Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.
Posted by
Labels: ,

Noutăți UE-RM - Aprilie - iunie 2025

14-16.04.2025 
Vizita Delegației  Comisiei pentru Securitate și Apărare a Parlamentului European
Aceasta este prima misiune de acest tip, cu un mandat flexibil care sprijină autoritățile moldovene în consolidarea capacităților de gestionare a crizelor și a rezilienței împotriva amenințărilor hibride, inclusiv manipularea informațiilor și interferențele străine.
Delegația Parlamentului este condusă de Marie‑Agnes Strack‑Zimmermann (Renew Europe, Germania). Din componența delegației mai fac parte Rasa Juknevičienė (EPP, Lithuania), Andrey Novakov (EPP, Bulgaria), Sven Mikser (S&D, Estonia), Pierre‑Romain Thionnet (PfE, France), Reinis Pozņaks (ECR, Latvia) and Petras Auštrevičius (Renew Europe, Lithuania).

Principalul obiectiv al vizitei este evaluarea Parteneriatului UE -Moldova în domeniul securității și apărării, semnat recent, inclusiv sprijinul oferit prin misiunile din cadrul Politicii Comune de securitate și apărare a UE (PCSA) și utilizarea Instrumentului European pentru Pace pentru consolidarea și reformarea instituțiilor de securitate și apărare ale Republicii Moldova, precum și activitatea Misiunii de Parteneriat UE în cadrul PCSA (EUPM) Moldova.
Vizita se desfasoară în contextul regional complex, marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de intensificarea amenințărilor hibride. Eurodeputații evaluiază gradul de reziliență al Republicii Moldova în fața acestor provocări.

Agenda vizitei conține întrevederi cu oficiali ai Președinției, Parlamentului și Guvernului

întrevedere cu viceprim-ministrul Mihai Popșoi
Viceprim-ministrul a mulțumit Misiunii de Parteneriat a UE în Moldova pentru sprijinul oferit în gestionarea crizelor și combaterea amenințărilor hibride, a apreciat asistența prin Instrumentul European pentru Pace și a exprimat dorința de a continua colaborarea.
Europarlamentarii au recunoscut progresele Moldovei și au comunicat despre disponibilitatea SEDE de a sprijini consolidarea cooperării între Uniunea Europeană și Republica Moldova.

întrevedere cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și cu președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Oficialii au discutat despre consecințele războiului Federației Ruse în Ucraina, precum și războiul hibrid care afectează Republica Moldova. În acest context Igor Grosu, a exprimat aprecierea față de suportul și asistența acordată de UE pentru consolidarea capacităților statului, inclusiv prin intermediului Misiunii de parteneriat a UE în Republica Moldova.
Discuțiile cu președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, au vizat securitatea regională și procesul de reglementare a conflictului transnistrean.

întrevedere cu Anatolie Nosatîi, Ministru al Apărării al Republicii Moldova
Discuțiile s-au axat pe aprofundarea cooperării în domeniul apărării între RM și UE. Părțile au abordat procesul de modernizare a Armatei Naționale, documentele strategice în curs de aprobare, situația regională de securitate și eforturile la sporirea rezilienței societale.

întrevedere cu Oleg Serebrian, Viceprim-ministrul pentru Reintegrare
Discuțiile s-au axat pe situația actuală din regiunea transnistreană a RM, principalele evoluții în acest perimetru, problemele social-economice curente, măsurile de suport oferite de autoritățile de la Chișinău. Au fost evidențiate prioritățile Guvernului în promovarea politicilor de reintegrare a țării, pornind de la restabilirea unității economice dintre cele două maluri.

întrevedere cu Alexandru Corețchi, Directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC)
Discuțiile s-au axat pe securitatea cibernetică, au fost abordate provocările actuale din domeniul securității cibernetice, printre care intensificarea atacurilor informatice, riscurile asociate infrastructurilor critice și campaniilor de dezinformare. Participanții au convenit asupra importanței identificării rapide și gestionării eficiente a incidentelor cibernetice, au discutat perspectivele unor inițiative menite să fortifice și să stimuleze dezvoltarea rapidă a infrastructurilor digitale.

În cadrul întrevederii cu echipa Misiune civilă a UE sub Politica Comuna de Aparare si Securitate a UE în RM a fost prezentată activitatea EUPM Moldova și sprijinul continuu oferit pentru consolidarea rezilienței și capacităților Republicii Moldova de a răspunde la crize și amenințări hibride.

întrevedere cu Slawomir Pichor, Șeful Misiunii UE de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina
Discuția cu EUBAM s-a concentrat pe situația de securitate regională, în special în contextul războiului în curs al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și pe rolul misiunii în consolidarea securității la frontieră, facilitarea comerțului și combaterea criminalității transfrontaliere.

Șeful EUBAM, Slawomir Pichor, i-a informat pe membrii Parlamentului European cu privire la situația de la frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina și la eforturile continue de a sprijini partenerii moldoveni și ucraineni în abordarea provocărilor de securitate și menținerea fluxului de comerț legitim afectat de război.

Dialogul a inclus și aspecte legate de implicarea EUBAM în susținerea eforturilor de soluționare a conflictului transnistrean, în special prin sprijinirea alinierii la standardele comerciale ale UE și prin contribuții la prevenirea riscurilor financiare și de securitate din zona de frontieră administrativă.

Detalii:

08.04.2025

Lansarea proiectului UE „Moldova este Europa – Sprijin pentru integrarea în Uniunea Europeană”

Acest proiect finanțat integral de UE și implementat de un consorțiu internațional, urmărește alinierea Republicii Moldova la standardele europene prin reforme în guvernanță, stat de drept, economie, infrastructură, educație și mediu. Proiectul, cu o durată de trei ani, vizează accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la UE prin consolidarea statului de drept, îmbunătățirea administrației publice și alinierea la standardele europene. 

Proiectul va consolida capacitatea administrației publice de a implementa reforme, prin îmbunătățirea planificării strategice și a elaborării politicilor sectoriale. Totodată, va crește nivelul de înțelegere al părților interesate cu privire la politicile, legislația și reglementările UE. În plus, va spori capacitatea administrativă și instituțională necesară pentru a îndeplini cerințele procesului de aderare la UE și pentru a realiza prioritățile prevăzute în Planul de Creștere al Republicii Moldova.

În cadrul evenimentului de lansare  Jānis Mažeiks, Ambasadorul UE în Republica Moldova, a subliniat importanța proiectului, menționând că inițiativa sprijină instituțiile moldovenești în livrarea unor rezultate transparente și eficiente pentru cetățeni, conform valorilor europene. El a evidențiat dorința clară a moldovenilor de a-și construi viitorul în cadrul familiei europene.

Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat că sprijinul UE nu este doar financiar și tehnic, ci și un semnal de încredere în capacitatea Moldovei de a deveni un membru responsabil al Uniunii. Proiectul va acoperi domenii strategice precum guvernanța, dezvoltarea economică, infrastructura, educația și mediul, beneficiind de expertiza a 13 Înalți Consilieri UE și a altor specialiști internaționali și locali.

Detalii:

07-08 .04.2025

Vizita Rreprezentantei UE în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, șefa direcției pentru Georgia, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan și Belarus din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), Dorota Dlouchy-Suliga
In cadrul întrevederii cu Viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, discuțiile au vizat negocierile privind reglementarea transnistreană, respectarea drepturilor omului, eliminarea restricțiilor de circulație, sprijinirea fermierilor din Dubăsari și asigurarea funcționării școlilor cu predare în limba română. Chișinăul a reafirmat angajamentul pentru dialog și stabilitate, gestionând multiple crize, și a subliniat eforturile de reintegrare a țării. Autoritățile moldovenești au reconfirmat deschiderea pentru un dialog continuu cu UE.

In cadrul întrevederii cu Roman Roșca Președintele Comisiei speciale de monitorizare și control parlamentar asupra realizării politicii de reintegrare a țării, dscuțiile au vizat procesul de reglementare, sprijinul UE și respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Dnul Roșca a reafirmat angajamentul Chișinăului de a continua dialogul cu Bruxelles-ul. Comisia parlamentară, creată la inițiativa Președintelui Parlamentului, Igor Grosu, are rolul de a monitoriza și evalua politicile de reintegrare, contribuind la apropierea cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.
  
Discuțiile cu secretarii de stat ai  Ministerului Afacerilor Externe, Valeriu Mija și Carolina Perebinos  au subliniat complexitatea situației de securitate interne și regionale, accentuând importanța stabilității pe ambele maluri ale Nistrului. Oficialii au schimbat opinii privind reglementarea transnistreană și agenda dialogului Chișinău-Tiraspol.  Un subiect aparte al întrevederii l-a constituit parcursul european al Republicii Moldova. Au fost abordați pașii următori în procesul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește Capitolul 31 – Politica externă, de securitate și apărare, în urma sesiunii de screening bilateral din 21.03. 2025.

Detalii
03.04.2025

Cel de-al doilea dialog UE-Moldova privind transporturile

Reuniunea coprezitdată de Vladimir Bolea, Viceprim-ministru și Ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale al RM, și de Magda Kopczyńska, Director general pentru mobilitate și transporturi al Comisiei Europene, (DG MOVE), s-a axat pe consolidarea în continuare a cooperării între toate modurile de transport și pe abordarea inițiativelor viitoare în sectorul transporturilor.

Agenda a vizat o serie de subiecte esențiale pentru dezvoltarea relațiilor UE-Moldova în domeniul transporturilor, inclusiv stimularea conectivității strategice pe baza succesului înregistrat de Culoarele de solidaritate UE-Ucraina,  integrarea mai strânsă a piețelor UE și ale Moldovei, dezvoltarea infrastructurii și crearea centrelor logistice multimodale,  precum și integrarea tehnologiilor digitale în domeniul transporturilor.

În cadrul conferinței de presă, Magda Kopczyńska a reiterat sprijinul UE  pentru Republica Moldova în eforturile sale de a moderniza și integra sistemul de transport european.
„Acesta este al doilea dialog pe care îl avem, un proces lansat anul trecut. Obiectivul este de a discuta cum putem îmbunătăți conectivitatea și legăturile de transport între Moldova și Uniunea Europeană. Am analizat dimensiunea reglementărilor și legislația pe care Moldova o adaptează la sistemul UE, ca parte a drumului său de aderare”, a spus directorul general pentru Mobilitate și Transport al Comisiei Europene.
De asemenea, Magda Kopczyńska a vorbit despre extinderea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) către Moldova, menționând că există deja cinci proiecte în implementare cu finanțare europeană, menite să faciliteze conectivitatea transportului în Moldova.

