Ziua Europeană a Limbilor 2026

Ziua Europeană a Limbilor 2026
EDL 2026

Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.

Pachetul de extindere 2026

Comunicarea din 2026 privind politica de extindere a UE

EUROPEAN COMMISSION. 2026 Communication on EU enlargement policy [Resursă electronică]. – Brussels, 2026. – 62 p. – (COM(2026) 690 final). – URL: https://enlargement.ec.europa.eu/document/download/f91ff0c2-b20c-4db7-822a-a6495397e8b5_en?filename=COM_2026_690_1_EN_ACT_and_Annexes.pdf (accesat : 05.11.2026).

Comisia Europeană a adoptat Pachetul său anual de extindere, evaluând progresele înregistrate de partenerii implicați în procesul de extindere în ultimul an și stabilind prioritățile de reformă pentru perioada următoare.

Pachetul din acest an demonstrează că eforturile susținute de reformă se traduc în progrese concrete către aderarea la UE, așa cum arată exemplele Muntenegrului, Albaniei, Moldovei și Ucrainei. Cele patru țări au avansat în negocierile de aderare, prin deschiderea clusterelor și închiderea provizorie a capitolelor într-un ritm fără precedent. În continuarea acestor demersuri și astfel cum a anunțat președinta von der Leyen în discursul său din 2026 privind starea Uniunii, Comisia prezintă foi de parcurs orientative pentru aceste patru țări, cele mai avansate în negocieri, stabilind etape concrete pentru anul următor.

 Rapoartele arată că ritmul reformelor, în special în domeniile democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale, alături de opțiunile politice privind securitatea și apărarea, precum și progresele înregistrate în direcția apropierii economice, determină în mod direct viteza procesului de aderare pentru fiecare partener. Reformele, investițiile și integrarea treptată a partenerilor implicați în procesul de extindere consolidează deja capacitatea Uniunii de a-și proteja interesele, de a reduce vulnerabilitățile și de a crea noi oportunități. Pentru a maximiza aceste beneficii înainte de aderare, Comisia prezintă și un cadru comun pentru integrarea treptată, menit să aprofundeze integrarea în sectoare strategice precum energia, transporturile, domeniul digital și apărarea. Astfel, integrarea treptată va deveni mai structurată și mai coerentă.

 Pe măsură ce partenerii implicați în procesul de extindere avansează pe calea reformelor, UE trebuie să fie pregătită să îi primească și să țină pasul cu progresele acestora. Prin recenta comunicare „Pregătirea pentru o Uniune extinsă”, Comisia a pus bazele necesare pentru ca o Uniune mai mare să fie totodată mai puternică, mai rezilientă și mai eficace.

Având în vedere progresele realizate de Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina, Comisia a prezentat astăzi foi de parcurs orientative cu etape și obiective concrete pentru anul următor. Bazându-se pe experiențele anterioare, în special pe extinderile din 2004 și 2013, acestea vor contribui la organizarea etapelor următoare de pregătire într-un mod mai structurat și mai transparent, sprijinind activitatea țărilor candidate, a instituțiilor UE și a statelor membre. Comisia poate adapta foile de parcurs în funcție de progresele realizate în îndeplinirea condițiilor necesare și le va actualiza periodic în raport cu aceste progrese. Comisia este pregătită să propună foi de parcurs similare și pentru alte țări candidate, de îndată ce acestea vor atinge un nivel comparabil de avansare, ritm și implicare în negocierile de aderare.

EUROPEAN COMMISSION. Commission Staff Working Document. Republic of Moldova 2026 Report. — Brussels : European Commission, 2026. — 122 p. — (SWD(2026) 698 final). — Document însoțitor la: 2026 Communication on EU enlargement policy. — URL: https://enlargement.ec.europa.eu/document/download/d8e3aa52-536e-420e-9639-8c1752321ac9_en?filename=moldova-report-2026.pdf (accesat : 04.11.2026).


Moldova a continuat să înregistreze progrese constante pe calea aderării la UE, deschizând patru clustere în ultimul an. Comisia își menține evaluarea potrivit căreia Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea tuturor clusterelor rămase.

Moldova a intensificat alinierea legislației sale la acquis-ul UE în toate capitolele și a înregistrat progrese suplimentare în reformele esențiale din domeniul statului de drept. De asemenea, a realizat progrese foarte substanțiale în îndeplinirea criteriilor de referință intermediare din cadrul clusterului „Elemente fundamentale”.

În prezent, este important ca Moldova să mențină ritmul actual al reformelor, pentru a-și putea urmări obiectivul ambițios, dar realizabil, de a încheia negocierile de aderare până la începutul anului 2028.

Detalii

Noutăți UE-RM - Octombrie - decembrie 2026

09-10.11.2026

Conferința anuală privind extinderea UE . Pachetul de extindere 2026



Această ediție specială a Conferinței privind extinderea UE reunește conferința anuală a Biroului pentru Integrare Europeană (ediția a II-a) și Forumul de Integrare Europeană (ediția a XII-a). 

Pachetul de extindere 2026, publicat de Comisia Europeană, oferă cadrul de referință: cum se transformă etapele negocierilor în reforme pe care cetățenii le pot recunoaște în instanțe, în serviciile locale, în facturile la energie și în calitatea administrației publice.

Conferința este organizată de Biroul pentru Integrare Europeană, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Fundația Friedrich Ebert (FES), în parteneriat cu Comisia pentru integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova, Asociația pentru Politică Externă (APE) și World Justice Project, cu sprijinul Fundației Soros Moldova, al Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în Moldova, Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei și al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.

Detalii -
  • https://eumd2026.unde.io/
  • https://www.facebook.com/ConferintaExtindereUE
04.11.22026
Comisia Europeană a adoptat Pachetul său anual de extindere, evaluând progresele înregistrate de partenerii implicați în procesul de extindere în ultimul an și stabilind prioritățile de reformă pentru perioada următoare.
Pachetul din acest an demonstrează că eforturile susținute de reformă se traduc în progrese concrete către aderarea la UE, așa cum arată exemplele Muntenegrului, Albaniei, Moldovei și Ucrainei. Cele patru țări au avansat în negocierile de aderare, prin deschiderea clusterelor și închiderea provizorie a capitolelor într-un ritm fără precedent.
Moldova a continuat să înregistreze progrese constante pe calea aderării la UE, deschizând patru clustere în ultimul an. Comisia își menține evaluarea potrivit căreia Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea tuturor clusterelor rămase.

