Noutăți CoE-RM - Septembrie 2025

08.09.2025

Raportul anual al ECSR: Este nevoie de o protecție mai puternică a drepturilor sociale în timpul crizei costului vieții

În Raportul de activitate pe 2024, recent publicat, Comitetul European pentru Drepturi Sociale (ECSR) al Consiliului Europei a îndemnat guvernele europene să se asigure că salariul minim net reprezintă cel puțin 60% din salariul mediu net național; să introducă plafoane pentru prețurile produselor alimentare de bază și să ofere sprijinuri mai bine direcționate; să garanteze accesul stabil la energie la prețuri accesibile; să abordeze problema accesibilității locuințelor și riscurile de lipsă de adăpost prin plafonarea chiriilor, majorarea beneficiilor pentru locuințe și extinderea fondului de locuințe sociale; să se asigure că sistemele de securitate socială țin pasul cu inflația.

Recomandările fac parte din accentul special pus pe modul în care țările europene au răspuns la criza costului vieții. Raportul precizează că în 2024, ECSR a realizat o analiză amplă a măsurilor întreprinse pentru a face față crizei costului vieții, bazându-se pe rapoarte din 41 de state semnatare și pe contribuțiile partenerilor sociali, organizațiilor societății civile și instituțiilor naționale pentru drepturile omului. Constatările au arătat că în 2023, prețurile alimentelor au crescut de peste șapte ori mai rapid decât salariile, afectând în mod deosebit familiile cu venituri reduse. Deși inflația s-a temperat în 2024, costurile de trai au rămas ridicate, scoțând la iveală lacune persistente în protecția salarială, accesul la locuințe și sprijinul social.

Raportul mai examinează și evoluțiile legate de procedura plângerilor colective și cooperarea ECSR cu alte structuri ale Consiliului Europei și organizații internaționale. Pe parcursul anului 2024, ECSR a adoptat în total 12 decizii pe fond și 12 decizii privind admisibilitatea. Zece noi plângeri colective – depuse de sindicate naționale, ONG-uri internaționale și organizații patronale – au fost înregistrate împotriva a șase state semnatare: Spania (4), Italia (2), Belgia (1), Franța (1), Grecia (1) și Norvegia (1).

Pe lângă schimburile cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comisarul pentru Drepturile Omului, instituțiile naționale pentru drepturile omului, organismele pentru egalitate și guvernele naționale, anul 2024 a fost marcat de Conferința privind Carta Socială Europeană, desfășurată la Vilnius sub Președinția lituaniană a Consiliului Europei. Conferința a reunit miniștri, înalți funcționari, lideri ai Consiliului Europei, organizații internaționale, parteneri sociali și societatea civilă. Aceasta a dus la adoptarea Declarației de la Vilnius, care a reafirmat indivizibilitatea tuturor drepturilor omului și a cerut un cadru mai solid pentru drepturile sociale în întreaga Europă. Evenimentul a generat noi angajamente din partea statelor membre, inclusiv ratificarea Cartei revizuite de către Islanda, acceptarea unor dispoziții suplimentare de către Andorra, Irlanda și Moldova, precum și angajamente suplimentare asumate de Armenia.

O a doua conferință este planificată pentru martie 2026 la Chișinău, sub Președinția moldovenească.

Sursa

CoE: e-publicații: Comitetul European pentru drepturi sociale. Raport anual 2024

*     *     *

04-05.09.2025

Delegația pre-electorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei îndeamnă la alegeri incluzive și corecte în Republica Moldova

„Alegerile parlamentare care urmează vor fi decisive pentru viitorul Moldovei și pentru Europa în ansamblu. Într-o societate polarizată și într-un climat geopolitic tensionat, procesul trebuie să rămână incluziv și corect pentru toți cetățenii, de acasă și din străinătate”, a declarat Chris Said (Malta, PPE/CD), șeful delegației pre-electorale a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei*, la încheierea unei vizite de două zile la Chișinău, pe 3-4 septembrie 2025.

Delegația multipartid formată din patru membri s-a întâlnit cu Președintele Republicii Moldova, Președintele Parlamentului, candidați electorali, membri ai Comisiei Electorale Centrale (CEC) și conducători ai unor instituții-cheie, inclusiv Agenția Națională de Integritate și Consiliul Audiovizualului. Au avut loc, de asemenea, discuții cu jurnaliști, organizații ale societății civile, parteneri internaționali și membri ai delegației moldovene la Adunare.

Delegația a recunoscut determinarea autorităților moldovene de a organiza alegeri credibile în pofida unor presiuni enorme și a amenințărilor de ingerință străină – atât analogică, cât și digitală – semnalate delegației. A salutat existența unui peisaj politic competitiv, pașii legislativi împotriva corupției electorale, reglementarea mai strictă a finanțării partidelor, activitatea pregătitoare a CEC și rolul activ al societății civile în promovarea transparenței și responsabilității.

În același timp, delegația a menționat preocupări care ar putea submina încrederea publicului dacă nu vor fi abordate. Acestea includ folosirea abuzivă a resurselor administrative, lipsa condițiilor egale pentru toți candidații, deficiențe în transparența finanțării campaniilor și reducerea drastică a numărului secțiilor de votare pentru alegătorii de pe malul stâng al Nistrului, ceea ce riscă să priveze de dreptul de vot mulți cetățeni.

Delegația a subliniat că, în fața unei societăți divizate și a încercărilor intense ale Rusiei de a influența procesul electoral, autoritățile au o responsabilitate specială de a garanta pluralismul, securitatea și un spațiu democratic egal pentru toți cetățenii. Asigurarea unui mediu deschis și imparțial pentru observatorii naționali și internaționali va fi, de asemenea, esențială.

A mai fost subliniată importanța accesibilității reale a votului din afara țării. Deși numărul secțiilor de votare din străinătate a crescut semnificativ, persistă limitări serioase în unele țări, din motive de securitate sau alte restricții. Delegația a notat că votul din afara țării este o chestiune sensibilă și a încurajat autoritățile să exploreze soluții practice, precum deschiderea secțiilor de votare pe parcursul a două zile și, pentru viitoarele alegeri, extinderea votului prin corespondență în toate statele unde locuiesc comunități importante de moldoveni.

Încă mai este timp până în ziua alegerilor pentru a consolida încrederea: 

• asigurarea neutralității instituțiilor statului, 
• întărirea transparenței finanțării campaniilor, inclusiv online, 
• furnizarea de informații clare și suficiente alegătorilor din străinătate, 
• garantarea unei acoperiri media echitabile concomitent cu sancționarea discursului instigator la ură și protejarea jurnaliștilor împotriva atacurilor.

Adunarea va reveni cu o delegație mai numeroasă pentru a observa alegerile, în strânsă cooperare cu partenerii internaționali. Delegația face apel către toți actorii politici să își desfășoare campaniile în mod responsabil și incluziv, astfel încât aceste alegeri să consolideze parcursul european al Moldovei și să corespundă celor mai înalte standarde democratice.

