BV: UE - RM - Raport privind implementarea Programului Național de Aderare 2025–2029 (2025)

Moldova pe drumul spre Uniunea Europeană: Raport privind implementarea Programului Național de Aderare 2025–2029 (2025)/ Biroul pentru Integrare Europeană. - Chișinău, 2025. - 16 p. - URL:  https://old.gov.md/sites/default/files/pna_raport_2025_ro.pdf.pdf (accesat: 12.01.2026)

Cuprins:
Situația generală privind implementarea PNA 2025-2029
A. Gradul de realizare a acțiunilor planificate pentru 2025-2029
B. Armonizarea legislației naționale cu legislația UE
I Nivelul de realizare a acțiunilor normative
Cluster 1: Valori fundamentale
Cluster 2: Piața internă
Cluster 3: Competitivitate și creștere incluzivă
Cluster 4: Agenda verde și conectivitatea sustenabilă
Cluster 5: Resurse naturale, agricultură și coeziune
Cluster 6: Politică externă, de securitate și apărare
II Nivelul de realizare a acțiunilor de implementare
Concluzii- Priorități pentru 2026

Aderarea RM la UE este un proces care vizează modul în care funcționează instituțiile statului, cum sunt cheltuiți banii publici, cât de corecte și predictibile sunt regulile pentru economie, și cât de bine sunt protejate drepturile cetățenilor. 

Programul Național pentru Aderarea RM la UE 2025–2029 (PNA) reprezintă, pentru prima dată, o hartă clară și publică a acestui drum. El arată ce legi trebuie schimbate, ce instituții trebuie consolidate și ce reforme trebuie puse în practică pentru ca Moldova să se apropie real de standardele europene. 

Raportul de față prezintă ce s-a reușit în anul 2025 – primul an de implementare a Programului. Rezultatele arată un efort susținut al instituțiilor statului, într-un context dificil și cu un volum semnificativ de reforme asumate. Mai mult de jumătate din acțiunile planificate pentru 2025 au fost realizate, iar o mare parte dintre celelalte sunt în curs de implementare. Acest progres nu înseamnă că drumul este unul ușor sau că toate reformele sunt finalizate. Înseamnă însă că RM a trecut de la declarații la acțiuni concrete și că procesul de aderare la Uniunea Europeană este, astăzi, unul real, măsurabil și monitorizat. 

SITUAȚIA GENERALĂ PRIVIND IMPLEMENTAREA PNA 2025-2029

Programul Național pentru Aderarea RM la UE 2025–2029 este documentul de bază care arată, pas cu pas, ce trebuie să facă statul ca să se apropie de regulile și standardele UE și să avanseze în negocierile de aderare. 

Programul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306/2025. Pentru perioada 2025–2029, PNA include 2898 de acțiuni prin care Moldova urmează să se alinieze la 3009 acte ale UE, prin: 

• 1804 acțiuni normative (adică legi, hotărâri, regulamente – „schimbări în reguli”);
• 1094 acțiuni de implementare (adică aplicarea în practică – sisteme, instruiri, proceduri, echipamente, servicii). 

Pentru anul 2025, a fost planificată alinierea la 1594 acte UE, care urmau să se materializeze în: 

•  630 acțiuni normative; 
•  463 acțiuni de implementare (209 cu termen stabilit și 254 cu termen continuu). 

Acest raport prezintă progresul acțiunilor normative (Anexa A) și de implementare (Anexa B), planificate până la 15 decembrie 2025.

BV : CoE-RM: Al 6–lea Raport periodic al RM privind implementarea Convenţiei- cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale

Al 6–lea Raport periodic al RM privind implementarea Convenţiei- cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale - [Chisinau], 2025. - 73 p. - Idem [Resursă electronică]. URL:

https://ari.gov.md/sites/default/files/raport%20ro%20final.pdf

Eng. https://rm.coe.int/6th-sr-moldova-en/1680b51635

Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale a fost semnată de RM în 1995 şi ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1001 din 22 octombrie 1996.

Al VI-lea Raport periodic a fost elaborat în conformitate cu exigențele stabilite prin articolul 25 al Convenției-cadru, pe baza Schemei rapoartelor naționale, adoptate de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (CoE) la data de 6 iulie 2022.

Prezentul Raport include informații privind implementarea prevederilor Convenției-cadru și a recomandărilor adresate RM în cadrul celui de-al V-lea ciclu de monitorizare1 și rezultatele obţinute în perioada iunie 2023 - decembrie 2024. 

