Ziua Europeană a Limbilor 2026

Ziua Europeană a Limbilor 2026
EDL 2026

Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.
Posted by
Labels: , ,

BV: UE-RM - UE în sistemul relațiilor internaționale


Juc,Victor. UE în sistemul relațiilor internaționale : Note de curs / Victor Juc ,Liliana Beniuc ; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative , Departamentul Relații Internaționale, Catedra Jean Monnet "EU’s Role in the Emerging International System" (EUREIS). – Chișinău: Editura USM, 2026. – 488 p. - ISBN 978-9975-77-592-2 (PDF). - URL: https://msuir.usm.md/server/api/core/bitstreams/3899855c-01d1-4fd5-9fa7-4b1699d9a4e9/content (accesat: 27.10.2026).

Lucrarea contribuie la extinderea și aprofundarea cunoștințelor privind evoluția Uniunii Europene ca actor internațional, specificul acțiunii sale externe, locul UE în sistemul internațional post-Război Rece, precum și capacitatea acesteia de a acționa ca putere civilă, normativă, economică și geopolitică.

Notele de curs urmăresc să faciliteze înțelegerea mecanismelor prin care Uniunea Europeană influențează procesele internaționale, promovează valorile democratice, susține multilateralismul și contribuie la configurarea ordinii internaționale contemporane.

Cursul propune o interpretare multidimensională a puterii europene.

Uniunea Europeană este analizată ca :
  • putere civilă prin diplomație, cooperare, prevenirea conflictelor și asistență; 
  • putere normativă prin drept, condiționalitate și promovarea valorilor
  • putere de piață și reglementare prin standarde, comerț și acces la piața internă
  • actor diplomatic prin PESC, Serviciul European de Acțiune Externă și rețeaua delegațiilor furnizor de securitate prin PSAC, parteneriate și misiuni
  • actor geopolitic prin extindere, sancțiuni, securitate economică, sprijin pentru parteneri și protejarea infrastructurilor și tehnologiilor critice.
Această abordare permite evaluarea nu doar a declarațiilor și documentelor strategice, ci și a capacității Uniunii de a transforma resursele juridice, economice și instituționale în rezultate externe verificabile.

Dimensiunea aplicativă a disciplinei este centrată constant asupra Republicii Moldova. În condițiile statutului de țară candidată și ale desfășurării negocierilor de aderare, înțelegerea Uniunii Europene ca actor internațional devine o condiție a participării competente la procesul de integrare. Aderarea nu presupune numai armonizarea legislației, ci și înțelegerea logicii instituționale, a intereselor statelor membre, a proceselor de negociere, a politicilor externe și de securitate și a transformărilor strategice ale Uniunii.

Instituțiile Republicii Moldova trebuie să poată identifica actorul european competent, să formuleze poziții argumentate, să furnizeze date credibile, să construiască alianțe și să transforme angajamentele politice în rezultate administrative și sociale.
Conținutul cursului evidențiază faptul că integrarea europeană a Republicii Moldova se desfășoară într-un mediu de securitate profund schimbat.

 Alinierea la politica externă a UE devin componente ale  agendei de europenizare :
  • protejarea infrastructurilor critice, 
  • consolidarea securității energetice și cibernetice,
  • examinarea investițiilor, 
  • controlul exporturilor, 
  • combaterea amenințărilor hibride, 
  • dezvoltarea rezilienței democratice, 
  • pregătirea pentru crize
  • tranziția verde 
Republica Moldova nu este analizată exclusiv ca beneficiar al asistenței europene, ci și ca viitor contributor la securitatea, conectivitatea, cunoașterea regională și capacitatea de acțiune a Uniunii în vecinătatea estică.

Cele cincisprezece teme formează un parcurs de la explicarea statutului și instituțiilor Uniunii la analiza relațiilor sale cu actorii globali și regionali, a politicilor de extindere și vecinătate, a gestionării conflictelor și a scenariilor privind ordinea internațională emergentă. În ansamblu, disciplina contribuie la formarea unei viziuni științifice, critice și aplicative asupra UE ca actor central al transformărilor internaționale contemporane și ca reper strategic al modernizării și integrării europene a Republicii Moldova.