*Componența delegației: Chris Said (Malta, PPE/CD) – șeful delegației, Gerardo Giovagnoli (San Marino, SOC), Lucia Plaváková (Republica Slovacă, ALDE), Pierre-Alain Fridez (Elveția, SOC) – coraportor AS/MON (din oficiu).

Sursa

Mai mult:

• PACE pre-election delegation urges inclusive and fair elections in the Republic of Moldova
• Președinta Maia Sandu îndeamnă misiunile internaționale de observare a alegerilor la vigilență pentru a expune ingerințele străine
• Misiunea preelectorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în vizită la Parlament
• Comisia Electorală Centrală a găzduit o întrevedere cu delegația APCE

04.09.2025

Un studiu realizat de Consiliul Europei arată gradul de alfabetizare media al cetățenilor Republicii Moldova

Majoritatea populației chestionate (64%) se informează zilnic de pe rețelele de socializare, dar tot aceiași respondenți declară – în 70% dintre cazuri - că principala sursă de dezinformare se găsește la fel pe social media. Mai mult de jumătate nu au încredere în presă, însă susțin, în proporție de 72%, existența cursului opțional de educație media în școli. Concluziile se conțin în studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media”, realizat de Consiliul Europei și Consiliul Audiovizualului (CA).

Rețelele sociale au devenit principala sursă zilnică de informare pentru 64% dintre cetățeni, depășind televiziunea clasică, urmărită de 41%. Părinții cu copii între 7 și 18 ani sunt chiar mai predispuși la utilizarea rețelelor sociale, 80% dintre ei apelând zilnic la acestea pentru știri.

Datele se bazează pe răspunsurile obținute de compania sociologică Magenta, în perioada 23 mai – 23 iunie 2025, de la 1868 respondenți. 1542 dintre ei au reprezentat eșantionul de bază, urmați de încă 326 de respondenți din rândul părinților cu copii intre 7-18 ani.

Răspunsurile mai arată că aproape toți cetățenii (96%) consideră că este important să poată deosebi falsurile de știri. Majoritatea (59%) se simt personal capabili să identifice un fals, dar cred că pentru restul populației acest lucru este dificil (70%). Peste jumătate din populația generală (56%) se consideră bine informată, iar 65% sunt interesați de știrile din țară. Mass-media este percepută ca fiind interesantă (61%), dar nu și independentă politic (61%). Nivelul de încredere în presă este scăzut, 55% declarând că nu au încredere deplină în nicio sursă. Totuși, de cea mai mare încredere se bucură jurnaliștii de investigație, potrivit respondenților la sondaj.

Doar 4% din populația generală declară că au participat personal sau cunosc pe cineva care a participat la un curs de educație media.

Existența disciplinei de educație pentru media în calitate de curs opțional în școli e susținută de 72% dintre respondenți, dar participarea la un curs e încă privită cu scepticism – doar 35% se arată interesați.

Studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media in Republica Moldova” arată că utilizatorii se orientează tot mai mult către mediul online pentru obținerea informațiilor. Neîncrederea față de mass-media este larg răspandită și, deși toți recunosc pericolul dezinformării, reacția la acesta este adesea pasivă. Recomandările studiului vizează patru direcții majore: diversificarea și îmbunătățirea conținutului media, consolidarea încrederii prin comunicare strategică și transparență privind proprietatea mass-media, dezvoltarea competențelor media prin educație în școli și programe pentru adulți, precum și sprijinirea jurnalismului local și de investigație, care ar fi capabil să răspundă nevoilor comunităților.

„Sperăm că Studiul nostru privind situația mass-mediei și a nivelului de alfabetizare media în Republica Moldova va ghida autoritățile relevante și societatea civilă în abordarea corespunzătoare a problemelor relevante fenomenului de dezinformare, dar și sporirea eforturilor în promovarea alfabetizării informaționale”, a declarat șeful Diviziei pentru Cooperare în Domeniul Libertății de Exprimare a Consiliului Europei, Shahin Abbasov.

Președinta CA, Liliana VIȚU, a menționat că prezentarea acestui studiu este o continuare logică a lansării acum un an a Strategiei în domeniul educației media pe dimensiunea autorității de reglementare a audiovizualului, document elaborat de Martina Chapman, expertă asociată din cadrul Consiliului Europei în domeniul educației media și informaționale, la solicitarea CA, cu susținerea financiară a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău.

Vicepreședinta CA și cercetătoarea în domeniul educației media, Aneta Gonța, a punctat că studiul reconfirmă legătura indisolubilă dintre nivelul de educație și capacitatea de a discerne, a procesa, a analiza și a chestiona informația și procesele/fenomenele. Totodată, ea a precizat că, din cuprinsul raportului, pot fi deduse atât fenomenul accentuat al biasului de confirmare (favorizarea confirmării), precum și breșele identitare ale societății noastre. Vicepreședinta CA a afirmat că studiul prezentat astăzi este o dovadă în plus a necesității alfabetizării media în rândul consumatorilor de informație, aceasta trebuind să fie o parte intrinsecă a educației pe transversală și, totodată, inseparabilă de procesele din societate

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Promovarea libertății media în Republica Moldova” (2025-2028). Chestionarul care a stat la baza studiului a fost elaborat în strânsă colaborare cu Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova.

Sursa

Studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media in Republica Moldova

*     *     *

*     *     *

02.09.2025

Patrimoniul arhitectural celebrat în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2025

Consiliul Europei anunță deschiderea sezonului de evenimente al Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP) 2025, lansate sub tema: Patrimoniul arhitectural: Ferestre spre trecut, uși spre viitor. Anul acesta, milioane de oameni din întreaga Europă sunt invitați să exploreze moștenirea durabilă și puterea transformatoare a arhitecturii în modelarea identității culturale comune.

O inițiativă comună a Consiliului Europei și a Uniunii Europene, ZEP reprezintă unul dintre cele mai apreciate programe culturale europene. Desfășurate în 48 de țări semnatare ale Convenției Culturale Europene, evenimentele oferă acces la mii de monumente și situri – multe dintre ele, de obicei, închise publicului.

De la castele medievale și palate baroce, până la clădiri industriale și icoane moderniste, tema din acest an evidențiază arhitectura ca pe o mărturie vie a diversității, rezilienței și creativității Europei, dar și ca pe o fundație pentru comunități mai durabile și incluzive.

Programul 2025 contribuie la promovarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept – principiile fundamentale pe care se sprijină Consiliul Europei. El reflectă principiile Convenției de la Faro, care promovează participarea comunităților la protejarea patrimoniului, și ale Convenției de la Granada, ce subliniază protecția patrimoniului arhitectural european ca responsabilitate comună.

„Arhitectura este mult mai mult decât piatră și structuri – este o oglindă a societăților noastre, a aspirațiilor noastre și a istoriei noastre comune”, a declarat Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei. „Zilele Europene ale Patrimoniului din acest an ne invită să redescoperim modul în care mediul construit leagă generațiile, păstrează memoria și inspiră viitorul.”