Dialogul la nivel înalt R.Moldova-UE în domeniul transporturilor este o platformă de discuții care urmărește consolidarea cooperării, coordonarea politicilor, promovarea proiectelor comune și facilitarea integrării țării noastre în spațiul european al transporturilor.

Detalii:
Posted by
Labels: , , , , ,

Noutăți CoE-RM - Aprilie 2025

09.04.2025

Judecători și procurori din Republica Moldova, instruiți cu privire la investigarea finanțării politice ilegale

Aproximativ 25 de judecători și procurori din diferite regiuni ale Republicii Moldova, reprezentând judecătoriile raionale și procuraturile din zone precum Chișinău, Bălți, Ungheni, Cimișlia, Rezina și Anenii Noi, au luat parte activă la o instruire specializată privind investigarea și examinarea finanțării politice ilegale. Sesiunea de instruire de o zi a acoperit subiecte critice, cum ar fi cadrul juridic pentru finanțarea politică, metodele de investigare a încălcărilor electorale și explorarea practicilor actuale în domeniul corupției electorale și al cumpărării voturilor.

Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk LANGE, a subliniat importanța combaterii finanțării ilicite și a interferenței străine în alegeri. El a evidențiat lecțiile învățate din evenimentele electorale recente din Moldova, alegerile prezidențiale din 2024 și referendumul constituțional republican legat de UE. „Aceste experiențe subliniază necesitatea integrității financiare, a securității cibernetice și a măsurilor împotriva dezinformării și discursului instigator la ură în procesele electorale. Necesitatea de a combate finanțarea ilicită și interferența străină răuvoitoare este subliniată de Parlament, Curtea Constituțională a Republicii Moldova și, de asemenea, înregistrată de misiunile internaționale de observare a alegerilor, inclusiv APCE și OSCE/ODIHR”, a declarat Falk LANGE.

Consultantul Consiliului Europei Óscar Sánchez MUÑOZ, membru supleant al Comisiei de la Veneția, a împărtășit informații privind practicile naționale și internaționale de sancționare, inclusiv în statele membre ale Uniunii Europene. Consultanții locali ai Consiliului Europei și-au împărtășit experiența privind investigarea cazurilor de finanțare ilicită a partidelor politice, concurenților electorali, grupurilor de inițiativă și campaniilor electorale. Participanții au avut posibilitatea să facă schimb de opinii și cu reprezentanții Comisiei Electorale Centrale. Organizate în mod tradițional înaintea campaniilor electorale, aceste tipuri de cursuri contribuie la consolidarea competențelor judecătorilor și procurorilor din 2020. Acest efort face parte din seria de instruiri pentru organele de drept menite să asigure integritatea viitoarelor alegeri parlamentare din 2025 în Moldova.

Activitatea a fost desfășurată în colaborare cu Institutul Național al Justiției și Comisia Electorală Centrală în cadrul Proiectului „Îmbunătățirea practicii electorale în Republica Moldova (IEPRM) 2025-2028, parte a Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028.

*     *     *

09.04.2025

Invocând Rusia, APCE îndeamnă la reziliență împotriva „interferenței străine” menite să submineze democrația în Europa

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a îndemnat țările europene să-și consolideze reziliența împotriva „interferenței străine” care urmărește să submineze democrația în Europa – făcând apel la transparență în guvernare și politică, instituții democratice puternice și o cetățenie informată și educată, atentă la tacticile de manipulare din mass-media.

Prin aprobarea unei rezoluții bazate pe un raport elaborat de Zanda Kalniņa-Lukaševica (Letonia, PPE/CD), Adunarea a avertizat că Europa este vizată de „interferențe intenționate, ascunse și manipulative din partea unor puteri străine, a intermediarilor acestora sau a unor actori privați”, cu scopul de a submina suveranitatea, de a destabiliza sistemele politice și de a slăbi încrederea publică.

Adunarea a remarcat escaladarea bruscă a interferențelor ostile provenite din Rusia de la începutul războiului său de agresiune la scară largă împotriva Ucrainei. A condamnat tentativele de a perturba procesele electorale și democratice din întreaga Europă, descriind această escaladare drept parte a unui model mai amplu care vizează slăbirea fundamentelor societăților democratice.

Subliniind că eforturile de contracarare a interferențelor străine trebuie să se bazeze pe respectarea drepturilor omului, parlamentarii au susținut o „abordare la nivelul întregii societăți” – implicând guverne, parlamente, autorități locale, întreprinderi private, jurnaliști, societatea civilă și cetățenii. Printre recomandările specifice formulate de Adunare, s-a subliniat că societățile reziliente, instituțiile democratice puternice, o societate civilă activă și informată, precum și o guvernare transparentă, rămân cele mai eficiente mijloace de apărare împotriva interferenței străine.

Sursa
Documente:  Rezoluție 2593, Recomandare 2292

*     *     *

07-08.04.2025

Funcționarii electorali și-au îmbunătățit abilitățile de comunicare în pragul alegerilor parlamentare din 2025

Funcționarii electorali din Republica Moldova și-au consolidat abilitățile de comunicare și interacțiune în pregătirea alegerilor parlamentare din 2025, printr-un atelier de două zile axat pe implicarea publică eficientă și colaborarea internă.

Instruirea, condusă de consultanți naționali și internaționali ai Consiliului Europei, a ajutat participanții să-și îmbunătățească cunoștințele și abilitățile necesare pentru a interacționa mai eficient cu mass-media, partidele politice, observatorii electorali, alegătorii, precum și pentru a consolida cooperarea internă între funcționarii electorali.

Aproximativ 50 de participanți au luat parte la inițiativă, inclusiv membri ai Comisiei Electorale Centrale, ai Aparatului acesteia și președinți ai consiliilor electorale de circumscripție. Atelierul a inclus sesiuni interactive despre vorbirea în public, comunicarea internă și designul comportamental, gestionarea audienței dificile, dezvoltarea competențelor interpersonale precum empatia, co-crearea comportamentală. Pe baza unui sondaj realizat în timpul instruirii, consultanții Consiliului Europei vor formula propuneri și sugestii pentru îmbunătățirea interacțiunii instituționale și interpersonale în cadrul administrației electorale, aspect esențial în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025 din Republica Moldova.

Activitatea este desfășurată în cadrul Proiectului „Îmbunătățirea practicii electorale în Republica Moldova (IEPRM) 2025–2028”, parte a Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028.


*     *     *

07.04.2025

Alain Berset: „Sănătatea este cel mai de preț dar al nostru și o preocupare majoră pentru toți europenii.”

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății (7 aprilie), Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a făcut următoarea declarație:

„Sănătatea este cel mai de preț dar al nostru — și o preocupare majoră pentru toți europenii.

Pentru Consiliul Europei, sănătatea este, de asemenea, un drept fundamental al omului, protejat de cele două tratate principale în domeniul drepturilor omului: Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Carta Socială Europeană. Acest drept aparține tuturor cetățenilor din cele 46 de state membre, indiferent de vârstă, gen, orientare sexuală, identitate de gen, caracteristici sexuale, dizabilitate, origine etnică sau națională, rasă, religie, limbă, venit sau mediu de proveniență.

Inegalitățile în creștere, schimbările demografice, degradarea mediului și dezvoltarea rapidă a tehnologiilor digitale în domeniul sănătății pun la încercare sistemele de îngrijire a sănătății și de protecție socială. În acest context provocator, Consiliul Europei își intensifică eforturile pentru a proteja sănătatea și a apăra drepturile omului care depind de aceasta.

Mai mult ca oricând, îngrijirea sănătății înseamnă încredere, siguranță și acces — și acest lucru impune o abordare holistică.

Ca parte a răspunsului nostru, Convenția-cadru a Consiliului Europei privind Inteligența Artificială obligă statele să ia în considerare impactul inteligenței artificiale pe tot parcursul ciclului său de viață, asigurându-se că inovația nu se face niciodată în detrimentul sănătății oamenilor.

De aceea, Consiliul Europei abordează provocările din domeniul sănătății pe mai multe fronturi: de la combaterea răspândirii produselor medicale falsificate și a traficului de organe, la stabilirea de standarde obligatorii de calitate pentru medicamentele pe care le luăm și pentru îngrijirea pe care o primim, până la garantarea accesului la protecția sănătății și investiții în proiecte care aduc îngrijirea mai aproape de cei care au cea mai mare nevoie de ea.

Sprijinim statele în protejarea faunei sălbatice, a ecosistemelor și a peisajelor, deoarece un mediu sănătos joacă un rol esențial în sănătatea fizică și mentală a oamenilor.

Întrucât Ziua Mondială a Sănătății din acest an se concentrează asupra mamelor și copiilor, să ne amintim că dreptul la sănătate nu este un privilegiu pentru câțiva, ci o responsabilitate a noastră, a tuturor.

În această zi și în fiecare zi, să reafirmăm că un sistem de îngrijire a sănătății echitabil și de calitate este esențial pentru o democrație sănătoasă — o democrație pe care trebuie să o protejăm împreună.”

*     *     *

07-11.04.2025

Sesiunea de primăvară a APCE se axează pe subiecte urgente ce vizează situația democrației, statului de drept și drepturilor omului în Europa

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) se reunește în sesiunea sa de primăvară la Strasbourg, în perioada 7–11 aprilie 2025, pentru a discuta o serie de subiecte urgente ce vizează situația democrației, statului de drept și drepturilor omului în Europa.

Printre dezbaterile urgente și proiectele propuse de rezoluții și recomandări, se remarcă:

  • Situația din Georgia, inclusiv contestarea acreditivelor delegației parlamentare georgiene, pe fondul îngrijorărilor legate de alegerile parlamentare și degradarea standardelor democratice  Doc. 16141 (2025);
  • Arestatea primarului Istanbulului și situația drepturilor omului în Turcia;
  • Blocada umanitară din Gaza și apelul pentru un încetare a focului imediată;
  • Necesitatea răspunderii internaționale pentru crimele comise în războiul din Ucraina;
  • Proteste în Serbia și erodarea libertății de întrunire în Ungaria;
  • Interferența străină ca amenințare la adresa securității democratice în Europa Doc. 16131 (2025);
  • Dezbaterea asupra corupției și respectării statului de drept în cadrul Consiliului Europei  Doc. 16138 (2025).

Sesiunea din aprilie va fi marcată de prezența unor lideri europeni, printre care:

  • Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, care va răspunde întrebărilor membrilor Adunării;
  • Xavier Bettel, ministrul de externe al Luxemburgului și președinte al Comitetului Miniștrilor;
  • Marele Duce de Luxemburg și Xavier Espot Zamora, prim-ministrul Principatului Andorra.

De asemenea, va fi decernat Premiul Muzeului Consiliului Europei 2025, acordat Casei Limbii Basce – Euskararen Etxea din Bilbao, Spania.

