a fost elaborat în conformitate cu exigențele stabilite prin articolul 25 al Convenției-cadru, pe baza Schemei rapoartelor naționale, adoptate de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (CoE) la data de 6 iulie 2022.

Prezentul Raport include informații privind implementarea prevederilor Convenției-cadru și a recomandărilor adresate RM în cadrul celui de-al V-lea ciclu de monitorizare1 și rezultatele obţinute în perioada iunie 2023 - decembrie 2024. 

Raportul a fost elaborat de către Agenția Relații Interetnice cu contribuția biroulurmătoarelor autorități și instituții: Ministerul Educației și Cercetării; Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale; Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă; Ministerul Culturii; Ministerul Sănătății; Ministerul Justiţiei; Institutul Național pentru Justiție; Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat; Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Biroul politici de reintegrare; Biroul Naţional de Statistică; Consiliul al Audiovizualului; Agenţia Servicii Publice; Oficiul Avocatului Poporului; Consiliul pentru Egalitate; Institutului Patrimoniului Cultural; organele administraţiei publice locale. 

Pe lângă consultările interministeriale, au fost organizate consultări cu organizațiile societății civile în procesul de elaborare a raportului. În vederea asigurării transparenței și a principiului participativ.

Concluzii

Republica Moldova a demonstrat un angajament continuu în protejarea și promovarea drepturilor minorităților naționale, în conformitate cu obligațiile sale în cadrul Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale. Măsurile întreprinse în perioada de raportare reflectă progrese în cadrele legislative, instituționale și de politici, evidențiind totodată provocări persistente care necesită atenție continuă. 

Moldova și-a consolidat legislația antidiscriminare și a aliniat politicile naționale la standardele internaționale, inclusiv la directivele UE. Adoptarea Programului 69 Național pentru Drepturile Omului (2024-2027) a stabilit un cadru politic cuprinzător pentru promovarea egalității, incluziunii sociale și drepturilor minorităților naționale. Consiliul pentru Egalitate a jucat un rol esențial în abordarea cazurilor de discriminare, deși implementarea integrală a recomandărilor sale rămâne în derulare. 

Recensământul populației și locuințelor din 2024 a furnizat date demografice semnificative, oferind informații despre tendințele de compoziție etnică și lingvistică. Măsurile speciale pentru asigurarea participării comunității romi, inclusiv prin intermediul mediatorilor comunitari instruiți, au reprezentat un pas important către practici mai incluzive de colectare a datelor. 

În domeniul educației, Moldova a înregistrat progrese substanțiale în păstrarea și promovarea limbilor minoritare prin publicarea de manuale și dezvoltarea curriculumului. Introducerea Conceptului de Educație Multilingvă marchează o avansare semnificativă în integrarea lingvistică. În paralel, Programul Național pentru Învățarea Limbii Române (2023-2025) a extins eficient oportunitățile de învățare a limbii de stat pentru comunitățile minoritare, contribuind la coeziunea socială. 

Eforturile de preservare culturală, sprijinite de Ministerul Culturii și Agenția Relații Interetnice, au consolidat dialogul interetnic și înțelegerea reciprocă. Instituțiile media publice, în special Teleradio-Moldova, au avut un rol constructiv prin programele în limbile minorităților. Consiliul Audiovizualului a monitorizat activ conformitatea mass-media cu protecția drepturilor minorităților, asigurând respectarea principiilor de toleranță și incluziune în conținutul difuzat. 

Programul de sprijinire a populației romi pentru 2022-2025 a adus îmbunătățiri măsurabile în accesul la educație, sănătate și ocupare. Cu toate acestea, barierele sistematice continuă să împiedice integrarea deplină a romilor, subliniind necesitatea consolidării mecanismelor de mediere comunitară și cooperare locală. 

În ciuda progreselor înregistrate, raportul identifică provocări persistente, inclusiv necesitatea continuării eforturilor de combatere a discriminării, îmbunătățirea colectării datelor, consolidarea cadrului instituțional pentru protecția minorităților naționale și intensificarea măsurilor de incluziune a romilor în multiple sectoare. Rezolvarea acestor probleme va necesita angajament politic continuu și sistematic, implementare eficientă a politicilor publice și colaborare coordonată cu toate părțile interesate, inclusiv reprezentanții minorităților, societatea civilă și partenerii internaționali.

