CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 

  VEZI   A se face distinctie între:

Consiliul Europei (CoE)

                                                                       

 www.coe.int

este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.

• Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
• Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
• Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu

este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt

• Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
• Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
•  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.

*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.

BV - Ghid privind negocierile de aderare la UE, elaborarea și monitorizarea politicilor publice, advocacy și comunicare pe dimensiunea Capitolului 24 „Justiție, Libertate și Securitate”

Ghid privind negocierile de aderare la UE, elaborarea și monitorizarea politicilor publice, advocacy și comunicare pe dimensiunea Capitolului 24 „Justiție, Libertate și Securitate”/ Adrian Ermurachi, Mihai Mogîldea,Stanislav Ghilețchi;  Institutul pentru Politici și Reforme Europene - Ch., 2026. - 32 p. - URL: https://ipre.md/2026/07/24/ghid-privind-negocierile-de-aderare-la-ue-elaborarea-si-monitorizarea-politicilor-publice-advocacy-si-comunicare-pe-dimensiunea-capitolului-24-justitie-libertate-si-securitate (accesat: 27.07.2026)

Procesul de aderare la Uniunea Europeană este unul complex și vizează îndeplinirea unui set de criterii politice, economice și instituționale, ce implică armonizarea legislației naționale cu acquis-ul UE. Pentru Republica Moldova, acest proces include reforme sistemice în domeniul statului de drept, combaterii corupției, funcționării instituțiilor democratice și garantării drepturilor fundamentale, monitorizate prin evaluări interne și externe, cu participarea actorilor publici, reprezentanților UE și societății civile.

Acest ghid are ca scop să ofere o înțelegere detaliată a cadrului legislativ și politicilor relevante pe dimensiunea capitolului 24 „Justiție, Libertate și Securitate”. 

Ghidul este structurat în trei module distincte, fiecare contribuind la o înțelegere mai profundă a procesului de dezvoltare și implementare a politicilor publice în acest sector, modul de asigurare a transparenței, dar și rolul activităților de advocacy. 

Primul modul se concentrează pe metodologia și etapele-cheie ale procesului de aderare la UE. În cadrul acestui capitol, sunt explicate mecanismele și instrumentele ce ghidează fiecare etapă a procesului de aderare, dar și rolul instituțiilor europene și a celor guvernamentale pe această dimensiune. Totodată, capitolul oferă o imagine de ansamblu asupra angajamentelor asumate de către Republica Moldova în contextul negocierilor de aderare pe marginea capitolului 24 „Justiție, Libertate și Securitate” și nivelul de îndeplinire al acestora până la finalul anului 2025. 

Cel de al doilea modul este axat principalele concepte, instrumente și metode de dezvoltare și monitorizare a politicilor publice, care se concentrează asupra procesului de planificare strategică a documentelor de politică publică. Aici, sunt evidențiate etapele importante, precum inițierea, elaborarea, aprobarea, implementarea și monitorizarea și evaluarea. Un accent special este pus pe elaborarea politicilor publice, dar și cadrul de monitorizare și evaluare al acestora. Drept exemplu sunt utilizate analize ex-ante elaborate în sectorul justiției, securității și afacerilor interne. 

Cel de al treilea modul se concentrează pe transparența și participarea la procesul decizional, explorând instrumentele și cadrul juridic relevante. Acesta analizează cadrul juridic actual privind transparența și nivelul de participare în elaborarea, implementarea și monitorizarea politicilor publice, identificând principalele provocări pentru autoritățile publice centrale în organizarea exercițiilor participative și condițiile pentru o participare eficientă. De asemenea, sunt explorate diverse tehnici de participare și valoarea adăugată a evenimentelor organizate de societatea civilă în monitorizarea și evaluarea politicilor ce vizează domeniul afacerilor interne. 

Obiectivele principale ale acestui ghid sunt: 

 Consolidarea capacităților organizațiilor societății civile prin furnizarea de informații relevante pentru domeniile conexe capitolului 24 a procesului de aderare la UE și prin echiparea acestora cu instrumente și metodologii pentru monitorizarea eficientă a implementării acțiunilor și reformelor ce țin de acest capitol de negocieri. 

• Creșterea gradului de conștientizare și înțelegere a cadrului de planificare strategică existent, a politicilor și legislației legate de justiție, securitate și afaceri interne. 

• Dezvoltarea abilităților de advocacy ale actorilor societății civile, în special la nivel local, pentru a asigura o implicare cu impact în raport cu factorii decizionali, mass-media și alte părți interesate relevante. 

• Promovarea unei colaborări și a unui dialog sporit între diferitele organizații ale societății civile, încurajând astfel o cultură colectivă de advocacy pentru a aborda provocările din domeniul justiției, securității și afacerilor interne

Cuprins

Introducere
Cum poate contribui societatea civilă?
1. Structura și metodologia negocierilor de aderare la UE. Cadrul instituțional și de politici la nivel național pe dimensiunea Capitolului 24 „Justiție, Libertate și Securitate”
1.1. Metodologia procesului de aderare la UE
1.2. Etapele procesului de aderare la UE a Republicii Moldova
1.3. Cadrul instituțional și nivelul de armonizare a legislației pe dimensiunea Capitolului 24 „Justiție, Libertate și Securitate”
1.3.1. Cadrul instituțional
1.3.2. Nivelul de armonizare a legislației naționale
2. Principalele concepte, instrumente și metode privind elaborarea și monitorizarea politicilor
2.1. Principalele instrumente de planificare strategică
Cadrul normativ pentru mecanismul de planificare strategică
Structura documentelor de planificare strategică
Ciclul de viață al documentelor de planificare strategică
Etapele micro parcurse în procesul de elaborare a documentelor de politici
Interdependența documentelor de planificare strategică
2.2. Elaborarea propunerilor de politici publice
2.2.1. Ce reprezintă analiza ex-ante?
2.2.2. De ce este important ca organizațiile societății civile să participe la elaborarea propunerilor de politici publice?
2.3. Monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice
Cadrul normativ
Monitorizarea documentelor de politici publice
Evaluarea documentelor de politici publice
Legătura dintre monitorizare și evaluare
Tipurile de indicatori
2.4. Studiu de caz: Exemple de analize ex-ante în domeniul afacerilor interne
3. Transparența decizională la nivelul autorităților guvernamentale
3.1. Tehnicile de participare
3.2. Care este valoarea adăugată a evenimentelor consultative organizate de societatea civilă?
3.3. Trei perspective asupra participării eficiente în consultările publice
3.4. Elementele pentru generarea unui text cu impact
3.5. Ce reprezintă o notă analitică?
3.6. Structura unei note analitice
3.7. Ce reprezintă op-edurile?

Руководство по переговорам о вступлении в ЕС, разработке и мониторингу публичных политик, продвижению общественных интересов и коммуникации в рамках Главы 24 «Правосудие, Свобода и Безопасность» / Адриан Ермураки,Михай Могылдя,Станислав Гилецки; Институт европейской политики и реформI.- Ch. 2026. - 32 p. - URL: https://ipre.md/2026/07/24/ghid-privind-negocierile-de-aderare-la-ue-elaborarea-si-monitorizarea-politicilor-publice-advocacy-si-comunicare-pe-dimensiunea-capitolului-24-justitie-libertate-si-securitate (accesat: 27.07.2026)

Процесс вступления в Европейский Cоюз носит сложный характер и предполагает соответствие ряду политических, экономических и институциональных критериев, что влечет за собой приведение национального законодательства в соответствие со сводом действующих нормативных документов ЕС. Для Республики Молдова данный процесс включает системные реформы в области верховенства права, борьбы с коррупцией, функционирования демократических институтов и обеспечения основных прав, мониторинг которых осуществляется путем внутренних и внешних оценок с участием государственных структур, представителей ЕС и гражданского общества.

Цель данного руководства заключается в предоставлении подробной информации о законодательной базе и соответствующих публичных политиках в рамках положений главы 24 «Правосудие, Свобода и Безопасность».

Руководство построено в виде трех отдельных модулей, каждый из которых способствует более глубокому пониманию процесса разработки и реализации публичных политик в данном секторе, механизмов обеспечения прозрачности процесса принятия решений, а также роли усилий по адвокации.

