Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta noutati CoE-RM 2021. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta noutati CoE-RM 2021. Afișați toate postările

18 noiembrie - Ziua Europeană privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzului sexual


Exploatarea sexuală și abuzul sexual asupra copiilor pot avea loc acasă, la școală, în timpul activităților extracurriculare, pe stradă, la telefon, prin intermediul unei camere web sau, în general, online. În cele mai multe cazuri, acestea sunt comise de cineva pe care copilul îl cunoaște, din cercul său de încredere, și provoacă daune pe viață sănătății fizice și mentale a copilului. Majoritatea cazurilor nu sunt raportate poliției.

Întreaga societate are datoria de a preveni aceste infracțiuni, de a urmări penal făptașii și de a proteja victimele. Avem o responsabilitate colectivă de a aduce aceste probleme în lumină și de a lua măsuri practice pentru a le combate. În 2015, ca urmare a Campaniei „ONE in FIVE” pentru stoparea violenței sexuale împotriva copiilor, Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei a declarat ziua de 18 noiembrie drept Ziua Europeană pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării și Abuzului Sexual (#EndChildSexualAbuseDay). În 2022, Organizația Națiunilor Unite a recunoscut 18 noiembrie drept Ziua Mondială pentru Prevenirea și Vindecarea Exploatării, Abuzului și Violenței Sexuale asupra Copilului. De atunci, 18 noiembrie este marcat la nivel global ca #EndChildSexualAbuseDay.

În fiecare an, cu ocazia #EndChildSexualAbuseDay (18 noiembrie), Consiliul Europei invită partenerii săi să se concentreze pe o temă specifică. Tema ediției din 2025 este: „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual prin politici bazate pe dovezi”.


Tema din acest an evidențiază rolul crucial al colectării de date credibile și cuprinzătoare în elaborarea unor politici și practici eficiente.

În conformitate cu Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual (Convenția de la Lanzarote), statele părți sunt obligate să stabilească mecanisme sau să desemneze puncte focale pentru colectarea și analiza datelor necesare monitorizării și combaterii exploatării și abuzului sexual asupra copiilor.

Totuși, colectarea datelor nu este un scop în sine, ci un instrument puternic pentru fundamentarea măsurilor preventive și a răspunsurilor eficiente care protejează cu adevărat copiii. Scopul este de a asigura ca răspunsurile la exploatarea și abuzul sexual asupra copiilor să se bazeze pe o înțelegere clară a dimensiunii, naturii și tendințelor acestor infracțiuni. Colectarea și analiza datelor permit guvernelor, instituțiilor și societății civile să identifice factorii de risc, să aloce resursele eficient, să monitorizeze progresul și, în final, să implementeze măsuri informate care să asigure protecția copiilor.

Cu ocazia Zilei Europene pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual, marcată la 18 noiembrie, Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a subliniat importanța colectării de date din surse diverse – inclusiv din sectorul educației și sănătății, liniile de asistență telefonică, serviciile de protecție a copilului, organizațiile societății civile și chiar de la copii. Aceste date sunt esențiale pentru elaborarea unor politici mai bune, tragerea la răspundere a făptuitorilor și prevenirea abuzului sexual.

Pentru a fi eficiente, acțiunile noastre de protecție a copiilor și de oprire a infractorilor trebuie să se bazeze pe dovezi”, a subliniat Secretarul General. „Multe state colectează încă doar date judiciare de bază sau nu le folosesc adecvat. Faptele și cifrele nu trebuie să rămână inactive în rapoarte; ele trebuie să ajungă la factorii de decizie și să le ghideze activitatea pentru a asigura protecția copiilor. Colectarea datelor este un prim pas bun și o investiție valoroasă.

Constatările unui raport recent al Comitetului Lanzarote privind mecanismele de colectare a datelor evidențiază importanța utilizării unor surse dincolo de statisticile judiciare. Multe infracțiuni sexuale împotriva copiilor nu sunt raportate. Abordarea acestui deficit de informații necesită contribuția mai multor actori. Serviciile de protecție a copilului, structurile multidisciplinare pentru copiii victime și martori (cum ar fi Barnahus), cadrele didactice și profesioniștii din domeniul sănătății pot colecta informații valoroase pentru a înțelege mai bine natura și cauzele abuzului și exploatării sexuale a copiilor și pentru a identifica răspunsuri eficiente.

