Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.

Ziua Europei 2026


ZIUA EUROPEI


În fiecare an, de Ziua Europei (9 mai) sărbătorim pacea și unitatea în Europa. Această dată marchează aniversarea „Declarației Schuman”, o propunere istorică făcută în 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe și care a pus bazele cooperării europene. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

La 9 mai 1950, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a rostit un discurs istoric și a prezentat un plan pentru o cooperare mai profundă în Europa. Declarația Schuman a deschis calea către o nouă eră de pace, integrare și cooperare pe întreg continentul, punând bazele Uniunii Europene.

Anul acesta, Ziua Europei va fi și mai specială. Nu numai că marcăm 40 de ani de la aderarea Portugaliei și Spaniei la UE, dar sărbătorim și 40 de ani de la primele aniversări oficiale ale Zilei Europei și de la utilizarea publică a drapelului și imnului UE.

Ziua Europei este sărbătorită și în cele 27 de state membre ale UE, dar și în câteva locații din restul lumii.

Prin evenimente, activități și spații tematice, Ziua Europei vă oferă posibilitatea de a vizita instituțiile europene și de a descoperi cum funcționează ele și care sunt politicile europene importante pentru viața de zi cu zi.

Toate activitățile sunt gratuite și nu este nevoie să vă înregistrați pentru a participa.

Pentru detalii despre evenimentele organizate în Europa, vizitați site-urile  reprezentanțelor Comisiei și birourile de legătură ale Parlamentului European.

Pentru activitățile din restul lumii, urmăriți anunțurile  delegațiilor UE și misiunile și operațiunile în curs.
Evenimente organizate la Bruxelles:
Comitetul European al Regiunilor  ( 9 mai)

Evenimente organizate la Strasbourg, Luxemburg și Frankfurt:

ZIUA EUROPEI 2026 în REPUBLICA MOLDOVA

 Ziua Europei 2026 în Republica Moldova: „Europa ești TU: Pace. Libertate. Creștere.
#ZiuaEuropei2026 #EuropaEștiTu #PaceLibertateCreștere #DiplomațieUE


Ziua Europei este un prilej de a celebra aceste valori și de a reafirma importanța lor fundamentală pentru bunăstarea și siguranța oamenilor. Cu acest prilej, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, împreună cu Statele membre ale UE, au pregătit un program amplu de evenimente culturale, educative și interactive. Totodată, evenimentele vor oferi publicului ocazia de a descoperi mai aproape sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova, inclusiv oportunități oferite de Planul UE de Creștere pentru Moldova.
„Este o onoare să celebrez pentru prima dată Ziua Europei în Republica Moldova, o țară care impresionează prin frumusețea sa, prin bogăția culturii și tradițiilor sale, prin potențialul său de creștere și, mai ales, prin oamenii săi extraordinari. Moldova traversează un moment istoric pe calea sa către Uniunea Europeană – un proces profund de transformare, menit să aducă beneficii concrete cetățenilor: investiții, locuri de muncă mai bune și mai multe oportunități. Să valorificăm pe deplin această oportunitate istorică – pentru pace, pentru libertate, pentru creștere”,
a declarat Iwona Piórko, Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova.

(VIDEO) De Ziua Europei, Ambasadoarea UE, Iwona Piórko, vă invită să descopeți această diversitate, să vă regăsesiți în ea și să o trăiți alături de cei dragi.

 

Ziua Europei va fi marcată alături de cetățenii Republicii Moldova printr-o serie de evenimente culturale și interactive, care vor reflecta sprijinul Uniunii Europene și oportunitățile oferite prin Planul UE de Creștere pentru Moldova

Punctele culminante ale programului din acest an sunt două evenimente de amploare: Orășelul European la Chișinău – pe 9 mai și Orășelul European la Soroca, pe 16 mai.


 Orășelul European din Chișinău (Piața Marii Adunări Naționale)- 9 mai, ora 13:00

În capitala Republicii Moldova, Ziua Europei va fi sărbătorită pe 9 mai printr-un eveniment devenit deja tradițional – Orășelul European din Chișinău (Piața Marii Adunări Naționale), care își va deschide porțile pentru vizitatori începând cu ora 13:00. 
Orășelul European
va reuni 22 de state membre ale Uniunii Europene, 35 de proiecte finanțate de UE, precum și instituții publice din Republica Moldova. Programul de zi va include activități pentru toate vârstele, de la jocuri și concursuri tematice pentru copii până la activități interactive pentru publicul larg. În același timp, scena Orășelului European va deveni un spațiu al diversității culturale europene, găzduind momente artistice inspirate din tradițiile statelor membre ale Uniunii Europene – de la dansuri irlandeze, flamenco spaniol și folclor maghiar, până la muzică franceză și grecească.

Detalii: https://www.facebook.com/events/1321903709809827?active_tab=about

 Orășelul European din Soroca (str. Ștefan cel Mare 5)- 16 mai, ora 14:00
La Soroca, publicul este invitat să participe la Orășelul European (str. Ștefan cel Mare 5) pe 16 mai, începând cu ora 14:00,  pentru a descoperi statele membre ale Uniunii Europene, diversitatea culturilor și tradițiilor acestora, precum și proiectele implementate cu sprijinul UE pentru dezvoltarea locală. Evenimentul va culmina cu un concert, care-și propune să celebreze talentele născute în Republica Moldova, în cadrul căruia vor evolua Gabriel Nebunu, formația Akord și Carla’s Dreams.

Programul în ambele localități va include și întâlniri cu scriitoarea Ionela Hadârcă, care va oferi vizitatorilor în dar volumul său „Prețul zâmbetului”, publicat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

Totodată, Festivalul de Film și Cultură Europeană va avea loc în mai multe localități ale Republicii Moldova, inclusiv sate și orașe, în perioada 9-31 mai. Intrarea este gratuită pentru toți cei care doresc să descopere filmele, dansurile, expozițiile și muzica europeană.

Evenimentele din acest an au loc într-un moment important pentru Republica Moldova, marcat de avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană și de implementarea Planului UE de Creștere pentru Moldova, care sprijină dezvoltarea economică și reformele în beneficiul cetățenilor.



Detalii:

Noutăți CoE-RM - Aprilie 2026

27-28.04.2026

Consiliul Europei solicită aderarea mai largă la Convenția Medicrime

Ca răspuns la amenințarea în creștere reprezentată de produsele medicale contrafăcute și de infracțiunile conexe, Consiliul Europei a făcut apel către țările din Europa și din afara acesteia să adere la Convenția Medicrime. Această creștere a medicamentelor false reprezintă un risc evident pentru sănătatea publică.

Acest apel a fost lansat în contextul unei conferințe internaționale desfășurate la Chișinău, în Republica Moldova, în perioada 27–28 aprilie. Evenimentul s-a încheiat cu un set de recomandări-cheie, inclusiv consolidarea rețelei 24/7, care facilitează cooperarea internațională rapidă și asistența juridică, precum și elaborarea unor orientări pentru a aborda noile amenințări, cum ar fi vânzările online, utilizarea inteligenței artificiale și contrafacerea produselor veterinare sau a substanțelor de îmbunătățire a performanței utilizate în sport.