Pagina sesiunii

La sesiune va participa și o delegație a Parlamentului Republicii Moldova. 

Delegația Parlamentului Republicii Moldova este condusă de deputatul Ion Groza, vicepreședinte al Comisiei politică externă și integrare europeană. Din componența delegației mai fac parte deputații Vlad Batrîncea, vicepreședinte al Parlamentului, Natalia Davidovici, vicepreședintă a Comisiei drepturile omului și relații interetnice, Adela Răileanu, vicepreședintă a Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media și Andrian Cheptonar, membru al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.https://multimedia.parlament.md/delegatia-parlamentului-republicii-moldova-participa-la-sesiunea-de-primavara-a-apce-4/

*     *     *

02.04.2025

Zece ani de activitate: Platforma pentru Siguranța Jurnaliștilor a emis 2.000 de alerte privind amenințări grave la adresa libertății presei

Platforma Consiliului Europei pentru protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor marchează astăzi a zecea aniversare.

De la lansarea sa pe 2 aprilie 2015, ca rezultat al unui parteneriat între Consiliul Europei și organizații pentru libertatea presei și asociații de jurnaliști, platforma a publicat 2.025 de alerte privind amenințări grave la adresa libertății presei, cu un accent deosebit pe siguranța jurnaliștilor, în statele membre ale Consiliului Europei, Federația Rusă și Belarus.

Printre amenințările grave semnalate pe platformă se numără violența fizică și intimidarea jurnaliștilor, detenția și închiderea acestora, procesele judiciare abuzive, impunitatea crimelor împotriva jurnaliștilor, legislația restrictivă privind mass-media, supravegherea digitală, atacurile asupra independenței serviciilor publice de presă și acapararea mass-media.

Alertele sunt trimise de organizațiile partenere și notificate autorităților naționale, care sunt invitate să răspundă, detaliind măsurile preventive, de protecție sau corective luate pentru a aborda amenințarea. La data de 1 aprilie 2025, 1.622 de alerte sunt încă active, în timp ce 403 au fost rezolvate deoarece amenințarea a încetat să mai existe sau a fost remediată. În total, 735 de alerte nu au primit un răspuns din partea statelor vizate.

Din 2015, un număr de 500 de alerte au fost legate de atacuri asupra siguranței fizice și integrității jurnaliștilor – inclusiv moartea a 53 de jurnaliști sau profesioniști din domeniul mass-media. Alte 579 de alerte au vizat hărțuirea și intimidarea jurnaliștilor, 42 au fost legate de impunitate, 364 au raportat detenția și închiderea jurnaliștilor, iar 540 au semnalat alte acțiuni cu efecte descurajatoare asupra libertății presei.

Numărul alertelor a crescut constant, de la 106 alerte în 2015 la 219 în 2024. În 2025, până în prezent, au fost publicate 55 de alerte. Anul cu cel mai mare număr de alerte a fost 2022 (288). Potrivit partenerilor Platformei, această creștere reflectă un regres democratic în anumite țări și o deteriorare a climatului general al libertății presei, agravată și de pandemia de Covid-19. După 2022, numărul alertelor anuale a scăzut, dar a rămas peste nivelul anterior pandemiei.

Cele 15 organizații partenere ale Platformei sunt: ARTICLE 19, Asociația Jurnaliștilor Europeni, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune, Centrul European pentru Libertatea Presei și Mass-Media, Federația Europeană a Jurnaliștilor, Free Press Unlimited, Index on Censorship, Federația Internațională a Jurnaliștilor, Institutul Internațional pentru Siguranța Știrilor, Institutul Internațional de Presă, Fundația Justice For Journalists, Pen International, Reporteri Fără Frontiere și Rory Peck Trust.

CoE: Protecţia jurnalismului şi a securităţii jurnaliştilor: Platformă online

https://t.ly/WKiXF
Posted by
Labels: , , , , , , , ,

Noutăți UE-RM - Ianuarie - martie 2025

31.03 - 04.04.2025

Vizita misiunii Direcției Generale Politici Climatice (DG CLIMA) a Comisiei Europene, condusă de Jan Dusik, Director general adjunct responsabil de inovare- adaptare și reziliență, și relații cu părțile interesate

Direcția Generală pentru Acțiune Climatică (DG CLIMA) coordonează eforturile UE în combaterea schimbărilor climatice, având ca obiectiv atingerea neutralității climatice până în 2050. Elaborează și implementează politici pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, sprijinind o tranziție echitabilă și o creștere economică durabilă. De asemenea, DG CLIMA contribuie la consolidarea rezilienței UE în fața riscurilor climatice dar și protecţia oamenilor şi prosperitatea acestora.

31.03.2025 
În cadrul reuniunii membrilor Comisiei mediu, climă și tranziție verde a Parlamentului Republicii Moldova  au fost puse în discuție subiecte ce au vizat : politicile UE privind clima și sprijinul acordat Republicii Moldova în procesul de decarbonizare și atingere a neutralității climatice până în 2050.
În cadrul întrevederii, deputata Mariana Cușnir a prezentat progresele Moldovei în consolidarea rezilienței climatice, adaptarea la schimbările climatice și implementarea angajamentelor din Acordul de la Paris. Printre realizările menționate se numără adoptarea Legii privind acțiunile climatice, amendarea Legii privind utilizarea energiei regenerabile, aprobarea Planului Național Integrat pentru Energie și Climă (2025-2030) și implementarea Programului național de reabilitare a pădurilor (2023-2032).

01.04.2025
în cadrul întrevederii cu Viceprim- ministrul Vladimir Bolea Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) au fost discutate subiecte ce au vizat evoluțiile politicii climatice a UE și provocările Republicii Moldova în implementarea acestor măsuri, inclusiv necesitatea investițiilor și consolidarea capacităților tehnice și financiare.
Printre prioritățile prezentate de MIDR se numără:
  • Dezvoltarea transportului multimodal pentru reducerea poluării;
  • Construcția drumurilor de ocolire pentru diminuarea traficului greu din localități;
  • Electrificarea liniei feroviare Ungheni-Chișinău;
  • Modernizarea parcului auto prin introducerea vehiculelor electrice și alternative.

03.04.2025
Printre subiectele abordate în cadrul întrevederii cu Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, s-au numărat armonizarea legislației naționale cu standardele europene, integrarea în Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) și dezvoltarea Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Obiectivul principal este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 71% până în 2030 și cu 75% până în 2035, față de nivelul din 1990.
Ministrul Lazarencu a subliniat necesitatea unei finanțări semnificative pentru măsurile de atenuare și adaptare la schimbările climatice în sectoare precum industria, agricultura, transporturile și energia.

02.04.2025 

În cadrul misiunii sale oficiale în Republica Moldova dnul Jan Dusik, a efectuat o vizită la Europe Café cu scopul de analizare a modului în care Moldova poate implementa legislația UE privind clima, identificarea investițiilor necesare și a provocărilor existente, precum și sprijinirea țării în dezvoltarea capacităților și accesarea finanțării pentru proiecte ecologice.


La finalul vizitei Jan Dusik , a plantat un arțar în Grădina Botanică din Chișinău, alături de reprezentanți moldoveni, ca simbol al angajamentului pentru reîmpădurire. Evenimentul a urmat cu discuții despre sprijinul UE pentru un mediu mai sănătos și politici climatice mai eficiente, esențiale într-o vară extrem de călduroasă. 

 
Detalii


24.03.2025

 Cea de-a 15-a reuniune a Platformei Societății Civile UE-Republica Moldova


Discuțiile s-au axatpe progresul înregistrat de autoritățile moldovene pe capitole tematice din cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv mediu, drepturile omului și justiție etc.

În deschiderea evenimentului, Liliana Palihovici, co-președinta Platformei Societății Civile Uniunea Europeană – Republica Moldova, a subliniat că autoritățile moldovene „trebuie să se asigure că își consolidează mecanismele de consultări publice, astfel încât acestea să fie transparente și incluzive.” Ea a adăugat: „Ne-am dori ca aceste consultări să fie calitative, cu proiecte de documente prezentate în termeni rezonabili pentru a fi analizate de membrii societății civile.” Liliana Palihovici a mai evidențiat importanța implicării active a societății civile în procesul de consultare a deciziilor, pentru a asigura o implementare eficientă a reformelor necesare.

„Deciziile și transformările pe care le facem în țară și care sunt menite să crească nivelul de trai al cetățenilor, le luăm împreună cu societatea civilă, mediul de afaceri și cel academic” mesajul transmis de către Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană al Republicii Moldova, 
Aceasta a făcut o retrospectivă a realizărilor din ultima perioadă și am mulțumit tuturor organizațiilor societății civile pentru implicare. La fel, aceasta subliniat faptul că expertiza lor ajută echipele guvernului ca să se pregăt

Un alt subiect discutat a fost Planul de Creștere al Moldovei, aprobat de Parlamentul European în martie 2025, cu un buget de 1,9 miliarde de euro. Acesta prevede finanțarea unor proiecte strategice în domenii precum agricultură, energie, sănătate, infrastructură, justiție și combaterea corupției.


Julda Kielyte, lideră de echipă a portofoliului de creștere competitivă și incluzivă al Delegației  UE în Republica Moldova, a menționat „Planul de creștere al Republicii Moldova este cel mai mare pachet de sprijin al UE de la independența Republicii Moldova. Acesta este conceput pentru a accelera creșterea economică, convergența socio-economică și reformele fundamentale și structurale pe calea Moldovei către aderarea la UE. Planul de creștere este, de asemenea, pentru a sprijini accesul Moldovei la Piața unică a UE, chiar înainte de aderarea la UE. De asemenea, fondurile UE ar putea acționa ca catalizator suplimentar de la instituțiile financiare și să stimuleze investițiile internaționale în sectorul privat Creșterea Moldovei și ajută țara să dezvolte o economie puternică, productivă și durabilă.”

De asemenea, în cadrul reuniunii membrii platformei au mai subliniat câteva recomandări pe marginea Planului de Creștere economică, și anume:să sprijine Republica Moldova să își dezvolte sectorul energetic, punând accentul în principal pe infrastructură de energie electrică, sursele regenerabile de energie și eficiența energetică, pentru a elimina expunerea acesteia la șantajul energetic practicat de Rusia și a promova agenda de decarbonizare;
  • să încurajeze investițiile private în cercetare și inovație;
  • să contribuie la eficientizarea programelor statului de recalificare a șomerilor
  • planul ar trebui să sprijine dezvoltarea pieței naționale de obligațiuni corporative și municipale, a fondurilor de pensii private și a bursei de valori naționale, precum și integrarea acesteia pe piața europeană;
  • consolidarea măsurilor de protectie a mediului, finalizarea reformei justiției, susținerea dezvoltării sustenabile a tuturor regiunilor RM, descentralizarea și reforma administrației Publice
  • investiția în creșterea calității produselor și a protecției consumatorului, reprezintă doar o parte din recomandările propuse de organizațiile societății civile din Moldova în procesul de consultare organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE). 
În acest context, membrii platformei au făcut apel la consolidarea capacității Moldovei de a absorbi în mod eficient sprijinul financiar. În această privință, este esențială îmbunătățirea substanțială a calității guvernanței în sectorul public, în special în instituțiile publice care gestionează și vor gestiona resursele financiare ale UE, au susținut aceștia.