30.10.2026

UE pentru securitatea frontierelor Moldovei (EUBAC) – un nou proiect orientat spre susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova

În cadrul evenimentului de lansare al Proiectului UE pentru securitatea frontierelor Moldovei – „European Union Border and Customs Project” (EUBAC) au fost prezentate obiectivele proiectului, domeniile de intervenție și rezultatele așteptate, fiind discutate prioritățile instituțiilor beneficiare și direcțiile de cooperare pentru perioada următoare. |La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai instituțiilor naționale beneficiare, ai Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova și ai OIM.

În contextul încheierii, la 30 noiembrie 2025, după aproximativ 20 de ani de activitate, a mandatului Misiunii Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Republica Moldova și Ucraina (EUBAM), Proiectul UE pentru securitatea frontierelor Moldovei – „European Union Border and Customs Project” (EUBAC) marchează o nouă etapă a cooperării europene în domeniul managementului integrat al frontierei. Acest nou format de asistență este orientat spre necesitățile instituționale ale Republicii Moldova și susținerea procesului de integrare europeană.

Proiectul, finanțat de Uniunea Europeană în cooperare cu Guvernul Republicii Moldova, este  implementat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) pe o perioadă de 24 de luni (iunie 2026 – iunie 2028), având un buget total de 3,5 milioane de euro.

De ce este necesar EUBAC?

Obiectivul general al proiectului ține de extinderea capacității de gestionare a zonelor de frontieră de către autoritățile naționale în contextul geopolitic actual și de alinierea la acquis-ul Schengen și al Uniunii Europene.

Acest obiectiv va fi atins prin:

1. Alinierea la standardele și practicile Schengen/UE

  • -          Dezvoltarea mecanismelor de evaluare, monitorizare și raportare.
  • -          Armonizarea legislației, procedurilor și capacităților instituționale cu acquis-ul Schengen/UE.
  • -          Consolidarea cooperării dintre autoritățile responsabile de gestionarea frontierelor.

2. Consolidarea capacităților de prevenire și investigare a criminalității transfrontaliere

  • -          Îmbunătățirea capacităților operaționale și analitice ale autorităților.
  • -          Consolidarea resurselor umane, a managementului activelor și a dotărilor tehnice.
  • -          Combaterea contrabandei, evaziunii fiscale și fluxurilor financiare ilicite.

3. Modernizarea tehnică și digitalizarea gestionării frontierelor și migrației

  • -          Modernizarea cadrului operațional, politic și de instruire.
  • -          Digitalizarea și asigurarea interoperabilității sistemelor vamale, fiscale și de gestionare a frontierelor.
  • -          Furnizarea de expertiză, instruire specializată, exerciții practice și echipamente tehnice.

MDetalii:

29.10.2026

Republica Moldova își continuă parcursul european și reformele din sectorul energetic

Ministrul Energiei al RM , Dorin Junghietu, a participat la reuniunea formala a Consiliului UE pentru Transporturi, Telecomunicații și Energie, la Luxemburg, unde subiectele centrale ale discuțiilor au fost pregătirile pentru iarna 2026–2027, protejarea consumatorilor și accelerarea integrării Republicii Moldova în piața energetică a europeană. Reuniunea s-a desfășurat sub președinția irlandeză a Consiliului UE.
Toți miniștrii au pledat pentru continuarea sprijinului acordat Republicii Moldova, au apreciat progresele semnificative ale țării noastre în procesul de aderare la UE și au susținut accelerarea integrării în piața energetică europeană, prin dezvoltarea interconexiunilor și cuplarea piețelor.

Dorin Junghietu a participat la dezbaterea privind securitatea energetică din regiune, alături de Comisarul european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, Ministrul irlandez al Energiei Darragh O’Brien și miniștrii Energiei din statele membre ale UE.
 
Ministrul a  avut întrevederi bilaterale cu ministrul Energiei al României, Dumitru Chisăliță, ministra Energiei a Bulgariei, Iva Petrova , viceprim-ministra și ministra Energiei, Afacerilor și Industriei a Suediei, Ebba Busch,  și cu alți oficiali europeni, în marja reuniunii Consiliului Uniunii Europene pentru Transporturi, Telecomunicații și Energie (TTE).

Oficialii au făcut un schimb de opinii despre consolidarea și extinderea interconexiunilor energetice, securitatea aprovizionării cu energie electrică, gaze naturale și produse petroliere, precum și atragerea investițiilor în producerea și stocarea energiei regenerabile.

În cadrul întrevederii cu ministrul Energiei al României, Dumitru Chisăliță,  subiectul central al discuțiilor a fost avansarea celor trei proiecte de interconectare electrică de 400 kV dintre Republica Moldova și România. Au trecut în revistă stadiul Liniei Vulcănești–Chișinău, aflată în pregătire pentru lansarea oficială, evoluția lucrărilor la interconexiunea Bălți–Suceava, aflată în etapa de proiectare și execuție pe ambele maluri ale Prutului, precum și pașii următori pentru realizarea Liniei Strășeni–Gutinaș. 

Cu ministra Energiei a Bulgariei, Iva Petrova, discuțiile s-au concentrat asupra cooperării energetice regionale, inclusiv în cadrul inițiativei CESEC, și asupra dezvoltării Coridorului Vertical de Gaze, ca rută alternativă de aprovizionare pentru țările din regiune. Cei doi oficiali au abordat și necesitatea accelerării proiectelor de interconectare, precum și măsurile pentru menținerea unor prețuri accesibile la energie.

În cadrul întrevederii cu viceprim-ministra Suediei, Ebba Busch, ministrul Dorin Junghietu a mulțumit Suediei pentru sprijinul acordat Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice și pentru implicarea Swedfund în finanțarea studiului de fezabilitate privind valorificarea energetică a deșeurilor.

Detalii:

26.10.2026

BEI și Uniunea Europeană sprijină modernizarea agriculturii și dezvoltarea mediului rural din Republica Moldova

BEI Global, direcția specializată a Băncii Europene de Investiții dedicată finanțării proiectelor de dezvoltare, acordă Republicii Moldova 150 de milioane de euro în cadrul programului „Livada Moldovei” pentru modernizarea lanțurilor valorice agricole și alimentare din întreaga țară.
Finanțarea beneficiază de garanția Uniunii Europene și sprijină procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, prin stimularea investițiilor, crearea locurilor de muncă și facilitarea accesului producătorilor moldoveni la noi oportunități pe piața europeană.