Copiii sunt beneficiarii finali ai politicilor menite să-i protejeze și pot oferi informații esențiale despre riscurile cu care se confruntă, realitățile din teren și ce abordări funcționează sau eșuează. Colaborarea cu organizațiile societății civile implicate în protecția copilului poate spori considerabil calitatea datelor colectate. Crearea unui centru comun pentru datele adunate de actorii naționali și locali poate îmbunătăți și mai mult coordonarea. Pentru a face acest lucru posibil, toate entitățile de colectare a datelor trebuie să accepte metode standardizate de clasificare, pentru a evita duplicarea și neconcordanțele.

Consolidarea mecanismelor de colectare a datelor în statele părți la Convenția de la Lanzarote este tema principală a conferinței de consolidare a capacităților organizată la Chișinău pe 18 noiembrie pentru a marca Ziua. Acesta este primul eveniment de mare amploare organizat în cadrul Președinției Republicii Moldova la Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei.

Conferința are loc în urma recentului Raport de implementare al Comitetului Părților la Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual (Comitetul Lanzarote), dedicat mecanismelor de colectare a datelor referitoare la abuzul și exploatarea sexuală a copiilor. Raportul subliniază importanța unor date coerente și transsectoriale în elaborarea unor politici eficiente de protecție a copilului.

Evenimentul reuniește reprezentanți guvernamentali, practicieni, cercetători și actori ai societății civile pentru a discuta modul în care dovezile pot sprijini mai bine măsurile de prevenire și răspuns, precum și procesul de elaborare a politicilor.

Discuțiile și atelierele principale se concentrează pe:

  • Elaborarea de politici bazate pe dovezi
  • Valorificarea datelor din centrele Barnahus și din alte servicii multidisciplinare și interinstituționale (MDIA) pentru a informa politicile și practicile
  • Implicarea și consultarea copiilor, inclusiv a victimelor și supraviețuitorilor
  • Consolidarea colectării și schimbului de date între diferite agenții, la nivel național și internațional
  • Întărirea politicilor de prevenire a recidivei în străinătate

    Conferința face parte din activitățile dedicate ediției 2025 a Zilei pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual.

    Evenimentul va fi urmat de cea de-a 46-a reuniune plenară a Comitetului Lanzarote, organizată în perioada 19–21 noiembrie, cu sprijinul autorităților din Republica Moldova și al Centrului Internațional La Strada.


    *     *     *

    18 noiembrie - Ziua Europeană pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării și Abuzului Sexual: Broșură 

    Consiliul Europei invită partenerii săi, inclusiv autoritățile de stat, organizațiile internaționale, societatea civilă și sectorul privat, să își asume responsabilitatea pentru Ziua pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării și Abuzului Sexual.

    Puteți marca această zi prin organizarea de activități și prin creșterea gradului de conștientizare în calitate personală sau profesională (ca părinți, profesori, agenți ai forțelor de ordine, antrenori sportivi, reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale etc.). Partenerii Consiliului Europei sunt încurajați să utilizeze rețelele sociale și rețelele existente pentru a acționa și a sensibiliza publicul, de exemplu prin ateliere în școli, discuții publice, proiecții de filme pe tema violenței sexuale împotriva copiilor, declarații publice și evenimente media.

    Consiliul Europei poate promova activități și inițiative relevante prin intermediul site-ului său dedicat. De asemenea, oferim numeroase instrumente și resurse de comunicare și sensibilizare care pot fi utilizate gratuit.

     Kit pentru rețele sociale 2025


    Resurse în limba romană

    *    *    *


    Ediția din 2020 a Zilei Europene s-a axat pe „Prevenirea comportamentului riscant al copiilor: imagini și / sau videoclipuri sexuale auto-generate de copii”. Consiliul Europei colaborează cu un public larg pentru a celebra Ziua Europeană, inclusiv state membre, organizații ale societății civile și parlamente naționale. 