La finalul evenimentului,  a fost  aprobată și o Declarație comună a Platformei, care a trecut în revistă cele mai importante concluzii ale reuniunii, inclusiv a  elaborat o serie de recomandări pentru autorități în vederea accelerării proceselor în contextul parcursului european al țării.

Detalii
 
AGENDA



19.03.2025


Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a lansat Apelul de Propuneri pentru organizațiile societății civile din Republica Moldova în 2025

Scopul general al acestui apel este de a consolida participarea și contribuția societății civile la dezvoltarea democratică, economică și socială a țării în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Bugetul total al apelului de propuneri este de 6,000,000 de euro.

Apelul de propuneri este structurat în trei loturi

Lot 1: Consolidarea capacităților organizațiilor societății civile pentru a participa și contribui la procesul de aderare a Republicii Moldova la UE printr-un dialog structurat cu autoritățile publice și monitorizarea implementării reformelor și a programelor de dezvoltare naționale și europene.
Lot 2: Creșterea capacităților organizațiilor locale ale societății civile pentru a-și îndeplini mai eficient rolul de mobilizare a comunității în procesul de integrare europeană și promovarea inițiativelor de dezvoltare durabilă la nivel local.
Lot 3: Sprijinirea organizațiilor societății civile pentru a contribui în mod semnificativ la consolidarea sistemului de protecție a copilului în Republica Moldova, în contextul procesului de aderare la UE.

Termenul-limită pentru depunerea conceptelor/proiectelor este 5 mai 2025, ora 12:00 (după Bruxelles).
Detalii -  https://eu4moldova.eu/ro/apel-de-propuneri-pentru-organizatiile-societatii-civile-din-republica-moldova-in-2025/


* * *

Представительство Европейского Союза в Республике Молдова объявило конкурс проектных предложений для организаций гражданского общества Республики Молдова в 2025 году

Главная цель конкурса — укрепление участия и вклада гражданского общества в демократическое, экономическое и социальное развитие страны в контексте процесса вступления страны в Европейский Союз.

Общий бюджет конкурса: 6 000 000 евро.

Конкурс разделен на три направления

  • Направление 1: Укрепление потенциала организаций гражданского общества для участия в процессе вступления Республики Молдова в ЕС через взаимодействие с государственными органами и мониторинг реализации реформ и программ развития ЕС и страны.
  • Направление 2: Расширение возможностей местных организаций гражданского общества для эффективного выполнения их роли в мобилизации сообщества в контексте евроинтеграции и продвижении инициатив устойчивого развития на местном уровне.
  • Направление 3: Поддержка организаций гражданского общества в укреплении системы защиты детей в Республике Молдова в контексте процесса вступления в ЕС.
Крайний срок подачи концептуальных заявок: 5 мая 2025 года, 12:00 (по брюссельскому времени




18.03.2025

Consiliul UE a dat undă verde finală cu privire la instituirea Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova,

 un nou instrument de sprijinire a reformelor legate de UE și a creșterii economice în RM.

Pachetul de 1,9 miliarde de euro acordat prin Mecanism este cel mai mare pachet de sprijin financiar al UE de la independența Moldovei și se alătură altor forme substanțiale de sprijin din partea UE. Acesta va stimula economia țării, o va aduce mai aproape de aderarea la UE prin accelerarea reformelor. De asemenea, va ajuta Moldova să facă față provocărilor generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de încercările continue ale Rusiei de a destabiliza țara.

„Astăzi, îi ajutăm pe cetățenii Republicii Moldova să avanseze reformele socio-economice esențiale, să stimuleze economia și să accelereze procesul de aderare la UE. Noul instrument va consolida, de asemenea, reziliența Moldovei, atenuând impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat Adam Szłapka, ministrul afacerilor europene al Poloniei.

Acest mecanism este pilonul financiar al Planului de creștere pentru Republica Moldova, prezentat de Comisie în octombrie 2024. Acesta va sprijini Republica Moldova în perioada 2025-2027 și se preconizează că va furniza până la 385 de milioane EUR sub formă de granturi și 1,5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Împrumuturile vor fi acordate în condiții extrem de favorabile, cu o perioadă lungă de rambursare și cu rate ale dobânzii avantajoase.

Etapele următoare - Regulamentul de instituire a Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova va fi semnat de președinții Consiliului și Parlamentului European, publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare publicării.


Совет ЕС дал дал окончательное одобрениена создание Фонда реформ и роста для Республики Молдова – нового инструмента для поддержки реформ, связанных с ЕС, и экономического роста в стране.

Пакет в размере 1,9 миллиарда евро, предоставляемый Фондом, является крупнейшим пакетом финансовой поддержки ЕС с момента обретения Молдовой независимости и дополняет другие существенные меры, принимаемые ЕС для этой страны. Он будет способствовать росту экономики Молдовы и приблизит страну к членству в ЕС за счет ускорения реформ. Он также поможет Молдове справиться с проблемами, возникшими в результате агрессивной войны России против Украины и постоянных попыток России дестабилизировать ситуацию в стране.

Регламент о создании Фонда реформ и роста для Молдовы будет подписан председателями Совета и Европейского парламента, опубликован в Официальном журнале ЕС и вступит в силу на следующий день.

13.03.2025


Guvernul Republicii Moldova, și Uniunea Europeană au acordat 26,3 milioane de lei sub formă de granturi pentru 75 de companii locale.

 Valoarea totală a investițiilor în economie, generate de aceste finanțări, se ridică la peste 51,3 de milioane de lei.

Granturile sunt distribuite prin mai multe programe gestionate de ODA Organizațiф pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, . Prin Programul de transformare digitală a întreprinderilor mici și mijlocii, 46 de companii vor beneficia de granturi în valoare totală de12,3 milioane de lei, cu investiții estimate la 20,7 milioane de lei în economia națională. Aceste finanțări for fi utilizate pentru achiziționarea și implementarea tehnologiilor digitale.

În cadrul Programului de susținere a antreprenoriatului feminin, 16 companii vor beneficia de granturi în valoare totală de 5,7 milioane de lei. Implementarea acestor proiecte investiționale este estimată să genereze o investiție totală de 12 milioane de lei în economie. Inițiativele finanțate vizează dezvoltarea afacerilor în sectoare precum fabricarea produselor de morărit, panificație și patiserie, asistență medicală și educație.

Prin Programul de Retehnologizare și Eficiență Energetică a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, opt companii din diverse domenii de activitate beneficiază de granturi în valoare totală de 5,8 milioane de lei. Aceste finanțări vor sprijini investiții estimate la 13,6 milioane de lei, contribuind astfel la modernizarea și eficientizarea proceselor de producție.

Totodată, cinci companii își vor dezvolta afacerile prin Programul de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+2”, beneficiind de un suport financiar nerambursabil în valoare totală de 2,4 milioane de lei. Această finanțare va genera investiții în economie de aproape 5 milioane de lei.

Dintre cele 75 de companii care beneficiază de granturi, 
  • 65 sunt finanțate de Guvernul Republicii Moldova cu 23 de milioane de lei, iar 
  • 10 companii primesc sprijin financiar din partea Uniunii Europene, în valoare totală de 3,3 milioane de lei.
„Sprijinul pentru antreprenoriat și dezvoltarea durabilă a IMM-urilor este o componentă de bază a parteneriatului nostru cu Republica Moldova. Constatăm cu bucurie creșterea permanentă a numărului de aplicații calitative la programele naționale pentru IMM-uri susținute de UE și creșterea numărului de societăți comerciale care beneficiază de aceste programe. UE va continua să sprijine IMM-urile în calitate de forță motrice majoră pentru o economie mai puternică a Moldovei, care este și un pilon important al Planului de creștere economică pentru Moldova, propus recent de UE” a declarat Miroslav Bozic, ofițer de programe în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.


11.03.2025



Parlamentul European a dat undă verde unui nou mecanism de sprijin pentru Republica Moldova

Eurodeputații au aprobat un acord provizoriu la care au ajuns negociatorii Parlamentului și ai Consiliului pe 19 februarie 2025 cu privire la Mecanismul de reformă și creștere pentru Republica Moldova. Prin granturi și împrumuturi cu dobândă scăzută, mecanismul urmărește să ajute Republica Moldova să facă față provocărilor majore cu care se confruntă, în special impactului profund al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra securității, economiei și populației țării. Instrumentul ar trebui, de asemenea, să consolideze reziliența Republicii Moldova împotriva atacurilor hibride și a ingerințelor Rusiei care vizează procesele și instituțiile sale democratice.

Principalele îmbunătățiri obținute în cadrul negocierilor dintre eurodeputați și Consiliu:

Creșterea sprijinului bazat pe granturi: negociatorii au convenit să aloce 520 de milioane EUR sub formă de granturi – o creștere de 100 de milioane EUR față de propunerea inițială – alături de 1,5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi cu dobândă scăzută. Această ajustare va permite Moldovei să se reformeze fără a acumula datorii nesustenabile.
Acces accelerat la finanțare: mecanismul prevede o prefinanțare de 18% din sprijinul total, în creștere față de procentul de 7% propus inițial, permițând mobilizarea rapidă a resurselor pentru a stimula securitatea energetică, infrastructura de combatere a corupției și modernizarea serviciilor publice.
Consolidarea capacității administrative: 20% din fondurile nerambursabile vor fi alocate pentru consolidarea instituțiilor Republicii Moldova prin intermediul sistemelor de guvernanță digitală, al formării funcționarilor publici și al reformelor judiciare – condiții prealabile pentru o gestionare eficace a fondurilor UE.
Un cadru de monitorizare consolidat: pentru a asigura un control parlamentar deplin, acordul instituie un dialog între Parlament și Comisie pentru a evalua periodic progresele înregistrate în punerea în aplicare.

Acordul permite, de asemenea, contribuții voluntare din partea altor donatori, cum ar fi organizațiile financiare internaționale, pentru a oferi Republicii Moldova sprijin financiar suplimentar. În cele din urmă, mecanismul nu poate sprijini activități sau măsuri care ar submina suveranitatea sau integritatea teritorială a țării.

Eurodeputații au adoptat mechanismul cu 499 de voturi pentru, 117 împotrivă și 44 abțineri.