Programul „Livada Moldovei” va sprijini fermierii și întreprinderile agroalimentare din Republica Moldova să investească în echipamente moderne, spații de depozitare, capacități de procesare și logistică. Prin facilitarea accesului la finanțare pe termen lung, programul va contribui la extinderea activității întreprinderilor, crearea locurilor de muncă și comercializarea produselor cu valoare adăugată mai mare.

Finanțarea valorifică rezultatele programului „Livada Moldovei”, care, până în anul 2025, a sprijinit peste 500 de proiecte investiționale în sectorul agricol al Republicii Moldova. Noua etapă continuă aceeași abordare, bazându-se pe instituțiile existente și pe experiența acumulată în implementare, pentru a facilita accesul întreprinderilor din întreaga țară la finanțare.

Fondurile vor susține investiții în toate etapele lanțului valoric agricol, de la ferme și livezi până la unități de procesare și rețele de distribuție, contribuind la îmbunătățirea calității, creșterea valorii adăugate a produselor și accesul producătorilor moldoveni la noi oportunități comerciale în Uniunea Europeană.
O parte din linia de credit va fi destinată investițiilor publice în educația agricolă, cercetare și infrastructura pentru siguranța alimentelor.

Proiectul beneficiază de garanția Uniunii Europene în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - Europa Globală (NDICI - Global Europe) și este corelată cu Planul de creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Acesta urmărește accelerarea dezvoltării economice prin investiții, reforme și stimularea creșterii sectorului privat.
„Agricultura reprezintă mult mai mult decât un sector economic în Republica Moldova. Este o sursă de venit, un element al identității și o oportunitate pentru comunitățile din întreaga țară. Prin programul „Livada Moldovei II”, îi ajutăm pe fermieri și întreprinderile din industria alimentară să investească în viitorul lor, să devină mai competitive și să creeze valoare adăugată la nivel local. Este vorba despre sprijinirea celor care doresc să își dezvolte afacerile, să creeze locuri de muncă și să aducă produsele moldovenești pe noi piețe.” a declarat Vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, Karl Nehammer, 
„Acest proiect înseamnă crearea de oportunități și apropierea economiei Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Prin această investiție, fermierii, producătorii de alimente și antreprenorii din mediul rural vor beneficia de un acces mai bun la finanțarea de care au nevoie pentru a se moderniza, a se dezvolta și a concura pe piața europeană. Este un exemplu concret al modului în care Planul de creștere aduce beneficii întreprinderilor și comunităților din întreaga Republică Moldova.” a menționat Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko
„Fermierii și producătorii agroalimentari din Republica Moldova au ambiția și cunoștințele necesare pentru a concura pe piețele europene, însă au nevoie de acces la investiții pe termen lung pentru a-și valorifica pe deplin potențialul. Programul „Livada Moldovei II” va ajuta întreprinderile să își modernizeze producția, să își îmbunătățească capacitățile de depozitare și procesare și să creeze mai multă valoare adăugată aici, în Republica Moldova. Aceasta este o investiție nu doar în agricultură, ci și în dezvoltarea comunităților rurale, crearea de noi locuri de muncă și competitivitatea pe termen lung a economiei noastre.”  a declarat Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu
Banca Europeană de Investiții (BEI) este instituția de finanțare a Uniunii Europene, ai cărei acționari sunt cele 27 de state membre ale UE, și una dintre cele mai mari bănci multilaterale de dezvoltare din lume.

Detalii:

23.10.2026

Două instituții medicale importante din Republica Moldova intră în proces de renovare și eficientizare energetică cu sprijinul UE

Au început lucrările de renovare și eficientizare energetică a Spitalului Clinic de Psihiatrie și a Institutului de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”. Acestea sunt primele două instituții medicale care intră în etapa de implementare a proiectului destinat modernizării infrastructurii medicale din Republica Moldova.

Lucrările fac parte dintr-un amplu program de investiții în valoare de 72,4 milioane de euro, destinat modernizării a 10 spitale de importanță națională. Programul beneficiază de sprijinul Uniunii Europene, care contribuie cu un grant de 12,4 milioane de euro, al BEI Global – divizia pentru dezvoltare a Băncii Europene de Investiții (BEI), al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al Guvernului Republicii Moldova. Investițiile sunt realizate prin intermediul Proiectului „Eficiența Energetică în Republica Moldova” (MEEP) și au drept obiectiv reducerea consumului de energie în spitalele beneficiare, crearea unor condiții mai bune de îngrijire și tratament pentru peste un milion de pacienți, precum și îmbunătățirea mediului de lucru pentru mai mult de 10 mii de cadre medicale.
Iwona Piórko, Ambasadoarea UE în Republica Moldova: „Beneficiile integrării europene trebuie să se reflecte în viața de zi cu zi a cetățenilor, inclusiv în calitatea serviciilor publice. Modernizarea acestor spitale va asigura condiții mai bune pentru pacienți și personalul medical, contribuind totodată la dezvoltarea unei infrastructuri medicale mai eficiente și mai reziliente. Prin Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, vedem cum parcursul european aduce schimbări care îmbunătățesc viața cetățenilor.”
Karl Nehammer, Vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții (BEI), responsabil pentru operațiunile băncii în Republica Moldova: „Un spital este unul dintre locurile în care activitatea nu se oprește niciodată. Tocmai de aceea, eficiența și fiabilitatea sunt deosebit de importante. Modernizarea acestor instituții medicale și alinierea lor la standardele europene înseamnă o utilizare mai eficientă a energiei, dar și spitale mai performante, mai sigure în funcționare și mai bine pregătite pentru provocările viitorului. Suntem mândri să contribuim la această transformare și să sprijinim Republica Moldova în dezvoltarea unei infrastructuri medicale moderne, pe care să se poată baza inclusiv generațiile viitoare.”
Giuseppe Grimaldi, Șeful Reprezentanței Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în Republica Moldova: „Modernizarea infrastructurii publice prin adoptarea unor soluții prietenoase cu mediul reprezintă o componentă importantă a tranziției Republicii Moldova către o economie mai durabilă. Spitalele constituie un punct de plecare potrivit, deoarece modernizarea acestora poate demonstra că astfel de schimbări pot fi realizate la scară mai largă, în întregul sector public. Prin reducerea consumului de energie și a emisiilor poluante, aceste investiții arată că adoptarea unor soluții sustenabile poate aduce rezultate semnificative, cu impact direct asupra calității serviciilor publice ”
Procesul de modernizare prevede izolarea termică a clădirilor, înlocuirea ferestrelor și ușilor, schimbarea punctelor termice care asigură distribuirea căldurii furnizate prin sistemul centralizat de încălzire, precum și instalarea panourilor fotovoltaice. De asemenea, sunt prevăzute măsuri pentru sporirea siguranței la incendiu și îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu mobilitate redusă. 