„Identitatea fiecărui oraș, sat și a fiecărei comunități din Europa este modelată de arhitectura sa. Ea dă sens și un sentiment de apartenență locurilor pe care le numim acasă”, a afirmat Glenn Micallef, Comisar pentru Echitate Intergenerațională, Tineret, Cultură și Sport. „Felul în care protejăm și prețuim patrimoniul arhitectural reflectă tipul de Europă pe care dorim să-l transmitem generațiilor viitoare. Conservarea acestui patrimoniu înseamnă onorarea trecutului și, totodată, construirea unui viitor cultural, social și de mediu mai incluziv.”

Mii de evenimente vor fi organizate în întreaga Europă, incluzând tururi ghidate, expoziții, ateliere, spectacole și experiențe digitale, care vor implica publicul de toate vârstele. De la meșteșuguri practice și plimbări arhitecturale, la povești, experiențe de patrimoniu în realitate virtuală și discuții despre durabilitate, programul oferă ceva pentru fiecare.

📍 Pentru detalii despre evenimentele locale și modalități de participare, vizitați: www.europeanheritagedays.com

Informații suplimentare

*     *     *

01.09.2025

Prima lecție în școlile din Republica Moldova, organizată cu sprijinul Consiliului Europei

„Valorile care ne unesc” este genericul primei lecții tematice din anul de studii 2025-2026 în Republica Moldova organizată în toate instituțiile de învățământ publice și private. Resursele didactice pentru această lecție au fost elaborate cu sprijinul Consiliul Europei, în cadrul proiectului „Educație pentru democrație în Republica Moldova” (etapa a II-a).

Șefa Direcției politici în învăţământul general, Ministerul Educației și Cercetării, Corina Lungu, susține că prima lecție din anul curent de studii a oferit tuturor copiilor și adolescenților oportunități și mijloace pentru a se cunoaște pe sine și pe ceilalți printr-un proces reflexiv referitor la diversele experiențe de viață ale acestora. „Pentru fiecare treaptă de școlaritate am elaborat, cu suportul Consiliului Europei, un set de proiecte didactice, care abordează aspecte sensibile privind siguranța, apartenența, autenticitatea, autonomia, exprimarea liberă etc.”, afirmă Corina Lungu.

În paralel cu dezvoltarea acestor resurse didactice, Consiliul Europei a organizat o serie de ateliere online de formare pregătitoare pentru cadrele didactice, la care au participat aproximativ 2500 profesori și manageri școlari.

Lecțiile au avut un caracter interactiv și au inclus studii de caz și activități de grup, menite să stimuleze diversitatea opiniilor și gândirea critică a elevilor. Pe parcursul lecțiilor, elevii au reflectat asupra unor valori fundamentale promovate de Consiliul Europei – solidaritatea, diversitatea, democrația și respectarea drepturilor omului – și asupra modului în care acestea pot fi cultivate și aplicate în viața școlară.

Este al doilea an consecutiv când Consiliul Europei sprijină Ministerul Educației și Cercetării în organizarea primei lecții din an. Dacă în 2024–2025 tema a fost „Împreună pentru pace”, anul acesta accentul este pus pe solidaritate și respect reciproc prin lecția „Valorile care ne unesc”.

Sursa

https://mec.gov.md/ro/content/prima-lectie-2025-2026-valorile-care-ne-unesc

https://t.ly/hGAzb (  ) 

Noutăți CoE-RM - Iulie 2025

30.07.2025

Lupta împotriva traficului de ființe umane trebuie să fie esențială în strategiile de combatere a criminalității, afirmă experții Consiliului Europei

Cu ocazia Zilei Mondiale împotriva Traficului de Persoane, Grupul de Experți al Consiliului Europei pentru Acțiunea împotriva Traficului de Ființe Umane (GRETA) se alătură Grupului Interinstituțional de Coordonare împotriva Traficului de Persoane (ICAT) în apelul adresat statelor și actorilor relevanți de a integra eforturile de combatere a traficului în strategiile mai ample de luptă împotriva criminalității organizate.

„Traficul de ființe umane este una dintre cele mai profitabile afaceri pentru crima organizată”, a declarat Conny Rijken, președinta GRETA. „Crima organizată prosperă adesea pe seama factorilor care sporesc vulnerabilitatea persoanelor în fața traficului. De aceea, actuala a patra rundă de evaluare desfășurată de GRETA subliniază importanța abordării acestor vulnerabilități, cu accent pe modul în care statele previn traficul, sprijină victimele vulnerabile și pedepsesc traficanții. GRETA evidențiază totodată rolul tot mai mare al tehnologiilor și inteligenței artificiale (IA) în facilitarea traficului, în special al copiilor, și îndeamnă statele să abordeze dimensiunea digitală a acestei infracțiuni.”

GRETA sprijină pe deplin apelul ICAT, care reflectă recomandările formulate de GRETA în cadrul evaluărilor privind aplicarea Convenției de către statele părți. Aceste recomandări includ: consolidarea investigațiilor financiare și asigurarea utilizării activelor infracționale confiscate pentru despăgubirea și sprijinirea victimelor; creșterea capacității de investigare și urmărire penală a traficului facilitat de tehnologie; protejarea victimelor împotriva pedepsirii pentru acte comise ca urmare directă a situației lor de trafic; îmbunătățirea cooperării internaționale și a colaborării cu companiile din domeniul tehnologiei; îmbunătățirea colectării de date fiabile; și abordarea inegalităților structurale care sporesc vulnerabilitatea la trafic.

Potrivit Raportului Global al UNODC privind Traficul de Persoane din 2024, aproape 74% dintre cazurile analizate erau legate de grupuri de crimă organizată. Prin alăturarea la apelul ICAT, GRETA își reafirmă angajamentul ferm față de un răspuns coordonat, ambițios și centrat pe respectarea drepturilor omului în lupta împotriva traficului de ființe umane. „Pe măsură ce rețelele criminale continuă să exploateze crizele, inegalitățile și vulnerabilitățile individuale, doar strategiile cuprinzătoare – bazate pe prevenire, protecție și justiție – pot schimba situația. Statele trebuie să își continue eforturile, asigurând sprijin pentru victime și tragerea la răspundere a făptașilor”, a concluzionat președinta GRETA.

Sursa

*     *     *

29-31.07.2025

Conferința Mondială a Președinților de Parlament: un front comun împotriva dezinformării și populismului

La Geneva și-a ținut lucrările cea de-a 6-a Conferință Mondială a Președinților de Parlamente, organizată de Uniunea Interparlamentară (IPU) în colaborare cu ONU, care reunește președinți de parlamente din întreaga lume, precum și conducători ai organismelor parlamentare internaționale.  Subiectele abordate au vizat cooperarea parlamentară și multilateralismul ca răspunsuri strategice la numeroase crize mondiale.

Avertizând că „politicianul serios pierde teren în fața populistului”, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Theodoros Rousopoulos, a îndemnat politicienii să revină la valorile încrederii pentru a menține sprijinul public, în cadrul unui discurs adresat președinților de parlamente din întreaga lume.