Note de curs se adresează masteranzilor ciclului II – masterat, programul de studii Studii Europene, cadrelor didactice din învățământul universitar, specialiștilor din administrația publică și diplomație, reprezentanților societății civile din Republica Moldova, precum și tuturor persoanelor interesate de rolul Uniunii Europene în relațiile internaționale contemporane.

 Din cuprins :

Tema 1. Uniunea Europeană ca actor al relațiilor internaționale post-Război Rece

1.1 Reconfigurarea sistemului internațional după încheierea Războiului Rece
1.2 Transformarea UE din comunitate economică în actor politic global
1.3 Extinderea Uniunii Europene și consolidarea rolului său în relațiile internaționale
1.4 Uniunea Europeană ca putere civilă, normativă, economică și geopolitică
1.5 Specificul Uniunii Europene în comparație cu statul-națiune și cu marile puteri clasice

Tema 2. Repere conceptual-teoretice privind rolul UE în sistemul internațional

2.1 Conceptualizarea Uniunii Europene ca actor al sistemului internațional
2.2 Teorii ale integrării europene și relevanța lor pentru explicarea rolului extern al UE
2.3 Abordările teoriei relațiilor internaționale privind UE în sistemul internațional
2.4 Suveranitate, guvernanță postnațională și capacitatea de acțiune externă a UE

Tema 3. Cadrul instituțional-juridic al acțiunii externe a Uniunii Europene

3.1 Evoluția politico-instituțională și juridică a acțiunii externe a Uniunii Europene
3.2 Actorii instituționali și repartizarea rolurilor în acțiunea externă a UE
3.3 Competențele externe și procesul decizional al Uniunii Europene
3.4 Instrumentele juridice, reprezentarea și coerența acțiunii externe a UE

Tema 4. Politica externă și de securitate comună: evoluție, instituții, mecanisme

4.1 Evoluția funcțională a PESC: de la consultare diplomatică la orientare strategică
4.2 Formarea interesului european: preferințe naționale, europenizare și construirea consensului
4.3 Guvernanța diplomatică multinivel și ciclul de elaborare a PESC
4.4 Instrumentele politico-diplomatice și mecanismele de implementare ale PESC
4.5 Eficiența, solidaritatea și perspectivele reformei PESC în contextul geopolitic contemporan

Tema 5. Politica de securitate și apărare comună și rolul Uniunii Europene ca actor de securitate în sistemul internațional emergent

5.1 PSAC și transformarea rolului internațional al Uniunii Europene: de la gestionarea crizelor la furnizarea de securitate
5.2 Misiunile și operațiunile PSAC ca instrumente ale prezenței internaționale a UE: tipologie, geografie, planificare și evaluare
5.3 Pregătirea europeană pentru apărare: capabilități, industrie, finanțare și autonomie strategică
5.4 Interoperabilitatea operațională, contribuția partenerilor și sustenabilitatea misiunilor PSAC
5.5 Republica Moldova în politica europeană de securitate și apărare: de la beneficiar al asistenței la partener și contribuitor

Tema 6. Uniunea Europeană și arhitectura europeană de securitate: UE–NATO, UE–OSCE, UE–Consiliul Europei

6.1 Arhitectura europeană de securitate ca sistem instituțional plural: origini, principii și transformări
6.2 Parteneriatul strategic UE–NATO: complementaritate, coordonare și distribuirea responsabilităților
6.3 Cooperarea UE–OSCE: securitate cooperativă, prevenirea conflictelor și menținerea dialogului paneuropean
6.4 Cooperarea UE–Consiliul Europei: securitate democratică, drepturile omului și statul de drept
6.5 Republica Moldova în arhitectura europeană de securitate: statut diferențiat, complementaritate instituțională și opțiuni strategice

Tema 7. Uniunea Europeană și Organizația Națiunilor Unite: multilateralism și ordine bazată pe reguli