Valoarea contractelor de renovare este de aproximativ 10 milioane de euro pentru Spitalul Clinic de Psihiatrie și de circa 2 milioane de euro pentru Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”. Un contract separat, în valoare de 573 de mii de euro, este destinat supravegherii tehnice a lucrărilor la ambele instituții medicale.

Peste un milion de pacienți și 10.000 de cadre medicale vor beneficia de condiții mai bune de tratament și de muncă, iar consumul de energie în spitalele vizate ar urma să scadă cu aproximativ 40%.

Detalii :
13.10.2026

Centrul European pentru Reziliența Democratică își extinde cooperarea la partenerii din procesul de extindere

În marja Consiliului Afaceri Generale de la Luxemburg din 13 octombrie, miniștrii din statele membre au discutat despre posibilitățile de colaborare cu omologii lor din Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest.
Miniștrii au discutat despre potențiale domenii de cooperare cu partenerii implicați în procesul de aderare în cadrul proiectelor viitoare, inclusiv dezvoltarea unor concepte și metodologii comune pentru detectarea acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine , măsurarea rezilienței democratice, implicarea în exerciții de gestionare a crizelor de masă și sprijinirea siguranței vieții democratice prin cursuri de formare specifice privind protecția jurnaliștilor, a organizațiilor societății civile, a verificatorilor veridicității informațiilor și a politicienilor.

Statele membre pot invita acum partenerii implicați în procesul de aderare să propună, să coordoneze și să participe la unele dintre proiectele Centrului.
Acest lucru extinde cooperarea practică a Centrului dincolo de granițele UE, oferind oportunități de a împărtăși expertiza, de a dezvolta capacități comune și de a colabora în vederea abordării provocărilor comune, așa cum se prevede în cadrul „Scutului european al democrației”.

La invitația statelor membre, partenerii din cadrul procesului de extindere vor putea acum să participe la mai multe proiecte comune aflate în derulare, printre care exerciții de simulare a gestionării crizelor, precum și la elaborarea unor concepte și metodologii comune pentru detectarea manipulării informațiilor și a ingerințelor din străinătate.

Printre alte proiecte se numără metode de măsurare a rezilienței democratice, precum și sprijinirea siguranței vieții democratice prin cursuri de instruire specializate privind protecția jurnaliștilor, a organizațiilor societății civile, a verificatorilor de fapte și a politicienilor.

Participarea partenerilor implicați în procesul de aderare lărgește cooperarea practică a Centrului și contribuie la obiectivele sale principale de a îmbunătăți în mod colectiv capacitatea de a detecta și anticipa amenințările la adresa rezilienței democratice în Europa și în vecinătatea sa, de a dezvolta abordări bine coordonate și de a consolida capacitatea de răspuns rapid, precum și de a capacita cetățenii, societatea civilă și instituțiile să contribuie la reziliența democratică.

Centrul european pentru reziliența democratică
este un nou centru de schimb între instituțiile UE, statele membre și societatea civilă al cărui scop este să consolideze, să protejeze și să promoveze democrații puternice și reziliente în întreaga UE.
Acesta va servi drept cadru pentru schimburi, cooperare operațională și coordonare între statele membre participante, țările candidate și potențial candidate și instituțiile UE.
O platformă a părților interesate independente (cum ar fi organizațiile societății civile, cercetătorii și mediul academic etc.) va sprijini, de asemenea, activitatea Centrului, prin punerea în comun a expertizei și cercetării și prin încurajarea schimburilor.
Centrul, care a fost lansat oficial la 24 februarie 2026, realizează deja mai multe proiecte concrete cu statele membre. La începutul lunii septembrie, a fost lansat un program de formare a formatorilor împreună cu Agenția suedeză de apărare psihologică, menit să contribuie la perfecționarea funcționarilor guvernamentali din toate statele membre și să consolideze pregătirea la nivelul întregii administrații și al întregii societăți. Centrul a lansat, de asemenea, faza-pilot a Platformei părților interesate pentru a testa modul în care Centrul poate dezvolta proiecte concrete pentru consolidarea rezilienței democratice, împreună cu organizații independente ale societății civile, mass-media, verificatori ai veridicității informațiilor, cercetători și profesioniști din domeniul educației în domeniul mass-mediei din întreaga UE.

Detalii:

13.10.2026

Cea de-a patra Conferință Interguvernamentală Republica Moldova - Uniunea Europeană

Scopul reuniunii a fost deschiderea negocierilor privind Clusterul 2 - Piața internă și Clusterul 3 - Competitivitate și creștere incluzivă.

Delegația Uniunii Europene a fost condusă de Thomas Byrne, Ministru adjunct pentru afaceri europene și apărare al Irlandei, în numele Președinției irlandeze a Consiliului UE, cu participarea Comisarei pentru Extindere, Marta Kos. Delegația Republicii Moldova a fost condusă de Cristina Gherasimov, Viceprim-ministră pentru integrare europeană și negociator-șef.

Prin deschiderea negocierilor pe Clusterul 2, Moldova urmărește participarea deplină la piața internă a Uniunii Europene și integrarea într-un spațiu economic comun, în care bunurile, serviciile, persoanele și capitalurile pot circula liber, în baza unor reguli comune.

