08.09.2025
Raportul anual al ECSR: Este nevoie de o protecție mai puternică a drepturilor sociale în timpul crizei costului vieții
Recomandările fac parte din accentul special pus pe modul în care țările europene au răspuns la criza costului vieții. Raportul precizează că în 2024, ECSR a realizat o analiză amplă a măsurilor întreprinse pentru a face față crizei costului vieții, bazându-se pe rapoarte din 41 de state semnatare și pe contribuțiile partenerilor sociali, organizațiilor societății civile și instituțiilor naționale pentru drepturile omului. Constatările au arătat că în 2023, prețurile alimentelor au crescut de peste șapte ori mai rapid decât salariile, afectând în mod deosebit familiile cu venituri reduse. Deși inflația s-a temperat în 2024, costurile de trai au rămas ridicate, scoțând la iveală lacune persistente în protecția salarială, accesul la locuințe și sprijinul social.
Raportul mai examinează și evoluțiile legate de procedura plângerilor colective și cooperarea ECSR cu alte structuri ale Consiliului Europei și organizații internaționale. Pe parcursul anului 2024, ECSR a adoptat în total 12 decizii pe fond și 12 decizii privind admisibilitatea. Zece noi plângeri colective – depuse de sindicate naționale, ONG-uri internaționale și organizații patronale – au fost înregistrate împotriva a șase state semnatare: Spania (4), Italia (2), Belgia (1), Franța (1), Grecia (1) și Norvegia (1).
Pe lângă schimburile cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comisarul pentru Drepturile Omului, instituțiile naționale pentru drepturile omului, organismele pentru egalitate și guvernele naționale, anul 2024 a fost marcat de Conferința privind Carta Socială Europeană, desfășurată la Vilnius sub Președinția lituaniană a Consiliului Europei. Conferința a reunit miniștri, înalți funcționari, lideri ai Consiliului Europei, organizații internaționale, parteneri sociali și societatea civilă. Aceasta a dus la adoptarea Declarației de la Vilnius, care a reafirmat indivizibilitatea tuturor drepturilor omului și a cerut un cadru mai solid pentru drepturile sociale în întreaga Europă. Evenimentul a generat noi angajamente din partea statelor membre, inclusiv ratificarea Cartei revizuite de către Islanda, acceptarea unor dispoziții suplimentare de către Andorra, Irlanda și Moldova, precum și angajamente suplimentare asumate de Armenia.
O a doua conferință este planificată pentru martie 2026 la Chișinău, sub Președinția moldovenească.
* * *
04-05.09.2025
Delegația pre-electorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei îndeamnă la alegeri incluzive și corecte în Republica Moldova
Delegația multipartid formată din patru membri s-a întâlnit cu Președintele Republicii Moldova, Președintele Parlamentului, candidați electorali, membri ai Comisiei Electorale Centrale (CEC) și conducători ai unor instituții-cheie, inclusiv Agenția Națională de Integritate și Consiliul Audiovizualului. Au avut loc, de asemenea, discuții cu jurnaliști, organizații ale societății civile, parteneri internaționali și membri ai delegației moldovene la Adunare.
Delegația a recunoscut determinarea autorităților moldovene de a organiza alegeri credibile în pofida unor presiuni enorme și a amenințărilor de ingerință străină – atât analogică, cât și digitală – semnalate delegației. A salutat existența unui peisaj politic competitiv, pașii legislativi împotriva corupției electorale, reglementarea mai strictă a finanțării partidelor, activitatea pregătitoare a CEC și rolul activ al societății civile în promovarea transparenței și responsabilității.
În același timp, delegația a menționat preocupări care ar putea submina încrederea publicului dacă nu vor fi abordate. Acestea includ folosirea abuzivă a resurselor administrative, lipsa condițiilor egale pentru toți candidații, deficiențe în transparența finanțării campaniilor și reducerea drastică a numărului secțiilor de votare pentru alegătorii de pe malul stâng al Nistrului, ceea ce riscă să priveze de dreptul de vot mulți cetățeni.
Delegația a subliniat că, în fața unei societăți divizate și a încercărilor intense ale Rusiei de a influența procesul electoral, autoritățile au o responsabilitate specială de a garanta pluralismul, securitatea și un spațiu democratic egal pentru toți cetățenii. Asigurarea unui mediu deschis și imparțial pentru observatorii naționali și internaționali va fi, de asemenea, esențială.
A mai fost subliniată importanța accesibilității reale a votului din afara țării. Deși numărul secțiilor de votare din străinătate a crescut semnificativ, persistă limitări serioase în unele țări, din motive de securitate sau alte restricții. Delegația a notat că votul din afara țării este o chestiune sensibilă și a încurajat autoritățile să exploreze soluții practice, precum deschiderea secțiilor de votare pe parcursul a două zile și, pentru viitoarele alegeri, extinderea votului prin corespondență în toate statele unde locuiesc comunități importante de moldoveni.