Первый модуль сосредоточен на методологии и ключевых этапах процесса вступления в ЕС. В данном модуле объясняются механизмы и инструменты, направляющие каждый этап процесса вступления, а также роль европейских и правительственных институтов в этом процессе. Кроме того, в данном модуле представлен сводный обзор обязательств, принятых Республикой Молдова в рамках переговоров о вступлении по Главе 24 «Правосудие, Свобода и Безопасность», а также степень их выполнения по состоянию на конец 2025 года.

Второй модуль сосредоточен на ключевых понятиях, инструментах и методах разработки и мониторинга публичных политик, уделяя внимание процессу стратегического планирования документов публичных политик. Здесь выделены важные этапы, такие как инициирование, разработка, утверждение, внедрение, а также мониторинг и оценка. Особый упор делается на разработку публичных политик, а также на систему их мониторинга и оценки. В качестве примера приводятся оценки ex-ante, разработанные в сфере правосудия, безопасности и внутренних дел.

Третий модуль сосредоточен на вопросах прозрачности и участия в процессе принятия решений, включая анализ соответствующих инструментов и правовых рамок. В нем анализируются действующие правовые рамки в области прозрачности процесса принятия решений и участия в разработке, реализации и мониторинге публичных политик, при этом определяются основные проблемы, с которыми сталкиваются органы центрального публичного управления при организации процессов участия, а также условия для эффективного участия. Кроме того, анализируются различные методы участия и добавленная ценность мероприятий, организуемых гражданским обществом, для мониторинга и оценки публичных политик в сфере внутренних дел.

Основные цели данного руководства:

• Укрепление потенциала организаций гражданского общества путем предоставления информации, касающейся вопросов, относящихся к Главе 24 процесса вступления в ЕС, а также путем оснащения их инструментами и методологиями для эффективного мониторинга реализации действий и реформ, связанных с данной Главой переговоров.
• Повышение осведомленности и понимания существующих рамок стратегического планирования, а также политики и законодательства в области правосудия, безопасности и внутренних дел.
• Развитие навыков адвокации у представителей гражданского общества, особенно на местном уровне, с целью обеспечения эффективного взаимодействия с лицами, принимающими решения, средствами массовой информации и другими соответствующими заинтересованными сторонами.
• Продвижение более тесного сотрудничества и диалога между различными организациями гражданского общества, способствуя тем самым формированию коллективной культуры адвокации для преодоления вызовов в области правосудия, безопасности и внутренних дел.

Noutăți CoE-RM - August 2026

 01.08.2026

Natalia Voutova – noua șefă a Oficiului Consiliului Europei din Chișinău

Natalia Voutova preia, din 1 august 2026, poziția de șefă a Oficiul Consiliului Europei din Chișinău. Cu o experiență de peste 30 de ani în funcții politice de nivel înalt și o vastă experiență în domeniul asistenței pentru dezvoltare, Natalia vine cu o expertiză mare în diplomație, elaborare de politici, sprijin internațional și cercetare.

Parcursul profesional al Nataliei include activitatea în calitate de avocat specializat în drepturile omului și specialist în elaborarea politicilor la Consiliul Europei, OSCE și „Medici fără frontiere”. Ea a fost detașată în Franța, Cecenia, Bosnia și Herțegovina, Ucraina, Armenia și Georgia.

Înainte de a prelua noul post la Chișinău, Natalia a ocupat funcția de șefă a Oficiului Consiliului Europei din Tbilisi, unde a condus o echipă de peste 50 de colegi și a supervizat punerea în aplicare a Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Georgia.

Natalia a fost o pionieră în integrarea științei comportamentale și a schimbării sociale și comportamentale (SBC) în asistența acordată de Consiliul Europei statelor membre, sporind eficacitatea și impactul muncii noastre comune. De asemenea, a dezvoltat un sistem cuprinzător de colectare a datelor și a consolidat raportarea proiectelor bazată pe rezultate, în cadrul organizației.

Ea cercetează stereotipurile de gen, sexismul și utilizarea inovatoare a teatrului pentru schimbare socială, toate acestea având ca scop găsirea de soluții noi pentru combaterea discriminării de gen și a altor forme de discriminare.

Natalia are cetățenie bulgară și franceză. Este căsătorită și e mamă a două fiice tinere adulte.

Sursa

Relațiile UE-RM în opinia șefului Delegației UE în Republica Moldova ( 2025 - )

Faceți cunoștință cu ambasadoarea Iwona Piórko:

Înainte de a fi detașată în Moldova, Ambasadoarea Iwona Piórko a ocupat funcția de Ambasadoare a UE la Singapore, din 2021 până în 2025.

Anterior, Iwona Piórko a deținut mai multe funcții la Bruxelles. În calitate de membră a cabinetului vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene pentru „Europa pregătită pentru era digitală”, Margrethe Vestager, a supravegheat un portofoliu care includea politica industrială, strategia pentru IMM-uri, piața internă, comerțul, e-guvernarea, precum și coordonarea cu Consiliul de Miniștri al UE.

De asemenea, a fost șefa departamentului de Afaceri Internaționale din cadrul Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene. Din 2014 până în 2017, a fost membră a cabinetului șefului politicii externe a UE, Federica Mogherini. Din 2010 până în 2014, a fost membră a cabinetului comisarului pentru extindere și politica europeană de vecinătate, Štefan Füle.

În data de 5 septembrie 2025 noua ambasadoare a UE în RM, Iwona Daria Piorko Bermig, și-a prezentat scrisorile de acreditare președintei Maia Sandu, începându-și astfel oficial mandatul în Republica Moldova.

Mesajul Ambasadoarei Uniunii Europene în Republica Moldova

Dragi prieteni, bine v-am găsit.

Numele meu este Iwona Piórko și sunt noua Ambasadoare a Uniunii Europene în țara voastră.

De la venirea mea, acum două săptămâni, am simțit căldura oamenilor și bogăția culturii dumneavoastră.

Am venit într-un moment crucial al istoriei noastre comune, iar Uniunea Europeană vă este alături.

Sunt aici pentru a vă asculta și pentru a construi o relație de încredere. Voi vizita fiecare colț al țării și fiecare regiune, pentru a învăța cum să ajutăm mai bine comunitățile voastre.

Sunt originară din Polonia și am fost martoră la eforturile și transformările pe care Uniunea Europeană le-a adus în viața cotidiană.

Cu determinare și unitate, Moldova va face parte din Uniunea Europeană, iar noi suntem aici pentru a vă ajuta.

Împreună, în Uniunea Europeană. 

30.07.2026

„Cutia Neagră” cu Mariana Rață / TV 8   /  VIDEO 

Când va intra Moldova în UE? : Interviul exclusiv cu ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piórko

În interviu oficialul european susține că Republica Moldova a avansat în ultimul an mai rapid decât orice alt stat candidat, însă aderarea la UE va depinde de continuitatea reformelor și de capacitatea autorităților de a le pune în practică. Ce spune despre noul Guvern, rolul opoziției, miliardele din Planul de creștere și șansele integrării europene până în 2030, aflați în interviul „Cutia Neagră”, realizat de jurnalista Mariana Rață.

- ...Aș dori…. să abordăm despre Planul de creștere economică al Moldovei, mai exact, în ceea ce privește fondurile alocate din Planul de creștere economică pentru societatea civilă și mass-media. Au fost unele interpretări care sugerau că peste 100 de milioane de euro din fondurile Planului de creștere vor fi alocate mass-mediei și societății civile, dar ați clarificat că, de fapt, cifra se apropie mai mult de 30 de milioane de euro. De unde vine această confuzie legată de cifre?