Clusterul 2 „Piața internă” cuprinde 9 capitole de negociere distincte privind :
  • Libera circulație a mărfurilor (1)
  • Libera circulație a lucrătorilor (2)
  • Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii (3)
  • Libera circulație a capitalurilor (4)
  • Dreptul societăților comerciale (6)
  • Dreptul proprietății intelectuale (7)
  • Politica în domeniul concurenței (8)
  • Serviciile financiare (9) 
  • Protecția consumatorilor și a sănătății (28)
Clusterul 3 se referă la alinierea legislației în domenii precum transformarea digitală, fiscalitatea, politica economică și monetară, ocuparea forței de muncă, industria, cercetarea, educația, cultura și domeniul vamal.

Clusterul „Competitivitate și creștere economică incluzivă” cuprinde 8 capitole de negociere distincte privind:
  • Transformarea digitală și mass media (10)
  • Fiscalitatea (16)
  • Politica economică și monetară (17)
  • Politica socială și ocuparea forței de muncă (19)
  • Politica privind întreprinderile și industria (20)
  • Știință și cercetare (25)
  • Educație și cultură (26) 
  • Uniunea vamală (29)
Alinierea la aceste standarde europene va aduce mai multe beneficii cetățenilor - oportunități de muncă și de afaceri în întreaga UE, produse mai sigure și protecție mai bună a consumatorilor, o protecție socială mai puternică, educație de calitate și mai multe posibilități de dezvoltare profesională. Pentru companii, înseamnă acces la o piață mai mare - de 450 de milioane de consumatori, reguli mai clare și previzibile, mai multe investiții, sprijin pentru inovare și servicii publice mai eficiente.

"Astăzi am făcut încă un pas înainte pe calea aderării Republicii Moldova la UE. La mai puțin de trei luni de la deschiderea negocierilor cu privire la politicile din domeniul relațiilor externe, decizia luată astăzi reflectă importanța pe care o acordă președinția irlandeză extinderii UE. Până la sfârșitul mandatului nostru, vom face tot ce este posibil pentru a reuși să deschidem și clusterelor rămase. " a declarat Thomas Byrne, Ministru adjunct pentru afaceri europene și apărare al Irlandei.

„Pentru țara noastră este un progres major, o confirmare că Moldova avansează în procesul de negocieri și face pași concreți pentru a deveni stat membru al UE”, a spus Cristina Gherasimov, Viceprim-ministră pentru integrare europeană.

UE și Republica Moldova au făcut încă un pas important în procesul de aderare prin deschiderea negocierilor privind „clustere” referitoare la piața internă și la competitivitate și creștere economică incluzivă.

UE a stabilit criterii de referință pentru viitoarea închidere provizorie a acestor capitole.

Aderarea la UE este un proces bazat pe merit. Monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește alinierea la acquis-ul UE și la standardele europene relevante și punerea în aplicare a acestora va continua pe parcursul negocierilor.

Decizia din 13.10.2026 urmează după deschiderea negocierilor privind clusterul „Relații externe” în iulie 2026.

Detalii :
12.10.2026

Sprijin european pentru consolidarea capacităților Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al R.Moldova

Inspectoratul General de Carabinieri  a beneficiat de un nou lot de autovehicule și echipamente moderne, oferite în cadrul Proiectului EU4PUBLIC ORDER, finanțat de Uniunea Europeană și implementat în cooperare cu Arma dei Carabinieri din Italia, cu sprijinul Eutalia S.p.A.

Ceremonia oficială de predare a avut loc la sediul Direcției regionale „Centru” a Inspectoratului General de Carabinieri, din municipiul Chișinău, în prezența doamnei Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne a Republicii Moldova; Iwona Piórko, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova; Giuseppe Maria Perricone, ambasadorul Republicii Italiene în Republica Moldova; colonelului Gianluca Migliozzi, reprezentant al Comandamentului General al Arma dei Carabinieri din Italia; locotenent-colonelului Lorenzo Pescuma, expert rezident al Proiectului EU4PUBLIC ORDER; și generalului de brigadă Dumitru Scurtu, comandantul Inspectoratului General de Carabinieri al Republicii Moldova (IGC), alături de reprezentanți ai instituțiilor partenere și alți invitați oficiali.

În cadrul ceremoniei au fost predate 16 autovehicule, dintre care 6 Kia Sportage, 7 Hyundai Tucson și 3 Ford Ranger, precum și 40 de tablete robuste Dell Pro Rugged Extreme, 40 de imprimante portabile și 40 de invertoare de alimentare Energenie.

Noile dotări sunt destinate consolidării capacităților operaționale ale Inspectoratului General de Carabinieri, contribuind la sporirea mobilității personalului, îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a misiunilor și eficientizarea activităților operative în teren. Aceste mijloace de transport și echipamente vor permite intervenții mai prompte și mai bine coordonate, în sprijinul menținerii ordinii și siguranței publice.
Prin intermediul Proiectului EU4PUBLIC ORDER, Uniunea Europeană susține dezvoltarea unui sistem de ordine publică modern, profesionist și eficient, în concordanță cu standardele și bunele practici europene. Cooperarea cu Arma dei Carabinieri din Italia facilitează, totodată, transferul de expertiză și consolidarea competențelor profesionale ale personalului IGC.

Pe lângă furnizarea de echipamente și mijloace de transport, proiectul include activități de instruire specializată, vizite de studiu și schimburi de experiență, precum și sprijin pentru dezvoltarea cadrului instituțional și operațional. O atenție deosebită este acordată respectării drepturilor omului, aplicării principiilor legalității, necesității și proporționalității și promovării unei abordări profesioniste în gestionarea ordinii publice.

Proiectul EU4PUBLIC ORDER, finanțat de Uniunea Europeană, se desfășoară în perioada septembrie 2024 – august 2027 și este implementat în cooperare cu Arma dei Carabinieri din Italia, cu sprijinul Eutalia S.p.A., în beneficiul Ministerului Afacerilor Interne și al Inspectoratului General de Carabinieri din Republica Moldova.

Cu un buget de aproximativ 2 milioane de euro, proiectul urmărește consolidarea capacităților instituționale și operaționale ale IGC în domeniul ordinii și siguranței publice, prin dezvoltarea competențelor profesionale, promovarea standardelor europene și îmbunătățirea dotării tehnice și logistice.

Prin activitățile sale, proiectul contribuie la modernizarea Inspectoratului General de Carabinieri și la dezvoltarea unor servicii de ordine publică mai eficiente, mai profesioniste și mai apropiate de nevoile cetățenilor.Proiect finanțat de Uniunea Europeană.