Cuprins

• Întroducere

COMPARTIMENTUL I- Informația privind măsurile întreprinse pentru sensibilizarea publicului cu privire la rezultatele celui de-al V-lea ciclu de monitorizare a implementării Convenției-cadru de către Republica Moldova

COMPARTIMENTUL II - Informația privind măsurile întreprinse de către Republica Moldova pentru a îmbunătăți procesul de implementare a Convenției-cadru și a implementa recomandările celui de-al V-lea ciclu de monitorizare

• Articolul 3 al Convenției-cadru 
• Articolul 4 al Convenției-cadru 
• Articolul 5 al Convenției-cadru
• Articolul 6 al Convenției-cadru 
• Articolul 7 al Convenției-cadru
• Articolul 9 al Convenției-cadru
• Articolul 10 al Convenției-cadru
• Articolul 11 al Convenției-cadru
• Articolul 12 al Convenției-cadru
• Articolul 14 al Convenției-cadru
• Articolul 15 al Convenției-cadru

Informații suplimentare:

• Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale
• Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale: Intrebări și răspunsuri (2024)
• BV- CoE-RM : Al 5-lea Aviz privind Republica Moldova al Comitetului consultativ privind Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale (2023)
• Alte Rapoarte de monitorizare
• CoE: e-publicații: Convenția-cadru: un instrument esențial pentru gestionarea diversității prin drepturile minorităților (2016)
• Romii: politici europene: Resurse şi documente 

Noutăți CoE-RM - Octombrie- decembrie 2023

15-16.12.2023

Sesiunea plenară a Comisiei de la Veneția: Opinii referitoare la legislația electorală din Moldova

La cea de-a 137-a sesiune plenară a Comisiei de la Veneția, desfășurată la 15-16 decembrie 2023 au fost examinate și adoptate Opinii referitoare la Armenia, Georgia, Kosovo, Republica Moldova și Ucraina.

Două dintre documentele adoptate de experții europeni vizează modificările adoptate la Codul Electoral din Republica Moldova care se referă la ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partidele politice declarate neconstituționale în Republica Moldova.

Sesiunea plenară

• Opinia ulterioară comună a Comisiei de la Veneția privind modificările Codului electoral privind ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partidele politice neconstituționale
• Memoriu amicus curiae comun al Comisiei de la Veneția privind ineligibilitatea persoanelor care au legătură cu partidele politice declarate neconstituționale

*     *     *

12.12.2023

Biodiversitatea: Convenția de la Berna adoptă un plan strategic pentru atingerea obiectivelor de conservare a naturii până în 2030 

Cu ocazia aniversării a 45 de ani ai Convenției de la Berna privind Conservarea Faunei și Habitatelor Naturale Europene, care va fi celebrată în 2024, Comitetul Permanent al acesteia a adoptat un nou Plan strategic pentru a ghida progresul către obiectivele de conservare a naturii ce trebuie atinse până în 2030. Planul este un instrument practic pentru mobilizarea sprijinului, stimularea progresului și evaluarea rezultatelor, bazat pe patru obiective și 11 ținte. Acesta stabilește principalele linii de acțiune și definește indicatori pentru măsurarea progresului.

BV- Coe-RM : Al 5-lea Aviz privind Republica Moldova al Comitetului consultativ privind Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale

Fifth opinion on the Republic of Moldova / Advisory Committee on the Framework Convention for the Protection of National Minorities. - Strasbourg, 2023. - 46 p. - [Accesat la 18.10.2023].

Disponibil: https://rm.coe.int/5th-op-moldova-en/1680acf5c8

Al cincilea Aviz privind Republica Moldova: REZUMAT / Comitetul consultativ privind Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale. Strasbourg, 2023. - 10 p. - [Accesat la 18.10.2023]

Disponibil: https://rm.coe.int/5th-op-moldova-summary-ro/1680acf5ca

Comitetul Consultativ privind Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (FCNM) a publicat opinia sa referitoare la Republica Moldova. Această opinie conțină evaluări și recomandări privind modul în care Republica Moldova abordează chestiuni legate de protecția minorităților naționale conform Convenției Cadru. 

Această publicație este un moment important pentru înțelegerea modului în care țara se conformează standardelor internaționale privind drepturile minorităților naționale și va putea avea un impact semnificativ asupra viitoarelor politici și acțiuni legate de aceast subiect în Republica Moldova.

Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale (Convenția-cadru) este cel mai cuprinzător tratat din Europa care protejează drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale.