    Copiii explorează și își exprimă tot mai mult sexualitatea prin tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), în special prin intermediul rețelelor sociale și al aplicațiilor de mesagerie. 

    Aceasta include generarea și partajarea de imagini și / sau clipuri video sugestive sau explicit sexual. Cu toate acestea, ei subestimează adesea riscurile asociate acestui comportament, sunt supuși presiunii colegilor de a partaja astfel de imagini și / sau clipuri video, sau sunt tentați să se angajeze în comportamente riscante.

    Este primordial să fie dezvoltate programe cuprinzătoare de prevenire, pentru a se evita asemenea tipuri de comportamente, deoarece astfel de imagini și / sau clipuri video pot ajunge pe internet și duc la vizarea copiilor pentru constrângere sexuală și / sau extorcare.

    Informații suplimentare : 

    Resurse CoE

    Pagina web dedicată https://www.coe.int/en/web/children/resources1

    Resurse UE 

    Resurse CPESC/BNRM  : 

    Achiziții noi - Publicații CoE privind drepturile copilului
    https://cpescmdlib.blogspot.com/2020/12/achizitii-noi-publicatii-coe-privind.html



    Noutăți CoE-RM - Octombrie-Decembrie 2021

    14.12.21

    Comisia de la Veneția a publicat avize în a patra și ultima sesiune plenară din anul 2021

    În ultima sesiune plenară din anul 2021, desfășurată din nou într-un format hibrid din cauza situației pandemice, de Covid - 19, experții constituționali ai Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei au adoptat, printre alte texte, avize privind Albania, Cipru, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina. Avizele așa cum au fost adoptate sunt publicate săptămâna aceasta pe site-ul Comisiei de la Veneția.
    Potrivit avizului cu referire la Republica Moldova „Procurorul general să fie reîncadrat în componența CSP, iar actuala procedura de evaluare a performanțelor acestuia ar trebui să fie revizuită”. Acestea sunt principalele recomandări care se conțin în opinia Comisiei de la Veneția în contextul modificărilor la Legea Procuraturii, solicitată de către procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo.

    Comisia de la Veneția constată că în ultimii ani componența Consiliului Superior al Procurorii (CSP) a fost modificată de două ori. Astfel de schimbări dese pot da impresia că fiecare majoritate parlamentară respectivă a încercat să schimbe raportul de putere în CSP în favoarea sa. Modificările legislative nu ar trebui să vizeze înlocuirea anumitor funcționari sub pretextul unei reforme instituţionale. Pentru a reduce riscul de astfel de modificări arbitrare, ar fi utilă reglementarea componenței CSP în Constituție sau, cel puțin, să solicite o majoritate calificată de voturi pentru schimbări atât de importante în legislație pe CSP.

    În cadrul sesiunii, Claire Bazy Malaurie, membră a Consiliului Constituțional al Franței din 2010, a fost aleasă președinte al Comisiei de la Veneția, succedându-i lui Gianni Buquicchio, care este președinte din 2009. Mandatul ei de doi ani a început pe 10 decembrie 2021 și va fi eligibil pentru realege în 2023. Ea este membră a Comisiei de la Veneția din 2014.

    DOC/ Opinia Comisiei de la Veneția cu privire la modificările operate la Legea Procuraturii


    13.12.21

    IA în sistemele judiciare: un nou plan de acțiune privind digitalizarea pentru o justiție mai bună

    Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) a Consiliului Europei a adoptat un plan de acțiune privind digitalizarea pentru o justiție mai bună pentru 2022-2025, care urmărește reconcilierea eficienței noilor tehnologii și respectarea drepturilor fundamentale. 