-Nu știu exact, cred că nu prea există loc de interpretări. Textul este foarte clar. Este vorba despre decizii, acte juridice. Probabil că există unele probleme legate de informare; nu pot decât să repet ceea ce am spus deja: Planul de creștere al UE pentru Moldova prevede o sumă de 1,9 miliarde de euro, ceea ce este într-adevăr foarte important. Este cea mai mare sumă pe care am pus-o vreodată la dispoziție și sperăm, cu adevărat, că va schimba soarta și viața oamenilor. Această sumă acoperă, desigur, împrumuturi în condiții preferențiale, asistență tehnică, investiții, granturi și diverse componente. Granturile nerambursabile se ridică la 520 de milioane, iar din această sumă, 30 de milioane sunt destinate granturilor pentru societatea civilă și mass-media, în special mass-media independentă, pe o perioadă de trei ani. Deci, practic, vorbim de 10 milioane pe an. Este o sumă foarte importantă, o chestiune extrem de importantă. Pentru că apreciem extrem de mult activitatea societății civile și a mass-mediei. Nu mai este nevoie să menționez rolul pe care l-au jucat mass-media, inclusiv canalul dumneavoastră, înainte de alegeri împotriva dezinformării care era atât de prezentă și a tuturor celorlalte fenomene. De asemenea, înainte de aceasta, chiar și acum, când cereți socoteală guvernului, acesta este rolul mass-mediei, așa că este foarte important, iar sprijinul este esențial. De asemenea, în contextul negocierilor de aderare, deoarece mass-media independentă și instituțiile puternice reprezintă, de asemenea, condiții prealabile pentru aderare.

-Sunt semnale de îngrijorare cu privire la capacitatea Republicii Moldova de a absorbi fondurile alocate în cadrul Planului de creștere?

- Capacitatea de absorbție și, în general, administrația publică reprezintă întotdeauna o provocare în fiecare țară, atât în statele membre, cât și în țările candidate, deoarece acestea trec prin schimbări foarte profunde, adică prin procesul de tranziție; așadar, aceasta este o preocupare generală, nu este ceva ce ar trebui ascuns. Prin urmare, se depune mult efort și se acordă mult sprijin pentru reformarea administrației publice, atât la nivel central, cât și local, pentru a ne asigura că, din motive evidente, în prezent se acordă o atenție deosebită aderării la UE. Este necesar să aderați ca o țară puternică, deoarece, pentru a vă modela viețile voastre și ale noastre, pentru a crea politici cu adevărat, trebuie să fiți puternici încă din prima zi, și de aceea este importantă această reformă, de aceea este importantă și o administrație publică puternică.

- Dar care sunt, mai exact, provocările legate de absorbția acestor fonduri și ce credeți că ar trebui să facem pentru a îmbunătăți situația?

- Este evident că este nevoie de un număr suficient de angajați în administrația publică, atât la nivel central, cât și la nivel local; acești oameni trebuie să fie calificați, competenți, să înțeleagă ce fac și să cunoască legislația. Deși toată legislația UE este, desigur, tradusă în toate limbile UE, inclusiv în limba română, este totuși necesar ca serviciile publice de înaltă calitate să fie disponibile în toată țara, pentru a putea absorbi aceste fonduri și a le utiliza în beneficiul cetățenilor.

- Deci, problema ține, de fapt, de cât de bine știm să scriem propuneri de proiecte?

- Și acest aspect este important, într-adevăr, managementul proiectelor – aveți perfectă dreptate, este important. Cred că Moldova a depășit o anumită etapă în care erau necesare strategii de apropiere de UE; sunteți deja foarte aproape și, într-adevăr, deși gândirea strategică politică și economică rămâne în continuare foarte importantă, este la fel de important să gestionezi lucrurile, să faci ca lucrurile să se întâmple, adică, practic, să le pui în aplicare.

-... Aș dori să continuăm discuția despre așteptările publicului cu privire la Planul de creștere, deoarece cetățenii se așteaptă, în general, ca fondurile din Planul de creștere să fie utilizate pentru stimularea economiei. Până în prezent nu s-a întâmplat nimic în acest sens; mă refer la înființarea de fabrici și la crearea de noi locuri de muncă, lucruri care încă nu s-au concretizat. De ce?

- Sunt de părere că acest lucru se întâmplă deja; cred că peste 500 - 503, dacă îmi amintesc bine, de milioane din acești 1,9 miliarde au fost cheltuiți. Și, evident, vor urma și alte sume. De fapt, totul este monitorizat foarte atent, așa că Planul de creștere este, într-un fel, un instrument nou și funcționează într-un mod foarte simplu: măsurile de reformă, foarte concrete, pot consta în adoptarea de noi acte legislative, punerea în aplicare a unei legi, crearea unei instituții, tot felul de lucruri, foarte concrete, în domeniul energiei, al educației, sau altele asemenea, iar noi monitorizăm acest lucru la fiecare șase luni, așa că, dacă toate aceste măsuri pe care le-am propus și care sunt cunoscute de guvern, în total, pe o perioadă de trei ani, peste 150 -153 sunt îndeplinite, abia atunci acordăm banii. Până acum, am alocat, cred, 93% din suma prevăzută, deci foarte puține reforme sunt întârziate.

Acești bani nu s-au pierdut, aveți mai mult timp pentru a le pune în aplicare, iar acum, pentru ultima tranșă, guvernul tocmai a transmis la începutul lunii iulie așa-numita cerere de plată către Bruxelles, precizând că, din cele 20 de măsuri următoare, s-au îndeplinit 18. În prezent analizăm situația, pentru a vedea dacă aceasta este și viziunea noastră și dacă chiar este așa. În plus, cred că vor fi disponibili încă 157 de milioane spre sfârșitul lunii septembrie. Acești bani nu provin doar din Planul de creștere, ci, înainte de acesta, cu mult timp în urmă, am acordat o asistență financiară substanțială, și uneori această întrebare mă derutează. Oamenii nu văd acest lucru. Nu înțeleg de ce nu-l văd, pentru că eu îl observ peste tot. Tocmai am fost în nordul țării pentru a inaugura o nouă stație de tratare a apei, la Edineț. Oamenii nu au avut apă ani de zile; o doamnă, al cărei fiu are acum, cred, peste 18 ani, mi-a povestit o întâmplare care m-a impresionat profund. După ce s-a întors din spital, îi era teamă să-și îmbăieze bebelușul, deoarece apa de la robinet era maro. Nu vedeți că acum nu e maro? Așa că, știți, se vede peste tot.

- Cred că este vorba despre modul în care oamenii au înțeles ideea acestui Plan de creștere. Așadar, mesajul a fost că Planul de creștere va îmbunătăți economia noastră, adică va crea mai multe locuri de muncă, se vor construi mai multe fabrici, iar oamenii nu văd aceste rezultate concrete, deoarece opoziția speculează că Planul de creștere nu face decât să crească datoria publică.

- Nu sunt de acord cu aceasta. În primul rând, cred că rezultatele sunt deja vizibile în toată țara. În fiecare săptămână merg la o școală, la o grădiniță, la un spital, sau alte instituții. În al doilea rând, suntem abia la început, nu-i așa? Programul este pe o perioadă de trei ani. Și, în al treilea rând, acest lucru implică o muncă uriașă din partea guvernului, deoarece, trebuie să pună în aplicare toate aceste reforme, toate aceste proiecte și așa mai departe. Într-adevăr, în acest sens, cred că publicul are dreptate să urmărească aceste rezultate, să verifice transparența, buna guvernare și rezultatele, desigur.

-... Să trecem la câteva întrebări legate de negocierile privind aderarea; am vorbit deja despre așteptările noastre, iar acestea sunt foarte mari în legătură cu această toamnă. În primul rând, în acest an Moldova a reușit să deschidă câteva capitole de negociere, dar autoritățile speră că toate grupurile de capitole rămase vor fi deschise în septembrie. Credeți că este un obiectiv realist?

- În primul rând, doresc să felicit încă o dată Republica Moldova, cetățenii săi, guvernul său și toate părțile interesate pentru ceea ce ați realizat. Uneori, aceste eforturi sunt subestimate. Progresele înregistrate în ceea ce privește UE, în special anul trecut, au fost mai rapide decât ale oricărei alte țări. Și, în acest stadiu, ați deschis negocierile nu doar din punct de vedere tehnic, ci și politic. Ați deschis două dintre cele șase clustere, deci ați deschis deja o treime, dacă am calculat bine. Primul, foarte important, Valori fundamentale, așa cum ați menționat, și ultimul, Relațiile externe. Acesta este deja un progres foarte mare și, sincer, vă felicit. Am deplină încredere că, după vară, vom continua să deschidem celelalte clustere până când toate vor fi deschise, iar toate reformele pe care le implică acestea vor începe să devină și mai vizibile. Ce doresc să adaug, cu toată sinceritatea, este că nu s-a pierdut nici măcar o zi sau o oră. Chiar și atunci când negocierile nu erau încă deschise la nivel politic, și noi și voi am lucrat în permanență pentru a negocia și a promova reformele; într-adevăr, nu s-a pierdut absolut niciun moment.