Detalii:

08- 09.10.2026

Vizita eurodeputaților din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D) al Parlamentului European

Din delegația de eurodeputați din Grupul Socialiștilor și Democraților fac parte Sven Mikser (Estonia), raportor permanent al Parlamentului European pentru Republica Moldova, Kathleen Van Brempt (Belgia), Nacho Sánchez Amor (Spania) și Vasile Dîncu (România).

Întrevederea cu Președinta Maia Sandu

Discuțiile s-au axat pe următorii pași în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Președinta Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova continuă implementarea reformelor și avansează în negocierile de aderare pe bază de merit, pentru ca cetățenii să resimtă beneficiile apropierii de UE încă înainte de aderare. Interlocutorii au discutat și despre pregătirile Uniunii pentru extindere, precum și despre sprijinul european pentru consolidarea securității Republicii Moldova.

Întrevedere cu Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov

.„Am vorbit despre progresele înregistrate de țara noastră pe agenda europeană și pregătirile pentru deschiderea negocierilor pe următoarele grupuri de capitole, dar și despre noile propuneri ale Comisiei Europene privind extinderea UE și integrarea graduală a statelor candidate”, a spus Cristina Gherasimov.
Viceprim-ministra Gherasimov a mulțumit eurodeputaților pentru vocea puternică pe care o au în Parlamentul European și pentru sprijinul acordat Moldovei în drumul său spre UE: „Republica Moldova are prieteni buni în Parlamentul European”.

Întrevederea cu Vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe.

Eurodeputații Sven Mikser, raportor permanent al Parlamentului European pentru Republica Moldova, și Nacho Sánchez Amor au discutat despre evoluțiile de pe agenda europeană a Republicii Moldova, progresele înregistrate în implementarea reformelor, precum și sprijinul instituțiilor și statelor membre ale UE în avansarea negocierilor de aderare.

Vicepremierul Mihai Popșoi a mulțumit eurodeputaților pentru susținerea fermă a parcursului european al Republicii Moldova, reflectată în rezoluțiile și rapoartele adoptate de Parlamentul European. Totodată, a subliniat că țara noastră este pregătită să deschidă următoarele patru clustere de negociere.

A fost abordată situația privind securitatea regională și provocările cu care se confruntă țara noastră. Vicepremierul Mihai Popșoi s-a referit la încălcările repetate ale spațiului aerian de către dronele rusești, în contextul războiului din Ucraina, și a subliniat necesitatea consolidării capacităților de apărare și a rezilienței statului.

La rândul lor, eurodeputații au apreciat progresele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană și au îndemnat autoritățile să mențină ritmul reformelor.

Detalii: 

 06.10.2026

Comisia Europeană Europeană a adoptat un pachet de revizuiri ale politicilor premergătoare extinderii,
stabilind orientările politice și acțiunile necesare pentru a pregăti Uniunea Europeană în vederea viitoarelor extinderi.

Prin pachetul prezentat Comisia Europeană realizează o analiză aprofundată a politicilor din perspectiva viitoarelor extinderi. Documentul arată cum pot fi valorificate actualul Cadru al tratatelor și viitoarele tratate de aderare pentru a pregăti Uniunea în vederea integrării noilor state membre.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Viitorul Europei depinde de alegerile pe care le facem astăzi. Extinderea Uniunii noastre este un imperativ geopolitic. Astăzi punem bazele pentru a ne asigura că o Uniune mai mare este și una mai puternică: mai rezilientă, mai eficientă și bazată pe valorile și normele care ne definesc. Pe măsură ce țările candidate la aderare fac progrese pe calea reformelor, UE trebuie să fie pregătită să le primească. Acest lucru presupune pregătirea instituțiilor noastre, adaptarea politicilor la noile realități și asigurarea faptului că bugetul nostru reflectă ambițiile noastre comune”
Comisia Europeană propune un set de garanții pentru viitoarele tratate de aderare, inclusiv garanții sectoriale mai solide și o nouă clauză privind garanții instituționale, pentru a se asigura că angajamentele asumate în cadrul negocierilor de aderare vor fi respectate în mod riguros după aderare.

Comisia Europeană invită Consiliul European și Parlamentul European să avanseze discuțiile, pregătirile instituționale și măsurile de politică.

Ca parte a pachetului de extindere pentru anul 2026, Comisia Europeană va prezenta foi de parcurs orientative pentru Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina, cu condiția ca acestea să mențină ritmul reformelor.

De asemenea, Comisia va colabora cu statele membre și cu țările candidate pentru a aduce negocierile de aderare în concordanță cu pregătirile interne ale Uniunii.

În cadrul conferinței de presă susținute în urma reuniunii Colegiului comisarilor privind evaluările din cadrul politicii de preaderare Marta Kos, Comisara europeană pentru Extindere a declarat : „Am identificat patru țări aflate în fruntea procesului de extindere: Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina. În ultimii ani, acestea au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește gradul lor de pregătire.În rapoartele privind extinderea, care vor fi publicate la 28 octombrie, intenționăm să prezentăm foi de parcurs orientative pentru aceste țări.

Detalii :
05.10.2026

Cea de-a 10-a reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană

Reuniunea a fost prezidată de Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, dna Kaja Kallas, care a condus delegația UE, din care făcut parte și comisara pentru extindere, dna Marta Kos. Prim-ministrul Republicii Moldova, dl Vasile Tofan, a condus delegația RM.

În cadrul unei sesiuni restrânse, părțile au facut  schimb de opinii cu privire la provocările mondiale și regionale.
În cadrul Consiliului de Asociere a fost abordata securitatea din regiune,sprijinul Republicii Moldova pentru Ucraina, si situatia in domeniul energetic
 
Un alt subiect al reuniunii a vizat următoarele etape ale procesului de aderare.

Părțile au salutat recenta deschidere a grupurilor tematice 1 (Elemente fundamentale) și 6 (Relații externe), precum și alinierea constantă a Republicii Moldova în cadrul tuturor capitolele acquis-ului UE și, în special, progresele înregistrate de aceasta în ceea ce privește statul de drept, reforma justiției și combaterea corupției. Părțile au declarat că așteaptă cu interes deschiderea restului grupurilor tematice și au subliniat importanța, pentru aderare, a unui sprijin societal larg, inclusiv prin intermediul unei comunicări strategice cu privire la beneficiile și obligațiile care îi revin țării și prin combaterea dezinformării.