    Acest plan de acțiune stabilește orientările majore ale CEPEJ, al cărui obiectiv principal este să plaseze întotdeauna utilizatorul în centrul preocupărilor, chiar și într-un mediu digitalizat sau în curs de digitalizare, prin furnizarea utilizatorului a unui serviciu public de justiție eficient și de calitate. Aceste orientări sunt articulate în jurul unor axe majore care vizează asigurarea faptului că justiția este întotdeauna transparentă, colaborativă, umană, centrată pe oameni și accesibilă, iluminată și, în cele din urmă, responsabilă și receptivă.


    10.12.21

    Comisia de la Veneția are un nou președinte

    Claire Bazy Malaurie, membră a Consiliului Constituțional al Franței din 2010, a fost aleasă președinte al Comisiei de la Veneția, succedându-i lui Gianni Buquicchio, care este președinte din 2009. Mandatul ei de doi ani începe din 10 decembrie 2021 și va fi eligibil pentru realegere în 2023. Ea este membră a Comisiei de la Veneția din 2014.

    Ex președintele Gianni Buquicchio va continua să lucreze cu Comisia de la Veneția în calitate de „reprezentant special”.



    7.12.21
    Cum două convenții cheie ale Consiliului Europei pot aborda violența online împotriva femeilor

    Întrucât tehnologiile digitale au un efect de reproducere și amplificare asupra inegalităților de gen existente, restricțiile și blocajele recente legate de Covid-19 au înregistrat o creștere a activităților infracționale cibernetice, deoarece oamenii rămân online mai mult timp. Drept urmare, femeile și fetele se confruntă cu riscuri multiple de hărțuire sexuală online și facilitate de tehnologie, urmărire și criminalitate cibernetică bazată pe gen.

    Un studiu nou publicat de consultantul internațional Adriane van der Wilk susține că Convenția de la Istanbul și Convenția de la Budapesta se pot completa reciproc în moduri dinamice: puterea Convenției de la Istanbul constă în recunoașterea naturii de gen a violenței împotriva femeilor, în timp ce Convenția de la Budapesta oferă instrumente de investigație cuprinzătoare pentru a securiza dovezi electronice pentru infracțiunile comise online și prin tehnologia informației.

    Fiind cel mai cuprinzător tratat juridic obligatoriu privind drepturile omului care acoperă toate formele de violență împotriva femeilor și violența domestică, Convenția de la Istanbul poate fi deosebit de relevantă pentru a aborda violența împotriva femeilor în mediul online și facilitată de tehnologie, în timp ce Convenția de la Budapesta este cel mai relevant tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind criminalitatea cibernetică și dovezile electronice și, prin urmare, oferă potențialul de a urmări penal astfel de tipuri de violență împotriva femeilor. Într-adevăr, Convenția de la Budapesta, printr-o serie de prevederi de drept penal, abordează în mod direct și indirect unele tipuri de violență din mediul online și facilitate de tehnologie împotriva femeilor. 


    3.12.21

    Implementarea hotărârilor CEDO: ultimele decizii ale Comitetului de Miniștri

     
    Cele mai recente decizii de la caz la caz privind punerea în aplicare a hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului au fost publicate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei. În timpul reuniunii, Comitetul a adoptat 44 de decizii privind 19 state membre, inclusiv cinci Rezoluții Interimare privind cazurile grupului Gafgaz Mammadov împotriva Azerbaidjanului, Grupul Sejdić și Finci împotriva Bosniei și Herțegovinei, cazul Kavala împotriva Turciei, cazul Selahattin Demirtaş împotriva Turciei (nr. 2), precum şi cazul Sukachov, grupul Nevmerzhitsky, grupul Yakovenko şi grupul Melnik împotriva Ucrainei. Printre cazurile examinate se regăsește și Republica Moldova.

    30 de rezoluții finale au fost adoptate de comitet cu privire la 141 de hotărâri și decizii ale instanței europene, care privesc 15 state diferite.

    De asemenea, a fost adoptată o listă orientativă a cazurilor care urmează să fie examinate în cadrul următoarei reuniuni a Comitetului privind executarea hotărârilor judecătorești, care va avea loc în perioada 8-10 martie 2022.