Încă mai este timp până în ziua alegerilor pentru a consolida încrederea:
- asigurarea neutralității instituțiilor statului,
- întărirea transparenței finanțării campaniilor, inclusiv online,
- furnizarea de informații clare și suficiente alegătorilor din străinătate,
- garantarea unei acoperiri media echitabile concomitent cu sancționarea discursului instigator la ură și protejarea jurnaliștilor împotriva atacurilor.
Adunarea va reveni cu o delegație mai numeroasă pentru a observa alegerile, în strânsă cooperare cu partenerii internaționali. Delegația face apel către toți actorii politici să își desfășoare campaniile în mod responsabil și incluziv, astfel încât aceste alegeri să consolideze parcursul european al Moldovei și să corespundă celor mai înalte standarde democratice.
Mai mult:
- PACE pre-election delegation urges inclusive and fair elections in the Republic of Moldova
- Președinta Maia Sandu îndeamnă misiunile internaționale de observare a alegerilor la vigilență pentru a expune ingerințele străine
- Misiunea preelectorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în vizită la Parlament
- Comisia Electorală Centrală a găzduit o întrevedere cu delegația APCE
04.09.2025
Un studiu realizat de Consiliul Europei arată gradul de alfabetizare media al cetățenilor Republicii Moldova
Rețelele sociale au devenit principala sursă zilnică de informare pentru 64% dintre cetățeni, depășind televiziunea clasică, urmărită de 41%. Părinții cu copii între 7 și 18 ani sunt chiar mai predispuși la utilizarea rețelelor sociale, 80% dintre ei apelând zilnic la acestea pentru știri.
Datele se bazează pe răspunsurile obținute de compania sociologică Magenta, în perioada 23 mai – 23 iunie 2025, de la 1868 respondenți. 1542 dintre ei au reprezentat eșantionul de bază, urmați de încă 326 de respondenți din rândul părinților cu copii intre 7-18 ani.
Răspunsurile mai arată că aproape toți cetățenii (96%) consideră că este important să poată deosebi falsurile de știri. Majoritatea (59%) se simt personal capabili să identifice un fals, dar cred că pentru restul populației acest lucru este dificil (70%). Peste jumătate din populația generală (56%) se consideră bine informată, iar 65% sunt interesați de știrile din țară. Mass-media este percepută ca fiind interesantă (61%), dar nu și independentă politic (61%). Nivelul de încredere în presă este scăzut, 55% declarând că nu au încredere deplină în nicio sursă. Totuși, de cea mai mare încredere se bucură jurnaliștii de investigație, potrivit respondenților la sondaj.
Doar 4% din populația generală declară că au participat personal sau cunosc pe cineva care a participat la un curs de educație media.
Existența disciplinei de educație pentru media în calitate de curs opțional în școli e susținută de 72% dintre respondenți, dar participarea la un curs e încă privită cu scepticism – doar 35% se arată interesați.
Studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media in Republica Moldova” arată că utilizatorii se orientează tot mai mult către mediul online pentru obținerea informațiilor. Neîncrederea față de mass-media este larg răspandită și, deși toți recunosc pericolul dezinformării, reacția la acesta este adesea pasivă. Recomandările studiului vizează patru direcții majore: diversificarea și îmbunătățirea conținutului media, consolidarea încrederii prin comunicare strategică și transparență privind proprietatea mass-media, dezvoltarea competențelor media prin educație în școli și programe pentru adulți, precum și sprijinirea jurnalismului local și de investigație, care ar fi capabil să răspundă nevoilor comunităților.
„Sperăm că Studiul nostru privind situația mass-mediei și a nivelului de alfabetizare media în Republica Moldova va ghida autoritățile relevante și societatea civilă în abordarea corespunzătoare a problemelor relevante fenomenului de dezinformare, dar și sporirea eforturilor în promovarea alfabetizării informaționale”, a declarat șeful Diviziei pentru Cooperare în Domeniul Libertății de Exprimare a Consiliului Europei, Shahin Abbasov.
Președinta CA, Liliana VIȚU, a menționat că prezentarea acestui studiu este o continuare logică a lansării acum un an a Strategiei în domeniul educației media pe dimensiunea autorității de reglementare a audiovizualului, document elaborat de Martina Chapman, expertă asociată din cadrul Consiliului Europei în domeniul educației media și informaționale, la solicitarea CA, cu susținerea financiară a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău.
Vicepreședinta CA și cercetătoarea în domeniul educației media, Aneta Gonța, a punctat că studiul reconfirmă legătura indisolubilă dintre nivelul de educație și capacitatea de a discerne, a procesa, a analiza și a chestiona informația și procesele/fenomenele. Totodată, ea a precizat că, din cuprinsul raportului, pot fi deduse atât fenomenul accentuat al biasului de confirmare (favorizarea confirmării), precum și breșele identitare ale societății noastre. Vicepreședinta CA a afirmat că studiul prezentat astăzi este o dovadă în plus a necesității alfabetizării media în rândul consumatorilor de informație, aceasta trebuind să fie o parte intrinsecă a educației pe transversală și, totodată, inseparabilă de procesele din societate
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Promovarea libertății media în Republica Moldova” (2025-2028). Chestionarul care a stat la baza studiului a fost elaborat în strânsă colaborare cu Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova.