UE a evidențiat importanța eforturilor continue ale Republicii Moldova de a consolida un sistem judiciar independent, imparțial și profesionist, inclusiv prin verificarea judecătorilor și a procurorilor. De asemenea, a subliniat necesitatea obținerii unor rezultate solide în ceea ce privește anchetele în cazuri de corupție, urmăririle penale și hotărârile judecătorești definitive. UE a salutat progresele înregistrate cu privire la reforma administrației publice și a subliniat rolul unui serviciu public eficient și profesionist, capabil să furnizeze servicii publice de calitate, precum și al unui proces de reformă incluziv. 
UE a apreciat pozitiv angajamentul Republicii Moldova față de procesele democratice și integritatea electorală, în pofida ingerințelor și a amenințărilor hibride ale Rusiei, constatate pe scară largă, și a subliniat necesitatea de a se consolida și mai mult reziliența împotriva acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine. 
UE și Republica Moldova au condamnat cu fermitate încălcările tot mai frecvente ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către dronele și rachetele rusești, care reprezintă un risc grav pentru siguranța populației din Republica Moldova. UE și-a reafirmat sprijinul neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional. Ambele părți au evidențiat faptul că consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața consecințelor la nivel de securitate ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei contribuie și la stabilitatea și securitatea Europei.

UE a salutat aprofundarea cooperării în chestiuni de politică externă, precum și eforturile Republicii Moldova în direcția alinierii depline la politica externă și de securitate comună a UE și participarea țării la misiunile și operațiile UE din cadrul politicii de securitate și apărare comune a UE. S-a amintit importanța Parteneriatului pentru securitate și apărare UE-Republica Moldova și a fost salutat sprijinul continuu al UE pentru reziliența și capabilitățile de apărare ale Republicii Moldova. UE și-a reafirmat angajamentul de a consolida structurile Republicii Moldova de gestionare a crizelor și de a spori capacitatea acesteia de a contracara amenințările hibride, inclusiv prin intermediul Misiunii de parteneriat a UE în Republica Moldova. UE și Republica Moldova au apreciat de asemenea pozitiv cooperarea lor consolidată din cadrul Instrumentului european pentru pace, prin care UE a alocat 317 de milioane EUR în perioada 2021-2026.

Consiliul de asociere a salutat eforturile Republicii Moldova de a-și consolida reziliența energetică. Moldova a amintit asistența financiară semnificativă pe care a primit-o în acest context. De asemenea, UE și-a reafirmat disponibilitatea de a continua să sprijine această țară.

Părțile au subliniat importanța aprofundării în continuare a cooperării sectoriale și a integrării treptate a Republicii Moldova pe piața internă a UE. În acest context, Consiliul de asociere a salutat beneficiile care decurg din includerea Republicii Moldova în sfera geografică a zonei unice de plăți în euro (SEPA), care facilitează transferuri de bani mai ieftine cu țările UE, în timp ce participarea la Convenția privind un regim de tranzit comun simplifică comerțul transfrontalier. Ambele părți au salutat integrarea Republicii Moldova în regimul UE privind roamingul la prețurile de pe piața națională, care îmbunătățește accesibilitatea din punct de vedere financiar a comunicațiilor mobile pentru călători.

La finalul reuniunii Consiliului Înalta Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Vicepreședinta Comisiei Europene Kaja Kallas, Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, Prim-ministrul Vasile Tofan.cei trei oficiali au susținut o conferință de presă.
În cadrul Conferinței de presă susținută după cel de-al 10-lea Consiliu de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană , a fost anuntat ca Republica Moldova va beneficia de o nouă tranșă de 157 de milioane de euro din Planul de Creștere, după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă, în primul semestru al acestui an.  


"...UE a felicitat Republica Moldova pentru progresele importante înregistrate în punerea în aplicare a angajamentelor de reformă din cadrul Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova. În urma finalizării cu succes a 18 reforme în cursul cele mai recente perioade de raportare, Comisia Europeană a pus astăzi la dispoziția Republicii Moldova 157 de milioane EUR. Astfel, finanțarea bazată pe performanță acordată de UE Republicii Moldova în cadrul mecanismului se ridică, până în prezent, la un total de aproximativ 661 de milioane EUR. UE a salutat angajamentul Republicii Moldova față de stabilitatea macroeconomică și reformele economice, subliniind importanța unei politici monetare solide în contextul presiunilor inflaționiste. A încurajat Republica Moldova să utilizeze asistența din cadrul mecanismului pentru a sprijini reformele de stimulare a creșterii și pentru a continua să îmbunătățească mediul de afaceri... "
RM a realizat, până acum, aproximativ 95% din măsurile prevăzute, pentru perioada respectivă, în Agenda de Reformă, iar noua finanțare va permite continuarea investițiilor în domenii cheie.

Detalii:

05/10/2026

Vizita Prim-ministrului Vasile Tofan la Bruxelles


Prim-ministrul Vasile Tofan a participat la cea de-a 10-a reuniune a Consiliului de Asociere RM – UE, în cadrul căreia au fost evaluate progresele țării noastre în procesul de aderare, implementarea reformelor, cooperarea economică și sectorială, precum și dialogul în domeniul securității. În urma realizării a 18 angajamente din Agenda de Reformă, a fost anunțată o nouă tranșă de 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova din Planul de Creștere al UE, destinată continuării reformelor și realizării investițiilor în domenii esențiale pentru dezvoltarea țării și îmbunătățirea vieții cetățenilor.

Agenda Premierului a inclus și întrevederi cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene Kaja Kallas, Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, Comisarul european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, Comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner și Comisara europeană pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor, Maria Luís Albuquerque, Directorul general al DG ENEST, Gert Jan Koopman, și cu Prim-ministrul Belgiei, Bart De Wever.  Șeful Executivului a participat și la un eveniment public, dedicat Parcursului european al Republicii Moldova și a discutat cu reprezentanți ai mediului de afaceri belgian despre oportunitățile de cooperare economică și investiții.