- Revenind la întrebarea mea, credeți că ar fi mai realist să se deschidă toate capitolele sau chiar încă două dintre ele?

- Nu pot spune nu, este decizia statelor membre; după cum știți, Comisia Europeană a recomandat deja cu ceva timp în urmă și a afirmat foarte clar că toate clusterele sunt pregătite să fie deschise, atât cu Moldova, cât și cu Ucraina. Și sperăm că statele membre vor lua această decizie în curând. Nu pot spune dacă se va întâmpla, știți, pe capete de negociere sau toate împreună. Sper cu adevărat ca, după vară, acest proces să continue.

- Când credeți că va începe închiderea capitolelor de negociere?

- Deci, funcționează puțin altfel. În primul rând, există indicatorii de referință, așa-numiții „benchmark-uri”, precum și indicatorii de referință intermediari, iar aceștia din urmă trebuie îndepliniți.

-...Și ultima întrebare: aderarea Moldovei la UE în 2030 este un obiectiv ambițios care va depinde de... ?

-… de eforturile susținute ale guvernului și ale tuturor părților interesate, ale cetățenilor, precum și, desigur, de capacitatea noastră de a colabora eficient în vederea atingerii acestui obiectiv. Iar, atunci când țara va fi pregătită, decizia politică va aparține, evident, statelor membre. Sper din tot sufletul și lucrez împreună cu echipa mea cu toată energia, alături de dumneavoastră toți, pentru a vă sprijini cât mai mult posibil în parcursul Moldovei către Uniunea Europeană.

15.06.2026

Emisiunea "Punctul pe AZi" / TVR Moldova

Republica Moldova și drumul spre Uniunea Europeană- Deschiderea oficială a negocierilor de aderare, calendarul parcursului european al Republicii Moldova, reforma justiției și consolidarea statului de drept - sunt câteva dintre subiectele discutate în ediția de astăzi.

Interviu cu  Iwona Piorko, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova. 

Analizăm pașii următori în procesul de aderare la UE, reformele necesare și perspectivele integrării europene a Republicii Moldova. 

 

 11.02.2026                                                                        Pe Agendă cu Cristina Popușoi/ Europa Liberă

Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko, la podcastul despre negocierile de aderare, Transnistria și cuplarea cu Ucraina

Ambasadoarea europeană la Chișinău, Iwona Piórko, spune că R. Moldova are încă „foarte multe de făcut” pentru a adera la UE. Vorbind podcastului Pe Agendă, Piórko a spus că autoritățile nu trebuie să piardă „nicio zi” pentru a se putea ține de calendarul de aderare, pe care chiar ele și l-au propus.

Întrebată despre faptul că UE nu a găsit încă o soluție politică internă pentru a putea deschide clusterele negocierilor de aderare cu R. Moldova, ambasadoarea a spus că „înțelege nerăbdarea”, de la Chișinău, dar că reformele nu trebuie să aibă de suferit.

„Uneori citesc chiar titluri care spun că Moldova a făcut totul și este blocată în procesul de aderare de un stat membru UE (...) etc. Nu, Moldova nu a făcut încă totul. Sunteți la început de drum”, a spus șefa delegației UE la Chișinău.

Ea a lăudat efortul autorităților, care își propun să încheie negocierile de aderare la UE în 2028, astfel încât aderarea propriu-zisă să aibă loc în 2030.

„Lucrați foarte mult și apreciem enorm aceste eforturi”, a spus Piórko, adăugând: „Dar doi ani pentru a adopta legislație de înaltă calitate, pentru a implementa această legislație, pentru a avea instituții care să o pună în aplicare și un sistem de monitorizare care să asigure funcționarea ei nu reprezintă foarte mult timp”.

Reformele pe care guvernarea de la Chișinău s-a angajat să le facă au fost cerute, observă oficialul UE, întâi de toate de cetățenii moldoveni, care așteaptă schimbări în justiție, economie și alte domenii ale vieții.

„UE este alături pentru a ajuta, dar reformele trebuie făcute de țara dumneavoastră”, a spus ambasadoarea Piórko, adăugând și că viteza nu trebuie să fie în detrimentul calității: „Dacă mergeți foarte, foarte repede, aveți mai puțin timp pentru aceste reforme. Cred că este nevoie să combinați viteza cu calitatea, pentru că ambele sunt importante”.

Deși Comisia Europeană a constatat, în rapoartele sale de extindere, progresele făcute de R. Moldova, Chișinăul mai are de livrat rezultate în justiție și în economie, unde „creșterea este foarte lentă”, conform ambasadoarei europene.

Deși se „descurcă foarte bine” în ceea ce privește alinierea la politica externă europeană, R. Moldova mai trebuie să impună vize cetățenilor ruși, așa cum au făcut țările UE, după invazia la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei.

Detalii:

• https://www.youtube.com/watch?v=8Y5pFFIlzs4
• https://moldova.europalibera.org/a/ambasadoarea-ue-la-chisinau-de-lucru-mai-aveti-mult-iar-timp-a-ramas-putin/33675216.html

29.01.2026

„Територия свободы” /Realitatea TV

Șefa Delegației UE la Chișinău, Iwona Piórko: Uniunea Europeană își consolidează sprijinul pentru securitatea Republicii Moldova în contextul geopolitic actual, marcat de riscuri tot mai vizibile în regiune

Посол ЕС Ивона Пьорко - о переговорах с Молдовой, реформах и перспективах членства в ЕС

Oficiala europeană a menționat că, la solicitarea autorităților de la Chișinău, Uniunea Europeană a oferit deja aproximativ 200 de milioane de euro pentru sprijin în domeniul securității și apărării, iar alte fonduri urmează să fie alocate.

De asemenea, de doi ani este activă o misiune de parteneriat a UE în Republica Moldova, care oferă asistență în combaterea dezinformării, a amenințărilor cibernetice și a altor riscuri hibride. Finanțarea este acordată inclusiv prin intermediul așa-numitului Fond European pentru Pace.

Referindu-se la legătura dintre securitate și procesul de aderare la Uniunea Europeană, Iwona Piórko a explicat că aceasta nu este una directă, dar este esențială. Potrivit ei, o țară care nu se simte în siguranță nu poate avansa eficient în reforme economice, dezvoltarea agriculturii sau susținerea mediului de afaceri, iar lipsa stabilității descurajează investitorii să vină în Republica Moldova.

 Mai mult

• https://realitatea.md/sefa-delegatiei-ue-fara-securitate-moldova-nu-poate-avansa-in-reforme-si-investitii/
• https://realitatea.md/iwona-piorko-despre-alegerile-din-gagauzia-este-important-ca-acest-proces-sa-fie-democratic-transparent-si-corect/

25.01.2026

ZDG

(VIDEO)

Ambasadoarea UE, Iwona Piórko: „O mare victorie înseamnă o mare responsabilitate”

Ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piórko, invitată în cadrul Podcast ZdCe, a discutat cu jurnalista ZdG, Natalia Zaharescu, despre etapa la care se află în prezent negocierile privind integrarea europeană, despre când ar putea deveni R. Moldova parte a UE, despre decuplarea de Ucraina, integrarea în UE cu sau fără regiunea transnistreană și despre declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România.

...Ați ajuns în Republica Moldova exact în perioada în care începeau alegerile. Am avut alegeri foarte importante, câștigate de Partidul Acțiune și Solidaritate, cu poate cea mai ambițioasă promisiune din istoria Republicii Moldova: aderarea la Uniunea Europeană. S-a vorbit despre finalizarea negocierilor până în 2028 și aderarea propriu-zisă în 2029–2030. Cât de realistă este această promisiune? Când va deveni Republica Moldova membră a UE?