* * *
* * *
02.09.2025
Patrimoniul arhitectural celebrat în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2025
Consiliul Europei anunță deschiderea sezonului de evenimente al Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP) 2025, lansate sub tema: Patrimoniul arhitectural: Ferestre spre trecut, uși spre viitor. Anul acesta, milioane de oameni din întreaga Europă sunt invitați să exploreze moștenirea durabilă și puterea transformatoare a arhitecturii în modelarea identității culturale comune.
O inițiativă comună a Consiliului Europei și a Uniunii Europene, ZEP reprezintă unul dintre cele mai apreciate programe culturale europene. Desfășurate în 48 de țări semnatare ale Convenției Culturale Europene, evenimentele oferă acces la mii de monumente și situri – multe dintre ele, de obicei, închise publicului.
De la castele medievale și palate baroce, până la clădiri industriale și icoane moderniste, tema din acest an evidențiază arhitectura ca pe o mărturie vie a diversității, rezilienței și creativității Europei, dar și ca pe o fundație pentru comunități mai durabile și incluzive.
Programul 2025 contribuie la promovarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept – principiile fundamentale pe care se sprijină Consiliul Europei. El reflectă principiile Convenției de la Faro, care promovează participarea comunităților la protejarea patrimoniului, și ale Convenției de la Granada, ce subliniază protecția patrimoniului arhitectural european ca responsabilitate comună.
„Arhitectura este mult mai mult decât piatră și structuri – este o oglindă a societăților noastre, a aspirațiilor noastre și a istoriei noastre comune”, a declarat Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei. „Zilele Europene ale Patrimoniului din acest an ne invită să redescoperim modul în care mediul construit leagă generațiile, păstrează memoria și inspiră viitorul.”
„Identitatea fiecărui oraș, sat și a fiecărei comunități din Europa este modelată de arhitectura sa. Ea dă sens și un sentiment de apartenență locurilor pe care le numim acasă”, a afirmat Glenn Micallef, Comisar pentru Echitate Intergenerațională, Tineret, Cultură și Sport. „Felul în care protejăm și prețuim patrimoniul arhitectural reflectă tipul de Europă pe care dorim să-l transmitem generațiilor viitoare. Conservarea acestui patrimoniu înseamnă onorarea trecutului și, totodată, construirea unui viitor cultural, social și de mediu mai incluziv.”
Mii de evenimente vor fi organizate în întreaga Europă, incluzând tururi ghidate, expoziții, ateliere, spectacole și experiențe digitale, care vor implica publicul de toate vârstele. De la meșteșuguri practice și plimbări arhitecturale, la povești, experiențe de patrimoniu în realitate virtuală și discuții despre durabilitate, programul oferă ceva pentru fiecare.
📍 Pentru detalii despre evenimentele locale și modalități de participare, vizitați: www.europeanheritagedays.com
* * *
01.09.2025
Prima lecție în școlile din Republica Moldova, organizată cu sprijinul Consiliului Europei
Șefa Direcției politici în învăţământul general, Ministerul Educației și Cercetării, Corina Lungu, susține că prima lecție din anul curent de studii a oferit tuturor copiilor și adolescenților oportunități și mijloace pentru a se cunoaște pe sine și pe ceilalți printr-un proces reflexiv referitor la diversele experiențe de viață ale acestora. „Pentru fiecare treaptă de școlaritate am elaborat, cu suportul Consiliului Europei, un set de proiecte didactice, care abordează aspecte sensibile privind siguranța, apartenența, autenticitatea, autonomia, exprimarea liberă etc.”, afirmă Corina Lungu.
În paralel cu dezvoltarea acestor resurse didactice, Consiliul Europei a organizat o serie de ateliere online de formare pregătitoare pentru cadrele didactice, la care au participat aproximativ 2500 profesori și manageri școlari.
Lecțiile au avut un caracter interactiv și au inclus studii de caz și activități de grup, menite să stimuleze diversitatea opiniilor și gândirea critică a elevilor. Pe parcursul lecțiilor, elevii au reflectat asupra unor valori fundamentale promovate de Consiliul Europei – solidaritatea, diversitatea, democrația și respectarea drepturilor omului – și asupra modului în care acestea pot fi cultivate și aplicate în viața școlară.
Este al doilea an consecutiv când Consiliul Europei sprijină Ministerul Educației și Cercetării în organizarea primei lecții din an. Dacă în 2024–2025 tema a fost „Împreună pentru pace”, anul acesta accentul este pus pe solidaritate și respect reciproc prin lecția „Valorile care ne unesc”.
https://t.ly/hGAzb ( )
.jpg)
Postări