Raportul a fost elaborat de către Agenția Relații Interetnice cu contribuția biroulurmătoarelor autorități și instituții: Ministerul Educației și Cercetării; Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale; Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă; Ministerul Culturii; Ministerul Sănătății; Ministerul Justiţiei; Institutul Național pentru Justiție; Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat; Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Biroul politici de reintegrare; Biroul Naţional de Statistică; Consiliul al Audiovizualului; Agenţia Servicii Publice; Oficiul Avocatului Poporului; Consiliul pentru Egalitate; Institutului Patrimoniului Cultural; organele administraţiei publice locale. 

Pe lângă consultările interministeriale, au fost organizate consultări cu organizațiile societății civile în procesul de elaborare a raportului. În vederea asigurării transparenței și a principiului participativ.

Concluzii

Republica Moldova a demonstrat un angajament continuu în protejarea și promovarea drepturilor minorităților naționale, în conformitate cu obligațiile sale în cadrul Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale. Măsurile întreprinse în perioada de raportare reflectă progrese în cadrele legislative, instituționale și de politici, evidențiind totodată provocări persistente care necesită atenție continuă. 

Moldova și-a consolidat legislația antidiscriminare și a aliniat politicile naționale la standardele internaționale, inclusiv la directivele UE. Adoptarea Programului 69 Național pentru Drepturile Omului (2024-2027) a stabilit un cadru politic cuprinzător pentru promovarea egalității, incluziunii sociale și drepturilor minorităților naționale. Consiliul pentru Egalitate a jucat un rol esențial în abordarea cazurilor de discriminare, deși implementarea integrală a recomandărilor sale rămâne în derulare. 

Recensământul populației și locuințelor din 2024 a furnizat date demografice semnificative, oferind informații despre tendințele de compoziție etnică și lingvistică. Măsurile speciale pentru asigurarea participării comunității romi, inclusiv prin intermediul mediatorilor comunitari instruiți, au reprezentat un pas important către practici mai incluzive de colectare a datelor. 

În domeniul educației, Moldova a înregistrat progrese substanțiale în păstrarea și promovarea limbilor minoritare prin publicarea de manuale și dezvoltarea curriculumului. Introducerea Conceptului de Educație Multilingvă marchează o avansare semnificativă în integrarea lingvistică. În paralel, Programul Național pentru Învățarea Limbii Române (2023-2025) a extins eficient oportunitățile de învățare a limbii de stat pentru comunitățile minoritare, contribuind la coeziunea socială. 

Eforturile de preservare culturală, sprijinite de Ministerul Culturii și Agenția Relații Interetnice, au consolidat dialogul interetnic și înțelegerea reciprocă. Instituțiile media publice, în special Teleradio-Moldova, au avut un rol constructiv prin programele în limbile minorităților. Consiliul Audiovizualului a monitorizat activ conformitatea mass-media cu protecția drepturilor minorităților, asigurând respectarea principiilor de toleranță și incluziune în conținutul difuzat. 

Programul de sprijinire a populației romi pentru 2022-2025 a adus îmbunătățiri măsurabile în accesul la educație, sănătate și ocupare. Cu toate acestea, barierele sistematice continuă să împiedice integrarea deplină a romilor, subliniind necesitatea consolidării mecanismelor de mediere comunitară și cooperare locală. 

În ciuda progreselor înregistrate, raportul identifică provocări persistente, inclusiv necesitatea continuării eforturilor de combatere a discriminării, îmbunătățirea colectării datelor, consolidarea cadrului instituțional pentru protecția minorităților naționale și intensificarea măsurilor de incluziune a romilor în multiple sectoare. Rezolvarea acestor probleme va necesita angajament politic continuu și sistematic, implementare eficientă a politicilor publice și colaborare coordonată cu toate părțile interesate, inclusiv reprezentanții minorităților, societatea civilă și partenerii internaționali.

Cuprins

• Întroducere

COMPARTIMENTUL I- Informația privind măsurile întreprinse pentru sensibilizarea publicului cu privire la rezultatele celui de-al V-lea ciclu de monitorizare a implementării Convenției-cadru de către Republica Moldova

COMPARTIMENTUL II - Informația privind măsurile întreprinse de către Republica Moldova pentru a îmbunătăți procesul de implementare a Convenției-cadru și a implementa recomandările celui de-al V-lea ciclu de monitorizare

• Articolul 3 al Convenției-cadru 
• Articolul 4 al Convenției-cadru 
• Articolul 5 al Convenției-cadru
• Articolul 6 al Convenției-cadru 
• Articolul 7 al Convenției-cadru
• Articolul 9 al Convenției-cadru
• Articolul 10 al Convenției-cadru
• Articolul 11 al Convenției-cadru
• Articolul 12 al Convenției-cadru
• Articolul 14 al Convenției-cadru
• Articolul 15 al Convenției-cadru

Informații suplimentare:

• Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale
• Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale: Intrebări și răspunsuri (2024)
• BV- CoE-RM : Al 5-lea Aviz privind Republica Moldova al Comitetului consultativ privind Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale (2023)
• Alte Rapoarte de monitorizare
• CoE: e-publicații: Convenția-cadru: un instrument esențial pentru gestionarea diversității prin drepturile minorităților (2016)
• Romii: politici europene: Resurse şi documente 

BV : CoE-RM - Raportul misiunii de constatare în Republica Moldova privind migrația și refugiații din Ucraina

Kayacik, Leyla. Report of the fact-finding mission to the Republic of Moldova [Electronic resource] /  / Leyla Kayacik, special Representative of the Secretary General on Migration and Refugees.  - Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2022. - 25 p.  https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=0900001680a818de  (accesat 15.10.2022)

În fața unui aflux fără precedent de refugiați, autoritățile din Republica Moldova au reușit să mobilizeze resurse și să își unească eforturile într-un răspuns remarcabil pentru a oferi asistență imediată celor care fug din Ucraina.

În prezentul raport, Reprezentantul Special al Secretarului General pentru Migrație și Refugiați, Leyla Kayacik, abordează nevoile celor 85 000 de refugiați, majoritatea femei și copii din Ucraina, care au rămas în țară. Consiliul Europei oferă sprijin și expertiză autorităților și altor părți interesate în identificarea persoanelor aflate în situație vulnerabilă care sosesc din Ucraina. Părțile interesate relevante ar trebui să monitorizeze situația și nevoile refugiaților care trăiesc în locuințe private sau în centre și să evalueze vulnerabilitatea acestora la violență, abuz, exploatare și trafic de persoane, în conformitate cu Consiliul Europei și cu alte standarde și instrumente internaționale relevante.

Raportul identifică domenii în care Consiliul Europei poate ajuta la abordarea provocărilor actuale, în conformitate cu instrumentele și standardele sale, așa cum sunt prezentate în Planul de acțiune privind protecția persoanelor vulnerabile în contextul migrației și al azilului în Europa (2021-2025).

De asemenea, proiectul „Consolidarea protecției drepturilor omului a refugiaților și migranților în Republica Moldova” va fi lansat în toamna anului 2022, la inițiativa Reprezentantului Special și ținând cont de nevoile identificate în vizită și de solicitările formulate de autoritățile din Republica Moldova. Acest proiect deplin de doi ani urmărește, printre altele, să construiască sisteme rezistente de migrație, azil și primire pe termen lung. Reprezentantul Special a vizitat Republica Moldova în perioada 13-14 iunie 2022.

Detalii

BV - Măsuri de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului: Primul raport de monitorizare îmbunătățit. Cazul Republicii Moldova

Anti-money laundering and counter-terrorist financing measures Moldova: [Electronic resource] /  / 1st Enhanced Follow-up Report. - Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2022. - 16p. /  https://rm.coe.int/fur-moldova-1st/1680a6d980 (accesat 13.06.2022)

Raportul examinează o serie de măsuri legislative, de reglementare și instituționale introduse de țară cu privire la obligațiile de due diligence ale clienților, inclusiv în ceea ce privește persoanele expuse politic și țările cu risc mai ridicat. Din cauza limitărilor procedurale, MONEYVAL nu a evaluat gradul de implementare a acestora în practică.

Printre evoluțiile pozitive identificate de MONEYVAL se numără și extinderea sferei de aplicare a entităților obligate să îndeplinească cerințele de due diligence ale clienților. Au fost, de asemenea, abordate deficiențele identificate anterior cu privire la necesitatea unei diligențe sporite pentru țările cu risc ridicat. Moldova a întreprins, de asemenea, măsurile necesare în domeniul persoanelor expuse politic în vederea sporirii cerințelor instituțiilor financiare.

Rămân unele deficiențe minore, inclusiv cele referitoare la definirea asociaților apropiați ai persoanelor expuse politic și lipsa cerințelor de due diligence față de client în unele sectoare.

Raportul analizează, de asemenea, implementarea noilor cerințe internaționale pentru activele virtuale, care acoperă, printre altele, cele mai importante monede virtuale și furnizorii acestor active. Din cauza deficiențelor identificate, ratingul Moldovei privind implementarea acestei Recomandări actualizate a fost retrogradat de la „în mare parte conformă” la „neconformă”.

Se așteaptă ca Republica Moldova să raporteze către MONEYVAL cu privire la progresele ulterioare pentru consolidarea implementării măsurilor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (CSB/CFT) într-un an.