Etapele următoare

După unda verde din partea Parlamentului, acordul provizoriu va trebui acum să fie aprobat de Consiliuд UE. Instrumentul va intra în vigoare după aprobarea de către Parlament și Consiliu și după publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE.

10.03.2025
Parlamentul European va deschide un birou al Parteneriatului Estic în Moldova

„În contextul tensiunilor geopolitice sporite și al impulsului reînnoit din spatele extinderii UE, noul birou al Parlamentului European la Chișinău va servi drept punct de contact cheie între Parlamentul European și parlamentele naționale, societatea civilă și partenerii locali din regiunea Parteneriatului Estic”, se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului European.

Biroul va promova pozițiile și activitățile Parlamentului și va sprijini democrația și reformele instituționale din regiune. Acesta va contribui la pregătirea și monitorizarea vizitelor oficiale ale deputaților europeni, consolidând în același timp cooperarea cu alți actori UE pe teren, cu organizațiile internaționale și cu societatea civilă.


Europarlamentarul Siegfried Mureșan: Prin acest birou, vom sprijini mai bine Parlamentul Republicii Moldova și restul autorităților să accelereze integrarea europeană și să transpună legislația europeană în legislația națională, componentă importantă a procesului de aderare la Uniunea Europeană.


Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că acest oficiu va ajuta autoritățile să informeze oamenii despre beneficiile aderării la Uniunea Europeană și subliniază că a solicitat Legislativului european înființarea acestui birou care va ajuta autoritățile de la Chișinău să îmbunătățească procesul legislativ.
Conform șefei misiunii R. Moldova pe lângă Uniunea Europeană, Daniela Morari, această decizie reprezintă un consens care ar urma să ducă la o cooperare mai strânsă între cele două parlamente. Biroul Parlamentului European la Chișinău va deveni, de asemenea, un instrument important pentru societatea civilă din R. Moldova, potrivit europarlamentarului Dan Barna.
07.03.2025

Cea de-a 12-a reuniune a Hub-ului de Securitate al UE pentru Securitate Internă și Gestionarea Frontierelor,

 un eveniment de importanță strategică ce reunește specialiști din instituții de aplicare a legii din Moldova și din țările membre UE, precum si experti din institutille UE.

În cadrul acestei reuniuni, co-organizată de Ministerul Afacerilor Interne, Comisia Europeană, prin Direcția generala pentru Migrație și Afaceri Interne (DG HOME) și Misiunea de Parteneriat a UE în Moldova (EUPM Moldova), tema principala este consolidarea eforturilor comune pentru prevenirea și combaterea finanțării ilegale în procesul electoral, un fenomen din categoria mai largă a amenințărilor hibride și a ingerințelor străine și manipulării informaționale (FIMI), care amenință integritatea democrației și stabilitatea statelor.

Prin intermediul platformei oferite de HUB-ul de securitate, participanți din Republica Moldova, Polonia, România, Germania, Franța și Austria, precum si din alte state membre UE, analizează metodele prin care grupările criminale sau actori statali străini ar putea încerca să influențeze procesele electorale. Accentul este pus pe identificarea fluxurilor financiare ilicite utilizate în scopuri electorale, măsurile necesare pentru a le contracara și adoptarea unor strategii comune de prevenire și răspuns.

În prima parte a reuniunii, experții în securitate analizează atacurile ce țin de ingerințele străine, utilizate de actorii externi pentru a influența rezultatele alegerilor. Discuțiile se axează pe identificarea metodelor utilizate prin intermediul fluxurilor financiare ilegale cu scopul de a manipula populația.

În cea de-a doua parte a evenimentului, participanții se concentrează pe identificarea mecanismelor comune de cooperare pentru detectarea și sancționarea celor implicați în ilegalitățile ce afectează procesele electorale. Sesiunea practică oferă un cadru pentru dezbateri interactive, reunind experți din cadrul Comisiei Europene — Direcția Generală pentru Migrație și Afaceri Interne (DG HOME) — și ai altor instituții internaționale. Discuțiile se concentrează pe provocările actuale și posibilele direcții de acțiune, iar prin studii de caz și sesiuni practice sunt analizate metode de perturbare a circuitelor financiare ilegale și de consolidare a mecanismelor de prevenție.
​​​​​​​
Hub-ul UE de sprijin pentru Securitate Internă și Gestionarea Frontierelor este un grup operațional comun care sprijină cooperarea în domeniul securității interne și gestionării frontierelor în cadrul UE, între agențiile sale, statele membre și autoritățile din Republica Moldova. Pe parcursul activității acestuia, au fost atinse rezultate care contribuie la o mai strânsă colaborare între instituțiile competente din Republica Moldova si partenerii europeni, precum si un schimb de informații legat de ultimele evoluții ale criminalității transfrontaliere și amenințărilor hibride.
*  * *
Борьба с незаконным финансированием и попытками дестабилизации в электоральном контексте: заседание Хаба ЕС по безопасности в Кишиневе
Министерство внутренних дел принимает 12-ое заседание Хаба ЕС по внутренней безопасности и управлению границами — стратегическое мероприятие, на которое собрались специалисты учреждений, наделенных правоприменительной функцией, из Молдовы и стран ЕС, а также эксперты институций ЕС.
Главной темой заседания, со-организованного Министерством внутренних дел через Главное управление по вопросам миграции и внутренних дел (DG HOME) и Партнерскую миссию ЕС в Молдове (EUPM Moldova), является сплочение совместных усилий по предупреждению незаконного финансирования в рамках избирательного процесса и борьбе. Данное явление относится к более широкой категории гибридных угроз и иностранного информационного манипулирования и вмешательства (FIMI), угрожающего нерушимости демократии и стабильности государств.

06.03.2025

Republica Moldova a fost acceptată în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA).

 
Decizia reflectă o confirmare a progreselor semnificative în parcursul de aderare la Uniunea Europeană. Apartenența la SEPA va facilita plăți internaționale în euro mai rapide, mai sigure și mai accesibile pentru cetățenii și mediul de afaceri din Moldova.

SEPA (Single Euro Payments Area) permite realizarea transferurilor în euro simplu și eficient, eliminând barierele administrative și reducând semnificativ costurile tranzacțiilor internaționale. Prin această aderare, Moldova devine parte a unui sistem financiar modern, facilitând integrarea sa economică în spațiul european.

Republica Moldova și Macedonia de Nord au făcut un pas înainte pe calea integrării europene, aderând la domeniul de aplicare geografic al Zonei Unice de Plăți în Euro (SEPA), în urma unei decizii pozitive a Consiliului European pentru Plăți (EPC).
Acesta este un exemplu concret al impactului Planului de Creștere pentru Republica Moldova și al Planului de Creștere pentru Balcanii de Vest, două inițiative ale UE menite să accelereze integrarea socioeconomică a Moldovei și a țărilor din Balcanii de Vest în UE, inclusiv prin accesul progresiv la anumite sectoare ale pieței unice, pe baza alinierii la acquis-ul comunitar.
Ca urmare a deciziei Consiliului European pentru Plăți, prestatorii de servicii de plată din cele două țări vor putea adera la diverse scheme SEPA, gestionate de EPC.



Detalii



03.03.2025 

Vizita Președintelui Consiliului European António Costa

Președintele Consiliului European, António Costa, întreprinde o vizită de lucru în țara noastră. Vizita are loc la trei ani de la depunerea cererii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și reconfirmă sprijinul UE pentru parcursul european al țării noastre.
Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 3 martie 2022, obținând statutul de țară candidată în iunie același an. În iunie 2024, au fost lansate oficial negocierile de aderare.

Întrevedere cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu În cadrul discuțiilor, cei doi demnitari au trecut în revistă progresele în procesul de aderare din ultimii trei ani. Președinta Maia Sandu a exprimat aprecierea pentru sprijinul constant oferit de Uniunea Europeană în procesul de integrare și pentru angajamentul personal al Președintelui Consiliului European în susținerea Republicii Moldova. De asemenea, a fost subliniată importanța Planului de Creștere pentru Moldova, prin care țara noastră va beneficia de investiții de 1,9 miliarde de euro în următorii trei ani, destinate modernizării infrastructurii, îmbunătățirii condițiilor de trai ale cetățenilor și creșterii economice.

În plus, cei doi oficiali au discutat despre eforturile depuse de Moldova pentru a adera la zona unică de plăți în euro, a elimina tarifele la roaming și a extinde accesul producătorilor moldoveni pe piața Uniunii Europene, toate acestea aducând beneficii directe și mai multe oportunități economice pentru cetățeni.
Președintele António Costa și Președinta Maia Sandu au participat la un dialog cu tineri, antreprenori, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile, subliniind importanța implicării tuturor cetățenilor în clădirea unui viitor european pentru Republica Moldova.



António Costa a avut  întrevedere cu prim-ministrul Dorin Recean  și un prânz de lucru cu premierul Dorin Recean, președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu.




 Vizita de astăzi a reconfirmat sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru reformele și transformările necesare aderării.

Detalii


Declarațiile președintelui António Costa la conferința de presă susținută după întâlnirea cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu
Mesajul Președintei Maia Sandu de la coferința comună cu Președintele Consiliului European, Antonio Costa
(VIDEO) Conferința de presă -https://www.privesc.eu/arhiva/108247/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-Presedinta-Republicii-Moldova--Maia-Sandu--si-Presedintele-Consiliului-European--Ant%C3%B3nio-Costa
(VIDEO) Dialog cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și Președintele Consiliului European, António Costa, despre viitorul european al Republicii Moldova


28.02.2025 

Inaugurarea  expoziției de fotografie „Fenomenul Rezistenței”

Evenimnetul a fost organizat de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova. Expoziția, pregătită de Biroul Ombudsmanului Ucrainei, aduce în prim-plan poveștile emoționante ale copiilor readuși acasă din deportare, precum și ale civililor și prizonierilor de război care au fost ținuți captivi de Federația Rusă.

Evenimentul a marcat trei ani de la declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina și a reunit oficiali de rang înalt, reprezentanți ai corpului diplomatic, membri ai comunității ucrainene din Republica Moldova, jurnaliști și studenți. Printre invitații de seamă ai evenimentului s-a numărat și ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohova, care a subliniat importanța păstrării memoriei acestor istorii tragice, dar marcante.

În cadrul evenimentului, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, a menționat că această expoziție reamintește faptul că rezistența umană este mai puternică decât orice opresiune. „Este o dovadă a spiritului de neclintit al poporului ucrainean. Timp de trei ani, aceștia s-au confruntat cu greutăți inimaginabile, însă curajul și determinarea lor nu au slăbit niciodată. Uniunea Europeană este alături de Ucraina, deoarece aceasta nu este doar lupta lor – este o luptă pentru libertate, justiție și valorile pe care le împărtășim cu toții” – a declarat ambasadorul Mažeiks.