Participanții au subliniat, de asemenea, necesitatea ca statele să consolideze cooperarea națională între instituții, să extindă parteneriatele internaționale și să îmbunătățească mecanismele de schimb de informații. Alte domenii prioritare includ creșterea gradului de conștientizare publică – în special în ceea ce privește riscurile asociate achizițiilor online – precum și consolidarea protecției victimelor și a accesului la justiție.

Medicamentele false prezintă noi provocări

Produsele medicale contrafăcute au evoluat într-o industrie criminală globală sofisticată, bazată pe tehnologie, care prezintă riscuri serioase pentru sănătatea publică, siguranța pacienților și statul de drept. Se estimează că cel puțin 10% dintre medicamentele din țările cu venituri mici și medii sunt substandard sau false, existând tot mai multe dovezi privind implicarea grupărilor criminale organizate.

Rețelele criminale exploatează din ce în ce mai mult platformele online, rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie criptată pentru a distribui produse medicale contrafăcute sau ilegale. Medicamentele foarte solicitate, cum ar fi tratamentele pentru slăbit și diabet, precum și substanțele de îmbunătățire a performanței utilizate în sport, sunt ținte frecvente.

În același timp, tehnologiile emergente, inclusiv inteligența artificială, sunt utilizate pentru a genera recomandări false, iar elementele de securitate, precum codurile QR, pot fi ușor replicate și utilizate abuziv.

Alte preocupări includ contrafacerea medicamentelor veterinare, care prezintă riscuri atât pentru sănătatea animalelor, cât și pentru siguranța alimentară, precum și circulația tot mai mare a produselor medicale ilegale în sport și în sistemele antidoping.

Convenția Medicrime

Convenția Medicrime oferă un cadru juridic internațional unic și cuprinzător pentru incriminarea acestor activități, inclusiv contrafacerea produselor medicale, fabricarea și distribuția ilegală a acestora, precum și alte infracțiuni similare.

Implementarea sa este susținută de Comitetul părților, care monitorizează respectarea prevederilor și oferă orientări, precum și de rețeaua 24/7.

Conferința a fost organizată de Consiliul Europei în parteneriat cu Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din cadrul Ministerului Sănătății al Republica Moldova. Evenimentul a reunit factori de decizie, autorități judiciare și de aplicare a legii, experți în sănătate publică, agenții de reglementare și organizații internaționale, având ca scop consolidarea cooperării transfrontaliere, promovarea unei abordări multidisciplinare și schimbul de bune practici operaționale și expertiză.

Recomandări cheie

1. Extinderea aderării la Convenția MEDICRIME

  • Încurajarea statelor care nu sunt încă părți să adere la Convenție
  • Sprijinirea alinierii legislației naționale la standardele acesteia

2. Consolidarea rețelei 24/7

  • Îmbunătățirea cooperării internaționale rapide
  • Organizarea de instruiri și schimburi de bune practici
  • Desemnarea autorităților competente la nivel național

3. Combaterea noilor amenințări

  • Elaborarea de ghiduri pentru:
    • vânzările online de produse medicale
    • utilizarea inteligenței artificiale în fraude
    • falsificarea medicamentelor veterinare
    • substanțele utilizate în sport

4. Întărirea cooperării instituționale

  • Consolidarea colaborării între autoritățile naționale (sănătate, poliție, vamă, justiție)
  • Extinderea parteneriatelor internaționale

5. Îmbunătățirea schimbului de informații

  • Dezvoltarea mecanismelor eficiente de partajare a datelor
  • Cooperare mai strânsă între state și organizații internaționale

6. Creșterea gradului de conștientizare publică

  • Campanii de informare privind riscurile medicamentelor falsificate
  • Avertizarea asupra pericolelor cumpărăturilor online

7. Protecția victimelor și accesul la justiție

  • Consolidarea mecanismelor de protecție a victimelor
  • Facilitarea accesului la remedii legale și compensații

La 29 aprilie, Comitetul părților la convenție a adoptat, de asemenea, un nou raport intitulat „Convenția Medicrime în era inteligenței artificiale: provocări și oportunități”.

Sursa

În premieră, Republica Moldova găzduiește conferința internațională MEDICRIME 2026

*     *      *

23.04.2026

Adunarea sprijină creatorii de conținut în fața companiilor de inteligență artificială

Adunarea Parlamentară recunoaște rolul esențial pe care legislația privind drepturile de autor îl joacă în susținerea industriilor creative din Europa. Aceste sectoare se confruntă cu provocări generate de dezvoltarea inteligenței artificiale (IA), în special prin utilizarea conținutului protejat fără permisiune în procesul de antrenare a sistemelor IA, iar legislația actuală este insuficientă pentru a răspunde acestor provocări. Rezoluția solicită reglementări clare pentru protejarea titularilor de drepturi, propunând un echilibru între inovație și drepturile creatorilor. Raportul cere acțiuni concrete, inclusiv transparență obligatorie din partea furnizorilor de IA cu privire la datele utilizate, remunerare echitabilă pentru creatori și reguli privind etichetarea conținutului generat de IA. De asemenea, se pune accent pe protejarea drepturilor la personalitate ale cetățenilor și a muncii artiștilor interpreți împotriva deepfake-urilor, precum și pe promovarea educației media și informaționale ca instrument pentru înțelegerea publică a IA.

APCE solicită o reglementare echilibrată a inteligenței artificiale, care să consolideze sectorul creativ și să protejeze cetățenii și democrația în ansamblu.

Aprobând o rezoluție bazată pe un raport elaborat de Mogens Jensen (Danemarca, SOC), APCE a declarat că actualele legi privind drepturile de autor din Europa „nu sunt nici clare, nici adecvate scopului” în ceea ce privește antrenarea sistemelor de IA, subliniind că acest cadru juridic favorizează interesele marilor companii tehnologice, în timp ce interesele creatorilor sunt marginalizate.

Adunarea a cerut o serie de măsuri pentru „a echilibra drepturile și interesele furnizorilor de IA și ale titularilor de drepturi, astfel încât inovația să nu fie realizată în detrimentul creatorilor și pentru a proteja cetățenii și democrația împotriva abuzului de instrumente IA”.

Statele membre ar trebui să interzică distribuirea neautorizată a deepfake-urilor și să impună ca conținutul generat de IA să fie clar etichetat într-un mod „lizibil de mașini, interoperabil și ușor de identificat de către oameni”.

De asemenea, artiștii interpreți ar trebui protejați împotriva distribuirii neautorizate a unor prestații false generate de sisteme IA.

În final, Adunarea a solicitat furnizorilor de IA „să asigure transparența datelor utilizate pentru antrenarea IA și să manifeste deschidere pentru dialog și bună-credință în negocierile cu titularii de drepturi”.