    Mai mult


    26.11.2021

    Consiliul Europei a lansat proiectul “Consolidarea diversității și egalității în Republica Moldova” 
    Pe 26 noiembrie 2021, o nouă inițiativă de cooperare în domeniul consolidării diversității și egalității în Republica Moldova a fost lansată în cadrul Planului de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021 - 2024, mai exact proiectul ”Consolidarea diversității și egalității în Republica Moldova”. Noul proiect se va desfășura în următorii trei ani, cu scopul de a crea un sistem de sprijin în rândul autorităților locale și societății civile, care va proteja drepturile grupurilor vulnerabile (LGBTI, femei, minorități etnice și religioase, persoane cu dizabilități fizice și mentale, și altele) împotriva urii și a crimelor motivate de prejudecată și care va consolida eforturile de îmbunătățire a cadrului legal, capacităților forțelor de ordine și va spori conștientizarea față de fenomenul infracțiunilor motivate de prejudecată.

    Evenimentul a fost găzduit și moderat de William Massolin, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, care a menționat că proiectul este implementat în cadrul Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024 și va susține Planul Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului 2018-2022 pentru Republica Moldova, în special în legătură cu anti-discriminarea și drepturile minorităților naționale și etnice.



    22.11.2021 

    Vizita de lucru a Secretarului General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić in Republica Moldova 

    Secretarul General al Consiliului Europei a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova,

    https://www.coe.int/en/web/portal/-/secretary-general-visits-moldova
     
    Excelenţa Sa, Dna Marija Pejčinović Burić s-a întâlnit cu 


    Președintele Republicii Moldova Maia Sandu; 

    Discuțiile s-au referit la realizarea proiectelor incluse în Planul de Acțiuni pentru Republica Moldova pentru anii 2021-2024, ce vizează asigurarea integrității actorilor din justiție, combaterea violenței împotriva copiilor și femeilor, susținerea presei și alte domenii.

    În cadrul întrevederii au fost discutate și aspecte referitoare la cooperarea în domeniul reformei justiției și a luptei anticorupție, prioritatea principală a guvernării de la Chișinău. „Apreciem recomandările Grupului de lucru de nivel înalt al Consiliului Europei, creat pentru a sprijini efortul Republicii Moldova în acest domeniu. Autoritățile și-au propus să acționeze ferm pentru a scoate justiția moldovenească din prinsoarea grupurilor corupte, iar sprijinul partenerilor de dezvoltare este foarte prețios în aceste condiții”, a declarat șefa statului.

    Președinta Maia Sandu a menționat, în timpul discuțiilor cu doamna Secretar General al Consiliului Europei, despre ratificarea recentă, la Chișinău, a Convenției de la Istanbul, care dovedește angajamentul autorităților de a aborda cu toată seriozitatea problema violenței în familie, care afectează foarte multe femei din Moldova.
    Detalii

    Declarațiile de presă ale doamnei Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, după întrevederea cu doamna Marija Pejčinović Burić, Secretarul General al Consiliului Europei


    VIDEO  Briefing de presă susținut de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić
    -

    premierul, Natalia Gavrilița; 

    Șefa Cabinetului de miniștri a apreciat parteneriatul constructiv dintre țara noastră și CoE, menționând că expertiza CoE este valoroasă și indispensabilă în eforturile de promovare a reformelor și consolidarea opțiunii europene a Republicii Moldova.

    Marija Pejčinović Burić, a apreciat acțiunile inițiate de Executiv, asigurând noua guvernare despre disponibilitatea Consiliului Europei de a sprijini implementarea Planului de acțiuni pentru Republica Moldova. Or, colaborarea dintre Consiliul Europei și Republica Moldova este crucială pentru asigurarea unei justiții independente, supremația legii și combaterea corupției. Părțile au făcut, de asemenea, un schimb de opinii pe subiecte ce țin de reglementarea conflictului transnistrean și măsurile de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului





    viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu; 



    președintele Parlamentului, Igor Grosu; 

    În cadrul discuțiilor a fost abordată activitatea legislativă pe mai multe domenii – reformarea justiției și lupta împotriva corupției; promovarea drepturilor omului; reglementarea diferendului transnistrean.





    secretarii de stat ai Ministerul Justiției Republicii Moldova, Veronica Mihailov-Moraru și Iulian Rusu;

    Oficialii au discutat despre reformele din domeniul justiției și lupta împotriva corupției în Republica Moldova.