Expoziția este deschisă publicului în perioada 28 februarie – 28 martie 2025, oferind vizitatorilor ocazia de a reflecta asupra importanței drepturilor omului și a justiției internaționale.



24.02.2025

Sprijin pentru antreprenoriatul local

Guvernul Republicii Moldova, Uniunea Europeană și Banca Mondială, prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, au acordat 43 de milioane de lei sub formă de granturi pentru 61 de companii locale. Valoarea totală a investițiilor în economie, generate de aceste finanțări, se ridică la peste 96,3 de milioane de lei.

Dintre companiile susținute, 
  • 48 beneficiază de finanțare din bugetul de stat, 
  • 11 sunt susținute prin fonduri ale Uniunii Europene, 
  • iar un proiect investițional este finanțat de Banca Mondială.

Granturile sunt distribuite prin 4 programe gestionate de ODA. 
  1.  Programul de retehnologizare și eficiență energetică -44 de companii vor beneficia de granturi în valoare totală de 37,7 milioane de lei, cu investiții estimate la 86,7 milioane de lei în economia națională.
  2.  Programul de susținere a antreprenoriatului feminin, nouă companii vor beneficia de granturi în valoare totală de 4,16 milioane de lei. Implementarea acestor proiecte investiționale este estimată să genereze o investiție totală de 7,73 milioane de lei în economie. Inițiativele finanțate vizează dezvoltarea afacerilor în sectoare precum fabricarea produselor de morărit, panificație și patiserie, asistență medicală și educație.
  3. Programul „Dezvoltarea capacităților antreprenoriale ale diasporei Republicii Moldova 2” (D.O.M.D.E. 2), - 7 companii din domeniile educației, industriei prelucrătoare, sănătății mintale și turismului beneficiază de granturi în valoare totală de 688 de mii de lei. Aceste finanțări vor facilita investiții estimate la 917,2 mii de lei. Programul este finanțat de UEși implementat cu sprijinul Centrului Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migrație și al Migration Partnership Facility, prin intermediul ODA, Veneto Lavoro și BRD.
  4. O companie a obținut finanțare prin intermediul Programului de creștere a competitivității la export și internaționalizarea IMM-urilor, în valoare de 471,9 mii lei, din fondurile Băncii Mondiale. După implementarea proiectului investițional, se estimează o contribuție la economie de aproximativ 963 de mii de lei.

Detalii


*  *  *

Правительство Республики Молдова, Европейский Союз и Всемирный банк, через Организацию по развитию предпринимательства при Министерстве экономического развития и цифровизации, предоставили 43 миллиона леев в виде грантов для 61 местной компании. Общий объем инвестиций в экономику, сгенерированных за счет этого финансирования, превышает 96,3 миллиона леев.

Среди поддержанных компаний 48 получают финансирование из государственного бюджета, 11 финансируются из фондов Европейского Союза, а один инвестиционный проект поддержан Всемирным банком.

Гранты распределяются через четыре программы, управляемые Организацией по развитию предпринимательств



20.02.2025


Instituirea Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova

Republica Moldova: Consiliul și Parlamentul European convin să acorde aproape 2 miliarde EUR pentru sprijinirea reformelor și a creșterii economice

Negociatorii din partea președinției Consiliului și din partea Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind instituirea Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova ( Reform and Growth Facility for the Republic of Moldova
) , un nou instrument de sprijinire a reformelor legate de UE și a creșterii economice în RM.

Acest mecanism este pilonul financiar al Planului de creștere pentru Republica Moldova, prezentat de Comisie în octombrie 2024. Acesta va sprijini Republica Moldova în perioada 2025-2027 și se preconizează că va furniza până la 385 de milioane EUR sub formă de granturi și 1,5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Aceste împrumuturi vor fi acordate în condiții extrem de favorabile, cu o perioadă lungă de rambursare și cu rate ale dobânzii avantajoase.
Obiectivele mecanismului

Mecanismul va sprijini Republica Moldova în procesul său de aderare la UE și în realizarea de reforme legate de UE și va stimula convergența economică cu UE. El va contribui totodată la punerea în aplicare a Strategiei cuprinzătoare a UE privind independența și reziliența energetică a Moldovei, care urmărește să elibereze Moldova de insecuritatea aprovizionării cu energie din Rusia și să o integreze pe deplin pe piața energiei din UE.

Plățile vor fi supuse unor condiții stricte în ceea ce privește realizarea reformelor prevăzute în agenda de reformă convenită.
Acordul provizoriu dintre colegiuitori menține principalul obiectiv al propunerii Comisiei de instituire a mecanismului, punând totodată un accent suplimentar pe sprijinirea Moldovei în gestionarea și atenuarea provocărilor generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de încercările Rusiei de a destabiliza Moldova.

În acordul provizoriu, Consiliul și Parlamentul European au convenit să majoreze cuantumul total al fondurilor cu 100 milioane EUR sub formă de granturi față de propunerea inițială a Comisiei. Colegiuitorii au convenit, de asemenea, să majoreze rata de prefinanțare de la 7% la până la 18% din cuantumul total prevăzut de mecanism. Acest lucru va face ca Moldova să aibă la dispoziție finanțarea inițială necesară pentru a pune în aplicare primele reforme și pentru a-și sprijini reziliența energetică.

O altă îmbunătățire a propunerii inițiale este legată de guvernanța mecanismului. Comisia are obligația de a informa Consiliul și Parlamentul European înainte de a adopta o decizie de autorizare a plăților sau atunci când apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile de plată.

Etapele următoare

Acordul provizoriu va trebui acum să fie aprobat de reprezentanții statelor membre în cadrul Consiliului (Coreper) și de Parlamentul European. Ulterior, după revizuirea de către experții juriști-lingviști, acesta va fi adoptat în mod formal de ambele instituții.


Vezi de asemenea

https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20250217IPR26980/parliament-and-member-states-agree-on-new-support-plan-for-moldova

Comisia salută acordul politic privind Mecanismul de reformă și creștere pentru Republica Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro


Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
privind instituirea Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52024PC0469




13.02.2025

Lansarea oficială  proiectului „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile în Republica Moldova” (E4M)

Un proiect de cooperare tehnică, în valoare de 25,3 milioane de euro, a fost lansat de Guvernul Germaniei și cofinanțat de Uniunea Europeană și Norvegia.  Danemarca și-a asumat angajamentul să sprijine această inițiativă. Proiectul are drept scop accelerarea tranziției energetice în Republica Moldova, cu obiectivul principal de a reduce dependența de importurile de energie și de a aduce beneficii financiare gospodăriilor moldovenești prin sporirea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie. 

Bugetul total include finanțare sub formă de granturi directe în valoare de 10,5 milioane de euro, destinate implementării măsurilor de eficiență energetică prin intermediul Fondului pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM) și programului EcoVoucher. Aceste investiții vizează reducerea semnificativă a consumului de energie și diminuarea facturilor lunare pentru familiile vulnerabile, îmbunătățind totodată condițiile de trai ale cetățenilor.

Granturile alocate prin E4M vor fi administrate direct de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED).

Uniunea Europeană a alocat 3 milioane de euro pentru renovarea energetică a gospodăriilor din mediul rural, în care locuiesc familii vulnerabile.

„Familiile vulnerabile din zonele rurale vor beneficia de servicii precum audituri energetice și evaluări tehnice ale clădirilor, urmate de subvenții substanțiale pentru lucrările de renovare energetică. Locuințele bine izolate înseamnă mai puține compromisuri între căldură și accesibilitate, iar acest program asigură că renovările ajung la cei care au cea mai mare nevoie”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare a donat 7 milioane de euro pentru a sprijini această inițiativă.

Danemarca a alocat 2,7 milioane de euro pentru a sprijini inițiativa E4M. Cu sprijinul danez, FEERM va fi extins nu doar pentru renovarea energetică a clădirilor existente, ci și pentru a oferi sprijin financiar constructorilor de locuințe.

12.02.2025

Republica Moldova va beneficia de susținerea Programului Europa Digitală, pentru a dezvolta un Portofel de Identitate Digitală European. 

Portofelul de Identitate Digitală este o metodă sigură și convenabilă prin care cetățenii și companiile își pot autentifica identitatea și gestiona documente digitale. Aceștia vor putea stoca și utiliza în format electronic acreditări academice, permise de transport, certificate de calificare, și chiar să se conecteze la platforme online fără a fi nevoie de multiple parole.

Republica Moldova a devenit membru al consorțiului internațional WE BUILD, alături de Germania, Estonia, Cehia, Italia, Polonia, România, Franța, Belgia și Finlanda etc. Acest consorțiu a fost selectat de Comisia Europeană pentru a participa la Proiectul Pilot de Amploare dedicate Portofelului de Identitate Digitală (EUDI) al Uniunii Europene.

Participarea în cadrul consorțiului este primul proiect al Guvernului Republicii Moldova în calitate de beneficiar al Programului Europa Digitală.
Republica Moldova se numără printre puținele țări din afara UE vor implementa Portofelul de Identitate Digitală, respectând principiile EUDI prin modulul Documente din EVO.

Prin intermediul Agenției de Guvernare Electronică, Republica Moldova va colabora cu peste 200 de parteneri din state membre UE în cadrul consorțiului: administrații publice, sectorul academic și sectorul privat pentru a dezvolta și testa viitorul portofel.

Lucrările în cadrul proiectului încep în septembrie 2025 și vor dura 24 de luni. Această inițiativă va accelera integrarea digitală a Republicii Moldova cu UE și va consolida infrastructura națională de identitate digitală, aliniind-o la standarde europene.

Proiectele sunt finanțate prin Programul Europa Digitală. Cu un buget de peste 7 miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027,

Acordul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind participarea RM în Programul Europa Digitală a fost semnat la Bruxelles la 19 februarie 2024.

https://egov.md/ro/node/40733

Programul Europa Digitală 
Identitatea digitală europeană 


04.02.2024

Comisia Europeană și Republica Moldova au convenit asupra unei strategii cuprinzătoare pe doi ani pentru independența energetică și reziliența Moldovei


. Strategia urmărește două obiective principale: decuplarea Moldovei de riscul nesiguranței aprovizionării cu energie din Rusia și integrarea sa deplină pe piața energetică a UE. 
*  *  *
Европейская комиссия и Республика Молдова согласовали 2-летнюю Комплексную стратегию энергетической независимости и устойчивости Республики Молдова. Она преследует две цели: избавить Республику Молдова от рисков безопасности в связи с поставкой энергоносителей из России и полностью интегрировать ее в энергетический рынок ЕС. 