*     *     *

22.04.2026

Mihai Popșoi prezintă prioritățile Președinției Republicii Moldova înaintea reuniunii ministeriale de la Chișinău

În timpul Președinției sale, Republica Moldova a urmărit să consolideze capacitatea Consiliului Europei de a se adapta la noile realități într-o lume din ce în ce mai incertă: „Aceasta nu trebuie doar să reacționeze la crize, ci să acționeze înaintea lor”, a declarat viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi.

Președinția Republicii Moldova: priorități și realizări

Președinția a acordat prioritate drepturilor femeilor, inclusiv prin implementarea eficientă a Convenția de la Istanbul și prin adoptarea unei noi recomandări pentru stoparea violenței împotriva femeilor și fetelor.

Drepturile sociale au fost, de asemenea, în centrul atenției, printr-o declarație care reafirmă că acestea nu sunt secundare, ci fundamentale. „Ele stau la baza justiției sociale, susțin forța economică și deschid calea pentru exercitarea deplină a tuturor celorlalte drepturi”, a subliniat ministrul.

Evidențiind tendințele pozitive în implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, acesta a menționat că tot mai multe cauze sunt închise și se înregistrează progrese semnificative în numeroase țări. „Credibilitatea Convenției Europene a Drepturilor Omului se bazează în mod fundamental pe executarea hotărârilor Curții. Toate statele membre trebuie să își respecte pe deplin obligațiile”, a declarat el.

Alte priorități includ democrația locală, participarea tinerilor printr-o nouă Cartă europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională, precum și protecția jurnaliștilor.

În perspectiva reuniunii miniștrilor de externe la Chișinău (15 mai)

La reuniunea de la Chișinău de luna viitoare, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei va reafirma sprijinul său pentru Ucraina, în special prin avansarea procesului de creare a unui tribunal special pentru crima de agresiune. „Republica Moldova se numără printre statele angajate să fie membru fondator”, a declarat ministrul.

„Rămâne de o importanță capitală ca convenția [de instituire a unei Comisii Internaționale pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina] să intre în vigoare cât mai curând posibil”, a adăugat el.

De asemenea, se așteaptă ca Comitetul Miniștrilor să adopte o declarație politică privind aspecte legate de migrație și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, subiect care a generat dezbateri politice intense în rândul statelor membre ale Consiliului Europei.

Ministrul a salutat totodată Noul Pact Democratic pentru Europa ca un „răspuns colectiv pentru consolidarea fundamentelor democrației, pentru a o face mai rezilientă și pentru a asigura relevanța acesteia pentru cetățeni”.

La Chișinău, statele europene vor aborda și problema manipulării informaționale externe și a ingerințelor, urmând să adopte o strategie pentru acțiunea externă a Consiliului Europei, menită să sprijine securitatea democratică și ordinea internațională bazată pe reguli.

„Multilateralismul rămâne cel mai puternic instrument al nostru în apărarea democrației, protejarea drepturilor omului și asigurarea durabilității ordinii internaționale bazate pe reguli”, a declarat Mihai Popșoi.

„Experiența Republicii Moldova arată că reziliența democratică, instituțiile puternice și oamenii curajoși pot face față chiar și celor mai complexe presiuni. Mai mult decât atât, aceasta se poate reînnoi”, a concluzionat el.

Sursa

*     *     *

20-24.04.2026

Adunarea Parlamentară își desfășoară sesiunea plenară de primăvară la Strasbourg

Discursurile Președintelui Colegiului Prezidențial al Bosniei și Herțegovinei, Denis Bećirović, și ale ministrului pentru Europa și afaceri externe al Franței, Jean-Noël Barrot, se numără printre punctele principale ale sesiunii plenare de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care a avut loc la Strasbourg în perioada 20–24 aprilie 2026.

Alte momente importante au inclus dezbateri privind violența și discursul instigator la ură împotriva politicienilor, protejarea libertății de religie și credință în Europa și abolirea pedepsei cu moartea în toate circumstanțele, cu participarea lui Antoinette Chahine, apărătoare a drepturilor omului și fostă deținută condamnată la moarte, și a Barbarei Lochbihler, comisar în cadrul Comisiei Internaționale împotriva Pedepsei cu Moartea.


A avut loc o dezbatere comună privind îmbunătățirea implementării Convenției de la Istanbul – tratatul Consiliului Europei care vizează prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor – prin valorificarea lecțiilor învățate, precum și privind promovarea unei culturi a consimțământului, cu participarea ministrului egalității din Spania, Ana Redondo.

De asemenea, a avut loc ceremonia de decernare a Premiului Muzeului Consiliului Europei 2026, acordat muzeului Young V&A din Londra, filiala pentru copii, tineri și familii a Muzeului Victoria și Albert.

Mihai Popșoi, viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe al Republicii Moldova, a prezentat în fața Adunării activitatea Comitetului de Miniștri – organul executiv al Consiliului Europei – și a răspuns la întrebările adresate de membri.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a susținut, de asemenea, obișnuita sesiune de întrebări și răspunsuri, iar Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, și-a prezentat raportul anual de activitate pentru 2025.

Alte dezbateri incluse pe agendă au vizat urmărirea veniturilor provenite din infracțiunile denunțate de Sergei Magnitsky, combaterea dumpingului social și a exploatării muncii, precum și aplicarea eficientă a drepturilor de autor.

Adunarea a discutat, de asemenea, procedura de alegere a judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și a avut dezbateri privind observarea alegerilor anticipate pentru Adunarea din Kosovo.

Sursa

Pagina sesiunii

*     *     *

08.04.2026

Nouă Recomandare a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei solicită mai multă transparență și o supraveghere mai puternică a algoritmilor platformelor online

În actualul ecosistem digital, un număr restrâns de platforme puternice determină ce văd și cu ce interacționează utilizatorii prin intermediul unor sisteme opace și lipsite de responsabilitate. Designul orientat spre profit este adesea realizat în detrimentul drepturilor utilizatorilor și al integrității informației. Această situație poate lăsa persoanele expuse riscurilor, fără transparența și instrumentele necesare pentru a lua decizii informate privind experiența lor online.

Consiliul Europei, prin Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care reprezintă guvernele celor 46 de state membre, a adoptat o nouă Recomandare adresată statelor membre privind siguranța online și responsabilizarea utilizatorilor și a creatorilor de conținut. Documentul stabilește o abordare cuprinzătoare, bazată pe drepturile omului, privind responsabilitatea platformelor în Europa.

Cum ar putea această recomandare să ajute cetățenii?

Recomandarea solicită o transparență mai mare, responsabilitate democratică și o supraveghere consolidată din partea autorităților publice independente și a societății civile în ceea ce privește modul în care platformele care găzduiesc conținut generat de utilizatori — în special cele de mari dimensiuni — își proiectează interfețele și algoritmii, precum și modul în care evaluează și gestionează riscurile pe care le prezintă pentru drepturile omului și procesele democratice.

Acest nou instrument juridic reafirmă faptul că protecția utilizatorilor și garanțiile solide pentru libertatea de exprimare trebuie să constituie o parte integrantă a regulilor privind responsabilitatea platformelor.