— Într-adevăr, am ajuns cu o lună înainte de alegeri și a fost o perioadă extrem de importantă și interesantă. Cred că partidul aflat la guvernare a câștigat cu o majoritate foarte mare, poate chiar peste propriile așteptări. Mesajul meu de a doua zi după alegeri, pe care îl repet și astăzi, este acesta: o mare victorie implică o mare responsabilitate, în primul rând față de cetățenii Republicii Moldova, inclusiv în ceea ce privește agenda europeană, dar și în toate celelalte domenii.

Guvernul și-a exprimat ambiția de a finaliza negocierile de aderare până în 2028. În ultimul Raport de Extindere este menționat clar că acest obiectiv este ambițios, dar realizabil, cu condiția ca Republica Moldova să continue și să accelereze ritmul reformelor asumate.

În ceea ce privește momentul aderării propriu-zise, nu pot face estimări, deoarece după finalizarea negocierilor urmează ratificarea tratatului de aderare, atât de către Republica Moldova, cât și de către toate cele 27 de state membre. Acest demers implică, în mod firesc, o anumită durată.

— Ați menționat reformele. În ce domenii este nevoie de accelerare? Vorbim frecvent despre reforma justiției și a administrației publice. Unde trebuie să se muncească mai intens?

— Un lucru bun în privința Uniunii Europene este faptul că suntem foarte previzibili și foarte transparenți în multe domenii, inclusiv în ceea ce privește agenda de reforme. În fiecare an, în luna noiembrie, cred, publicăm așa-numitul Raport privind Extinderea pentru toate țările candidate. Este un document foarte detaliat, foarte specific și foarte precis, care prezintă clar legislația ce trebuie adoptată, reformele ce trebuie implementate și pașii concreți necesari. De aceea, recomand constant consultarea acestui raport, deoarece oferă o imagine exactă asupra domeniilor în care sunt necesare reforme.

Voi menționa doar câteva aspecte, iar aici aveți pe deplin dreptate să subliniați ceea ce numim, în termeni generali, „fundamentele”. Folosim adesea analogia unei case: fără o fundație solidă, construcția nu poate rezista. Același principiu se aplică și în cazul fundamentelor reformelor. Vorbim despre lupta împotriva corupției, justiție, guvernanță, administrație publică. În toate aceste domenii Republica Moldova a făcut progrese impresionante, dar este nevoie de mai mult. Există, desigur, și reforme sectoriale, în domeniul transporturilor, agricultură și altele. Procesul de aderare este unul complex și cuprinzător.

...

- Haideți să clarificăm unde se află în prezent Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. În acest moment, procesul se desfășoară la nivelul negocierilor tehnice. Ne puteți spune când ar urma să înceapă negocierile politice pe clustere? Cunoaștem contextul intern din UE, având în vedere că Republica Moldova este inclusă în același pachet cu Ucraina și știm care este poziția Ungariei în această privință. Când vor demara negocierile politice?

— În primul rând, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată în 2022 și a deschis deja negocierile de aderare. Pentru ca negocierile politice pe clustere să înceapă oficial, este necesar acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Aceste clustere includ, la rândul lor, capitole. În mod obișnuit, procesul începe cu așa-numitele „fundamente”, așa cum ați menționat. Acest pas nu a fost încă realizat. Ați menționat Ungaria. De altfel, Ungaria a fost de acord și a votat pentru ca Republica Moldova și Ucraina să obțină statutul de țări candidate. Sperăm ca următorul pas – acordul tuturor statelor membre pentru deschiderea negocierilor pe clustere – va fi realizat cât mai curând. Totuși, este important să nu subestimăm această etapă: timpul nu este pierdut. Dimpotrivă, munca avansează și este una considerabilă, din partea tuturor actorilor implicați.

Astfel, în luna decembrie, toate cele 27 de state membre au oferit Republicii Moldova, dar și Ucrainei, instrucțiuni și orientări specifice privind clusterele și domeniile vizate. Deocamdată, aceste orientări vizează trei clustere: clusterele 1, 2 și 6. Este vorba despre fundamente, piața internă, inclusiv economia, și clusterul 6, care vizează relațiile externe. Republica Moldova avea deja o imagine generală asupra acestor cerințe, însă, din decembrie, știe foarte clar și precis ce trebuie realizat în aceste domenii. Discuțiile tehnice sunt în plină desfășurare, au loc numeroase reuniuni, iar volumul de muncă este unul intens. Sperăm ca, în curând, să poată începe și discuțiile tehnice pentru celelalte trei clustere. Iar atunci când componenta politică va fi deblocată, vom fi deja într-un stadiu avansat al lucrărilor. Pe acest aspect ar trebui să ne concentrăm, mai presus de orice.

— Așadar, în prezent, Republica Moldova își face temele acasă și așteaptă un răspuns din partea Uniunii Europene?

— Vă pot asigura că și Uniunea Europeană lucrează activ. Este o întrebare foarte bună. Înainte de începerea negocierilor tehnice și înainte ca instrucțiunile să fie transmise de toate cele 27 de state membre în luna decembrie, Republica Moldova trebuia, într-un fel, să se autoevalueze. Atunci când am menționat că multe lucruri erau deja cunoscute, m-am referit, desigur, la informațiile din Rapoartele privind Extinderea și la eforturile deja depuse. De exemplu, a fost realizat procesul de analiză comparativă a întregii legislații naționale cu legislația Uniunii Europene, pentru a verifica compatibilitatea acesteia. Acest proces se numește „screening”. Screeningul a fost realizat, cred, într-un timp record. Așadar, felicitări pentru acest efort. Diferența majoră este că, din decembrie și până în prezent, nu mai vorbim doar de o autoevaluare. Comisia Europeană, colegii mei de la Bruxelles, experți în aceste domenii, monitorizează acum procesul și oferă îndrumare și sprijin. Aceasta reprezintă o schimbare importantă. Munca este extrem de intensă de ambele părți, iar anul acesta va fi, în mod special, unul deosebit de solicitant....

.... — Planul de Creștere pentru Republica Moldova. Aș vrea să vorbim și despre acest subiect, despre suma de 1,9 miliarde de euro. Întrebarea mea este: cum va fi monitorizată utilizarea acestor fonduri, astfel încât banii să fie cheltuiți corect în Republica Moldova? Și, eventual, puteți menționa câteva dintre cele mai importante proiecte finanțate prin acest plan?

— Într-adevăr, Planul de Creștere reprezintă o ofertă cu adevărat remarcabilă și trebuie valorificată foarte bine. Este un program gândit pentru o perioadă de trei ani și reprezintă un mod complet nou de finanțare, un joc cu reguli diferite.

— A fost doar pentru Moldova?

— Există Planuri de Creștere și pentru alte regiuni, precum Balcanii, iar Republica Moldova se descurcă bine, deși acesta este abia începutul. Tocmai de aceea, procesul trebuie urmărit atent. În realitate însă, vorbim despre un mecanism extrem de bine monitorizat. Fondurile sunt acordate etapizat, în funcție de realizarea unei agende de reforme bine definite. În cazul Republicii Moldova, dacă nu greșesc, aceasta cuprinde 153 de pași concreți. Fiecare pas presupune reforme concrete: adoptarea legislației, implementare efectivă, măsuri clare. Nicio tranșă de bani nu este debursată înainte ca Comisia Europeană să verifice complet că respectivele angajamente au fost îndeplinite. Singura excepție este prefinanțarea inițială, care a fost acordată la început. Ulterior, însă, plățile se fac exclusiv după verificări. Până la sfârșitul lunii decembrie, Republica Moldova îndeplinise 26 de astfel de etape. În prezent, evaluăm modul în care acestea au fost realizate și stabilim când și cum pot fi efectuate plățile corespunzătoare. Pot spune că impresia generală este una pozitivă, deși, desigur, analiza detaliată este esențială. Multe dintre reformele prevăzute în acești pași au fost realizate în mod clar. De aceea, atunci când primesc întrebări despre modul în care sunt folosiți banii, subliniez că procesul este unul transparent. Informațiile privind beneficiarii finali și utilizarea fondurilor vor fi publice. Așadar, este un proces foarte transparent, aș spune, și bazat pe reforme. Desigur, este încă puțin devreme să vorbim despre proiecte concrete, deoarece acesta vizează, de fapt, toate domeniile, de la reforma justiției până la școli. Este un demers amplu, care vizează întreaga societate....