Este primul instrument multilateral legal obligatoriu dedicat protecției minorităților naționale la nivel global, iar implementarea sa este monitorizată de singurul comitet internațional dedicat exclusiv drepturilor minorităților: Comitetul Consultativ. A fost adoptată la 10 noiembrie 1994 de către Comitetul Miniștrilor și a intrat în vigoare la 1 februarie 1998. Acum este în vigoare în 39 de state.

Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale oferă un sistem de monitorizare pentru a evalua modul în care tratatul este implementat în statele părți. Acest lucru duce la recomandări pentru îmbunătățirea protecției minorităților în statele aflate în proces de revizuire.

Comitetul responsabil pentru furnizarea unei analize detaliate asupra legislației și practicilor privind minoritățile este Comitetul Consultativ. Este un comitet format din 18 experți independenți care sunt responsabili de adoptarea de Avize specifice pentru fiecare țară. Aceste Avize sunt destinate să ofere recomandări Comitetului Miniștrilor în elaborarea rezoluțiilor sale.

Ciclurile de monitorizare au loc la fiecare cinci ani.

Al cincilea ciclu 

Raport de stat

 Al 5-lea raport era așteptat la 1 februarie 2019 

Al 5-lea raport a fost primit la 22 mai 2019, disponibil în limba engleză cu informații suplimentare (primite la 22 decembrie 2021)

Vizita delegației Comitetului Consultativ 

Data: 19-23 septembrie 2022

Opinie 

Data adoptării: 7 iunie 2023 

Data publicării: 18 octombrie 2023, disponibilă în limba engleză, franceză și un rezumat în limba română

Comentariile guvernului 

Data primirii: 17 octombrie 2023, disponibile în limba engleză și franceză

Informatii suplimentare

Noutăți CoE-RM - Iunie 2018

  Mai 2018

Aprilie 2018

 Martie 2018
 Februarie 2018
Ianuarie 2018
Arhiva 2011-2017




27-29 iunie 2018

Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ): o contribuție esențială de15 ani la imbunătățirea modului în care funcționează sistemele judiciare în Europa

Reuniunea plenară a CEPEJ din perioada 27-29 iunie marchează, celebrarea celei de-a 15-a aniversări. Timp de 15 ani, activitățile CEPEJ au sprijinit statele membre în îmbunătățirea eficienței și calității sistemelor lor judiciare, în conformitate cu principiile și standardele Consiliului Europei. CEPEJ își exprimă gradul de conștientizare cu privire la obligațiile care decurg din Convenția europeană și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în domeniul justiției. În ultimii 15 ani, CEPEJ a devenit o referință pentru factorii de decizie publici și profesioniștii din domeniul justiției, având drept scop reorientarea reformele judiciare. CEPEJ încurajează statele să facă sistemele judiciare mai accesibile pentru cetățenii lor și contribuie la sporirea gradului de încredere în funcționarea acestor sisteme. CEPEJ evidențiază practicile inovatoare implementate în instanțe și oferă astfel o platformă pentru schimbul celor mai bune practici.

Ca parte a celebrării celei de-a 15-a aniversări, CEPEJ invită doritorii să participe la transmisia live pe site-ul său web al sesiunii de studiu intitulată "Inteligența artificială și sistemele judiciare". Pentru a încuraja discuțiile în domeniul judiciar în jurul acestei teme tematice, CEPEJ a creat un dosar dedicat: "Inteligența artificială și analiza datelor: definirea unor scopuri clare de prelucrare compatibile cu drepturile fundamentale".

 https://www.coe.int/en/web/cepej/-/15-years-cepej
 https://www.coe.int/en/web/cepej/-/study-session-artificial-intelliigence-and-judicial-systems-
 Colectii CPESC CEPEJ

25-29.06.2018


 Sesiune de vara  a Adunarii  Parlamentare  a Consiliului Europei (PACE)

urmează să-și aleagă noul președinte. Persoane foarte importante, precum Prim-miniștrii Croației și Slovaci și Ministrul de Externe al Luxemburgului au fost invitați la Ședința si urmeaza să vina cu un cuvant de salut în fața Adunării. Vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe și Europene din Croația va prezenta comunicarea din partea Comitetului de Miniștri. De asemenea, este programat un schimb de opinii cu Secretarul General al organizației.

Printre subiectele de pe ordinea de zi se numără protecția apărătorilor drepturilor omului, precum și noile restricții privind activitățile ONG-urilor din statele membre.