Recomandarea promovează un mediu favorabil libertății de exprimare online, în care toată lumea — inclusiv femeile, copiii și alte grupuri expuse unor riscuri sporite — poate participa liber și în siguranță. În acest context, documentul oferă statelor orientări clare pentru legislația, reglementările și practicile lor în abordarea riscurilor și prejudiciilor online, precum dezinformarea, discursul de ură, hărțuirea și discriminarea algoritmică.

Recomandarea stabilește principii care clarifică responsabilitățile respective ale statelor, platformelor online și creatorilor de conținut.

De asemenea, este promovat conceptul de „responsabilizare prin design”, care presupune oferirea utilizatorilor unui control real asupra experienței lor online, prin instrumente și drepturi concrete, precum și sprijinirea creatorilor de conținut în îndeplinirea responsabilităților lor atunci când creează și distribuie materiale.

Totodată, recomandarea subliniază necesitatea unor măsuri proporționale, bazate pe dovezi și adoptate în interesul superior al copiilor, pentru a-i proteja de riscurile din mediul online, inclusiv prin mecanisme atent concepute de verificare a vârstei, care respectă dreptul la viață privată.


*     *     *

08.04.2026

Republica Moldova numește un nou Reprezentant Permanent pe lângă Consiliul Europei

Comisia pentru politică externă a Parlamentului Republicii Moldova a aprobat numirea diplomatului Victor Lapusneanu în funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova, Reprezentant Permanent pe lângă Consiliul Europei la Strasbourg, Franța. Decizia face parte dintr-un proces mai amplu de reînnoire a corpului diplomatic al țării.

Cu o experiență de peste 20 de ani în serviciul diplomatic, Victor Lăpușneanu a activat în mai multe direcții ale Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv în domeniul dreptului internațional și al cooperării multilaterale. De-a lungul carierei sale, el a ocupat diferite funcții diplomatice și a lucrat în misiuni externe la Berlin, Vilnius și de două ori la Strasbourg, inclusiv în calitate de Reprezentant Permanent Adjunct pe lângă Consiliul Europei.

Din august 2022, diplomatul a condus Direcția Cooperare Multilaterală din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, coordonând participarea Republicii Moldova la organizații internaționale precum ONU, Consiliul Europei, OSCE și NATO. Experiența acumulată în aceste domenii este considerată esențială pentru consolidarea dialogului și cooperării dintre Republica Moldova și Consiliul Europei.

Sursa

*     *     *

08.04.2026

Republica Moldova: un nou raport GRECO evaluează progresele în aplicarea măsurilor anticorupție pentru guvernul central și organele de aplicare a legii


Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) a făcut public Raportul de conformitate din cadrul Rundei a cincea de evaluare privind Republica Moldova, care prezintă o evaluare a progreselor realizate de țară în implementarea recomandărilor GRECO menite să prevină corupția și să promoveze integritatea la nivelul guvernului central (funcțiile executive de vârf) și al agențiilor de aplicare a legii.

Raportul a fost adoptat de GRECO în cadrul celei de-a 102-a reuniuni plenare, desfășurate la Strasbourg în perioada 23–27 martie 2026.

Detalii

*     *     *

31.03.2026 - 02.04.2026

Sesiunea a 50-a a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei


Cea de-a 50-a sesiune a Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei s-a desfășurat la Strasbourg în perioada 31 martie – 2 aprilie 2026, reunind reprezentanți ai autorităților locale și regionale din cele 46 de state membre ale Consiliul Europei. Reuniunea a constituit o sesiune cu semnificație simbolică, marcând o etapă importantă în activitatea Congresului, instituția care reprezintă aproximativ 130.000 de comunități locale și regionale din Europa și care are rolul de a promova democrația locală, participarea cetățenilor și buna guvernare la nivel local și regional.

Agenda sesiunii a inclus dezbateri politice, prezentarea rapoartelor de monitorizare, schimburi de bune practici și adoptarea unui număr important de rezoluții și recomandări privind consolidarea democrației locale, protecția drepturilor omului și provocările contemporane cu care se confruntă autoritățile locale și regionale.

Un moment important al sesiunii a fost alegerea noii conduceri a Congresului. În urma votului delegaților, Gunn Marit Helgesen (Norvegia) a fost aleasă în funcția de președinte al Congresului. În discursul său inaugural, aceasta a subliniat importanța consolidării democrației locale într-un context european marcat de tensiuni geopolitice, dezinformare și provocări economice și sociale.

Un alt moment instituțional relevant a fost intervenția reprezentantului Republicii Moldova, Alexei Buzu, secretar general al Guvernului, care a prezentat prioritățile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026). 

În cadrul sesiunii plenare, Alexei Buzu, secretar general al Guvernului Republica Moldova, a prezentat prioritățile Președinției moldovenești a Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei.

Alexei Buzu, Secretar General al Guvernului Republicii Moldova, a adresat cea de-a 50-a sesiune a Congresului la 1 aprilie, vorbind în numele Președinției moldovenești a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. În declarația sa, Secretarul General Buzu a pus democrația locală și buna guvernare în centrul rezilienței democratice, subliniind importanța cooperării în fața provocărilor comune.

„Consiliul Europei a fost un adevărat partener pentru Republica Moldova. Activitatea sa în domeniul autonomiei locale ne-a ghidat să abordăm ceea ce consider a fi cea mai importantă reformă a noastră – reconstrucția administrației publice locale”, a declarat el, mulțumind atât Congresului, cât și Consiliului pentru sprijinul continuu și dialogul constructiv. Secretarul General a menționat că Carta Europeană a Autonomiei Locale reprezintă „piatra de temelie a rezilienței democratice” în Republica Moldova.

De asemenea, și-a reafirmat angajamentul ferm al țării sale de a sprijini Ucraina: „Angajamentul nostru față de Ucraina depășește cuvintele. Comisia Internațională de Reclamatii pentru Ucraina, co-gazduită de Consiliul Europei și Țările de Jos, este în curs de înființare pentru a asigura justiția și despăgubirile.”

Dl Buzu a subliniat și rolul esențial al drepturilor sociale în menținerea stabilității și securității democratice, făcând referire la o conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană, desfășurată la Chișinău în martie 2026: „A investi în drepturile sociale înseamnă a investi în viitorul democrației însăși. Stabilitatea și securitatea democratică pot fi realizate doar acolo unde drepturile sociale sunt protejate corespunzător”, a declarat Secretarul General, invitând statele membre să plaseze aceste drepturi în centrul Noului Pact Democratic pentru Europa al Consiliului Europei.

El a subliniat, de asemenea, importanța participării tinerilor, făcând referire la Conferința Ministerială privind Tineretul desfășurată în Malta în octombrie anul trecut, care a adoptat atât o Declarație Finală, cât și o Rezoluție privind stabilirea unui Cadru de Referință al Consiliului Europei privind perspectiva tinerilor: „Când tinerii se regăsesc în deciziile noastre, investesc în democrație. Am văzut acest lucru. Funcționează. Și trebuie să devină practică standard, nu o excepție.”