21.12.2025

Integrarea europeană a Republicii Moldova – între termene, pași concreți și realități politice: Interviu cu ambasadoarea UE în RM, Iwona Piorko  

(VIDEO) Emisiunea 7 Zile/ Cinema 1

Subiecte discutate:

• termenul realist de integrare a Republicii Moldova în UE;
• etapele de pregătire și negocierile pe capitole;
• criteriile de eligibilitate și reformele-cheie;
• dosarul transnistrean în contextul parcursului european;
• sprijinul concret al Uniunii Europene pentru Republica Moldova.

Detalii:

• (VIDEO) https://www.youtube.com/watch?v=C0SptDD4ZKo&t=301s
• https://www.facebook.com/rodica.vilcu/posts/pfbid021kAiDfoH7BtahoMTrXDmmHs6uEeTbbwE6r8SbqrfiJidmPvogzLx6qHcAS7VJM8gl

04.12. 2025

Interviu exclusiv cu ambasadoarea UE în RM, Iwona Piorko    

  (VIDEO)  Emisiunea Cutia Neagră/ TV8

„Moldova a demonstrat întregii lumi, nu doar UE, cât de rezistenți și curajoși sunt oamenii care trăiesc aici. Continuați tot așa și aveți toate șansele să vă manifestați în cel mai bun mod”, a declarat Ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piorko  în cadrul interviul „Cutia Neagră”, realizat de jurnalista Mariana Rață.

Au fost discutate teme actuale privind evoluția relațiilor UE-RM:

• Cât de realist este ca negocierile de aderare să fie încheiate în 2028? 
• Ce spune Bruxelles-ul despre securitatea Moldovei după incidentele cu drone rusești?
• De ce reforma justiției rămâne testul decisiv pentru parcursul european și ... alte teme.

- Având în vedere că Moldova își propune să încheie negocierile de aderare la UE până în 2028, pot să vă prezint, în acest context, ca ambasador al Moldovei pentru integrarea în UE?

- ...Aș fi mai mult decât încântată să primesc acest titlu de ambasador pentru integrarea în UE...

- ...Ceea ce ar însemna ultimul ambasador al UE în Moldova? Pentru că după aderare nu vom mai avea ambasador. Este corect? ...

- Da, atunci când o țară aderă la Uniunea Europeană, de obicei nu mai are o delegație a UE, ci o reprezentanță a UE, deoarece devine stat membru. Guvernul dumneavoastră a stabilit un anumit calendar. Intenția sa este de a încheia negocierile de aderare până în 2028. Comisia Europeană, în recentul său raport privind extinderea, a afirmat foarte clar că „considerăm că este un obiectiv ambițios, dar realizabil, cu condiția ca Republica Moldova nu numai să mențină, ci chiar să accelereze ritmul reformelor.

- Nu cred că voi putea asista la aderarea la UE, deoarece, în mod normal, după finalizarea negocierilor de aderare, mai este nevoie de un an sau doi pentru ratificări. Mandatul meu se încheie, în mod normal, în 2029, dar sper că nu va dura mult după aceea și sper că voi fi invitată în acel moment pentru a sărbători împreună cu Dumneavoastră. În orice caz, în acești patru ani de mandat, vom lucra zi și noapte împreună pentru a apropia cât mai mult țara dumneavoastră.

- Dar credeți că Moldova ar putea adera la UE până în 2029-2030? Deci, este cu adevărat posibil pentru Moldova?

- Așa cum a declarat Comisia Europeană – știți, nu contează cu adevărat ce cred eu sau altcineva – este declarat oficial în documentul Comisiei Europene, cel puțin, că finalizarea negocierilor de aderare este posibilă până în 2029, dacă ritmul reformelor este menținut și accelerat. Răspunsul se află într-adevăr în țara dumneavoastră, în guvernul dumneavoastră, în autoritățile dumneavoastră, în poporul dumneavoastră. Acestea sunt reforme foarte fundamentale, profunde și dificile de realizat. Dar noi credem că este posibil.

- Aș dori să continuăm discuția cu câteva subiecte de actualitate legate de securitatea Moldovei. În ultimele săptămâni, Moldova s-a confruntat cu mai multe incidente în care drone rusești au încălcat spațiul aerian al țării. În acest context, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a anunțat acum câteva zile că UE va investi 20 de milioane de euro în acest an pentru a ajuta la protejarea spațiului aerian al Moldovei. Ați putea să ne dați mai multe detalii despre acest lucru?

- Da, desigur. Evident, considerăm că încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova este absolut inacceptabilă și, într-adevăr, Înaltul Reprezentant, Vicepreședintele Comisiei Europene, Kaja Kalas, a reacționat public, reiterând sprijinul nostru continuu, inclusiv pentru forțele armate ale Republicii Moldova. De fapt, în cadrul mecanismului european pentru pace, vă ajutăm să vă modernizați forțele armate, astfel încât să vă puteți apăra împotriva amenințărilor hibride, și așa mai departe. În ultimii ani, am alocat 200 de milioane de euro pentru acest scop, iar 20 de milioane dintre acestea sunt destinate apărării.

- Haideți să discutăm despre justiție, un subiect care îmi este foarte apropiat, și anume despre reforma justiției. Un aspect pe care UE se așteaptă să fie consolidat de Moldova în următorii ani. Comisarul Marta Kos a subliniat că justiția, combaterea corupției și statul de drept sunt domeniile în care Moldova mai are încă multe de făcut. Recent, FMI a înghețat tranșele finale pentru Moldova, deoarece mai multe angajamente cheie în materie de combatere a corupției nu au fost îndeplinite. Acest lucru vă îngrijorează pe Dumneavoastră și pe Uniunea Europeană? Și vedeți o voință politică reală la Chișinău pentru reforme profunde în domeniul justiției și al combaterii corupției?

- Să încep cu finalul. Da, văd o voință politică. În primul rând, reforma justiției și cerințele în materie de justiție din această țară, și Dumneavoastră ați spus că acest lucru vă este apropiat, cred că este apropiat și majorității cetățenilor moldoveni. Este ceea ce au cerut ei cu ani în urmă. Așa au ajuns la putere forțele proeuropene, pe baza cerințelor autentice ale poporului pentru justiție. Abia mai târziu a devenit o condiție prealabilă pentru aderare. De aceea cred atât de mult în Republica Moldova și în cetățenii săi, pentru că totul a pornit de la popor.

- În multe țări, situația est similara cu cea de aici, și așa a începe orice reformă. Noi doar susținem acest demers, avem aceleași așteptări ca și poporul acestei țări – ca justiția să fie aplicată, ca independența sistemului să fie asigurată etc. Cred – ați menționat-o pe comisarul Kos când a fost aici și, desigur, Raportul de extindere – că se recunoaște foarte clar că Republica Moldova a înregistrat în ultimul an cele mai mari progrese dintre toate țările candidate, nu există nicio îndoială în acest sens. Totuși, acest lucru nu înseamnă că Republica Moldova se află la cel mai înalt nivel de pregătire.

- A început reformele puțin mai târziu decât alte țări și mai are încă un drum lung de parcurs în domeniul justiției și, știți, noi numim toate acestea „fundamente de grup”. Pentru că este ca și cu o casă – dacă nu ai fundații solide, totul se prăbușește. La fel este și aici. Deci, fără îndoială, mai sunt multe de făcut. Dar da, cred în oamenii din această țară și în faptul că guvernul va continua să le îndeplinească așteptările.

Detalii:

• (VIDEO) https://www.youtube.com/watch?v=XJVHEdYcC7Y
• https://tv8.md/2025/12/04/video-cutia-neagra-interviu-exclusiv-cu-ambasadoarea-uniunii-europene-la-chisinau-iwona-piorko/293387

13.11.2025

                                                     (VIDEO) NewsMaker/ Stella Untila/ 

Interviu cu ambasadorul UE în RM, Iwona Piorko

Aderarea la Uniunea Europeană (UE) nu înseamnă pierderea suveranității. Declarația a fost făcută de noua ambasadoare a UE în Republica Moldova, Iwona Piórko, într-un interviu pentru NewsMaker. Potrivit diplomatei, altfel nicio țară nu ar fi aderat.

Ambasadoarea a fost întrebată ce ar însemna aderarea la UE pentru suveranitatea Republicii Moldova, în contextul în care mai mulți cetățeni se tem că procesul ar putea duce la pierderea unei părți a acesteia. „În opinia dumneavoastră, ce aspecte ale suveranității Republicii Moldova ar putea fi de fapt păstrate — sau chiar consolidate — în urma aderării?”, a mai întrebat NM.

„Aceasta este o întrebare profundă și arată cât de aproape sunteți deja de UE, pentru că exact astfel de întrebări discutăm de ani de zile în interiorul Uniunii, în toate colțurile ei. Aderarea la UE nu înseamnă pierderea suveranității — altfel n-ar fi aderat nicio țară. Este vorba despre punerea în comun a suveranității, despre împărtășirea ei. Vocea voastră va conta mai mult, pentru că veți contribui la formarea politicilor UE”, a comunicat ambasadoarea.

Potrivit diplomatei, „suveranitatea energetică este extrem de valoroasă”, „la fel și cea economică — trăim într-o lume conectată, cu lanțuri valorice globale”. „Moldova va deveni parte robustă a acestor lanțuri. Suveranitatea economică va crește. Și cea politică — veți contribui la guvernarea unui spațiu mult mai mare decât țara voastră, o piață de 450 de milioane de oameni, respectată în toată lumea. Legislația noastră inspiră multe alte regiuni. Am lucrat patru ani în Singapore — în Asia de Sud-Est suntem sursă de inspirație în multe domenii”, a conchis noua ambasadoare.

În cadrul interviului au fost dicutate următoarele întrebări:

• Poate Moldova să semneze un acord de aderare la UE până în 2028?
• Cum să dovedești Chișinăului că nu va deveni „cal troian” în interiorul Uniunii Europene?
• Când va ajunge următoarea tranșă din Planul de creștere și ce se va întâmpla dacă Moldova nu reușește să stăpânească toate fondurile?
• Ce va însemna aderarea Moldovei la UE pentru Găgăuzia, Transnistria, minoritățile naționale și suveranitatea țării?
• Va continua UE să sprijine locuitorii de pe malul stâng al Nistrului și ce semnal va trimite ambasadorul la Tiraspol?

*  *  *

• Когда поступит следующий транш из Плана роста и что произойдет, если Молдова не сумеет освоить все средства? 
• Что будет означать вступление Молдовы в ЕС для Гагаузии, Приднестровья, национальных меньшинств и суверенитета страны? 
• Будет ли ЕС продолжать поддерживать жителей Левобережья Днестра, и какой сигнал посол направит Тирасполю?
• Может ли Молдова юридически отказаться от продажи сельскохозяйственных земель гражданам ЕС? 
• На эти и другие темы главный редактор NewsMaker Стела Унтила побеседовала с новым послом Европейского союза в Республике Молдова Ивоной Пьорко.

Detalii:

https://www.youtube.com/watch?v=bPEiKceo2f4

• https://newsmaker.md/ro/are-moldova-dreptul-sa-interzica-vanzarea-terenurilor-agricole-catre-cetatenii-ue-dupa-aderare-raspunsul-iwonei-piorka
• https://newsmaker.md/ro/video-moldova-nu-e-cal-troian-pentru-cine-sunt-banii-ue-ce-scrisori-a-primit-din-gagauzia-iwona-piorko
• https://newsmaker.md/ro/finantarea-europeana-doar-pentru-localitatile-moldovenesti-care-sustin-ue-raspunsul-ambasadoarei-piorko
• https://newsmaker.md/ro/ambasadoarea-ue-in-moldova-in-prima-vizita-in-transnistria-suntem-pregatiti-sa-oferim-sprijin-financiar

27.10.2025

IPN/ Irina Boțu /  (VIDEO)

Moldova oferă lecții de reziliență de la care UE poate învăța

Republica Moldova oferă lecții de reziliență de la care întreaga Uniune Europeană are de învățat, afirmă noua ambasadoare a UE la Chișinău, Iwona Piórko. Într-un interviu acordat Agenției IPN, diplomata a menționat că obiectivul principal al Uniunii Europene în Republica Moldova este sprijinirea deplină a parcursului de aderare și a reformelor care apropie țara de familia europeană. Iwona Piórko s-a mai referit la prioritățile mandatului său, progresele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană și la așteptările Bruxellesului pentru perioada următoare.

...Cu ce obiective începeți mandatul la Chișinău?

Obiectivul principal al Uniunii Europene aici, concomitent și mandatul meu, este, de fapt, și obiectivul care se regăsește în Constituția dumneavoastră: acela de a adera la Uniunea Europeană. Pentru mine și pentru echipa mea extraordinară de la Delegația UE este să ajutăm cât putem în acest parcurs. Evident cea mai bună cale este să sprijin toate reformele – politic, financiar – în orice mod putem să o facem.

Deci, tot ce ne stă în putință. Și pot să vă zic că și din aceste vizite pe care le-am avut în diferite raioane, deocamdată, cred că un element important al muncii mele va fi cu adevărat să încerc să unific comunitățile care au viziuni diferite. Eu sunt convinsă că întreaga țară se poate unifica în acest scop, pentru a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană și pentru a duce niște beneficii foarte tangibile pentru fiecare om, fiecare colț al țării.

Preluați mandatul într-un moment esențial pentru Republica Moldova, aflată în plin proces de aderare la Uniunea Europeană. Care este evaluarea UE privind stadiul actual al acestui parcurs?

Cu adevărat, am venit aici într-un moment foarte important pentru țară. Cu o lună înainte de alegerile parlamentare din Moldova, în cadrul cărora subiectul integrării europene a fost o temă foarte importantă. A fost foarte important să vedem votul cetățenilor. Cu adevărat încă o dată s-a confirmat un lucru pe care l-am urmărit pe parcursul mai multor ani – că oamenii din această țară cu adevărat doresc să fie parte din familia europeană.

Ați întrebat despre procesul de aderare. Cu adevărat acesta este un stadiu foarte important în care ne aflăm astăzi. Cunoașteți că Republica Moldova este țară candidată din 2022 și a început negocierile de aderare în iunie 2024. O lună în urmă ați completat o etapă foarte importantă, screeningul care sună foarte tehnic, dar de fapt el ține de revizuirea legislației naționale pentru a o aduce în conformitate cu standardele europene.

E o muncă enormă. O sută de mii de pagini, de legi, ale diferitor ministere. Doamna Cristina Gherasimov a făcut o muncă enormă, o muncă masivă cu o viteză record. Vă felicit pentru asta. Următoarea etapă ne așteaptă....

.... De curând, 56 de europarlamentari din 19 state membre ale blocului comunitar au transmis președintelui Consiliului UE, António Costa, o scrisoare comună, prin care solicită „deschiderea imediată” a negocierilor de aderare pe clustere cu Republica Moldova. Care este poziția dumneavoastră în acest sens?

Poziția mea este exact aceeași ca și poziția comunității europene. Sunt aici pentru a reprezenta Uniunea Europeană și am niște noutăți pentru voi. De curând, Consiliul Uniunii Europene de la Bruxelles – nivelul suprem unde se întrunesc statele membre – chiar dacă nu a avut extinderea pe ordinea de zi, a inclus în concluziile sale paragrafe dedicate Republicii Moldova.

O să reamintesc cele mai importante elemente din aceste paragrafe, pentru a răspunde la întrebarea dumneavoastră. Consiliul European, ceea ce înseamnă toate statele membre ale UE, au reafirmat sprijinul constant pentru Republica Moldova în parcursul de aderare și a salutat progresul semnificativ. Consiliul European încurajează Republica Moldova, Consiliul și Comisia, să continue munca de aderare în continuare pe abordarea bazată pe merite.

Clusterele care țin de aspectele fundamentale, anume reforma administrației publice, justiției vor fi primele deschise și ultimele închise. Însă aceste clustere vor fi deschise în momentul în care condițiile vor fi întrunite. Consiliul European ia notă de evaluarea Comisiei pe aspecte fundamentale, piața internă, relațiile externe – aceste clustere pot să fie deschise. Ceea ce înseamnă că Comisia Europeană a evaluat de curând că cel puțin trei clustere de negociere aspectele fundamentale, piața internă și relațiile externe sunt pregătite pentru a fi deschise.

Acum această decizie se află în mâinile statelor membre. Însă Consiliul European deja a dat o notă bună recomandării Comisiei Europene...

Doamna Iwona Piórko. a mai oferit răspunsuri la următoarele întrebări.

• Reforma justiției și combaterea corupției rămân angajamente esențiale. Considerați că ritmul acestor reforme este satisfăcător? Sunt posibile ajustări ale sprijinului UE în funcție de progresele înregistrate?
• Un subiect tot mai prezent este securitatea. Cum colaborează UE cu Republica Moldova în fața amenințărilor hibride, a dezinformării și a riscurilor regionale, mai ales în contextul războiului din Ucraina?
• În același timp, cetățenii resimt direct provocările sociale și economice. Ce sprijin concret va oferi UE în continuare pentru consolidarea securității energetice și a rezilienței economice a Moldovei?
Ce planuri are Delegația UE pentru susținerea societății civile și a presei în următorii ani?

 12.10.2025                                                                                                          

Emisiunea „Dimensiunea Diplomatică” de la Moldova 1.

VIDEO 

Interviu exclusiv cu Iwona Piórko Ambasadoarea UE la Chișinău realizat de Ludmila Barbă

Iwona Piórko: „Suntem pregătiți să deschidem primul cluster de negocieri cu R. Moldova”.

Republica Moldova se află într-un moment decisiv al parcursului său european, iar Uniunea Europeană este gata să deschidă primul capitol de negocieri cu R. Moldova, după finalizarea cu succes a procesului de screening. Ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piórko, s-a arătat convinsă, că RM „va parcurge cu succes” drumul spre aderarea la Uniunea Europeană, iar Bruxellesul va continua să ne sprijine în fața provocărilor interne și externe.

„În privința vulnerabilităților, este clar că Federația Rusă nu se va opri. Din acest motiv, vulnerabilitățile vor rămâne: dezinformare, presiuni economice, atacuri cibernetice. Autoritățile și cetățenii trebuie să-și mențină determinarea și reziliența. Uniunea Europeană va rămâne alături de dumneavoastră la fiecare pas”, a dat asigurări ambasadoarea Iwona Piórko.

Ea a precizat că rezultatele alegerilor parlamentare recente au demonstrat alegerea clară a cetățenilor Republicii Moldova pentru independență, libertate, prosperitate și parcursul european.

„Cetățenii au ales independența, libertatea, prosperitatea pentru copiii lor, precum și parcursul european. Și au făcut această alegere în pofida unei interferențe masive din partea Federației Ruse. Din păcate, acest lucru a fost observat de numeroșii observatori internaționali, care au constatat atacuri cibernetice și încercări de cumpărare a voturilor. Însă cetățenii au avut curajul să voteze, fiindcă aceste alegeri au solicitat curaj”, a spus diplomata.

De asemenea, ambasadoarea Uniunii Europene a felicitat autoritățile pentru organizarea unui proces electoral „sigur și integru” și a menționat că, deși R. Moldova rămâne vulnerabilă în fața presiunilor externe, drumul european este ireversibil.

„Parcursul european este absolut clar acum, este consacrat și în Constituția dumneavoastră, este ceva stabil. Însă se cere în continuare multă muncă și reforme decisive, pentru că nimic nu face o țară mai rezilientă decât reformele”, a remarcat Iwona Piórko.

„Cu cât suntem mai mari și mai uniți, cu atât suntem mai în siguranță”

Referindu-se la procesul de aderare, ambasadoarea a remarcat importanța finalizării etapei de screening.

„Aceasta este o piatră de hotar foarte importantă. Sună foarte tehnic, însă nu este o chestiune tehnică. Vorbim de peste 100.000 de pagini de legislație care trebuie comparate cu legislația europeană. A fost un proces foarte important, care a fost finalizat într-un timp-record, și Uniunea Europeană este convinsă că acum suntem pregătiți să deschidem primul cluster – cel al justiției, statului de drept și instituțiilor democratice”, a spus ambasadoarea.

În același context, Iwona Piórko a explicat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei are un efect dublu asupra procesului de extindere.

„Eu cred că, pe de o parte, complică procesul, dar, în același timp, îl accelerează. Este mult mai dificil pentru o țară care are un război exact la frontieră și un război hibrid în interiorul său. Însă această agresiune brutală a Rusiei împotriva Ucrainei și atacurile hibride împotriva țării dumneavoastră ne-au făcut și mai determinați. Cu cât suntem mai mari și mai uniți, cu atât suntem mai în siguranță. Există acum mai multă determinare decât oricând”, a punctat șefa Delegației UE la Chișinău.

Vorbind despre Planul European de Creștere pentru Republica Moldova în valoare de 1.9 miliarde de euro, Iwona Piórko a spus că este vorba despre un sprijin fără precedent din partea Uniunii Europene.

„Este un sprijin fără precedent atât în cifre, cât și ca impact. Vorbim de peste un miliard de euro, un sprijin care va oferi asistență tuturor sectoarelor – infrastructură, energie, economie. Primele debursări deja sunt în proces, însă totul depinde de reformele decisive pe care le vor promova autoritățile”, a arătat diplomata.

În același interviu, Iwona Piórko a amintit și despre extinderea cotelor de export pentru produsele agricole moldovenești.

„Am fost foarte fericită că am reușit să actualizăm rapid Acordul de liber schimb, pentru că am putut să creștem cotele pentru livrările de fructe moldovenești – mere, prune, struguri. Unele dintre aceste fructe s-au încadrat în cotele libere. Vorbim nu doar despre produse, ci despre tradiții și un stil de viață. Dorim să vedem cât mai multe fructe de această calitate pe piața europeană”, a spus șefa Delegației UE la Chișinău.

Ambasadoarea a mai menționat că beneficiile integrării europene încep deja să se resimtă, oferind drept exemplu aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți SEPA: „Aceasta este o evoluție foarte fericită. Plățile din Republica Moldova spre țările Uniunii Europene vor deveni mult mai rapide, mai simple și mai ieftine. Știu că mulți cetățeni ai Republicii Moldova au familii în țările Uniunii Europene și plătesc taxe și comisioane bancare mari. Acum, toate aceste comisioane se vor reduce la câțiva euro. Este un efect tangibil pentru toată lumea”.

Iwona Piórko a vorbit și despre proiectele de infrastructură sprijinite de Uniunea Europeană, amintind drumul Chișinău–Ungheni, parte a coridorului TEN-T, linia electrică Vulcănești–Chișinău și podul peste Prut, la Ungheni.

„Aceste proiecte consolidează legătura Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și sporesc mobilitatea, siguranța și calitatea vieții cetățenilor. Practic totul pornește de la infrastructură. Dacă dorim să dezvoltăm alte domenii, avem nevoie de infrastructură, de drumuri, de căi ferate și de puncte de trecere modernizate spre România și Ucraina”, susține Piórko.

La finalul interviului, ambasadoarea Uniunii Europene a încurajat cetățenii Republicii Moldova să-și păstreze încrederea în parcursul european și să rămână uniți în efortul de modernizare a țării.

„Rămâneți alături de noi în acest proces. O facem de dragul dumneavoastră, de dragul familiilor și copiilor voștri. Noi doar vă ajutăm. Ajutați-ne să reformăm țara dumneavoastră. Chiar și euroscepticismul este un semn de libertate – și asta ne face mai puternici”, a conchis Iwona Piórko.

(VIDEO) https://www.youtube.com/watch