În discursul să Președintele a sugerat că aceste valori pot fi rezumate prin acronimul „TRUST” (încredere) – adevăr (truth), responsabilitate (responsibility), înțelegere (understanding), sacrificiu (sacrifice) și transparență (transparency).

„Politica a fost întotdeauna însoțită de un anumit grad de discreditare publică”, a subliniat Președintele. „Dar astăzi, asistăm la un fenomen mai periculos – un atac coordonat asupra însăși ideii de politică. Acesta se propagă prin conturi anonime, prin rețelele sociale și acum prin inteligența artificială și producerea în masă a știrilor false.”

„La fel de îngrijorător nu este doar conținutul, ci cât de ușor este crezut,” a adăugat el. „Politicianul serios pierde teren în fața populistului – cel care se concentrează în primul rând pe supraviețuirea personală la putere. Generațiile tinere nu mai prețuiesc democrația așa cum o făceau cei care au trăit sub regimuri autoritare. Iar atunci când valorile democratice slăbesc, inevitabil apar noi forme de autoritarism.”

„Prea des, politicienii cad în capcana lingușelii – spunând ceea ce oamenii vor să audă, făcând promisiuni pe care nu le pot îndeplini. Iar când aceste promisiuni se prăbușesc sub greutatea realității, se frânge ceva și mai fragil: încrederea publicului.”

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, de asemenea a susținut un discurs în cadrul Conferinței Mondiale a Președinților de Parlament. În discursul său, Președintele Parlamentului s-a referit la provocările cu care se confruntă Republica Moldova, dar și la rolul instituțiilor legislative de a proteja democrația și cetățenii.

„Parlamentul Republicii Moldova este angajat ferm în sprijinirea păcii, justiției și dezvoltării durabile. Am promovat reforme esențiale pentru consolidarea statului de drept, iar, recent, am avansat în procesul de integrare în Uniunea Europeană – un proiect de pace și prosperitate, care ne unește într-o comunitate de valori. În aceste vremuri, rolul parlamentelor este nu doar de a crea legi, dar și de a proteja democrația, de a proteja cetățenii și de a păstra pacea”, a accentuat Igor Grosu.

De asemenea, Președintele Parlamentului a vorbit despre suportul acordat de alte state Republicii Moldova, fapt ce a contribuit la avansarea în parcursul european. „Pentru Republica Moldova, o țară care a ales calea dezvoltării democratice și a integrării europene, cooperarea și dialogul cu dumneavoastră în toți acești ani au fost cruciale. Ne-ați încurajat și ne-ați fost alături în vremuri complicate, iar acest sprijin ne-a determinat să fim fermi în reformele pe care le-am început în țara noastră. Noi credem în viitorul pașnic și prosper al Uniunii Europene și credem că putem apăra împreună pacea, democrația și unitatea”, a declarat șeful legislativului.

Șeful legislativului s-a referit și la alegerile parlamentare din toamnă. „Moldovenii vor avea de ales – lăsăm Moldova pradă unui stat străin ca Federația Rusă, care vrea s-o controleze prin grupări oligarhice și criminale sau mergem înainte pe calea integrării și aderării la UE, într-un stat de drept, democratic și prosper, în direcția corectă. Moldovenii mereu au știut să aleagă ce e bine pentru familiile lor și țara lor în momentele de cumpănă. Dar am văzut cum la alegerile prezidențiale, Federația Rusă, prin grupări criminale, a folosit bani uriași, miliarde, pentru a compromite viitorul nostru european. Și aici vă dau doar un exemplu: o bancă rusească a deschis peste 138.000 de conturi pentru a influența rezultatele prin plăți către alegători”, a subliniat Igor Grosu.

Pagina Conferinței

Participarea Președintelui APCE, Theodoros Rousopoulos

Igor Grosu, la Conferința Mondială a Președinților de Parlament

*     *     *

22.07.2025

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a lansat oficial apelul pentru nominalizări la Premiul Raoul Wallenberg 2026

Premiul este acordat o dată la doi ani unei persoane, unui grup de persoane sau unei organizații pentru o realizare remarcabilă în apărarea drepturilor omului.

Premiul poartă numele diplomatului suedez Raoul Wallenberg, care și-a folosit statutul la Budapesta pentru a salva zeci de mii de evrei maghiari de la Holocaust. Acțiunile sale demonstrează că curajul și implicarea unei singure persoane pot avea un impact real, oferind inspirație tuturor pentru a lua atitudine și a acționa împotriva persecuției, xenofobiei și antisemitismului.

Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 31 octombrie 2025. Premiul va fi decernat la Strasbourg în jurul datei de 17 ianuarie 2026 (Wallenberg a fost arestat pe 17 ianuarie 1945 de forțele sovietice și nu a mai fost văzut niciodată în viață).

Sursa
Despre Premiu

*     *     *

18.07.2025

Supraaglomerarea penitenciarelor rămâne o provocare majoră în Europa: Republica Moldova printre cele mai afectate țări

Consiliul Europei a publicat recent Statisticile anuală privind populațiile penitenciare în Europa (SPACE I – 2024), care evidențiază o tendință îngrijorătoare: supraaglomerarea închisorilor continuă să afecteze grav o treime dintre administrațiile penitenciare europene. La nivel continental, rata medie de ocupare a penitenciarelor a crescut la 92,5 deținuți la 100 de locuri disponibile, semnalând presiuni crescânde asupra sistemelor penitenciare.

Republica Moldova se numără printre statele cu un grad ridicat de supraaglomerare, înregistrând 110,6 deținuți la 100 de locuri – peste limita considerată critică. Totodată, Moldova se află printre primele cinci țări europene cu cea mai mare densitate carcerală. Raportul atrage atenția asupra nevoii urgente de măsuri sistemice pentru reducerea populației carcerale și îmbunătățirea condițiilor de detenție.

Aceste constatări reamintesc importanța respectării drepturilor omului în mediul penitenciar și necesitatea reformelor judiciare și penale, inclusiv a recursului sporit la măsuri alternative la detenție. Raportul complet este disponibil pe site-ul Consiliului Europei.

Sursa

Detalii

*     *     *

13.07.2025

30 de ani în Consiliul Europei: drumul Republicii Moldova spre democrație, drepturile omului și statul de drept

La 13 iulie 1995, Republica Moldova a devenit stat membru al Consiliului Europei, angajându-se ferm pe calea consolidării valorilor democratice europene. Această aderare a reprezentat un pas esențial în apropierea țării de spațiul european al drepturilor omului, democrației și statului de drept.

În cei 30 de ani de apartenență, Moldova a beneficiat de sprijin instituțional, expertiză juridică, monitorizare și cooperare pentru a implementa reforme durabile. Accesul cetățenilor moldoveni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a devenit o garanție suplimentară pentru protecția drepturilor fundamentale.

Cu ocazia aniversării, oficiali ai Republicii Moldova și ai Consiliului Europei, diplomați, foști și actuali demnitari de stat s-au întrunit în cadrul ceremoniilor oficiale și evenimentelor speciale, au făcut declarații și au transmis mesaje cu un ferm impact politic.

Detalii

Expoziție aniversară la BNRM

*     *    *

10.07.2025

Consiliul Europei a elaborat un manual care va sprijini autoritățile naționale în redactarea rapoartelor naționale pentru Comitetul European pentru Drepturi Sociale

Consiliul Europei a dezvoltat un Manual pentru elaborarea rapoartelor naționale privind prevederile acceptate în cadrul procedurii de raportare a Cartei Sociale Europene. Acest manual este dedicat exclusiv procedurii de raportare cu privire la prevederile acceptate ale Cartei Sociale Europene.

Obiectivul principal al Manualului este de a sprijini autoritățile naționale la elaborarea unor rapoarte naționale corecte, clare și cuprinzătoare privind implementarea prevederilor Cartei Sociale Europene spre examinarea Comitetului European al Drepturilor Sociale.

Manualul include, de asemenea, surse recomandate de informații și instrucțiuni adaptate specific necesităților autorităților din Republica Moldova.

Detalii

MANUAL 

*     *     *

08-09.07.2025

Conferința regională „Banii în politică” III

Cea de-a treia ediție a conferinței regionale „Banii în politică”, intitulată „Bani, Securitate și Democrație: Apărarea integrității electorale în era digitală”, a reunit aproximativ 120 de participanți din Irlanda, Albania, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Franța, Moldova, Polonia, România, Ucraina și Regatul Unit. Evenimentul, care a avut loc la Chișinău a oferit o platformă importantă pentru actorii regionali pentru a face schimb de idei și a aborda provocările erei digitale pentru integritatea electorală, în scopul promovării unor garanții mai puternice, a unei supravegheri mai inteligente și a unor procese democratice mai durabile.

Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a subliniat importanța conferinței în discursul său de deschidere și a vorbit despre sprijinul acordat de Consiliul Europei actorilor naționali implicați în procesul electoral, în cadrul Planului de acțiune al Consiliului Europei pentru Moldova 2025-2028: „În prezent, sprijinim monitorizarea alegerilor de către observatori din societatea civilă în străinătate, în diasporă”. De asemenea, el a subliniat importanța „punerii în practică a primei convenții-cadru internaționale cu caracter juridic imperativ, menită să asigure respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a standardelor legale democratice în sistemele de inteligență artificială în 2024”.

Agenda din acest an a pus accentul pe impactul crescând al tehnologiilor digitale asupra sistemelor democratice și integrității alegerilor. Discuțiile au vizat subiecte urgente, precum consolidarea supravegherii finanțării partidelor, inclusiv online, influența străină, rolul criptomonedelor în politică, dezinformarea online, donațiile din partea terților, cumpărarea de voturi și amenințările transfrontaliere emergente la adresa integrității electorale.

Veronika Bílková, vicepreședinta Comisiei de la Veneția, și Yves-Marie Doublet, expert GRECO, au prezentat informații utile cu privire la eforturile depuse de țările europene pentru a preveni interferențele străine și a combate dezinformarea în timpul scrutinelor și în perioada ditre scrutine, precum și la eforturile organismelor europene de a reglementa utilizarea criptomonedelor în viața publică, inclusiv în finanțarea campaniilor electorale. Vladimir Misev, expert senior al Consiliului Europei în domeniul electoral, a prezentat o analiză comparativă a provocărilor persistente și emergente în materie de reglementare a finanțării campaniilor electorale în statele membre ale Consiliului Europei.

În încheierea intervenției sale, Liri Kopaçi-Di Michele, șefa Diviziei pentru Cooperare Parlamentară și Electorală a Adunării Parlamentare (APCE), a reamintit importanța Recomandării Rec(2003)4b a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei privind regulile comune împotriva corupției în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, alături de recomandările relevante ale GRECO, Comisiei de la Veneția și APCE. Conferința s-a încheiat cu prezentarea de către participanți a unor recomandări-cheie adresate autorităților naționale, partidelor politice, platformelor sociale și societății civile, având ca scop consolidarea transparenței și responsabilității în campaniile electorale online și în finanțarea politică, în special în perspectiva alegerilor parlamentare din septembrie 2025 în Republica Moldova.

Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului „Îmbunătățirea practicii electorale în Republica Moldova (IEPRM) 2025–2028”, parte a Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028, în cooperare cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (IDEA), Fundația Internațională pentru Sisteme Electorale (IFES), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Institutul Republican Internațional (IRI) și Fundația Westminster pentru Democrație.

Sursa

Mai mult

• https://eu4moldova.eu/conferinta-regionala-money-in-politics-a-avut-loc-la-chisinau/
• https://a.cec.md/ro/la-chisinau-are-loc-conferinta-regionala-banii-in-politica-2781_114168.html
• https://gov.md/ro/comunicate-de-presa/prim-ministrul-dorin-recean-la-conferinta-regionala-comisiei-electorale

*     *     *

08.07.2025

Reuniunea oficialilor de rang înalt UE–Consiliul Europei

Oficiali de rang înalt din Uniunea Europeană și Consiliul Europei s-au reunit la Bruxelles pentru reuniunea lor anuală (Senior Officials Meeting – SOM). Întâlnirea a consolidat caracterul strategic și bazat pe valori al parteneriatului, subliniind cooperarea continuă și angajamentele comune.

Discuțiile s-au concentrat asupra ...

Detalii

*     *     *

02.07.2025

Strategii cuprinzătoare de incluziune: un nou document al Consiliului Europei oferă orientări și inspirație pentru autoritățile de la toate nivelurile

Ce ar trebui să includă strategiile cuprinzătoare de incluziune și de ce sunt ele necesare? Noul document de orientare privind strategiile pentru incluziune, lansat de Comitetul Director pentru Anti-discriminare, Diversitate și Incluziune (CDADI) al Consiliului Europei, are ca scop sprijinirea statelor membre ale Consiliului Europei în a răspunde acestor întrebări și în a elabora strategii eficiente de incluziune la toate nivelurile.

Incluziunea ar trebui privită ca o abordare holistică, cuprinzătoare, bazată pe principiile drepturilor omului și ale nediscriminării. Politicile eficiente de incluziune trebuie să integreze atât măsuri universale, cât și măsuri specifice grupurilor. Integrarea egalității în toate politicile, acceptarea diversității ca valoare și resursă, abordarea discriminării intersecționale, crearea de oportunități de interacțiune și participare în viața publică, precum și implicarea tuturor nivelurilor de guvernare (național, regional și local) sunt abordări esențiale în elaborarea politicilor de incluziune.

Strategiile de incluziune sunt esențiale pentru construirea unor societăți mai coezive, echitabile, inovatoare și reziliente, pentru un sentiment comun de apartenență și pentru bunăstarea tuturor. Ele contribuie la eliminarea discriminării, la reducerea disparităților și la promovarea înțelegerii și respectului reciproc, în beneficiul întregii societăți. De asemenea, ele reduc competiția pentru atenție și resurse și sporesc eficiența și sinergiile.

Strategiile cuprinzătoare de incluziune ar trebui să acopere întregul spectru al grupurilor din societate, inclusiv minoritățile etnice, culturale, lingvistice și religioase, migranții, romii și călătorii, persoanele LGBTI. Ghidul prezintă standarde pentru politici de incluziune specifice fiecărui grup și identifică, pentru fiecare domeniu de politică, măsuri transversale care răspund într-un mod cuprinzător nevoilor unui spectru larg de grupuri.

Principalele domenii de politică care ar trebui să fie acoperite de strategiile cuprinzătoare de incluziune sunt: educația; ocuparea forței de muncă; protecția socială și locuințele; sănătatea; cultura; precum și domenii de politici precum combaterea discriminării, a infracțiunilor motivate de ură și a discursului instigator la ură.

Exemple de măsuri concrete de politică, benefice tuturor grupurilor, în diverse domenii de politici includ: asigurarea accesului nediscriminatoriu la educație, promovarea programelor educaționale interculturale și plurilingve și prevenirea segregării în școli. În domeniul ocupării forței de muncă, acțiuni precum formarea anti-discriminare, recunoașterea calificărilor obținute în străinătate și practicile de angajare incluzive sunt esențiale. Politicile de protecție socială și de locuințe ar trebui să garanteze accesul egal la servicii, prevenirea persoanelor fără adăpost și promovarea comunităților mixte. În domeniul sănătății, oferirea de servicii cultural-sensibile, informații în mai multe limbi și sprijin pentru sănătatea mintală asigură accesul echitabil. Politicile culturale care sprijină reprezentarea minorităților și protejează drepturile culturale favorizează și mai mult incluziunea, în timp ce cadrele juridice solide combat discriminarea, discursul de ură și infracțiunile motivate de ură, asigurând siguranța și demnitatea pentru toți.

În final, ar trebui dezvoltate instrumente pentru a monitoriza și măsura progresul, eficiența și durabilitatea politicilor de incluziune în toate domeniile-cheie.

Sursa

Documentul de orientare

https://www.coe.int/en/web/committee-antidiscrimination-diversity-inclusion/home

*     *     *

01.07.2025

Consiliul Europei a lansat un concurs de postere și scurtmetraje despre cetățenia digitală

În lumea digitală aflată într-o continuă schimbare, ne confruntăm cu provocări tot mai mari – dezinformare, hărțuire cibernetică, discurs instigator la ură online și amenințări la adresa vieții private și a securității digitale. Aceste probleme nu afectează doar indivizii – ele pun în pericol sănătatea democrațiilor noastre. Atunci când oamenii nu au competențele necesare pentru a gândi critic, a comunica respectuos sau a-și proteja datele, devine mai dificil să construim societăți incluzive, informate și reziliente.

În contextul Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025, Consiliul Europei invită designeri, artiști și creativi să participe la Concursul de postere și scurtmetraje despre Cetățenia Digitală.

Fie că ești designer profesionist, student sau pasionat de creație, acest concurs este pentru tine! Este o ocazie unică de a explora și exprima ce înseamnă pentru tine cetățenia digitală – prin imagini puternice și povești relevante.

Creează un poster (70×100 cm) sau un scurtmetraj (1–5 minute, format MP4) care explorează unul sau mai multe dintre cele 10 domenii-cheie ale cetățeniei digitale – cum ar fi viața privată, educația media sau participarea online. Lucrarea ta ar trebui să sensibilizeze publicul și să-i inspire pe ceilalți să devină cetățeni digitali responsabili și implicați.

Termen-limită pentru trimiterea lucrărilor: 14 septembrie 2025 (23:59 CEST)

Detalii

Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală (DCEY2025)

https://t.ly/LdKai

Hackathon-ul „Democracy’s Firewall”

 Protecția democrației în era digitală

Dezinformarea nu mai este doar o problemă politică — este o epidemie digitală. De la știri false la deepfake-uri, manipularea online amenință să submineze încrederea, dialogul și instituțiile democratice. Consiliul Europei invită tinerii inovatori din întreaga Europă să accepte această provocare prin Hackathon-ul „Democracy’s Firewall”, organizat la Strasbourg.

Această inițiativă le oferă tinerilor oportunitatea de a crea instrumente, strategii și campanii pentru a combate dezinformarea și a proteja valorile democratice în mediul online.

Eveniment-fanion al Consiliului Europei: Hackathon pentru Democrație și reziliență democratică în era digitală

Pe 20 iunie 2025, Consiliul Europei a organizat în premieră, la Strasbourg, un eveniment de referință în cadrul Noului Pact Democratic pentru Europa, inițiativă lansată ca urmare a Declarației de la Reykjavik. Evenimentul a reunit echipe diverse din întreaga Europă, inclusiv din Republica Moldova, într-un hackathon intensiv dedicat contracarării dezinformării și revitalizării democrației în era digitală.

Programul a inclus dezbateri plenare, provocări în echipă, sesiuni de mentorat, activități sociale și prezentări de idei inovatoare. Participanții – activiști civici, lideri ai societății civile, dezvoltatori tehnologici, decidenți politici, diplomați, experți juridici, economiști, oameni de știință, artiști și tineri – au colaborat pentru a găsi soluții concrete care să sprijine democrația, libertatea de exprimare și statul de drept în fața amenințărilor contemporane precum dezinformarea, polarizarea politică și inegalitățile în creștere.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a deschis evenimentul și a participat activ la dezbateri, subliniind angajamentul ferm al organizației pentru apărarea democrației în Europa.

*    *    *

Dezinformarea și egalitatea de gen: un atac strategic asupra coeziunii democratice

Prima dezbatere a abordat una dintre cele mai presante provocări contemporane: legătura dintre dezinformare și egalitatea de gen.

Panelul a reunit intervenții valoroase din partea: Zita Gurmai, membră a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei; Jelle Postma, director executiv al organizației Justice for Prosperity; Maja Zaric, președinta Comitetului director pentru media și societatea informațională (CDMSI).

Concluzii esențiale:

• Dezinformarea, o armă împotriva democrației și a femeilor
  Participanții au evidențiat modul în care campaniile de dezinformare vizează din ce în ce mai mult femeile din viața publică, supunându-le abuzului online și atacurilor digitale. Aceste acțiuni subminează participarea democratică și descurajează implicarea politică a femeilor.

• Apel pentru o guvernanță digitală sensibilă la dimensiunea de gen
  S-a cerut adoptarea unui cadru clar de acțiune care să sprijine concret femeile aflate în funcții publice, precum și o guvernanță digitală care să țină cont de impactul disproporționat al dezinformării asupra acestora.

• Pericolul real nu vine de la utilizatorii naivi, ci de la arhitecții strategici ai manipulării
  Paneliștii au atras atenția asupra rețelelor ultra-conservatoare, oligarhilor și actorilor economici care exploatează narațiuni bazate pe frică – cum ar fi „declinul demografic” – pentru a diviza societățile și a slăbi democrația, inclusiv prin exportul acestor strategii în regiunile din Africa Subsahariană.

• Consiliul Europei – rol esențial în crearea standardelor, dar și în implementare
  Deși Consiliul Europei a jucat un rol activ în elaborarea standardelor împotriva dezinformării și discursului instigator la ură, acestea trebuie implementate ferm la nivel național. Normalizarea abuzului online nu poate fi acceptată.

• Este nevoie de mai mult decât alfabetizare media
  Dezinformarea nu trebuie tratată doar prin reacții la conținut, ci prin investigații privind actorii din spatele mesajelor. Este important cine comunică, nu doar ce se comunică.

• Democrația trebuie rebranduită
  Un mesaj puternic a fost acela că democrația trebuie comunicată mai bine: valorile ei trebuie exprimate într-un limbaj uman, clar și empatic – mai ales pentru generațiile tinere care navighează printr-un spațiu informațional fragmentat și agresiv.

Concluzie:

Democrația este fragilă, umană și complexă. Dacă mesajele care o susțin nu reușesc să ajungă la cetățeni, vina nu este a publicului, ci a celor care comunică. Este nevoie de eforturi mai curajoase și mai profunde pentru a proteja coeziunea democratică și pentru a susține egalitatea de gen în fața unui atac digital tot mai organizat.

*    *    *

Dezinformarea și alegerile: un test esențial pentru sănătatea democrației

Cea de-a doua dezbatere democratică, desfășurată la Strasbourg, a oferit o analiză profundă – și adesea alarmantă – asupra fragilității proceselor electorale într-o lume saturată de dezinformare. Participanții au subliniat că, pentru a proteja democrația, este nevoie de cetățeni bine informați și conștienți, mai ales în modul în care interacționează online.

Printre vorbitorii principali s-au numărat:

• Antoine Bernard, director pentru advocacy, Reporters Without Borders;

• Iva Nenadić, profesoară la Universitatea din Dubrovnik și coordonatoare științifică a Centrului pentru Pluralismul și Libertatea Mass-Mediei;

• Gobnait Ní Mhuimneacháin, membră a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei;

• George Papandreou, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, raportor general pentru democrație.

Concluzii esențiale:

• Un ecosistem informațional profund transformat
  Mass-media tradițională a pierdut din influență în fața platformelor digitale, care au devenit actori dominanți în difuzarea informației – dar fără standardele etice și jurnalistice care susțineau încrederea publică. Algoritmii privilegiază conținutul polarizant și senzațional, amplificând dezinformarea, slăbind încrederea în instituții și afectând coeziunea socială – mai ales în perioadele electorale.

• Accesul la informație corectă este un drept democratic fundamental
  Participanții au propus elaborarea unei noi convenții privind dreptul la informație, sub egida Consiliului Europei, precum și crearea unui mecanism multilateral pentru monitorizarea respectării acestui drept în statele membre.

• Presa liberă, sub asediu
  Jurnaliștii se confruntă cu hărțuire politică, procese abuzive (SLAPP) și presiuni financiare. Deși Consiliul Europei promovează măsuri anti-SLAPP, s-a cerut reglementare mai eficientă: nu mai multă reglementare, ci reglementare mai bună.

• Etica digitală nu poate fi opțională
  Standardele de respectare a drepturilor omului în mediul digital nu pot fi lăsate la voia companiilor tehnologice. Este necesară intervenția publică pentru a contracara modelele de afaceri dăunătoare, care pun în pericol democrația în favoarea profitului.

• Alfabetizarea media este necesară, dar insuficientă
  Dezinformarea se răspândește mai repede decât corectările. Soluțiile trebuie să includă transparență în algoritmi, standarde partajate și responsabilizarea actorilor care manipulează dezbaterea publică.

• Tinerii – între mobilizare și manipulare
  Tinerii joacă un rol activ în apărarea democrației, însă aceleași instrumente digitale care le oferă putere pot fi folosite și pentru manipulare. Este esențial să înțelegem cine influențează narațiunile și de ce unele comunități sunt mai vulnerabile decât altele.

• Consiliul Europei – un rol de lider în era digitală
  Participanții au cerut ca organizația să meargă dincolo de standarde și principii, inițiind convenții, coordonând statele membre și dezvoltând mecanisme de răspuns în timp real la transformările ecosistemului informațional. Este nevoie de o agendă pozitivă pentru democrație, care să sprijine încrederea, creativitatea și reziliența civică.

Concluzie:

Dacă nu mai împărtășim un spațiu informațional comun, poate democrația să funcționeze cu adevărat?
Răspunsul oferit de panel a fost clar: trebuie să reconstruim acest spațiu în mod conștient, transparent și colectiv. Numai astfel putem proteja esența alegerilor libere și corecte.

*     *     *

Cultura și Arta – Forțe Democratice în Lupta împotriva Dezinformării

În cadrul celei de-a treia dezbateri democratice, desfășurate la Strasbourg pe 20 iunie 2025, tema „Dezinformarea și Cultura” a reunit experți din domeniul artistic și cultural, care au analizat rolul esențial al culturii în consolidarea democrației și în combaterea dezinformării.

Printre vorbitori s-au numărat: Denise Bertchi, artistă și cercetătoare la Collegium Helveticum, ETH Zürich; Philippe Bischof, consultant strategic în politici culturale și fost director al Consiliului Elvețian pentru Arte Pro Helvetia (2017–iunie 2025); Inês Fialho-Brandão, șefă a departamentului de mediere culturală și digitală la Muzeul Calouste Gulbenkian din Lisabona.

Concluzii esențiale:

• Cultura ca spațiu de exercițiu democratic
  Arta stimulează reflecția critică, dialogul și empatia – elemente-cheie pentru pluralism. Spațiile culturale (muzee, galerii, teatre) devin locuri unde diferențele sunt explorate și acceptate, dezvoltând capacitatea de a „fi de acord că nu suntem de acord”.

• Libertatea expresiei artistice trebuie protejată
  Participanții au subliniat că arta trebuie să rămână independentă de instrumentalizarea politică. Cultura poate fi politică în sensul angajamentului civic, dar nu trebuie politizată. Puterea sa constă tocmai în libertatea de exprimare.

• Instituțiile culturale – spații sigure pentru adevăr și formare de competențe
  Exemple precum programul „Pinocchio în școli” din Portugalia au ilustrat modul în care muzeele și inițiativele locale pot promova gândirea critică, alfabetizarea media și selecția informației, mai ales în rândul tinerilor.

• „Contracte de rezonanță” – un nou model de parteneriat
  A fost propus un model de colaborare culturală bazat pe co-creare și dialog, în locul unei programări impuse de sus în jos. Rezonanța înseamnă ascultare autentică și schimb reciproc între stat și instituțiile culturale.

• Politicile culturale trebuie să fie transparente
  Puterea culturală este reală și uneori manipulată strategic. Participanții au cerut ca politicile culturale să fie publice, transparente și responsabile, amintind cazuri de utilizare abuzivă a diplomației culturale.

• Arta poate reda voci marginalizate și istorii uitate
  Prin exprimare artistică se pot recupera narațiuni excluse – despre colonialism, comunități vulnerabile sau amintiri colective ignorate.