În încheierea intervenției sale, Secretarul General Buzu a reînnoit invitația adresată președintei recent alese a Congresului, Gunn Marit Helgesen (Norvegia, PPE/CCE), la 135-a sesiune a Comitetului de Miniștri, care va avea loc la Chișinău în mai anul acesta, consolidând „spiritul de cooperare continuă și dialog constructiv” între Congres și Comitetul de Miniștri.

Temele politice majore ale sesiunii și documentele adoptate

Democrația electorală la nivel local și integritatea alegerilor

Un subiect central al sesiunii l-a constituit consolidarea standardelor democratice privind organizarea alegerilor locale și regionale. Dezbaterea a evidențiat importanța integrității proceselor electorale, a transparenței competiției politice și a protejării autonomiei administrațiilor locale în contextul presiunilor politice și al dezinformării. În urma dezbaterii, Congresul a adoptat:

  • Recommendation 546 (2026) – Ensuring free local and regional elections / Asigurarea alegerilor libere la nivel local și regional
  • Resolution 523 (2026) – Integrity of local and regional elections / Integritatea alegerilor locale și regionale

Aceste documente formulează recomandări pentru statele membre privind consolidarea cadrului legal și instituțional care garantează desfășurarea corectă a alegerilor la nivel local.

Protecția aleșilor locali împotriva violenței și intimidării

Congresul a analizat fenomenul tot mai frecvent al amenințărilor, intimidării și agresiunilor împotriva aleșilor locali și regionali, considerat o amenințare directă la adresa democrației locale. În cadrul dezbaterii s-a subliniat că presiunile politice, discursul de ură și violența pot afecta funcționarea instituțiilor locale și pot descuraja participarea la viața publică. În acest context, Congresul a adoptat:

  • Recommendation 549 (2026) – Violence against local and regional elected representatives / Violența împotriva aleșilor locali și regionali
  • Resolution 524 (2026) – Violence against local and regional elected representatives / Violența împotriva aleșilor locali și regionali

Textele solicită statelor membre să consolideze mecanismele de prevenire și sancționare a violenței împotriva reprezentanților aleși.

Inteligența artificială și administrația publică locală

Un alt subiect major al sesiunii a vizat utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în administrația publică locală. Congresul a analizat oportunitățile oferite de aceste tehnologii pentru îmbunătățirea serviciilor publice, dar și riscurile legate de protecția datelor, transparența algoritmică și responsabilitatea democratică. În urma dezbaterii au fost adoptate:

  • Recommendation 550 (2026) – Strengthening the capacities of local and regional authorities in the use of artificial intelligence / Consolidarea capacităților autorităților locale și regionale în utilizarea inteligenței artificiale
  • Resolution 527 (2026) – Strengthening the capacities of local and regional authorities in the use of artificial intelligence / Consolidarea capacităților autorităților locale și regionale în utilizarea inteligenței artificiale

Documentele promovează utilizarea responsabilă și etică a inteligenței artificiale în administrația locală.

Drepturile sociale la nivel local și regional

Congresul a discutat rolul administrațiilor locale în implementarea drepturilor sociale, în special în domenii precum locuința, accesul la servicii sociale, incluziunea comunitară și reducerea inegalităților teritoriale. Autoritățile locale sunt considerate actori esențiali în aplicarea politicilor sociale la nivelul comunităților. În urma dezbaterii au fost adoptate:

  • Recommendation 547 (2026) – Social rights at local and regional levels / Drepturile sociale la nivel local și regional
  • Resolution 525 (2026) – Social rights at local and regional levels / Drepturile sociale la nivel local și regional

Aceste documente subliniază responsabilitatea autorităților locale în implementarea standardelor sociale europene și în consolidarea coeziunii teritoriale.

Aplicarea standardelor Convenției europene a drepturilor omului la nivel local

Un alt subiect important al sesiunii a vizat modul în care autoritățile locale și regionale pot integra standardele drepturilor omului în activitatea lor. Dezbaterea s-a bazat pe jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și pe necesitatea consolidării culturii drepturilor omului în administrațiile locale. În acest context au fost adoptate:

  • Recommendation 548 (2026) – Implementation of the European Convention on Human Rights by local and regional authorities: lessons from the case law of the European Court of Human Rights / Implementarea Convenției europene a drepturilor omului de către autoritățile locale și regionale: lecții din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
  • Resolution 526 (2026) – Implementation of the European Convention on Human Rights by local and regional authorities / Implementarea Convenției europene a drepturilor omului de către autoritățile locale și regionale

Documentele oferă orientări pentru integrarea standardelor drepturilor omului în politicile publice locale și în activitatea administrațiilor teritoriale.

Sursa
Agenda sesiunii live

t.ly/QdC21

Noutăți UE-RM - Aprilie iunie 2026

28-30.04.2026

Vizita de lucru la Roma a
 Cristinei Gherasimov, Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană
Pe agenda vizitei sunt prevăzute întrevederi cu oficiali italieni, audieri în Senat și Camera Deputaților și voi participa la Conferința dedicată parcursului european al Republicii Moldova.

Agenda vizitei include o întrevedere cu Tommaso Foti, ministru pentru Afaceri Europene, PPNR și Politica de Coeziune, precum și audieri în Comisia pentru politici UE și Comisia pentru afaceri externe și apărare din Senatul Italiei. De asemenea, oficialul moldovean participă la audieri în Comisia pentru afaceri externe și comunitare și în Comisia pentru politici UE din Camera Deputaților.
În cadrul vizitei, Cristina Gherasimov va participa la conferința „Cooperarea regională și rolul Inițiativei Central Europene în extinderea Uniunii Europene: parcursul Republicii Moldova spre aderare” și va avea un dialog cu studenții de la Luiss School of Government.
  • întrevedere cu Tommaso Foti, ministrul pentru Afaceri Europene
Discuțiile au vizat progresele din procesul de negocieri pentru aderarea la UE, prioritățile pentru următoarele luni și sprijinul Italiei în acest sens. 
"Am vorbit și despre comunitatea mare de moldoveni din Italia, apreciată pentru contribuția pe care o are în economia și în societatea italiană", a spus Cristina Gherasimov.
  • întrevedere cu  Edmondo Cirielli, viceministrul Afacerilor Externe al Italiei
Discuțiile s-au axat pe continuarea reformelor începute acum patru ani, despre parteneriatul și legătura strânsă dintre RM și Italia în domeniul securității energetice, economice și sociale, dar și despre cum putem atrage mai multe investiții italiene în Moldova.

  • audieri în Senat și Camera Deputaților, în cadrul ședințelor comune ale Comisiilor Afaceri Externe și Apărare, și a Comisiilor pentru Politici UE
S-a discutat despre situația actuală pe agenda europeană a RM și reformele aflate în  în desfășurare,  precum și despre prioritățile pentru următorii ani: consolidarea statului de drept, dezvoltarea economiei și sporirea rezilienței.
"Moldova este o țară mică, dar cu ambiții mari. Obiectivul nostru este să ne ancorăm democrația într-un spațiu al libertății, demnității și prosperității. Cu sprijinul partenerilor noștri, vom reuși", a spus Cristina Gherasimov.
  • participare a Conferința „Cooperarea regională și extinderea Uniunii Europene: parcursul RM spre UE”, organizată de Ambasada țării RM la Roma, împreună cu Ambasada României în Italia și Institutul „Luigi Sturzo”
„Am vorbit, împreună cu reprezentații autorităților italiene, experții, profesorii și societatea civilă din Italia, despre progresele din ultimii ani și eforturile care se depun acasă pentru a face schimbările necesare și pentru a avansa pe drumul spre UE”, a spus Cristina Gherasimov.