7.1 Fundamentele relației UE–ONU: multilateralismul, Carta ONU și ordinea internațională bazată pe reguli
7.2 Reprezentarea și coordonarea Uniunii Europene în sistemul Organizației Națiunilor Unite
7.3 Parteneriatul UE–ONU în domeniul păcii și securității internaționale
7.4 Cooperarea UE–ONU pentru dezvoltare durabilă, climă, acțiune umanitară și drepturile omului
7.5 Reforma multilateralismului, Pactul pentru Viitor și relevanța cooperării UE–ONU pentru Republica Moldova

Tema 8. Relațiile Uniunii Europene cu Statele Unite ale Americii, Canada și spațiul transatlantic

8.1 Geneza și structura spațiului transatlantic: comunitate de securitate, ordine liberală și interdependență
8.2 Relațiile politice și strategice UE–SUA: de la parteneriat structural la cooperare condiționată
8.3 Interdependența economică, tehnologică și reglementară UE–SUA
8.4 Relațiile UE–Canada: parteneriat strategic, CETA, securitate și cooperare pentru inovare
8.5 Recalibrarea spațiului transatlantic și implicațiile pentru Uniunea Europeană și Republica Moldova

Tema 9. Relațiile Uniunii Europene cu Federația Rusă și impactul războiului împotriva Ucrainei

9.1 Evoluția relațiilor UE–Rusia: de la parteneriat strategic și interdependență la rivalitate geopolitică
9.2 Războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei și transformarea ordinii europene: răspunsul politic, juridic și strategic al UE
9.3 Sancțiuni, interdependență instrumentalizată și securitate economică: obiective, eficiență, limite și prevenirea eludării
9.4 Sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina: reziliență, finanțare, reconstrucție, justiție și integrare europeană
9.5 Noua politică europeană față de Rusia și implicațiile pentru Republica Moldova și sistemul internațional emergent

Tema 10. Relațiile Uniunii Europene cu China, India, Japonia, ASEAN și regiunea indo-pacifică

10.5Parteneriatul UE–ASEAN, arhitectura regională și implicațiile pentru Republica Moldova

Tema 11. Relațiile Uniunii Europene cu Balcanii de Vest și politica de extindere

11.1 Balcanii de Vest în politica externă a Uniunii Europene: de la stabilizare postconflict la perspectivă de aderare
11.2 Mecanismele politicii de extindere: criterii, condiționalitate, negocieri, noua metodologie și integrare graduală
11.3 Traiectorii naționale diferențiate: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia
11.4 Dimensiunea economică, regională și geopolitică a extinderii UE: planul de creștere, conectivitate, securitate și competiție externă
11.5 Credibilitatea și viitorul extinderii: reformarea Uniunii Europene și lecții pentru Republica Moldova

Tema 12. Parteneriatul Estic și politica Uniunii Europene față de vecinătatea estică

12.1 Geneza și evoluția Parteneriatului Estic: de la Politica europeană de vecinătate la un cadru diferențiat de asociere, reziliență și convergență europeană
12.2 Arhitectura, instrumentele și mecanismele de implementare ale Parteneriatului Estic
12.3 Traiectoriile diferențiate ale partenerilor estici: asociere, cooperare selectivă, democratizare și contestare geopolitică
12.4 Reconfigurarea Parteneriatului Estic după 2022: securitate, reziliență, conectivitate și dimensiunea Mării Negre
12.5 Eficiența, limitele și viitorul politicii UE față de vecinătatea estică: implicații pentru Republica Moldova

Tema 13. Relațiile Uniunii Europene cu Republica Moldova: de la cooperare și asociere la negocieri de aderare

13.1 Evoluția relațiilor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova: de la cooperare post-sovietică la asociere politică și perspectivă de aderare
13.2 Acordul de Asociere și integrarea sectorială: ZLSAC, mobilitate, energie, transformare digitală, educație și cercetare
13.3 Procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană: etape, instituții, examinarea analitică a acquis-ului, negocieri și condiționalitate
13.4 Parteneriatul UE–Republica Moldova în domeniul securității și rezilienței: amenințări hibride, energie, frontiere și conflictul transnistrean
13.5 Dimensiunea societală și academică a integrării europene: participare publică, comunicare, universități și perspective strategice