În cadrul întrevederilor  Prim-ministrului Vasile Tofan cu cei trei membri ai Comisiei Europene: Dan Jørgensen, Comisar european pentru Energie și Locuințe, Magnus Brunner, Comisar european pentru Afaceri Interne și Migrație, și Maria Luís Albuquerque, Comisară europeană pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor s-a discutat despre avansarea pregătirilor Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană și extinderea cooperării în domenii esențiale pentru integrarea țării.

În discuția cu Dan Jørgensen, Comisarul european pentru Energie și Locuințe, accentul a fost pus pe consolidarea securității energetice a Republicii Moldova și pe măsurile necesare pentru reducerea impactului prețurilor ridicate la energie asupra cetățenilor. Premierul a vorbit despre programul de compensații pregătit de Guvern pentru a sprijini familiile vulnerabile în contextul creșterii costurilor la gaze. În condițiile secetei severe din acest sezon, discuțiile au vizat și securitatea aprovizionării cu apă. Prim-ministrul Vasile Tofan a subliniat că Republica Moldova va continua reformele pentru construirea unui sistem energetic mai rezilient, în paralel cu avansarea procesului de aderare și obiectivul de finalizare a negocierilor tehnice până în 2028.

Cu Magnus Brunner, Comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, a fost discutată cooperarea cu Uniunea Europeană în domeniul afacerilor interne și al securității, reformele necesare în aceste sectoare, precum și parteneriatul pentru securitatea frontierei comune și a întregii regiuni. Premierul Vasile Tofan a evidențiat contribuția Republicii Moldova la securitatea regională, menționând că țara noastră nu este doar un beneficiar al solidarității europene, ci și un partener care contribuie activ la securitatea Europei.

La întrevederea cu Maria Luís Albuquerque, Comisara europeană pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor, discuțiile s-au concentrat pe reformele economice ale Republicii Moldova, politica fiscală și măsurile necesare pentru apropierea sectorului financiar de standardele Uniunii Europene. În contextul procesului de aderare, a fost abordată  alinierea sectorului bancar din Republica Moldova la acquis-ul Uniunii Europene în domeniul serviciilor financiare.

Detalii:

01 - 02.10. 2026


Sprijinul UE pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova, integrarea în piața europeană, progresele în domeniul energiei și reformele în curs au fost principalele subiecte ale întrevederii.

Oficialii au discutat despre reformele pe care le implementează Republica Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană și despre progresele înregistrate: îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Planului de creștere pentru Moldova, simplificarea și digitalizarea procedurilor pentru mediul de afaceri, combaterea muncii nedeclarate, gestionarea mai riguroasă a investițiilor publice și a cheltuielilor bugetare. Aceste reforme, alături de cea a administrației publice locale, fac instituțiile mai eficiente, asigură o utilizare mai bună a banilor publici și aduc servicii de calitate mai aproape de cetățeni.

În domeniul energiei, Președinta a evidențiat diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, investițiile în interconexiunile electrice cu Uniunea Europeană și creșterea producției din surse regenerabile. Următoarea etapă, la care se lucrează deja, vizează investiții adiționale în rețelele electrice, în capacități de stocare și în eficiența energetică.

Întrevedere cu Prim-ministrul Vasile Tofan


Oficialii au discutat despre agenda europeană a Republicii Moldova, implementarea Planului de Creștere, atragerea investițiilor și creșterea productivității economiei.

În cadrul conferinței de presă susținută de oficiali, Premierul Vasile Tofan a subliniat că procesul de aderare trebuie să se traducă în rezultate concrete – mai multe investiții, infrastructură mai bună și instituții mai eficiente. Prim-ministrul a reiterat determinarea Guvernului de a menține ritmul reformelor și obiectivul de a pregăti Republica Moldova pentru semnarea Tratatului de aderare în următorii ani.
Premierul s-a referit și la implementarea Planului de Creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, accentuând importanța transformării acestor resurse în investiții și proiecte care contribuie la dezvoltarea economiei.

Comisarul european Valdis Dombrovskis a apreciat progresele Republicii Moldova în implementarea reformelor. Oficialul european a precizat că peste 500 de milioane de euro din Planul de Creștere au fost deja puse la dispoziția țării, iar în prezent sunt evaluate reformele asumate până în iunie 2026, în vederea debursării unei noi tranșe de 157 de milioane de euro. La Conferința de Investiții pentru Moldova din luna iunie au fost anunțate investiții de 641 de milioane de euro din partea instituțiilor financiare internaționale și a investitorilor privați.

Întrevedere cu Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei  Anca Dragu

La discuții au  participat doamna Iwona Piórko, ambasadoarea UE în Republica Moldova, doamna Annika Eriksgård, director general adjunct al Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene (DG ECFIN), și alți membri ai delegației europene.

Guvernatoarea băncii centrale a evidențiat contribuția BNM la alinierea legislației financiare la normele UE, modernizarea sistemelor de plăți și menținerea unui sector financiar rezilient, capabil să susțină dezvoltarea economiei. În acest context, a fost reconfirmată importanța cooperării cu Comisia Europeană pentru avansarea reformelor și aplicarea standardelor europene în domeniile de competență ale băncii centrale.
Un subiect important al întrevederii a fost independența băncii centrale. Guvernatoarea a reafirmat angajamentul BNM pentru alinierea deplină la cerințele europene în acest domeniu și a subliniat rolul independenței instituționale în asigurarea unei politici monetare credibile, menținerea stabilității macroeconomice și financiare și consolidarea încrederii publicului.
Beneficiile concrete ale apropierii de piața europeană au fost evidențiate prin progresele în modernizarea plăților. Participarea Republicii Moldova la Zona unică de plăți în euro (SEPA) facilitează transferurile pentru cetățeni și companii și consolidează legăturile financiare cu Uniunea Europeană.

Participarea la Conferința internațională organizată de Banca Națională a Moldovei, în parteneriat cu Banca Franței și Banca Națională a României. 
Evenimentul a fost dedicat coordonării politicilor economice pentru convergența cu Uniunea Europeană, cu accent pe spațiul fiscal și stabilitatea monetară în contextul accelerării integrării europene. S-au reunit peste 120 de participanți - reprezentanți de nivel înalt ai băncilor centrale, ai autorităților publice, ai organizațiilor internaționale și ai sectorului financiar, oferind o platformă pentru un schimb aprofundat de opinii și experiență privind principalele provocări și oportunități care modelează peisajul financiar în contextul accelerării procesului de integrare europeană.

Detalii: