Ziua Europeană a Limbilor 2026

Ziua Europeană a Limbilor 2026
EDL 2026

Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta curtea constituţională. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta curtea constituţională. Afișați toate postările

BV : Opinia Comisiei de la Veneția privind Proiectul de Lege privind Curtea Constituțională

Republic of Moldova: Opinion on the Draft Law on the Constitutional Court: Adopted by the Venice Commission at its 142nd Plenary Session (Venice, 14-15 March 2025) / Sanja Barić, Peter Bußjäger, Philip Dimitrov. - Strasbourg, 2025. - 23 p. - (Accesat la 17.03.2025).


Prin scrisoarea din 6 noiembrie 2024, doamna Veronica Mihailov-Moraru, ministrul Justiției al Republicii Moldova, a solicitat un aviz din partea Comisiei de la Veneția privind Proiectul de Lege privind Curtea Constituțională (CDL-REF(2025)001) (denumit în continuare „Proiectul de Lege”).

La 10 și 11 februarie 2025, o delegație a Comisiei, formată din domnii Dimitrov, Bußjäger și doamna Barić, însoțiți de domnul Vahe Demirtshyan din cadrul Secretariatului, s-a deplasat la Chișinău și a avut întâlniri cu ministrul Justiției și reprezentanții ministerului, membri ai Parlamentului, reprezentanți ai Curții Constituționale, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și cu reprezentanți ai societății civile și ai organizațiilor internaționale. 

Acest aviz a fost elaborat pe baza comentariilor raportorilor și a rezultatelor întâlnirilor din 10 și 11 februarie 2025. În urma unui schimb de opinii cu ministrul Justiției al Republicii Moldova, a fost adoptat de Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 142-a sesiuni plenare (Veneția, 14 martie 2025).

Comisia de la Veneția constată că, în general, Proiectul de Lege demonstrează un grad ridicat de aliniere la standardele internaționale. Comisia este satisfăcută de faptul că majoritatea amendamentelor sunt conforme cu propriile sale repere, precum și cu principiile internaționale și constituționale mai largi și cu cele mai bune practici. În plus, Comisia consideră că, prin consolidarea cadrului normativ care reglementează activitatea Curții Constituționale într-un singur act legislativ – în locul menținerii unor instrumente paralele precum Codul Jurisdicției Constituționale (Legea nr. 502/1995) și Legea privind Curtea Constituțională (Legea nr. 317/1994) – Proiectul de Lege îmbunătățește semnificativ claritatea și coerența. De asemenea, Comisia salută utilizarea unui limbaj sensibil la gen în Proiectul de Lege.

În contextul unor posibile viitoare reforme constituționale, așa cum s-a menționat mai sus în ceea ce privește statutul juridic al Legii privind Curtea Constituțională, ridicarea statutului acesteia de la o lege organică la o lege constituțională ar oferi o garanție suplimentară pentru independența Curții. Această schimbare ar proteja Curtea de posibile schimbări în dinamica politică și i-ar consolida stabilitatea instituțională. În ceea ce privește plângerea constituțională individuală, Comisia consideră că introducerea acesteia ar putea oferi un nivel suplimentar de protecție a drepturilor fundamentale.

Comisia de la Veneția oferă o serie de recomandări menite să îmbunătățească și mai mult Proiectul de Lege privind Curtea Constituțională, apropiindu-l și mai mult de standardele internaționale. În special, Comisia face următoarele recomandări esențiale:

a. În ceea ce privește controlul a priori al constituționalității tratatelor internaționale, să se adauge cuvintele „înainte de ratificare” la articolul 4(1)(a) din Proiectul de Lege. În plus, Comisia recomandă clarificarea articolului 135(1)(a) din Constituție, astfel încât să se precizeze că legislația națională trebuie să fie adusă în conformitate cu noile tratate internaționale înainte de ratificarea acestora la nivel internațional.

b. Să se specifice că jurământul judecătorului Curții Constituționale trebuie depus în fața Plenului Curții Constituționale. Comisia recomandă, de asemenea, introducerea unui termen strict și clar pentru administrarea jurământului, precum și menținerea în Proiectul de Lege a formulării articolului 139 din Constituție privind activitățile incompatibile.

c. Să se includă în Proiectul de Lege dispoziții specifice care să consacre principiul transparenței în procesul de numire a judecătorilor Curții Constituționale și să se prevadă un mecanism mai solid care să garanteze stabilitatea activității Curții Constituționale, acoperind toate motivele de încetare a mandatului judecătorilor Curții.

d. Să se asigure că, în cazul arestării unui judecător al Curții Constituționale prins în flagrant delict, Plenul Curții Constituționale are autoritatea de a aproba sau de a anula formal arestarea, iar în cazul anulării acesteia, să se asigure eliberarea imediată a judecătorului.

e. Să se clarifice procesul decizional privind sancțiunile disciplinare, altele decât demiterea, inclusiv pragul de vot necesar în cadrul Plenului, precum și să se includă garanții procedurale pentru măsurile disciplinare în lege, asigurând claritatea juridică între articolele 22(1)(b) și 23 din Proiectul de Lege privind demiterea unui judecător ca măsură disciplinară.

f. La articolul 30(4) din Proiectul de Lege, să nu se facă referire exclusivă la Regulamentul Curții Constituționale, dar să se definească în mod clar domeniile de reglementare respective ale legii și ale regulamentelor interne, eliminând orice ambiguități.

g. În ceea ce privește admisibilitatea cererilor adresate Curții Constituționale, să se permită Curții Constituționale o anumită marjă de apreciere pentru a declara admisibile cererile, chiar și atunci când acestea privesc aspecte deja soluționate anterior, în cazul în care circumstanțele noii cauze justifică o reexaminare constituțională.

Comisia de la Veneția recomandă, de asemenea, adăugarea principiului constituționalității în articolul 2 din Proiectul de Lege, păstrarea termenului „consilier juridic” în loc de „asistent judecător” în Proiectul de Lege. Comisia recomandă, de asemenea, ca actele Curții Constituționale să fie publicate imediat pe site-ul oficial al Curții, dacă nu în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Comisia de la Veneția rămâne la dispoziția autorităților moldovene pentru asistență suplimentară în această materie.



BV - Comisia de la Veneția: Opinie cu privire la amendamentele la Codul serviciilor media audio-vizuale


CDL-AD(2022)026-e
Republic of Moldova - Opinion on amendments to the Audiovisual Media Services Code and to some Normative Acts including the ban on symbols associated with and used in military aggression actions, adopted by the Venice Commission at its 132nd Plenary Session (Venice, 21-22 October 2022)
 
În cadrul celei de-a 132-a sesiuni plenare (21-22 octombrie 2022), Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a adoptat Opinia cu referire la amendamentele la Codul serviciilor media audiovizuale și la alte acte normative, inclusiv la interzicerea simbolurilor asociate și utilizate în acțiuni militare de agresiune.
 

La 14 aprilie 2022 și, respectiv, 2 iunie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 102 privind modificarea unor acte normative și Legea nr. 143 privind modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova. (Legea nr. 174/2018). La 19 aprilie 2022 și, respectiv,16 iunie 2022, cele două legi au fost semnate de Președintele Republicii. Acestea au intrat în vigoare la data publicării, adică la 20 aprilie 2022 (Legea nr. 102) și la 22 iunie 2022 (Legea nr. 143).

Legile adoptate definitiv diferă substanțialde proiectele de lege inițiale depuse la Parlamentul în februarie 2022 (Proiectele nr. 15, 24, 44 și 46) și la 5 aprilie 2022 (Proiectul nr. 123). Aceste proiecte originale au fost concepute pentru a contracara riscurile la adresa securității informațiilor și a răspândirii de știri false și dezinformare și pentru a introduce mai multe contravenții noi, care nu au legătură între ele.

Proiectul cu nr. 123 a trecut de prima lectură la 7 aprilie 2022, dar a dat naștere unor critici din partea unor organizații ale societății civile, mass-media și o parte a opoziției, în special din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Acest proiect, așa cum a fost adoptat în primă lectură, a condus la solicitarea unei opinii din partea Comisiei de la Veneția.
 
Această Opinie, în conformitate cu solicitarea Fracțiunii Parlamentare „Blocul Comuniștilor și Socialiștilor”, în modul în care a fost prezentată de autoritățile Republicii Moldova, se concentrează pe două aspecte ale acestor amendamente: în primul rând, interzicerea utilizării anumitor simboluri în temeiul Legiicu privire la combaterea activității extremiste (LCAE) și Codul contravențional; în al doilea rând, anumite restricții impuse mass-media în temeiul Codului serviciilor media audiovizuale (C
SMA). 
 
Detalii
https://venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2022)026-e

Traducerea Opiniei, efectuată de Curtea Constituțională, poate fi accesată aici: CDL-AD(2022)026
 

Noutăţi CoE-RM - Iulie 2014

30.07.2014

O nouă convenţie pentru combaterea violenţei domestice intră în vigoare

La 1 august 2014 va intra în vigoare Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. Deschis pentru semnare la 11 mai 2011, la Istanbul, acest nou tratat este unul decisiv şi constituie primul instrument obligatoriu din punct de vedere juridic din Europa care crează un cadru legal cuprinzător în scopul protecţiei femeilor împotriva tuturor formelor de violenţă.
  
 Prevenirea violenţei, protecţia victimelor şi trimiterea în judecată a infractorilor reprezintă punctele cheie ale convenţiei. Acest instrument încearcă, totodată, să schimbe mentalitatea şi sentimentele invidizilor, fiind o chemare adresată societăţii, în special bărbaţilor şi tinerilor, să-şi modifice atitudinea. În esenţă, convenţia constituie o nouă chemare pentru egalitatea dintre femei şi bărbaţi, întrucât violenţa împotriva femeilor este adânc înrădăcinată în inegalitatea dintre femei şi bărbaţi în cadrul societăţii şi este perpetuată de o cultură a toleranţei şi a negării.

Președintele APCE, Anne Braseur, a felicitat cele 13 State care au ratificat deja Convenția de la Istanbul, şi a îndemnat ca acestora să li se alăture cît mai multe țări.  

Pentru moment, Republica Moldova  nu a semnat şi nu a ratificat Convenţia de la Istanbul.

  Detalii
Convenţia de la Istanbul

24.07.2014

Evaluarea implementării prevederilor Convenţiei europene împotriva dopajului

În perioada 22 – 25 iulie în Moldova se află în vizită oficială o delegaţie a experţilor din cadrul Consiliului Europei care desfăşoară un exerciţiu de evaluare a implementării prevederilor Convenţiei Anti-doping, pe care Republica Moldova a ratificat-o în 2009.

Experţii din Germania, Cipru, Letonia, Lituania şi Azerbaidjan au purtat o serie de discuţii cu factorii vizaţi de legislaţia anti-doping şi au participat la sesiunea plenară organizată de către Ministerul Tineretului şi Sportului pentru a pune în discuţie subiectele cheie.

Detalii
Convenţia europeană împotriva dopajului (rom)


22.07.2014

22 iulie - Ziua  europeană a victimelor crimelor motivate de ură 

 
La cea de-a 3-a aniversare de la atentatele teroriste de la Utøya şi Oslo (Norvegia), Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a încurajat toţi cetăţenii să susţină victimele crimelor motivate de ură şi să dea dovadă de solidaritate cu acestea. Înaltul oficial european a îndemnat la o sensibilizare mai mare a opiniei publice faţă de consecinţele discursurilor instigatoare la ură.

în cadrul campaniei Consiliului Europei împotriva discursului istigator la ură a fost lansat un APEL către instituţiile europene şi statele membre ale Consiliului Europei de a declara ziua de 22 iulie – Zi europeană a victimelor crimelor motivate de ură, în scopul comemorării victimelor crimelor motivate de ură şi celor care au devenit victimele atacurilor de acest fel. De asemenea, aceasta va demonstra solidaritatea celor vizați, în scopul sporirii gradului de conștientizare și educare a publicului larg cu privire la infracțiuni motivate de ură și consecințele acesteia asupra societății.

Semnează petiţia online
Mai multe informaţii

22.07.2014

Experţii Băncii de dezvoltare a Consiliului Europei - în vizită de monitorizare

În Republica Moldova se află o misiune a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (BCE) în scopul monitorizării implementării fazei II a „Proiectului de construcţie a locuinţelor sociale pentru păturile socialmente vulnerabile”, care este finanaţat în baza Acordului de împrumut între RM şi BCE, semnat la 16 iunie 2012.

Experţii BCE vor avea întrevederi cu autorităţile de la Chişinău, dar şi cu autorităţile publice din Călăraşi, unde vor inspecta blocul de locuinţe sociale finalizat în luna iulie, vor analiza eficienţa proiectului şi impactul asupra beneficiarilor. Alte subiecte de pe agenda vizitei misiunii BCE vizează asigurarea trasparenţei în procesul de achiziţii publice lansate, criteriile si condiţiile de repartizare a locuinţelor pentru persoanele nevoiaşe, verificarea documentaţiei de proiect, precum şi vizitarea a două şantiere în construcţie din republică. 
Detalii

 
22.07.2014

Hotărârile CEDO în cauzele Chirica, Cornea şi Grafescolo S.R.L. împotriva Republicii Moldova

Cauza Chirica împotriva Republicii Moldova (plângerea nr. 50905/08) (fr.)

Cauza vizează o întârziere în executarea unei hotărâri definitive pronunţate în favoarea reclamantului. Reclamantul, Grigore Chirica, fost angajat la Ministerul Apărării, i-a fost repartizată o locuinţă socială în care el s-a mutat la 6 iunie 2006. La 3 august 2006, Ministerul Apărării a solicitat Consiliului municipal Chişinău să-i elibereze reclamantului ordinul de repartiţie a apartamentului în cauză, ceea ce consiliul a refuzat. Printr-o hotărâre din 15 martie 2007, confirmată ulterior de către Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Apel Chişinău, sesizată de reclamant, consiliul municipal a fost obligat să-i elibereze ordinul de repartiţie. La 19 februarie 2009, Consiliul municipal Chişinău a executat hotărârea Curţii de Apel.

Invocând articolul 6 § 1 (dreptul de acces la o instanţă) şi articolul 1 din Protocolul nr. 1 (protecţia proprietăţii), reclamantul a pretins că prin întârzierea din partea autorităţilor administrative de a executa o hotărâre irevocabilă pronunţată în favoarea sa i-a fost încălcat dreptul său de acces la instanţă şi dreptul său la respectarea bunurilor. În conformitate cu articolul 13 (dreptul la un recurs efectiv), reclamantul a denunţat de asemenea lipsa unui recurs intern efectiv care să-i apere dreptul său la un termen de executare rezonabil.

Curtea a stabilit încălcarea articolului 6 § 1 şi a articolului 13 şi a acordat reclamantului 900 euro pentru prejudiciul moral şi 100 euro pentru costuri şi cheltuieli.