În parcursul european al RM, cooperarea regională este un element cheie în procesul de modernizare a țării. Un rol important în acest sens îl are Inițiativa Central Europeană, care facilitează accesul la proiecte regionale și resurse pentru dezvoltare - de la conectivitate și transport, până la energie și inovare.

Viceprim-ministra Gherasimov susține că, pentru RM, acest format de cooperare regională, este un sprijin în procesul de aderare, prin schimb de experiență și proiecte comune - de securitate, energie și conectivitate, de consolidare a capacităților instituționale, dar ne deschide și noi parteneriate: „Fiind uniți la nivel regional, vom fi mai puternici în Europa”.

 Detalii:
27.04.2026
Vizita de lucru a membrei Curții Europene de Conturi, Laima Liucija Andrikienė în Moldova

  • întrevedere cu Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță
Discuțiile au vizat eficiența utilizării și gestionării fondurilor UE, prioritățile de reformă în domeniul finanțelor publice, precum și progresele în armonizarea legislației naționale cu cea europeană. Totodată, au fost abordate reformele administrației publice locale, cu accent pe consolidarea capacităților instituționale, sporirea transparenței și responsabilizarea utilizării fondurilor publice, atât la nivel central, cât și local.
Reprezentanții Curții Europene de Conturi au reconfirmat sprijinul pentru Moldova, precum și disponibilitatea de a contribui în continuare la consolidarea instituțiilor și avansarea procesului de integrare europeană.
  • întrevedere cu Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov
Discuțiile s-au axat pe ultimele evoluții din procesul de negocieri pentru aderarea la UE și pașii următori de pe agenda europeană a Republicii Moldova.

„Am vorbit și despre sprijinul constant oferit de Uniunea Europeană Republicii Moldova în perioadele de criză și despre cât de importantă este această susținere pentru reformele complexe din domenii precum justiția, mediul și agricultura”, a spus Cristina Gherasimov.
  • Vizita la Curtea de Conturi a Republicii Moldova
Din componența delegației au făcut parte Laima Andrikienė, membră a Curții de Conturi Europene, pe Tomas Mackevičius, șeful Cabinetului, Ramona Bortnowschi, manager principal, precum și pe auditorii CCE, Piotr Senator și Michele Scardone. Reprezentanții CCE au fost însoțiți de Wojciech Paczynski, manager de program al Delegației UE în Republica Moldova.

Discuțiile au vizat progresele înregistrate de Curtea de Conturi în procesul de armonizare a cadrului normativ național cu standardele și bunele practici europene, precum și eforturile instituției de consolidare a capacităților sale profesionale. O atenție deosebită a fost acordată măsurilor de îmbunătățire a transparenței, responsabilizării în utilizarea fondurilor publice și fortificării sistemelor de control și management financiar.

În cadrul dialogului, au fost abordate un șir de aspecte importante și actuale pentru Curtea de Conturi a Republicii Moldova, inclusiv necesitatea consolidării independenței Instituției Supreme de Audit, în conformitate cu standardele internaționale și principiile fundamentale aplicabile. Totodată, a fost evidențiată importanța promovării rolului Curții de Conturi în arhitectura guvernanței publice, prin consolidarea capacității sale de a contribui la transparență, responsabilitate și buna administrare a resurselor publice.

Un subiect distinct al discuțiilor l-a constituit implementarea Planului de Creștere pentru RM, inclusiv importanța instituirii unor mecanisme eficiente de monitorizare, control și audit al utilizării fondurilor externe și al reformelor susținute prin acest instrument. În acest context, părțile au subliniat necesitatea asigurării unui cadru instituțional clar, eficient și compatibil cu practicile europene.

De asemenea, au fost abordate aspecte ce țin de organizarea funcției de Autoritate de Audit, fiind reiterată importanța delimitării clare a atribuțiilor și evitării concentrării unor competențe incompatibile în cadrul Instituției Supreme de Audit. În acest sens, a fost remarcat faptul că funcția de Autoritate de Audit urmează să fie organizată în afara Curții de Conturi, în concordanță cu bunele practici europene și cu necesitatea menținerii independenței și mandatului constituțional al instituției.
  • întrevedere cu Președinta CCRM, Tatiana Șevciuc
Subiectele abordate au inclus eficiența utilizării și gestionării fondurilor UE, precum și prioritățile de reformă în domeniul auditului public extern, în contextul parcursului de integrare europeană al Republicii Moldova.

Detalii:
24.04.2026
Reuniunea a 17-a a Platformei Societății Civile UE–Moldova: apel pentru deschiderea negocierilor de aderare pe capitolele fundamentale și consolidarea reformelor

În deschiderea reuniunii, Co-președinta Platformei, Liliana Palihovici, a subliniat rolul societății civile în procesul de aderare.
Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a vorbit despre etapa la care se aflǎ Republica Moldova în procesul de negocieri pentru aderare și despre prioritățile pentru următoarele luni.
Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale a RM, a subliniat importanța alinierii politicilor sociale la standardele europene, în contextul procesului de aderare.
Cristian Pîrvulescu, co-președinte al Platformei, a evidențiat progresele RM în parcursul său european și importanța consolidării reformei justiției, subliniind inclusiv perspectiva unei creșteri economice accelerate și a consolidării instituționale.
În cadrul dezbaterilor, membrii Platformei au salutat progresele înregistrate în procesul de integrare europeană și au subliniat necesitatea accelerării etapelor următoare ale negocierilor de aderare.

În declarația finală, participanții au cerut deschiderea oficială, fără întârzieri, a negocierilor pe capitolele fundamentale, în contextul progreselor realizate de RM și al angajamentelor asumate la nivel european.
Platforma a subliniat necesitatea implicării reale a societății civile în procesul decizional, precum și consolidarea capacității administrative și a mecanismelor de consultare publică, inclusiv în procesul de reformă a administrației publice locale.

În domeniul justiției, Platforma a exprimat îngrijorări privind modificările legislative referitoare la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor (vetting), subliniind necesitatea menținerii imparțialității procesului. De asemenea, au fost formulate recomandări privind repartizarea aleatorie a dosarelor, reducerea duratei de examinare a cauzelor, modernizarea infrastructurii instanțelor, îmbunătățirea funcționării Institutului Național al Justiției și accelerarea digitalizării sistemului judiciar.

Detalii:

    23- 24.04.2026
    Agenda vizitei oficialului european a inclus întrevederi cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, și conducerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. De asemenea, programul cuprinde consultări cu reprezentanții societății civile, ai patronatelor, sindicatelor și mediului de afaceri.