Mai mult
http://www.infoeuropa.md/cooperarea-europeana/sesiunea-de-vara-a-apce-2018

25.06.2018

Liliane Maury-Pasquier (Elveția, SOC) a fost aleasă în calitate de Președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).

Succesoarea lui Michele Nicoletti (Italia, SOC) - care a demisionat din cauza faptului că nu a fost reales în Italia – devine cea de-a 32-a președinte al APCE și al doilea reprezentant elvețian de la 1949 încoace. Ea este a patra femeie care deține postul. A fost unicul candidat ce se afla în cursă.

Mai mult
http://www.assembly.coe.int/nw/xml/News/News-View-EN.asp?newsid=7125&lang=2&cat=8
http://www.infoeuropa.md/cooperarea-europeana/liliane-maury-pasquier-aleasa-in-calitate-de-presedinte-al-apce

22.06.2018

Președinta Congresului Autorităților Locale și Regionale din cadrul Consiliului Europei, Gudrun MOSLER-TÖRNSTRÖM, și-a exprimat profunda îngrijorare   în legătură cu invalidarea alegerilor locale din Chisinau.

Reacția vine în urma deciziei Curții de Apel Chișinău, care a menținut hotărârea primei instanțe de nevalidare a mandatului de primar general al mun. Chișinău.

Într-o declarație a instituției europene se menționează că rezultatele alegerilor și evenimentele post-electorale vor fi discutate în cadrul reuniunii de monitorizare a Congresului Autorităților Locale și Regionale care va avea loc pe 28 iunie în Büyükcekmece, la Istanbul.

"Transparența, imparțialitatea și independența sunt părți integrante ale patrimoniului democratic european. Acestea includ toate fazele procesului electoral, inclusiv deciziile postelectorale. Respectarea rezultatelor alegerilor autentice este de o importanță primordială pentru stabilitatea democratică a unei țări și a Europei în ansamblu. Hotărârea Tribunalului municipiului Chișinău de a nu valida rezultatul buletinului de vot care a avut loc la 3 iunie 2018 și de respingerea recursului depus de către dl Andrei NASTASE, care a câștigat acest vot, de Curtea de Apel Chișinău, ridică numeroase probleme, în special legate de aceste valori de bază ale tradiției electorale și democratice europene ", a declarat președintele Congresului.

Ziua Internațională a Romilor 2017: Inițiativa Consiliului Europei ”10 pentru 10”

Cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, marcată la 8 aprilie, Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a făcut o declarație.

”Constatăm cu satisfacție că, de câțiva ani, pentru șefii de Stat și conducătorii instituțiilor interguvernamentale, 8 aprilie, Ziua Internațională a Romilor, a devenit o ocazie pentru a face declarații oficiale referitoare la această populație și a recunoaște locul ei important în cadrul societăților noastre.

Cu toate acestea, situația generală a romilor este și astăzi departe de cea pe care aș dori s-o văd. Prea mulți romi se nasc fără a avea acte de identitate, prea devreme micii romi sunt excluși din structurile sociale și educatuve de care profit populația majoritară, prea mulți copii romi trăiesc în mizerie, nu merg la o școală în limba maternă și abandonează școala prea devreme. Segregarea, educația de proastă calitate, școlile speciale sunt probleme care continuă să afecteze Romii într-o modalitate disproporționată.

Noutăţi CoE - RM - Martie 2017

30.03.2017

GRETA a publicat Raportul anual pentru 2016


În Raportul său pentru 2016, Grupul de experți privind lupta împotriva traficului de ființe umane al Consiliului Europei (GRETA) a subliniat problemele existente în anumite state din Europa în ceea ce privește traficul de copii.



Raportul arată că 4361 de copii au fost identificați ca fiind victime ale traficului în 12 țări europene doar în perioada 2012-2015. Mulți alții nu au fost depistați, nici protejați din cauza lacunelor în procedurile de identificare, de incapacitatea de desemnare a tutorelui legal și din lipsa adăposturile adecvate și sigure.

Raportul GRETA menționează că în mediu, copiii reprezintă o treime dintre victimele identificate ale traficului de persoane, dar acest număr variază de la o țară la alta. Copiii sunt obiectul traficului în afara frontierelor, precum și în interiorul unei țări, pentru diferite forme de exploatare, dintre care exploatarea sexuală, munca forțată, servitutea domestic, cerșitul forțat, activitățile criminale forțate și căsătoriile forțate.

GRETA denunță cele mai răspândite probleme pentru identificarea copiilor victime ale traficului și asigurarea acestora cu un adăpost sigur. Mulți copii nu beneficiază de susținerea la care au dreptul legal, menționează GRETA, iar unii continuă să fie pedepsiți pentru infracțiuni pe care au fost impuși să le comită.

Documentul oferă, de asemenea, exemple de schimbări pozitive prin aplicarea convenției, inclusiv în Republica Moldova. 

 Detalii

28-30.03.2017

Cea de-a 32-a sesiune a Congresului Autorităților Locale și Regionale din Europa 

În perioada 28-30 martie 2017 la Strasbourg s-a desfășurat cea de-a 32-a sesiune a Congresului Autorităților Locale și Regionale din Europa, care a fost axată pe rolul autorităților locale confruntate cu migrația, primirea copiilor migranți neînsoțiți și regiunile frontaliere care primesc fluxurile de migranți.

Membrii Congresului au discutat Raportul CALRE privind observarea alegerilor din Adunarea Populară a Unității Teritorial-Administrative Gagauz-Yeri din 20 noiembrie 2016. Nota informativă abordează cadrul legislativ electoral, contextul local și regional, precum și identificarea carențelor în desfășurarea procedurilor electorale.

Congresul a examinat, de asemenea, situația democrației locale și regionale în Finlanda, situația democrației locale în Malta, Estonia și Islanda, precum și raportul privind observarea alegerilor locale în Bosnia-Herțegovina (octombrie 2016). În plus, în rezultatul misiunii de documentare în Turcia, membrii Congresului au adoptat un raport privind situația în această țară și, în special, referitor la detenția primarilor aleși și înlocuirea lor cu persoane numite de Guvern.

De asemenea, pe agenda sesiunii au fost incluse: adoptarea unei liste de control pentru prevenirea utilizarea ineficientă a resurselor administrative în timpul proceselor electorale la nivel local și regional, precum și dezbateri tematice privind cetățenia participativă, autonomia tinerilor și accesul lor la piața muncii, datele deschise, drepturile omului la nivel local și regional, și combaterea anti-țigănismului.

Detalii

28.03.2017

Hotărârea CEDO în cauza Șolari c. Moldovei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut publică hotărârea în cauza Șolari c. Moldovei (cererea nr. 42878/05). Reclamantul, Eugen Șolari, este cetățean al Republicii Moldova, născut în 1983 și

locuiește în Chișinău.

Printr-o decizie din 25 aprilie 2005, primarul de Chişinău a autorizat Asociația "Proiect Nou – Bugeac” (Asociația) să organizeze în data de 1 mai 2005 un miting în centrul oraşului. Autoritatea publică a indicat locul exact unde urma să aibă loc evenimentul. Asociaţia a fost obligată să nu folosească simboluri de partide, organizaţii politice şi asociaţii neînregistrate.

La 1 mai 2005, cca patruzeci de persoane, inclusiv reclamantul, care nu era membru al Asociației, au participat la demonstrație. Protestatarii au scandat, printre altele, lozinci de susținere a muncitorilor, sloganuri anti-guvernamentale și anti-capitaliste. Unii dintre ei purtau simboluri care aminteau de Uniunea Sovetică, în special secera și ciocanul.

La 04 mai 2005, poliția a întocmit un proces-verbal pe numele reclamantului privind săvârșirea contravenției administrative prevăzută de articolul 174¹ alineat 2 din Codul cu privire la contravenţiile administrative (Încălcarea legislației cu privire la organizarea şi desfășurarea întrunirilor).

Printr-o hotărâre pronunțată în aceeași zi, de către Judecătoria Buiucani, reclamantul a fost găsit vinovat de comiterea contravenției administrative prevăzute de articolul 174¹ alineat 2 al CCA. Reclamantului i-a fost aplicată o amendă de 450 lei (aproximativ 28 Euro la acel moment). Judecătorul nu a luat în considerație argumentul invocat de reclamant precum că nu a fost organizatorul evenimentului și a considerat că vinovăția acestuia a fost constatată, printre altele, prin fotografiile efectuate la eveniment.

La data de 13 mai 2005, reclamantul a depus apel. El a susținut, printre altele, că, în timpul evenimentului, nici reprezentanții Primăriei, nici ofițerii de poliție prezenți nu au făcut careva observații cu privire la locul sau modul de desfășurare a evenimentului.