    Secretarul de stat, Iulian Rusu a apreciat în discursul său Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova și a menționat despre prioritățile Ministerului Justiției, printre care procedura de vetting, eradicarea corupției, referindu-se cu precădere la fenomenul corupției mari. Concomitent, Secretarul de stat s-a referit la prioritățile Ministerului Justiției ce vizează respectarea Drepturilor Omului, în acest context, a evidențiat prioritatea de a promova îmbunățirea condițiilor de detenție ale persoanelor private de libertate, automatizarea cazurilor, și punerea accentului pe mecanisme alternative de detenție și de soluționare a litigiilor.
    Secretarul General al Consiliul Europei, E.S. Marija Pejčinović Burić a declarat că Consiliul Europei încurajează eforturile Guvernului în promovarea reformelor, în special în ce priveşte consolidarea statului de drept, în domeniul justiţiei și combaterii corupției. Totodată, Secretarul General a apreciat modificările constituționale și consensul politic atins la adoptarea acestora. Secretarul General al CoE a menționat că realizarea obiectivului de creare a independenței sistemului judecătoresc este realmente un obiectiv necesar în vederea obținerii încrederii cetățenilor în actul de justiție.

     guvernatorul UAT Gagauz-Yeri, Irina Vlah, precum și reprezentanți ai societății civile.

    https://www.facebook.com/vlahmd/posts/443188983837061


    17.11.2021

    Italia a preluat președinția Comitetului de Miniștri

    Italia a preluat de la Ungaria președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții celor 47 de state membre ale Organizației.

    Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, a expus o privire de ansamblu asupra realizărilor țării sale. Noul Președinte al Comitetului de Miniștri, Luigi di Maio, Ministrul Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale al Italiei, a prezentat prioritățile Președinției italiene pentru următoarele 6 luni (noiembrie 2021 - mai 2022).

    Italia se va concentra pe trei teme principale: reangajarea față de principiile și valorile europene comune; consolidarea capacității femeilor, a drepturilor copiilor și adolescenților; precum și construirea unui viitor centrat pe oameni.

    La această reuniune, Comitetul de Miniștri a adoptat, de asemenea, un al doilea protocol adițional la Convenția privind criminalitatea cibernetică („Convenția de la Budapesta”) legată de cooperarea sporită și divulgarea probelor electronice (mai multe informații).


    16.11.2021

    Consiliul Europei marchează 20 de ani de acțiune împotriva criminalității cibernetice


    La douăzeci de ani de la adoptare, Convenția de la Budapesta rămâne cel mai relevant tratat internațional care protejează persoanele și drepturile lor împotriva criminalității online. Conferința anuală a Consiliului Europei privind criminalitatea cibernetică, care reunește în fiecare an experți în criminalitate cibernetică din întreaga lume, se desfășoară online în perioada 16-18 noiembrie. Aceasta va începe cu un eveniment special, organizat în cooperare cu Președinția maghiară a Comitetului de Miniștri și dedicat celei de-a 20-a aniversări a Convenției și celui de-al doilea Protocol adițional privind cooperarea consolidată și divulgarea probelor electronice.
    La 17 noiembrie 2021, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat cel de-al doilea Protocol adițional cu referire la Convenția privind cooperarea consolidată și divulgarea probelor electronice.

    https://www.coe.int/en/web/cybercrime/home
    https://www.coe.int/en/web/cybercrime/20th-anniversary-budapest-convention


    9.11.2021
    Implementarea hotărârilor CEDO: o nouă fișă informativă privind migrația și azilul


    Fișa informativă rezumă măsurile raportate de 23 de state membre pentru a proteja și a consolida în continuare drepturile legate de migrație și azil, ca răspuns la 66 de hotărâri diferite ale CEDO. Acesta acoperă subiecte inclusiv accesul la teritoriu și returnările forțate, primirea și protecția migranților și a solicitanților de azil, protecția împotriva discriminării și a infracțiunilor motivate de ură, viața de familie și reîntregirea familiei și detenția migranților și a solicitanților de azil.