Tema 14. Politicile Uniunii Europene în contextul conflictelor internaționale și al crizelor regionale

14.1 Fundamente conceptuale și metodologice ale politicilor UE privind conflictele și crizele: conflict, fragilitate, securitate umană și abordare integrată
14.2 Instrumentele Uniunii Europene în ciclul conflictului: prevenire, avertizare timpurie, mediere, răspuns la criză, stabilizare și consolidarea păcii
14.3 Politicile UE în Orientul Mijlociu și Africa de Nord: gestionarea tensiunii dintre norme, interese, ajutor umanitar și soluționare politică
14.4 Politicile UE în Sahel, Sudan și Cornul Africii: securitate, dezvoltare, guvernanță, proprietate locală și recalibrare strategică
14.5 Evaluarea comparativă a eficienței politicilor UE și implicațiile pentru Republica Moldova

Tema 15. Uniunea Europeană în sistemul internațional emergent: autonomie strategică, reziliență, tranziție verde și competiție geopolitică

15.1 Autonomia strategică drept paradigmă ideatică și metodă de guvernare a acțiunii europene
15.2 Fundamentele juridice ale securității economice: competențe, instrumente și limite constituționale
15.3 Suveranitatea tehnologică și capacitatea stratificată a Uniunii Europene: de la resurse la standarde și inovare
15.4 Reziliența strategică, competitivitatea și tranziția verde: construirea capacității productive europene
15.5 Autonomia strategică și apărarea totală europeană: coerență, legitimitate și implicații pentru Republica Moldova 
Posted by
Labels: , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Noutăți UE-RM - Octombrie - decembrie 2026

26.10.2026

BEI și Uniunea Europeană sprijină modernizarea agriculturii și dezvoltarea mediului rural din Republica Moldova

BEI Global, direcția specializată a Băncii Europene de Investiții dedicată finanțării proiectelor de dezvoltare, acordă Republicii Moldova 150 de milioane de euro în cadrul programului „Livada Moldovei” pentru modernizarea lanțurilor valorice agricole și alimentare din întreaga țară.
Finanțarea beneficiază de garanția Uniunii Europene și sprijină procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, prin stimularea investițiilor, crearea locurilor de muncă și facilitarea accesului producătorilor moldoveni la noi oportunități pe piața europeană.

Programul „Livada Moldovei” va sprijini fermierii și întreprinderile agroalimentare din Republica Moldova să investească în echipamente moderne, spații de depozitare, capacități de procesare și logistică. Prin facilitarea accesului la finanțare pe termen lung, programul va contribui la extinderea activității întreprinderilor, crearea locurilor de muncă și comercializarea produselor cu valoare adăugată mai mare.

Finanțarea valorifică rezultatele programului „Livada Moldovei”, care, până în anul 2025, a sprijinit peste 500 de proiecte investiționale în sectorul agricol al Republicii Moldova. Noua etapă continuă aceeași abordare, bazându-se pe instituțiile existente și pe experiența acumulată în implementare, pentru a facilita accesul întreprinderilor din întreaga țară la finanțare.

Fondurile vor susține investiții în toate etapele lanțului valoric agricol, de la ferme și livezi până la unități de procesare și rețele de distribuție, contribuind la îmbunătățirea calității, creșterea valorii adăugate a produselor și accesul producătorilor moldoveni la noi oportunități comerciale în Uniunea Europeană.
O parte din linia de credit va fi destinată investițiilor publice în educația agricolă, cercetare și infrastructura pentru siguranța alimentelor.

