Faceți căutări pe acest blog

Noutăți CoE-RM - Iulie 2026

08.07.2026

„Reforma înseamnă capacitatea noastră colectivă de a valorifica pe deplin potențialul Consiliului Europei” – Alain Berset

Idei principale din discursul Secretarului General adresat reprezentanților celor 46 de guverne europene

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a folosit schimbul de opinii cu Comitetul Miniștrilor pentru a sublinia scopul politic al reformei organizației: „consolidarea relevanței, impactului și capacității Consiliului Europei de a răspunde provocărilor actuale”. El s-a adresat reprezentanților celor 46 de guverne ale statelor membre și statelor observatoare reunite în cadrul Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.

Consiliul Europei – o valoare adăugată pentru cetățenii europeni

Mesajul Secretarului General a fost clar: reforma nu este un simplu exercițiu administrativ. Ea urmărește să permită statelor membre să utilizeze mai eficient atuurile unice ale organizației – standardele sale juridice, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comisia de la Veneția, mecanismele de monitorizare, expertiza interguvernamentală și instrumentele de cooperare – pentru consolidarea securității democratice în Europa.

Un exemplu concret de valoare adăugată oferit de Consiliul Europei este activitatea Comisiei de la Veneția. Organismul, condus de președinta sa, Marta Cartabia, a efectuat o vizită în Ungaria la 2 iulie, la invitația prim-ministrului Péter Magyar, în contextul reformelor constituționale propuse de acesta.

Secretarul General a subliniat:

„Activitatea Comisiei de la Veneția reprezintă un exemplu concret al modului în care expertiza Consiliului Europei contribuie direct la evoluții instituționale pașnice și la stabilitatea politică într-un spațiu juridic comun.”

Reformă pentru o organizație mai eficientă

Privind spre viitor, Alain Berset a confirmat că următoarea etapă a reformei va continua să fie condusă de statele membre. Guvernele vor fi invitate să transmită contribuții scrise, iar un grup de reflecție extern va sprijini procesul prin analize strategice independente și scenarii privind dezvoltarea viitoare a organizației.

Obiectivele reformei sunt:

  • identificarea domeniilor în care Consiliul Europei oferă cea mai mare valoare adăugată;
  • orientarea resurselor către aceste domenii;
  • simplificarea metodelor de lucru;
  • consolidarea capacității organizației de a obține rezultate concrete.

Un rol important în acest proces îl vor avea și consultările privind Noul Pact Democratic pentru Europa, inițiativa Consiliului Europei de răspuns la amenințările care vizează societățile democratice europene.

Reforma înseamnă, în cele din urmă, capacitatea noastră colectivă de a valorifica pe deplin potențialul organizației”, a declarat Secretarul General.

Europa răspunde împreună provocării migrației

Unul dintre domeniile în care Consiliul Europei a avut recent un rol important este migrația, subiectul unei declarații adoptate de statele membre la Chișinău, la 15 mai anul acesta.

Alain Berset a remarcat că migrația a fost adesea denaturată de populism și dezinformare, însă procesul care a condus la adoptarea declarației a contribuit la depolitizarea subiectului și a „readus dezbaterea privind migrația în cadrul Consiliului Europei, acolo unde îi este locul”.

El a evidențiat echilibrul delicat al declarației:

„Aceasta recunoaște preocupările exprimate de unele state membre. Păstrează independența și autoritatea Curții Europene. Protejează drepturile omului ale tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția Curții, inclusiv ale migranților.”

Secretarul General a precizat că activitățile ulterioare continuă, inclusiv în ceea ce privește consolidarea înțelegerii Convenției Europene a Drepturilor Omului și combaterea traficului de persoane, iar statele membre au discutat modalitățile de continuare a acestor eforturi.

Tribunalul Special pentru tragerea la răspundere a Rusiei pentru agresiunea împotriva Ucrainei

Un alt subiect central al activității Consiliului Europei și al acordurilor ministeriale adoptate la conferința de la Chișinău a fost sprijinul acordat Ucraina. O componentă esențială a acestui sprijin este crearea Tribunalului Special pentru infracțiunea de agresiune împotriva Ucrainei.

Alain Berset și-a exprimat aprecierea față de Țările de Jos pentru oferta de a găzdui tribunalul:

„Doresc să exprim aprecierea mea pentru sprijinul acordat de Țările de Jos activităților noastre menite să asigure tragerea la răspundere pentru agresiunea împotriva Ucrainei.”

O abordare multilaterală împotriva manipulării și interferenței informaționale străine

La Chișinău a fost abordată și problema manipulării și interferenței informaționale străine (FIMI), considerată o amenințare la adresa securității democratice în Europa. Statele membre au convenit să continue implementarea deciziilor adoptate la Chișinău și să avanseze către elaborarea unui nou instrument juridic destinat combaterii acestui fenomen.

Totodată, Secretarul General a evidențiat pregătirile pentru deschiderea Biroului Consiliului Europei la New York, la 21 septembrie 2026, și intenția sa de a numi un observator permanent pe lângă Organizația Națiunilor Unite.

Consiliul Europei își continuă astfel eforturile de consolidare a multilateralismului în cooperare cu alte organizații internaționale, iar inaugurarea biroului din New York va fi însoțită de un eveniment dedicat întăririi cooperării multilaterale.

Sursa

*     *      *

02.07.2026

Consiliul Europei intensifică lupta împotriva materialelor de abuz asupra copiilor generate de IA

Abuzul și exploatarea sexuală a copiilor facilitate de tehnologie: progrese în investigații și formarea specialiștilor: Noul raport al Consiliului Europei arată că minorii rămân expuși riscului unei incriminări excesive

Raportul de conformitate al Comitetului Lanzarote evaluează progresele realizate de statele părți la Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual în implementarea recomandărilor adoptate în 2022 referitoare la exploatarea și abuzul sexual facilitate de tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC). Documentul evidențiază îmbunătățirea capacităților de investigare, consolidarea cooperării internaționale, extinderea serviciilor de sprijin pentru victime și dezvoltarea programelor de formare pentru profesioniștii care lucrează cu copiii. Totodată, raportul analizează evoluțiile legislative și instituționale privind prevenirea, investigarea și sancționarea acestor infracțiuni.

În același timp, raportul atrage atenția asupra provocărilor persistente, inclusiv riscului ca minorii să fie urmăriți penal pentru imaginile intime generate de ei înșiși, accesului inegal la servicii specializate de sprijin și necesității consolidării măsurilor educaționale și preventive. Documentul abordează, de asemenea, impactul noilor tehnologii și al inteligenței artificiale asupra exploatării sexuale a copiilor și reafirmă că instrumentele juridice existente ale Consiliului Europei oferă deja baza necesară pentru investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor care implică materiale generate cu ajutorul IA.

Sursa

Detalii despre Raport

Statele sunt îndemnate să reexamineze rezervele care limitează urmărirea penală a materialelor de abuz generate de inteligența artificială

Comitetul Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică și Comitetul Părților la Convenția privind protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual (Convenția de la Lanzarote) au emis o declarație comună în urma reuniunii desfășurate la 2 iunie 2026, la Strasbourg, dedicată amenințărilor tot mai mari generate de materialele de exploatare și abuz sexual asupra copiilor create sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Declarația comună subliniază că dispozițiile privind incriminarea prevăzute de Convenția privind criminalitatea informatică și de Convenția de la Lanzarote sunt neutre din punct de vedere tehnologic și se aplică indiferent de tehnologia utilizată pentru crearea, modificarea sau distribuirea acestor materiale, inclusiv atunci când este utilizată inteligența artificială.

Combaterea amenințărilor generate de materialele create cu ajutorul IA

În cadrul reuniunii comune, membrii celor două comitete au analizat utilizarea tot mai extinsă a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială pentru crearea, modificarea și distribuirea materialelor de exploatare și abuz sexual asupra copiilor, inclusiv a imaginilor generate integral de IA sau a imaginilor modificate care reprezintă copii reali.

Participanții au evidențiat faptul că aceste tehnologii facilitează comiterea infracțiunilor la o scară fără precedent, îngreunează investigațiile și evaluarea probelor și amplifică prejudiciile suferite de victime prin manipulare (grooming), șantaj, normalizarea abuzului sexual și perpetuarea distribuirii și modificării materialelor abuzive.

Comitetele au subliniat necesitatea ca actualele cadre juridice să rămână eficiente în combaterea infracțiunilor care implică materiale generate sau modificate prin IA. În acest sens, statele părți la cele două convenții sunt încurajate să reexamineze eventualele rezerve care pot limita incriminarea sau urmărirea penală a acestor fapte, având în vedere evoluția rapidă a tehnologiilor de inteligență artificială.

Consolidarea investigațiilor, protecției victimelor și cooperării internaționale

Declarația reafirmă că instrumentele procedurale și mecanismele de cooperare internațională prevăzute de Convenția privind criminalitatea informatică și de cel de-al Doilea Protocol adițional al acesteia, împreună cu măsurile de prevenire, protecție și justiție adaptată copiilor prevăzute de Convenția de la Lanzarote, oferă un cadru suficient pentru combaterea infracțiunilor care implică materiale de exploatare și abuz sexual asupra copiilor generate sau modificate prin IA.

Statele sunt încurajate să își intensifice eforturile pentru prevenirea, identificarea, investigarea și urmărirea penală a acestor infracțiuni, prin consolidarea cooperării internaționale, eliminarea rapidă a materialelor ilegale din mediul online, formarea specializată a profesioniștilor și colaborarea mai strânsă cu furnizorii de servicii și companiile din domeniul tehnologiei.

Comitetele subliniază că o cooperare continuă între autoritățile judiciare, instituțiile de protecție a copilului, organizațiile internaționale, societatea civilă și sectorul privat este esențială pentru a răspunde provocărilor generate de noile tehnologii în domeniul infracțiunilor sexuale comise împotriva copiilor.

Ateliere dedicate violenței sexuale împotriva copiilor

În cadrul reuniunii au fost stabilite și activități ulterioare, inclusiv organizarea unui atelier în cadrul Conferinței Octopus din octombrie 2026, dedicat impactului materialelor generate de IA asupra victimelor, precum și includerea temei materialelor de exploatare și abuz sexual asupra copiilor generate pe calculator în programul Conferinței comune a Consiliului Europei și WeProtect Global Alliance, programată pentru iunie 2027.

BV: CoE-RM: Protecția femeilor cu dizabilități psihosociale

GAȘIȚOI Violeta, EȘANU Andrei. Evaluarea cadrului legal și a mecanismelor de protecție pentru femeile cu dizabilități psihosociale și intelectuale care sunt victime ale violenței împotriva femeilor și ale violenței domestice în Republica Moldova: Studiu / Violeta Gașițoi, Andrei Eșanu, Marsha Scott. - Strasbourg: Consiliul Europei, mai 2026. - 56 p. - URL: https://rm.coe.int/ro-study-women-with-psychosocial-and-intellectual-approved/48802c4d23 (accesat: 09.07.2026)


În Republica Moldova, femeile cu dizabilități psihosociale și intelectuale rămân, în mare măsură, invizibile în cadrul sistemului destinat prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Datele disponibile arată că femeile cu dizabilități au un risc de două până la cinci ori mai mare de a fi victime ale violenței comparativ cu alte femei.


Studiul constată că, deși legislația națională garantează protecția împotriva violenței, aceasta nu răspunde în mod consecvent nevoilor specifice ale femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale. Accesul la justiție și la serviciile de sprijin rămâne limitat din cauza adaptării insuficiente a serviciilor, a barierelor de comunicare și a celor de atitudine, a datelor insuficiente și a lipsei programelor de formare specializată. Aceste deficiențe contribuie la subraportarea și subidentificarea cazurilor.
Femeile cu dizabilități psihosociale și intelectuale nu au nevoie de protecție specială pentru că sunt diferite, ci pentru că barierele existente le împiedică să beneficieze în mod egal de drepturile pe care le au deja. Obligația statului nu este doar să prevină violența, ci să se asigure că fiecare femeie, indiferent de dizabilitate, poate accesa protecția, justiția și sprijinul de care are nevoie”, spune una dintre autorii studiului, Violeta Gașițoi.
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului confirmă faptul că garanțiile formale nu sunt suficiente și că protecția efectivă necesită răspunsuri adaptate vulnerabilităților victimelor. Autorii studiului concluzionează că aceste lacune pot fi remediate prin aplicarea consecventă a legislației existente și a standardelor internaționale, fără a fi necesară adoptarea unor noi acte legislative, pentru a asigura un sistem mai accesibil, mai incluziv și centrat pe victime.

Instituții naționale-cheie, inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, Centrul de Justiție Familială, Consiliul pentru Egalitate și Oficiul Avocatului Poporului, au contribuit la elaborarea studiului, care a fost prezentat autorităților, cu participarea a 24 de reprezentanți, atât în format fizic, cât și online.

CUPRINS: 

ABREVIERI 6 
REZUMAT EXECUTIV 7 
INTRODUCERE 9 

CAPITOLUL 1. Înțelegerea violenței împotriva femeilor în contextul dizabilității psihosociale și intelectuale 13 

CAPITOLUL 2. Standarde internaționale aplicabile în domeniul drepturilor femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale 16 
2.1. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice 16 
2.2. Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități 17 
2.3 Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind drepturile femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale 18 
Recomandări 21 

CAPITOLUL 3. Cadrul național pentru protecția femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale 23 
3.1 Reglementări și aplicarea normelor legale privind protecția femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale 23 
3.2 Practica și percepția profesioniștilor 25 
3.3 Recomandări 27 

CAPITOLUL 4. Cooperare intersectorială 29 
4.1 Funcționalitatea echipelor multidisciplinare 29 
4.2 Colaborarea între instituții 29 
4.3 Adaptarea procedurilor la nevoile femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale 30 
4.4 Obstacole în implementarea mecanismelor de referire și protecție 30 
4.5 Colectarea și monitorizarea datelor 31 
4.6 Personal și resurse disponibile 32 
4.7 Implicarea victimelor în procesul EMD 32 
4.8 Asistența socială și rolul asistenților sociali 33 
4.9 Rolul sectorului medical în protejarea femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale care sunt victime ale violenței 34 
4.10 Provocări sistemice și nevoi urgente 36 
4.11 Rolul persoanei de sprijin în colaborarea intersectorială 36 
Concluzii 36 
Recomandări 37 

CAPITOLUL 5. Accesul la justiție 39 
5.1 Analiza cauzelor – dosare judiciare, plângeri penale și administrative 39 
Recomandări 42 
5.2. Evaluarea capacității decizionale și evaluarea credibilității victimelor cu dizabilități psihosociale și intelectuale în procesul judiciar 44 
5.3 Asistența psihologică și juridică acordată femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale care sunt victime ale violenței în cadrul procesului judiciar 47 
5.4 Raportarea cazurilor de violență și accesul la asistență juridică adecvată 47 
Recomandări 49 

Concluzii 52 

Referințe 53