    întrevedere cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu
    Discuțiile au vizat parcursul european al țării, etapele procesului de aderare la Uniunea Europeană și importanța asigurării transparenței în procesul decizional.

    În cadrul întrevederii, Igor Grosu a subliniat rolul esențial al societății civile, apreciind nivelul ridicat de implicare și profesionalism al organizațiilor din RM, care contribuie activ la procesul de reformă și apropiere de standardele europene.
    • întrevedere cu Premierul Alexandru Munteanu
    Discuțiile s-au axat pe situația regională actuală, consecințele agresiunii ruse în Ucraina, dosarul transnistrean, combaterea propagandei și protejarea spațiului informațional. avansarea parcursului european al RM și cooperarea dintre RM și Comitetul Economic și Social European, 

    Un alt subiect important al discuțiilor a fost fortificarea rolului societății civile și implicarea tinerilor, inclusiv în procesul de aderare la UE. Premierul Munteanu a menționat că Guvernul menține un dialog activ cu reprezentanții societății civile. 

    Președintele CESE a exprimat susținerea puternică pentru integrarea țării noastre în Uniunea Europeană și disponibilitatea de a oferi sprijin în domeniile muncii și protecției sociale.

    • întrevedere cu Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov
    „Am vorbit despre reformele pe care le facem acasă, progresele de pe agenda noastră europeană, dar și despre implicarea societății civile și a tinerilor în grupurile de lucru și în luarea deciziilor în procesul de negocieri pentru aderarea la UE”, a spus Cristina Gherasimov.
    Viceprim-ministra Gherasimov a susținut că societatea civilă este un partener esențial în pregătirea RM pentru aderarea la UE.
    • întrevedere cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu
    Agenda discuțiilor a vizat parcursul de aderare al RM la Uniunea Europeană, cu accent pe continuarea reformelor și deschiderea negocierilor pe capitolele fundamentale.
    Prin activitatea sa, CESE sprijină Moldova și parcursul european al țării prin proiecte ce contribuie la consolidarea societății civile, prin valorificarea expertizei în domeniul politicilor sociale și al ocupării forței de muncă, precum și prin promovarea dialogului între organizațiile din țară și instituțiile Uniunii Europene.
     
    24.04.2026 
    Participarea la cea de-a 17-a reuniune a Platformei Societății Civile Uniunea Europeană – Republica Moldova

    În cadrul sesiunii inaugurale, președintele Comitetului Economic și Social European, Seamus Boland, a subliniat importanța strategică a Republicii Moldova în procesul de extindere al Uniunii Europene și rolul esențial al societății civile în susținerea reformelor.
    „Aceasta este prima mea vizită, în calitate de președinte al Comitetului Economic și Social European, într-o țară candidată la UE, ceea ce arată importanța strategică pe care o acordăm aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Fac apel la menținerea ritmului reformelor și la implicarea deplină și reală a societății civile și a partenerilor sociali în acest parcurs. Acest lucru contribuie la asigurarea faptului că reformele nu sunt doar adoptate, ci și înțelese, susținute și sustenabile. Apreciez activitatea Platformei Societății Civile UE–Moldova în acest domeniu și în consolidarea încrederii publice. Vă puteți baza pe Comitetul Economic și Social European să continue acest drum alături de dumneavoastră” ,a declarat președintele Comitetului Economic și Social European, Seamus Boland. 

    Participare la ediția EU Talks Tineri pentru Europa
    Studenți de la ASEM, Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM) și Universitatea de Stat din Moldova (USM), alături de membri ai rețelei Centrelor de Informare ale UE și Euro Cluburilor, au participat la o discuție interactivă despre viitorul european al RM, oportunitățile pentru tineri și rolul noii generații în societate. Evenimentul a fost conceput într-un format deschis și participativ, care a încurajat dialogul direct și schimbul de idei.

    Pe parcursul sesiunii, tinerii au abordat teme inclusiv parcursul european al RM, accesul la educație și programe de mobilitate în UE, dezvoltarea competențelor necesare pe piața muncii, precum și oportunitățile de implicare în inițiative civice și comunitare. Discuțiile au reflectat, de asemenea, un interes crescut pentru antreprenoriat, inovație și rolul tinerilor în promovarea valorilor europene la nivel local.

    Un accent aparte a fost pus pe modul în care tinerii pot contribui la consolidarea unor societăți reziliente, în contextul provocărilor actuale, inclusiv dezinformarea și impactul acesteia asupra percepțiilor publice. 

    Comitetul Economic și Social European este un organism consultativ al UE ce reprezintă organizațiile angajatorilor, lucrătorilor și alte grupuri de interese și funcționează ca o punte între instituțiile decizionale ale UE și cetățenii europeni.

    Detalii:

    22.04.2026

    Consiliul UE a numit-o pe Kirsten Joppe în calitate de nou șef al misiunii de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova

    Kirsten Joppe a preluat atribuțiile la 25 aprilie 2026, preluând funcția de la Cosmin Dinescu.

    Decizia de numire a acesteia în funcția de nou șef al EUMA Moldova a fost luată de Comitetul politic și de securitate al UE la 22 aprilie 2026.

    Kirsten Joppe este expert german în guvernanță și consilier internațional cu peste două decenii de experiență în operațiuni de pace și drepturile omului. A acumulat o vastă expertiză internațională grație diverselor roluri în ceea ce privește asistența electorală și funcțiilor de conducere în cadrul misiunii OSCE în Kosovo și al Ministerului Federal al Afacerilor Externe din Germania, unde a ocupat funcția de responsabil de țară pentru Armenia și Azerbaidjan.

    În noiembrie 2024, Kirsten Joppe s-a alăturat EUPM Moldova în calitate de șef adjunct al misiunii și șef al Statului Major, după mai mult de 6 ani în Ucraina. Pe durata mandatului său în cadrul Misiunii europene de consiliere în Ucraina (EUAM), a ocupat, printre altele, funcția de șef al componentei de reformă strategică, supraveghind domenii precum reforma strategică, digitalizarea, drepturile omului, egalitatea de gen și combaterea corupției.

    Detalii:

    21.04.2026

    UE prelungește sancțiunile împotriva persoanelor și companiilor responsabile de destabilizarea R. Moldova

    Consiliul UE a decis să prelungească până la 29 aprilie 2027 măsurile restrictive ale UE împotriva celor responsabili de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova.

    Măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui număr total de 23 de persoane și 5 entități.

    Persoanele și entitățile incluse pe listă în cadrul acestui regim de sancțiuni sunt supuse înghețării activelor. De asemenea, acest cadru interzice punerea de fonduri sau resurse economice la dispoziția celor incluși pe listă, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice incluse pe listă li se aplică o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul oricărui stat membru al UE sau să îl tranziteze.

    În concluziile sale din 23 octombrie 2025, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a continua să colaboreze îndeaproape cu RM pentru a consolida reziliența și stabilitatea acestei țări în contextul activităților destabilizatoare persistente desfășurate de Rusia, incluzând atacuri hibride, menite să-i submineze instituțiile democratice.