Conform acestei strategii, sprijinul total acordat Republicii Moldova pentru anul 2025 va ajunge la 250 de milioane de euro, din care 100 de milioane vor fi furnizate de UE până la mijlocul lunii aprilie. 
*  *  *
Согласно этой стратегии, общая поддержка Республики Молдова составит € 250 миллионов на 2025 год, из которых € 100 миллионов будет предоставлено ЕС до середины апреля.


Pe lângă acest sprijin general, ca parte a aceleiași strategii, se pune la dispoziție o sumă de 60 de milioane de euro pentru populația din regiunea transnistreană (malul stâng), sub rezerva îndeplinirii unor condiții.
*  *  *
В дополнение к этой общей поддержке и в рамках той же стратегии предлагается € 60 миллионов для жителей Приднестровского региона Республики Молдова (Левого берега) на определенных условиях.
*  *  *


O strategie cuprinzătoare pentru asigurarea independenței și rezilienței energetice

Strategia se va desfășura în trei etape pentru a aborda atât nevoile imediate, cât și provocările pe termen lung:
  1. În cadrul primei etape, Comisia a acordat deja un sprijin de urgență de 30 de milioane de euro din partea UE, anunțat la 27 ianuarie. Din această sumă, 10 milioane de euro vor permite Moldovei să achiziționeze energie electrică de pe piețele europene pentru malul drept, ceea ce va contribui la scăderea prețurilor pentru consumatori. Restul de 20 de milioane de euro sunt destinați achiziției de urgență de gaze, pentru a satisface necesitățile de bază ale populației din regiunea transnistreană.
  2. A doua etapă va presupune acordarea unui sprijin financiar suplimentar în valoare de 100 de milioane de euro Republicii Moldova până la jumătatea lunii aprilie, pentru a atenua creșterea facturilor la energie pentru consumatorii de pe malul drept. De asemenea, sunt disponibile fonduri suplimentare pentru a sprijini populația din regiunea transnistreană, sub rezerva adoptării unor măsuri privind libertățile fundamentale și drepturile omului.
  3. În cadrul celei de-a treia etape, Comisia și partenerii internaționali vor finanța acțiuni și investiții menite să sporească reziliența și independența energetică a Moldovei, precum și să sprijine reducerea costurilor energiei pentru toți moldovenii. Acțiunile vor fi incluse în Agenda de reformă din cadrul Planului de creștere pentru Moldova și vor fi puse în aplicare până la sfârșitul anului 2026.
*  *  * 
Комплексная стратегия обеспечения энергетической независимости и устойчивости

Стратегия будет развиваться в три этапа, направленных на удовлетворение как насущных потребностей, так и долгосрочных задач:

  1. В рамках первого этапа Комиссия уже предоставила 30 млн евро чрезвычайной поддержки ЕС, о которой было объявлено 27 января. Из них 10 млн евро позволят Республике Молдова закупать электричество на европейских рынках для Правого берега, что поможет снизить потребительские цены. €20 миллионов предназначены для экстренной закупки газа для удовлетворения основных потребностей населения Приднестровского региона.
  2. Второй шаг предусматривает предоставление € 100 миллионов в виде дополнительной финансовой поддержки Республике Молдова до середины апреля, чтобы смягчить проблему высоких счетов за энергию для потребителей на Правом берегу. Также предусмотрено дополнительное финансирование для поддержки населения Приднестровского региона при условии принятия мер по обеспечению основных свобод и прав человека.
  3. На третьем этапе Комиссия и международные партнеры профинансируют действия и инвестиции, направленные на повышение энергетической независимости и устойчивости Республики Молдова, а также поддержку снижения энергетических расходов для всех жителей страны. Эти меры будут включены в Повестку дня реформ в рамках Плана роста Республики Молдова и внедрены до конца 2026 года.

Подробности -

https://www.eeas.europa.eu/delegations/moldova3

 https://gov.md/ru/content/moldova-preodolevaet-rossiyskiy-energeticheskiy-shantazh-nemedlennye-shagi-i-dvuhletnyaya


03-4.02.2025


Vizita Comisarrului european pentru Extindere, Marta Kos

În cadrul acesteia, comisara a discutat cu autoritățile de la Chișinău privind prioritățile comune în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

întrevedere cu Președinta Maia Sandu
Oficialii au abordat subiecte de actualitate, inclusiv situația energetică și vor anunța un pachet de sprijin pentru atenuarea impactului crizei energetice provocata de Rusia.

Președinta Maia Sandu și Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, au convenit  asupra unei strategii de securitate energetică pentru Moldova și a unui pachet de sprijin de doi ani din partea Uniunii Europene.

https://presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/presedinta-maia-sandu-si-comisara-europeana-pentru-extindere-marta-kos-au-anuntat-un-pachet-de-sprijin-pentru-securitatea-energetica-a-moldovei

Declarațiile Președintei Maia Sandu de la conferința de presă comună cu Marta Kos, comisar european pentru Extindere

VIDEO  Conferință de presă susținută de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos 

https://www.privesc.eu/arhiva/108032/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-presedinta-Republicii-Moldova--Maia-Sandu--si-comisara-europeana-pentru-Extindere--Marta-Kos

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a discutat cu Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos. Oficialii au abordat pachetul financiar de ajutor, oferit de Uniunea Europeană, pentru a atenua impactul crizei energetice asupra cetățenilor Republicii Moldova.


Progresele înregistrate de Republica Moldova pe calea integrării europene, situația actuală în domeniul energetic, dar și modalitățile prin care Uniunea Europeană continua să susțină dezvoltarea țării noastre au fost discutate la întrevederea premierului Dorin Recean cu Marta Kos, Comisarul european pentru Extindere.


Premierul Dorin Recean și Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, au semnat, o scrisoare de intenție care prevede strategia prin care Republica Moldova își va consolida securitatea energetică și pașii pe care îi va întreprinde în următorii 2 ani pentru a nu fi afectată sub nicio formă de șantajul energetic rusesc.



Comisia Europeană și Moldova au convenit asupra unei strategii cuprinzătoare pe doi ani pentru independența energetică și reziliență și asupra acordării de sprijin imediat pentru plata facturilor la energie.


Comisara pentru extindere a UE, Marta Kos, a participat la Dialog pentru aderarea la UE cu membrii grupurilor de lucru și ai societății civile, cu reprezentanți ai mediului academic și de afaceri, primari, cu toți cei implicați direct în realizarea agendei de aderare. Evenimentul a fot organizat de Biroul pentru Integrare Europeană, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE),




27.01.2025

UE a propus un pachet de asistență de urgență în valoare de 30 de milioane EUR

pentru a sprijini RM în soluționarea crizei energetice grave provocate de Gazprom. 

Prin acest pachet, UE este pregătită 
  • să finanțeze achiziționarea și transportarea de gaze naturale către regiunea transnistreană,
  • pentru a contribui la restabilirea alimentării cu energie electrică și termică a celor peste 350.000 de locuitori ai regiunii până pe 10 februarie 2025. Pachetul poate permite alimentarea cu energie electrică de la malul stâng la malul drept.

Pe lângă facilitarea achiziționării și transportului de gaze către Transnistria, UE s-a angajat să furnizeze în săptămânile următoare un pachet de sprijin financiar pentru Moldova, cu scopul de a atenua consecințele sociale ale crizei pentru cetățenii Republicii Moldova, punând în același timp bazele unei reziliențe energetice pe termen lung și ale creșterii economice în Moldova.

De asemenea, se pregătește un pachet de asistență mai amplu pentru a sprijini în continuare întreaga țară în această perioadă dificilă. Mai exact, un pachet mai amplu de sprijin al UE în domeniul energiei va viza atenuarea consecințelor crizei și diminuarea presiunii asupra prețurilor la energie, punând în același timp bazele stabilității și rezilienței energetice pe termen lung în Moldova. Acesta se va baza pe Planul de creștere al Moldovei, care este în curs de finalizare.


Guvernul RM:


Pachetul de sprijin include 3 componente. 
  1. Prima componentă se referă la intervenția imediată și anume oferirea unui împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru stânga Nistrului, necesare pentru menținerea presiunii critice în conductele din regiune. Dacă cei din stânga Nistrului acceptă să fie ajutați, această livrare imediată va fi parte din pachetul de asistență a UE; dacă nu, cele 3 milioane de metri cubi vor trebui returnate până la 1 martie sau plătite de Tiraspoltransgaz la prețul de piață la care gazul a fost cumpărat de Moldovagaz.
  2. Cea de-a doua componentă ține de intervenția de urgență pentru perioada 1-10 februarie. În acest sens, din grantul UE de 30 de milioane de euro, vor fi procurate gaze naturale pentru producerea de energie electrică la Centrala de la Cuciurgan pentru malul drept fără plată, dar și pentru consumul curent al locuitorilor din regiunea transnistreană.
  3. A treia componentă include un Program complex de reziliență energetică pentru următorii doi ani. Programul urmează să acopere perioada de după 10 februarie și va fi definitivat în următoarele săptămâni. Acesta include investiții necesare atât în producerea, cât și în distribuirea energiei electrice, măsuri pentru reducerea și echilibrarea tarifelor la energia electrică și gaz pentru toți cetățenii Republicii Moldova.
*  *  *

ЕС предложил пакет экстренной помощи в размере 30 миллионов евро в качестве первого шага по оказанию поддержки Республике Молдова в преодолении тяжелого энергетического кризиса, спровоцированного «Газпромом». В рамках этого пакета, ЕС готов финансировать закупку и транспортировку природного газа в Приднестровский регион, чтобы помочь восстановить электро- и теплоснабжение для более чем 350.000 жителей региона до 10 февраля 2025 года. Пакет также может позволить обеспечить поставки электроэнергии с левого берега на правый берег.

Пакет позволит избежать дальнейшего ухудшения гуманитарной ситуации и обеспечить природный газ для удовлетворения неотложных потребностей. Также рассматривается возможность оказания поддержки за счет поставок угля из Украины. Помимо содействия закупке и транспортировке газа, ЕС также поддержал выделение транспортных мощностей по всему маршруту доставки газа из Болгарии и Румынии до точек входа в молдавскую газотранспортную систему.

Предложение представляет собой целевую поддержку Молдовы, включая Приднестровский регион, в размере 30 миллионов евро для закупки газа, который может быть использован для производства электроэнергии и отопления для Приднестровского региона и электроэнергии для Правого берега. Благодаря финансированию, предоставляемому в рамках данного чрезвычайного плана, Молдова может закупать газ у поставщиков из Украины и на европейском рынке.