Curtea, în unanimitate, a constatat încălcarea articolului 11 din Convenție (libertatea de întrunire și de asociere) și i-a acordat reclamantului 28 Euro cu titlu de prejudiciu material; 4,000 euro Euro cu titlu de prejudiciu moral și 1,560 Euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

Detalii  

28.03.2017

Hotărârea CEDO în cauza Savotchko c. Moldovei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut publică hotărârea în cauza Savotchko c. Moldovei (cerere nr. 33074/04). Reclamantul, Olga Savotchko, este de naționalitate rusă, născută în 1952 și locuiește în Chișinău.

La originea cererii este un litigiu succesoral apărut între reclamant și mama sa; litigiul fiind adus în fața instanțelor civile. Potrivit reclamantului, compania M., operatorul fix național al cărui unic acționar este statul, i-a transmis mamei sale și avocatului acesteia, O.M., mai multe descifrări ale convorbirilor sale telefonice lunare. Reclamantul a formulat o acțiune împotriva companiei M. pentru a obține daune morale, invocând că a avut de suferit ca urmare a presupusei divulgări a înregistrărilor telefonice. Totodată, a susținut că i-a fost încălcat dreptul la viața privată și că compania a acționat ilegal.

Curtea a stabilit încălcarea articolului 8 al Convenției (dreptul la respectarea vieții private și de familie) și i-a acordat reclamantului 3,000 euro Euro cu titlu de prejudiciu moral și 2,000 Euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

Detalii
27.03.2017

Noua Strategie a Consiliului Europei privind persoanele cu dizabilități 2017-2023

Consiliul Europei a lansat o nouă Strategie privind persoanele cu dizabilități 2017-2023 în cadrul unei Conferințe la Nicosia (Cipru) în scopul de a ajuta cele 47 State membre ale sale să transforme drepturile omului într-o realitate pentru toți.

Strategia este axată pe cinci domenii prioritare bazate pe drepturile prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului și pe normele Consiliului Europei și ale ONU: egalitate și nediscriminare, sensibilizare, accesibilitate, recunoașterea personalității juridice în condiții de egalitate și protecție împotriva exploatării, violenței și abuzurilor.

Detalii

22-25.03.2017

Vizita Grupului de Raportori pentru Democratie al Comitetului de Ministri al Consililui Europei

O delegație a Grupului de Raportori pentru Democrație al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei (CM GR-DEM), s-a aflat în perioada 22- 25 martie în Republica Moldova. Delegația GR-DEM a fost constituită din Ambasadorii, Reprezentanții Permanenți pe lângă Consiliul Europei ai Lituaniei, Austriei, Germaniei, Olandei, Norvegiei, României, Suediei şi Republicii Moldova, precum și oficialii Secretariatului CoE.

În cadrul misiunii, delegația Grupului de Raportori pentru Democrație a avut întrevederi cu reprezentanții autorităților centrale ale Republicii Moldova, reprezentanți ai partidelor politice parlamentare și extra-parlamentare, reprezentanți ai societății civile și ai comunității internaționale la Chișinău. La întrevederi au fost abordate probleme generale ce țin de situația democrației și a drepturilor omului din Republica Moldova și a avut loc un schimb de opinii privind contribuția Consiliului Europei în consolidarea democrației in Republica Moldova, în contextul implementării noului Plan de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2017-2020, adoptat în februarie 2017.

Planul de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2017-2020 a fost adoptat de către Delegaţii Comitetului de Miniştri al CoE la data de 1 februarie 2017 şi are drept scop susţinerea implementării reformelor în domeniile prioritare, precum combaterea corupției și spălării banilor, sporirea independenței și eficacităţii sistemului judiciar, lupta împotriva relelor tratamente și a impunității, consolidarea libertăţii presei și a măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului. 

Detalii

Planul de acțiuni pentru Rep. Moldova 2017-2020

Noutăţi CoE - RM - Octombrie 2016

31.10.2016

Delegaţia APCE a monitorizat desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie

O delegație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) alcătuită din 21 membri și condusă de Elisabeth Schneider-Schneiter (Elveția), s-a aflat în Republica Moldova în perioada 28-31 octombrie 2016 pentru a observa desfășurarea alegerilor prezidențiale, alături de observatorii Adunării Parlamentare a OSCE, ai Parlamentului European și ai Biroului instituțiilor democratice și drepturilor omului al OSCE.