    UE rămâne neclintită în sprijinul acordat Republicii Moldova în ceea ce privește reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie a acestei țări în contextul activităților destabilizatoare desfășurate de Rusia.

    Detalii:


    21- 22.04.2026
    Vizita delegației Adunării Parlamentare Euronest

    Parlamentul a găzduit reuniunile comisiilor permanente și ale Biroului Adunării Parlamentare Euronest. 

    Participanții la eveniment au discutat despre:
    • evoluțiile din cadrul Parteneriatului Estic, 
    • securitatea din regiune, 
    • impactul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucraina, 
    • perspectivele de extindere a Uniunii Europene.
    Subiectele abordate în cadrul dezbaterilor desfășurate pe platforma comisiilor permanente au vizat configurarea securității Parteneriatului Estic, investițiile în energia regenerabilă, independența energetică și securitatea economică. Șeful delegației Parlamentului la AP Euronest, Adrian Băluțel, a prezentat experiența autorităților în combaterea interferențelor externe și a războiului hibrid, asigurând, în același timp, respectarea statului de drept, integritatea proceselor electorale și consolidarea rezilienței instituțiilor statului.

    „Este foarte important să ne concentrăm pe ceea ce putem face împreună. În acest sens, văd respect și conectivitate între țările din regiune și Uniunea Europeană”, a menționat Maria Karapetyan, copreședintă a AP Euronest, șefa delegației Parlamentului Republicii Armenia la AP Euronest.

    „Trebuie să gândim în avans, într-o manieră nouă. De aceea, cred că acest an va fi al reformării agendei Parteneriatului Estic – cum ne remodelăm, ce ne aduce împreună. Cred că redefinirea este esențială, iar eu propun să începem de la trei elemente-cheie: reabilitarea geopolitică, democrația și conectivitatea”, a menționat Sergey Lagodinsky, copreședinte al AP Euronest, șeful delegației Parlamentului European la AP Euronest.

    Președinta, Maia Sandu, a primit la Președinție un grup de europarlamentari din Cipru, Franța, Germania, Lituania, Malta și România, alături de membri ai parlamentelor din Armenia și Ucraina.

    Deputații fac parte din Adunarea Parlamentară Euronest, un format de cooperare între Parlamentul European și reprezentanți ai legislativelor din țările Parteneriatului Estic.

    Discuțiile s-au axat pe parcursul european al RM, reformele în curs de implementare, sprijinul constant al Parlamentului European pentru RM, precum și pe provocările cu care se confruntă regiunea.

    Adunarea Parlamentară Euronest a fost înființată la 3 mai 2011, la Bruxelles, când președinții parlamentelor din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană au semnat Actul constitutiv al Adunării. Misiunea Adunării Parlamentare Euronest este de a promova condițiile necesare accelerării asocierii politice și integrării economice între UE și partenerii est-europeni, precum și de a consolida cooperarea în regiune și între aceasta și UE. De asemenea, Adunarea contribuie la consolidarea, dezvoltarea și creșterea vizibilității Parteneriatului Estic.

    Detalii:

    14-15.04.2026

    Vizita de lucru a Viceprim-ministrei pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, la Bruxelles

    În cadrul vizitei Viceprim-ministra a discutat despre reformele aflate în curs de implementare și pașii care urmează în procesul de negocieri cu:
    • reprezentanții permanenți la UE ai României - Iulia Matei, Franței - Philippe Leglise-Costa, Germaniei - Thomas Hans Ossowski, Lituaniei - Nerijus Aleksiejunas, și Poloniei - Agnieszka Bartol;
    Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European;
    • Ana Gallego, Director General pentru Justiție și Consumatori, Comisia Europeană;
    • Maryem Van del Heuvel, Director General pentru Relații Externe, Secretariatul General al Consiliului European;
    • Oliver Onidi, Director General Adjunct al Directoratului General pentru Migrație și Afaceri Interne;
    • Audrone Perkauskiene, Director General Adjunct pentru Europa de Est și Asia Centrală din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă al UE
    • Pedro Lourtie, șeful Cabinetului președintelui Consiliului European.

    „Anul acesta este important să avansăm cel puțin cu aceeași viteză ca și în 2025, să ne concentrăm pe reforme care ne consolidează democrația și pacea, modernizează statul, aduc standardele europene în comunitățile noastre și construiesc o Moldovă cu adevărat europeană”, a spus Cristina Gherasimov.

    • discuții în cadrul Grupului de lucru pentru extindere și țările aflate în proces de negocieri pentru aderare la UE (COELA)
    „Am relatat despre progresele înregistrate pe Clusterul 3 - „Competitivitate și creștere incluzivă”, care aduc deja beneficii vizibile pentru cetățeni și mediul de afaceri”, a spus Cristina Gherasimov.

    Potrivit viceprim-ministrei, în ultima perioadă au fost realizați pași importanți în mai multe sectoare:
    • în domeniul digital - integrarea în zona „Roaming ca acasă” de la 1 ianuarie 2026 și alinierea la cadrul european al comunicațiilor electronice.
    • în domeniul fiscal am avansat în combaterea evaziunii fiscale prin adoptarea foii de parcurs BEPS și alinierea regimului TVA la standardele UE.
    • în politica economică consolidăm independența Băncii Naționale și întărim cadrul de guvernanță fiscală, inclusiv prin Programul de Reforme Economice 2026–2028.
    •  în domeniul social și al ocupării forței de muncă - peste 20.000 de persoane angajate în 2025 și mii de cazuri de muncă informală aduse în economia formală.
    • în sprijinul mediului de afaceri: am simplificat semnificativ interacțiunea cu statul - 76% din serviciile pentru business fiind digitalizate, și am lansat un program dedicat pentru susținerea exporturilor.
    • în domeniul vamal Moldova este deja integrată în Convenția de Tranzit Comun, cu schimb de date în timp real cu UE, ceea ce înseamnă proceduri mai rapide și mai sigure pentru comerț.
    Detalii:

    10.04.2026

    Începând cu 10 aprilie, Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) este complet operațional la frontierele externe ale UE (puncte terestre, aeroporturi și porturi maritime)


    EES reprezintă un instrument electronic modern, complet automatizat și digital, care înlocuiește ștampilarea pașapoartelor în majoritatea statelor europene participante. Sistemul a fost implementat progresiv începând cu 12 octombrie 2025.

    Noul sistem urmărește modernizarea și eficientizarea controlului la frontieră, consolidarea securității în spațiul Schengen și prevenirea șederilor ilegale, fără a modifica drepturile de circulație existente.

    De ce este introdus EES?

    • modernizează verificările la frontieră și reduce treptat timpul de așteptare
    • identifică rapid cetățenii din afara UE care nu îndeplinesc condițiile de intrare/ședere sau depășesc durata permisă în spațiul Schengen
    • contribuie la creșterea securității la frontierele Europei
    • permite utilizarea sistemelor automate de control la frontieră pentru deținătorii de pașapoarte biometrice (acolo unde sunt disponibile)