Также готовится более широкий пакет помощи для дальнейшей поддержки всей страны в эти трудные времена. В частности, более широкий пакет помощи ЕС в области энергетики будет направлен на смягчение последствий кризиса и снижение давления на цены на энергоносители, одновременно закладывая основу для долгосрочной энергетической стабильности и устойчивости в Молдове. Он будет опираться на План роста Молдовы, работа над которым находится на стадии завершения.


Detalii


24.01.2025

Inaugurarea Centrului Unic de Apel pentru Consumatori

care va facilita o comunicare directă și eficientă între consumatori și autoritățile responsabile, răspunzând rapid la reclamațiile cetățenilor și oferind consiliere de specialitate.

Această inițiativă, realizată cu suportul financiar al Uniunii Europene are scopul de a îmbunătăți protecția drepturilor consumatorilor din Republica Moldova prin centralizarea și eficientizarea serviciilor de apel și consultanță pentru cetățeni. Centrul, susținut financiar de Uniunea Europeană cu un buget de 60 000 euro, a fost dezvoltat în conformitate cu cele mai bune practici și standarde UE.

La numărul de telefon 0-22-51-51-51, cetățenii Republicii Moldova vor putea beneficia de consiliere de specialitate din domeniul protecției drepturilor acestora în calitate de consumatori.

Centrul Unic de Apel pentru Consumatori va fi gestionat de Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC) din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.




24.01.2025

Inițiativă: „Asistență financiară de iarnă pentru gospodăriile vulnerabile ale moldovenilor și refugiaților ucraineni”

 va avea loc în perioada ianuarie – martie 2025 își propune să sprijine gospodăriile vulnerabile din Republica Moldova, inclusiv refugiații ucraineni aflați sub protecție temporară, prin acordarea de compensații financiare pentru a atenua impactul crizei energetice, mai ales în sezonul rece.

În acest sens a fost semnată o nouă anexă, în cadrul Memorandumului de Înțelegere între Ministerul Muncii și Protecției Sociale și People in Need Moldova.

Această măsură urmărește să sprijine grupurile vulnerabile în perioada sezonului rece, prin acoperirea parțială a costurilor crescute de trai, generate de criza energetică, utilizând fonduri alocate de către People in Need și Uniunea Europeană. Bugetul total al programului de suport este de 700.000 Euro, care vor fi oferiți sub formă de compensații nominative pentru sprijinirea categoriilor de beneficiari stabilite.


 будет реализована в период с января по март 2025 года.

Эта инициатива Министерство труда и социальной защиты, в партнерстве с организацией People in Need при финансовой поддержке Европейского Союза, направлена на поддержку уязвимых домохозяйств в Республике Молдова, включая украинских беженцев под временной защитой, путем предоставления финансовой компенсации для смягчения последствий энергетического кризиса, особенно в зимний период.

В этой связи был подписан новый дополнительный протокол к Меморандуму о взаимопонимании между Министерством труда и социальной защиты и организацией People in Need Moldova.

Данная мера призвана оказать поддержку уязвимым группам населения в зимний период, частично покрывая повышенные расходы на жизнь, вызванные энергетическим кризисом, с использованием средств, выделенных People in Need и Европейским Союзом.

Общий бюджет программы поддержки составляет 700 000 евро, которые будут предоставлены в виде адресных компенсаций для поддержки определенных категорий бенефициаров.
Detalii






13.01.2025

Consolidarea cooperării UE-RM în domeniul transporturilor

Viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, și directorul general pentru Mobilitate și Transport al UE (DG MOVE), Magda Kopczyńska.
au discutat despre consolidarea cooperării în domeniul transporturilor și infrastructurii rutiere, cu accent pe proiectele în derulare și modalitățile prin care Uniunea Europeană poate sprijini implementarea acestora.
 
Totodată s-a discutat,despre planurile viitoare de cooperare în domeniul transporturilor, și despre noi oportunități de finanțare din partea UE pentru proiecte de infrastructură strategică.
Magda Kopczyńska a subliniat că UE va continua să ofere asistență Republicii Moldova pentru a accelera procesul de modernizare a infrastructurii de transport și pentru a facilita conectarea la rețeaua europeană. „Este o prioritate comună să ne asigurăm că toate proiectele aflate în derulare se desfășoară într-un ritm susținut și că beneficiile acestora vor fi resimțite de cetățenii Republicii Moldova”, a subliniat directorul DG MOVE



În cadrul vizitei Magda Kopczyńska  a participat la Reuniunea ministerială de nivel înalt în format QUINT cu participarea reprezentanților ai Republicii Moldova, României, Ucrainei, SUA și ai UE, pentru a discuta despre prioritățile comune în dezvoltarea infrastructurii de transport și a coridoarelor strategice care conectează regiunea Dunării,


Detalii:


13.01.2025

8 milioane EUR sunt alocate pentru proiecte umanitare în Republica Moldova care se vor concentra pe sprijinirea refugiaților ucraineni și a comunităților-gazdă 

© European Union, 2025

Din cauza războiului de agresiune al Rusiei care continuă să devasteze Ucraina, circa 12,7 milioane de persoane au nevoie urgentă de asistență. O nouă finanțare din partea Comisiei Europene va fi utilizată pentru a oferi sprijin vital, astfel încât categoriile de populație cele mai vulnerabile din Ucraina să primească ajutoare esențiale.

Noua finanțare, în valoare de 148 de milioane EUR, va continua să sprijine acordarea de ajutoare umanitare vitale atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova, valoarea totală alocată de Comisia Europeană pentru ajutoare umanitare ajungând astfel la peste 1,1 miliarde EUR. 

Din noul pachet:

140 de milioane EUR sunt alocate pentru proiecte umanitare în Ucraina. Finanțarea va fi utilizată pentru a acorda asistență de urgență, incluzând alimente, adăposturi, apă curată, asistență medicală și protecție pe timp de iarnă. Printre prioritățile principale se numără sprijinirea categoriilor vulnerabile de populație din regiunile puternic afectate de război din estul și sudul Ucrainei;

8 milioane EUR sunt alocate pentru proiecte umanitare în Republica Moldova. Se va pune accentul pe sprijinirea refugiaților ucraineni și a comunităților-gazdă din Republica Moldova, prioritățile fiind acordarea de asistență în numerar, asigurarea accesului la servicii critice precum asistența medicală și educația și acordarea de sprijin psihosocial.

Detalii


02.01.2025 

Euro  a devenit moneda de referință pentru stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc


Foto © European Union, 2025, CC BY 4.0

Adoptarea euro ca monedă de referință pentru cursul oficial al MDL reprezintă un pas important în alinierea țării noastre la standardele economice și financiare europene. 

Aceasta 

  • va facilita comparabilitatea datelor economice,
  • va crește încrederea investitorilor străini și
  • va sprijini procesele de integrare economică în UE.

Euro va înlocui dolarul SUA în această funcție, o măsură ce confirmă orientarea economică a Republicii Moldova spre UE

Această trecere are ca scop alinierea la realitățile economice, în contextul în care Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial al Moldovei și principala sursă de remiteri și investiții străine directe. Datele oficiale arată că peste 60% din tranzacțiile comerciale și 70% din remiteri sunt în euro, iar această monedă este cea mai populară în piața valutară locală. Schimbarea va contribui la stabilitatea cursului valutar, în beneficiul economiei.

La fel, utilizarea euro ca monedă de referință este o decizie metodologică, menită să alinieze structurile financiare ale Moldovei cu cele ale Uniunii Europene, fără a afecta politica monetară a BNM. Cetățenii și agenții economici nu vor resimți un impact direct, tranziția fiind una tehnică, cu scopul de a susține echilibrul macroeconomic și alinierea la standardele europene.

Cetățenii vor beneficia de stabilitatea cursului EUR/MDL, reducerea riscului valutar și scăderea costurilor de tranzacționare, aspecte importante pentru persoanele care primesc remiteri sau dețin credite în euro.

Pentru mediul de afaceri, reducerea volatilității cursului valutar va sprijini planificarea financiară și va reduce riscurile în tranzacțiile comerciale cu partenerii din UE. Sectorul bancar și agenții economici vor beneficia, de asemenea, de o piață valutară EUR/MDL mai lichidă și de scăderea costurilor de tranzacționare.

Totodată, Republica Moldova își propune să devină parte a sistemului unic de plăți în euro (SEPA) în 2025, un pas care va facilita transferurile rapide și mai ieftine între Moldova și țările europene.
„Adoptarea euro ca monedă de referință nu este doar o măsură tehnică, ci un simbol al integrării noastre economice în Uniunea Europeană. Este un pas hotărât spre o economie mai stabilă, mai predictibilă și mai atractivă pentru comerțul și investițiile externe,” a declarat Președinta Maia Sandu.


01.01.2025

Granturi pentru promovarea beneficiilor integrării europene a Moldovei


Black Sea Trust for Regional Cooperation  of the German Marshall Fund of the United States (BST)
 va acorda 10 granturi în următoarele 5 luni, în valoare maximă de 2,510 de euro fiecare grant, pentru a oferi posibilitatea cetățenilor Republicii Moldova, grupurilor și organizațiilor societății civile, să promoveze și să sprijine integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Aplicația poate fi trimisă nu mai târziu de data de 31 mai 2025.

Obiectivele acestui apel de proiecte
  • Testarea unor formate și mesaje inovatoare (inclusiv multilingve) de prezentare și explicare ale avantajelor aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
  • Creșterea vizibilității și impactului pozitiv al proiectelor finanțate de UE în Republica Moldova.
  • Promovarea oportunităților oferite de către UE și statele membre ale UE.
  • Încurajarea unor discuții și dezbateri incluzive, transparente și argumentate cu privire la beneficiile procesului de aderare al Republicii Moldova la UE., precum și abordarea temerilor și îngrijorărilor cetățenilor cu privire la acest proces.
  • Consolidarea coeziunii sociale cu privire la etapele aderării la UE. și implicarea activă a cetățenilor în procesele legate de aderare.
  • Sprijinirea altor campanii și activități, implementate la nivel local și național, legate de procesul de aderare al Republicii Moldova la UE.
Acest apel de proiecte este lansat în cadrul programului „Consolidarea rezilienței societății împotriva dezinformării și conștientizarea beneficiilor integrării europene (INCRES)” și oferă oportunitatea activiștilor, liderilor de opinie, grupurilor informale și organizațiilor non-guvernamentale să desfășoare activități de promovare ale avantajelor aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.   

*  *  *

Тhe Black Sea Trust for Regional Cooperation (BST) предоставит 10 грантов на сумму до 2,510 евро каждый, в течение последующих пяти месяцев, для содействия лидерам мнений и общественным группам в предпринятых усилиях по поддержке европейской интеграции Молдовы и продвижению европейских ценностей.
Заявку можно подать до 31 марта 2025 года включительно,

Detalii
Posted by
Labels: , , , , , , , , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)