    2.11.2021
    Cea de-a 50-a aniversare de la fondare a Grupului Pompidou

    În anul 2021, Grupul Pompidou marchează cea de-a 50-a aniversare punând accentul pe drepturile omului în centrul politicii în materie de droguri. Acest an aniversar reprezintă o oportunitate de a continua drumul de succes în viitor, împreună cu statele membre și partenerii Grupului.
    Timp de 50 de ani, Grupul Pompidou ajută factorii de decizie, profesioniștii și cercetătorii să împărtășească informații și experiență cu privire la combaterea abuzului și traficului de droguri. Președintele Grupului Pompidou explică programul aniversar în declarația sa din 4 ianuarie 2021. 
    Cea mai importantă caracteristică a aniversării este adoptarea preconizată a unui statut revizuit de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei. Odată cu statutul său revizuit, Grupul Pompidou își consolidează relevanța, atât prin valoarea adăugată rezultată în urma activităților desfășurate, cât și prin sporirea atractivității pentru potențiale noi state membre – un prim pas important în acest sens fiind făcut prin aderarea Ucrainei (notificată oficial la 31 august 2021, în urma vizitei secretarului executiv la Kiev în perioada 12-13 iulie). Grupul Pompidou va avea, astfel, 42 de state membre începând cu data de 1 ianuarie 2022 și se preconizează că și alte țări, membre sau non-membre ale Consiliului Europei, se vor alătura în curând acestei inițiative. 

    Evenimentul principal de celebrare a celor 50 de ani de la înființarea Grupului Pompidou a avut loc la Centrul Pompidou din Paris, la data de 28 octombrie 2021, și s-a desfășurat în paralel cu ceremonia de decernare a Premiului European de Prevenire a Consumului de Droguri.



    28.10.2021
    Cea de-a 10-a aniversare a Convenției MEDICRIME
     
    Într-o declarație pentru a marca cea de-a 10-a aniversare a Convenției, Comitetul de Miniștri a subliniat cât de importantă este Convenția pentru garantarea și promovarea protecției sănătății publice prin combaterea produselor medicale false și a infracțiunilor similare.
    De asemenea, Comitetul și-a exprimat hotărârea de a se asigura că Convenția primește sprijinul politic, instrumentele și mijloacele necesare pentru a asigura eficacitatea acesteia. Comitetul a subliniat că provocările, cum ar fi pandemia de Covid-19, evidențiază și mai mult importanța unei convenții puternice și eficiente.
    Un eveniment online va fi organizat în data de 2 decembrie 2021 pentru a celebra această etapă. În cadrul evenimentului vor fi examinate realizările Convenției MEDICRIME, provocările și valoarea adăugată pentru părți și statele membre în lupta împotriva contrafacerii produselor medicale și a infracțiunilor similare care implică amenințări la adresa sănătății publice. Evenimentul va constitui un bun prilej de a se analiza problemele existente și pașii de urmat.

    Mai mult


    14.10.2021

    Carta socială la cea de-a 60-a aniversare: Constituția socială a Europei

    Carta socială europeană - denumită adesea Constituția socială a Europei - își sărbătorește cea de-a 60 - aniversare în calitate de gardian al drepturilor sociale și economice fundamentale. Carta, împreună cu Convenția europeană a drepturilor omului, sunt două părți constitutive de bază ale sistemului european de protecție a drepturilor omului. Carta pune un accent special pe protecția persoanelor vulnerabile, precum persoanele în vârstă, copiii, migranții și persoanele cu dizabilități.

    Ca tratat internațional al Consiliului Europei, Carta a fost deschisă spre semnare la Torino (Italia) la 18 octombrie 1961. Cea de-a 60-a aniversare va fi marcată cu un panel de discuții la nivel înalt la Palais de l'Europe, link prin webcast), pe 18 octombrie 2021 (10.30 - 12.45).