• Cultura combate dezinformarea nu prin contra-narațiuni, ci prin context, complexitate și conexiune emoțională
  Arta atinge nu doar rațiunea, ci și emoțiile și identitatea – oferind o cale alternativă de a ajunge la cei atrași de dezinformare.

• Investiția în cultură este esențială
  De la proiecte integrate (școli care colaborează cu muzee locale) până la sprijinul constant pentru libertatea artistică și educația vizuală, cultura trebuie susținută ca pilon al democrației.

Concluzie:

Dacă democrația dorește să rămână rezilientă, cultura trebuie să fie în centru, nu la periferie. Ea este atât un scut, cât și un catalizator – un spațiu unde putem imagina, pune întrebări, ne aminti și reconecta.

*     *     *

Câștigătorii Hackathon-ului pentru democrație

Premiul I (3.000 €) a fost acordat echipei „The Fact-Checking Foxes” (Italia) pentru o soluție educațională inovatoare, bazată pe învățare prin joc, care încurajează gândirea critică în rândul adolescenților prin analiza afirmațiilor false din viața reală. Proiectul a fost remarcat pentru integrarea completă în sala de clasă, abordarea captivantă și lipsa dependenței de conținut generat de inteligență artificială.

Două mențiuni speciale au fost oferite:

• „Echobreaker” (Georgia) – o unealtă menită să spargă camerele de rezonanță, prin afișarea scorurilor de diversitate ideologică și recomandarea de surse media alternative;

• „Sunflower” (Italia) – o aplicație mobilă care transformă datele deschise în informații vizuale accesibile, cu funcționalități sociale și o interfață prietenoasă.

Concluziile Secretarului General

La încheierea evenimentului, Alain Berset a evidențiat trei idei-cheie:

1. Democrația este, în esență, o formă de inovație – o „hack”-uire originară a puterii în favoarea cetățenilor.

2. Dezinformarea și regresul democratic nu sunt inevitabile – o nouă generație este pregătită să le combată.

3. Acest hackathon a fost mai mult decât o competiție – a reprezentat o scânteie de speranță într-o lume marcată de îndoială și cinism.

Evenimentul a contribuit activ la consolidarea Noului Pact Democratic pentru Europa, oferind idei și propuneri concrete pentru întărirea rezilienței democratice și combaterea dezinformării. În paralel, un eveniment-satelit organizat la Centrul European pentru Tineret din Budapesta a implicat tineri din statele membre ale Consiliului Europei, care au dezvoltat propriile inițiative cu sprijinul experților.

DESPRE PROIECT

Cine poate aplica?

Acest hackathon se adresează:

• Persoanelor cu vârste între 18 și 30 de ani
• Dezvoltatorilor, designerilor, analiștilor de politici publice, activiștilor și creativilor
• Persoanelor pasionate de democrația digitală, tehnologia civică și libertatea de exprimare online
• Sunt încurajate să aplice echipe multidisciplinare de până la 5 membri. Indiferent dacă ești bun la programare, crearea de povești sau dezvoltarea de strategii, aceasta este șansa ta de a contribui la inovația civică digitală.

Cine poate participa

Participanții trebuie să se înscrie în echipe. Oricine are reședința într-un stat membru al Consiliului Europei, inclusiv Republica Moldova, este eligibil să participe. Echipele trebuie să fie multidisciplinare, iar participanții sunt încurajați să formeze grupuri care reflectă diversitatea de gen.

Echipele selectate vor fi invitate la Strasbourg pentru evenimentul final, toate costurile de transport și cazare fiind acoperite integral de Consiliul Europei.

Care este scopul?

Participanții vor dezvolta soluții pentru a contracara amenințările online la adresa democrației — inclusiv dezinformarea, discursul instigator la ură, prejudecățile algoritmice și excluderea digitală.

Echipa ta ar putea crea:

• Instrumente de verificare a faptelor bazate pe inteligență artificială
• Campanii interactive pentru alfabetizare digitală
• Platforme open-source pentru participare civică
• Modalități inovatoare de a stimula dezbateri online incluzive și informate

Obiectivul: realizarea unui prototip funcțional sau a unui concept care poate fi dezvoltat și replicat în întreaga Europă.

De ce Strasbourg?

Strasbourg este inima politică și simbolică a democrației europene — și sediul Consiliului Europei. Organizarea hackathon-ului aici plasează participanții în centrul unei mișcări continentale pentru drepturi, participare și spații digitale deschise.

Ce vei câștiga

• Un premiu de 3.000 € pentru cel mai bun proiect
• Mentorat din partea unor experți de top în domeniul democrației, drepturilor digitale și inovației
• O oportunitate de a-ți prezenta soluția în fața instituțiilor internaționale și a rețelelor civice
• O experiență semnificativă care poate transforma ideile tale în influență reală

Aceasta nu este doar o competiție — este o platformă de colaborare dedicată unui scop.

Date importante despre ediția din 2025

• Înscrieri: 15 aprilie – 28 mai
• Anunțarea echipelor selectate: 2 iunie
• Sesiuni online de pregătire: 5 – 16 iunie
• Hackathon la Strasbourg: 20 iunie
• Termen-limită pentru înscrieri: 28 mai 2025
• Perioada desfășurării hackathon-ului: 20 iunie 2025 

Înscrie-te acum pe democracysfirewall.com

Actualizează democrația. O idee pe rând.

Viitorul democrației este digital. Și este modelat de cei care au grijă să îl protejeze.

Dacă crezi în puterea societăților deschise, informate și incluzive — și vrei să creezi instrumentele pentru a le apăra — atunci acest hackathon este pentru tine.

Aplică astăzi și ajută la construirea Democracy’s Firewall!

Hackathon-ul „Firewall-ul Democrației”

Un hackathon este un eveniment în care participanții, de obicei programatori, designeri și alți profesioniști din diverse domenii, se adună pentru a lucra intens la dezvoltarea de soluții pentru probleme specifice, într-o perioadă scurtă de timp. În cazul „Democracy’s Firewall”, hackathon-ul este o competiție sau o colaborare între tineri din întreaga Europă, care sunt invitați să dezvolte soluții pentru a combate dezinformarea online și pentru a proteja valorile democratice în mediul digital.

„Firewall” (sau „perete de foc” în traducere literală) este un termen folosit în tehnologia informației, care descrie un sistem de securitate ce protejează o rețea de internet sau un sistem computerizat de atacuri externe. În acest caz, „Democracy’s Firewall” simbolizează un sistem de protecție a democrației în fața amenințărilor din mediul digital, precum dezinformarea, discursul instigator la ură și manipularea online.

Hackathon-ul are scopul de a aduna tinerii inovatori pentru a crea instrumente, aplicații, campanii și strategii care pot ajuta la combaterea acestor probleme și la promovarea unui internet liber și corect. Participanții vor lucra în echipe pentru a dezvolta soluții tehnologice care pot include platforme de verificare a faptelor, campanii de educație digitală și instrumente care să sprijine dezbaterile online deschise și informate.

Acesta nu este doar un eveniment de competiție, ci și o oportunitate de a învăța, de a colabora și de a influența modul în care democrația este protejată în lumea digitală.