Înaintea scrutinului din 30 octombrie, delegația a avut întrevederi cu cei 11 candidați la alegeri, președintele Comisiei Electorale Centrale, reprezentanți ai socității civile și mass-media.

În Declarația din 29 septembrie 2016, delegația pre-electorală a APCE a menționat mai multe probleme care provoacă îngrijorare prin faptul că nu au fost încă soluționate, printre care lipsa rezultatelor în lupta împotriva corupţiei; sistemul obscur de finanţare a partidelor politice şi campaniilor electorale, inclusiv finanţarea externă. Delegația APCE a criticat și monopolizarea mai multor instituţii media şi lipsa transparenței în ceea ce priveşte sursele de finanţare a acestora. Delegaţia pre-electorală a cerut, totodată, bisericii ortodoxe să nu se amestece în campania electorală, pentru a respecta principiul separării bisericii de stat.

Luni, 31 octombrie 2016, Misiunea internațională pentru observarea alegerilor a susținut  o conferință de presă, în cadrul căreia a prezentat concluziile și constatările sale preliminare, publicate într/un Raport comun.

”Primul scrutin a primelor alegeri prezideníale directe în ultimii 20 ani a avut loc pe fonul unor greutăți economice şi a unui climat de lipsă de încredere în instituţiile de stat asigurînd cetăţenilor o oportunitate amplă de a-şi exprima preferinţa pentru un nou şef de stat. În timp ce Campania electorală a fost competitivă, aceasta a fost afectată de un abuz răspândit de resurse administrative, lipsa transparenţei financiare a campaniei şi o reflectare dezechilibrată de către media. Administraţia alegerilor şi-a îndeplinit responsabilităţile într-o manieră profesională şi transparentă cu referire la procesul de votare, calcularea voturilor şi totalizarea evaluată în cea mai mare parte pozitiv.”, este menționat în Raportul privind concluziile preliminare, elaborat de Misiunea internațională de observare a alegerilor prezidențiale din 30 octombrie 2016.

"Preocuparea principală a delegației  APCE nu a fost rezultatul alegerilor, dar funcționarea procesului electoral. În acest sens, am observat că poporul moldovenesc a făcut alegerea sa într-un mod liber și că ziua votării a fost foarte bine organizată ", a declarat Elisabeth Schneider-Schneiter, conducătorul delegației Adunării Parlamentare a  Consiliului Europei. "Cu toate acestea, unele probleme serioase și de lungă durată rămân nerezolvate. Deosebit de îngrijorătoare sunt: partizanatul politic al mass-media , puternic asociate cu partidele politice majore, și care servesc ca instrument de propagandă; utilizarea unor sume uriașe de bani pentru campania electorală; lipsa de transparență a surselor de finanțare și slăbiciunea mecanismelor de control de stat în acest sens. Acestea și alte preocupări, dacă nu sunt abordate în timp util și eficient, vor eroda încrederea cetățenilor în procesul electoral democratic. "

Detalii

RAPORT PRIVIND CONCLUZIILE PRELIMINARE
Comunicatul de presă al Misiunii internaționale de observatori

BV_Raportul ECRI asupra Republicii Moldova

Raportul ECRI asupra Republicii Moldova (al patrulea ciclu de monitorizare): adoptat 20 iunie 2013 / Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei. - Strasbourg: Consiliul Europei, 15 octombrie 2013. - 52 p.

Potrivit preşedintelui ECRI, Dna. Eva Smith, în ciuda progreselor realizate, unele probleme mai constituie încă un motiv de îngrijorare, printre care lipsa de date statistice coerente privind rasismul şi discriminarea rasială şi reticenţa poliţiei pentru a înregistra plângerile în acest domeniu.

Parlamentul a adoptat Legea cu privire la egalitatea de şanse şi a înfiinţat Consiliul pentru prevenirea şi lupta împotriva discriminării şi garantarea egalităţii; se aşteaptă o reformă a instituţiei Avocatului Poporului; Planul acţiune în favoarea romilor a beneficiat de o primă alocare de fonduri iar lucrările de implementare a acestuia sunt în curs de desfăşurare; au fost înregistrate mai multe grupuri religioase minoritare, în conformitate cu Legea privind libertatea de conştiinţă, de gândire şi religie.