Proiectul beneficiază de garanția Uniunii Europene în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - Europa Globală (NDICI - Global Europe) și este corelată cu Planul de creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Acesta urmărește accelerarea dezvoltării economice prin investiții, reforme și stimularea creșterii sectorului privat.
„Agricultura reprezintă mult mai mult decât un sector economic în Republica Moldova. Este o sursă de venit, un element al identității și o oportunitate pentru comunitățile din întreaga țară. Prin programul „Livada Moldovei II”, îi ajutăm pe fermieri și întreprinderile din industria alimentară să investească în viitorul lor, să devină mai competitive și să creeze valoare adăugată la nivel local. Este vorba despre sprijinirea celor care doresc să își dezvolte afacerile, să creeze locuri de muncă și să aducă produsele moldovenești pe noi piețe.” a declarat Vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, Karl Nehammer, 
„Acest proiect înseamnă crearea de oportunități și apropierea economiei Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Prin această investiție, fermierii, producătorii de alimente și antreprenorii din mediul rural vor beneficia de un acces mai bun la finanțarea de care au nevoie pentru a se moderniza, a se dezvolta și a concura pe piața europeană. Este un exemplu concret al modului în care Planul de creștere aduce beneficii întreprinderilor și comunităților din întreaga Republică Moldova.” a menționat Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko
„Fermierii și producătorii agroalimentari din Republica Moldova au ambiția și cunoștințele necesare pentru a concura pe piețele europene, însă au nevoie de acces la investiții pe termen lung pentru a-și valorifica pe deplin potențialul. Programul „Livada Moldovei II” va ajuta întreprinderile să își modernizeze producția, să își îmbunătățească capacitățile de depozitare și procesare și să creeze mai multă valoare adăugată aici, în Republica Moldova. Aceasta este o investiție nu doar în agricultură, ci și în dezvoltarea comunităților rurale, crearea de noi locuri de muncă și competitivitatea pe termen lung a economiei noastre.”  a declarat Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu
Banca Europeană de Investiții (BEI) este instituția de finanțare a Uniunii Europene, ai cărei acționari sunt cele 27 de state membre ale UE, și una dintre cele mai mari bănci multilaterale de dezvoltare din lume.

Detalii:

23.10.2026

  • Două instituții medicale importante din Republica Moldova intră în proces de renovare și eficientizare energetică cu sprijinul UE
Au început lucrările de renovare și eficientizare energetică a Spitalului Clinic de Psihiatrie și a Institutului de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”. Acestea sunt primele două instituții medicale care intră în etapa de implementare a proiectului destinat modernizării infrastructurii medicale din Republica Moldova.

Lucrările fac parte dintr-un amplu program de investiții în valoare de 72,4 milioane de euro, destinat modernizării a 10 spitale de importanță națională. Programul beneficiază de sprijinul Uniunii Europene, care contribuie cu un grant de 12,4 milioane de euro, al BEI Global – divizia pentru dezvoltare a Băncii Europene de Investiții (BEI), al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al Guvernului Republicii Moldova. Investițiile sunt realizate prin intermediul Proiectului „Eficiența Energetică în Republica Moldova” (MEEP) și au drept obiectiv reducerea consumului de energie în spitalele beneficiare, crearea unor condiții mai bune de îngrijire și tratament pentru peste un milion de pacienți, precum și îmbunătățirea mediului de lucru pentru mai mult de 10 mii de cadre medicale.
Iwona Piórko, Ambasadoarea UE în Republica Moldova: „Beneficiile integrării europene trebuie să se reflecte în viața de zi cu zi a cetățenilor, inclusiv în calitatea serviciilor publice. Modernizarea acestor spitale va asigura condiții mai bune pentru pacienți și personalul medical, contribuind totodată la dezvoltarea unei infrastructuri medicale mai eficiente și mai reziliente. Prin Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, vedem cum parcursul european aduce schimbări care îmbunătățesc viața cetățenilor.”
Karl Nehammer, Vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții (BEI), responsabil pentru operațiunile băncii în Republica Moldova: „Un spital este unul dintre locurile în care activitatea nu se oprește niciodată. Tocmai de aceea, eficiența și fiabilitatea sunt deosebit de importante. Modernizarea acestor instituții medicale și alinierea lor la standardele europene înseamnă o utilizare mai eficientă a energiei, dar și spitale mai performante, mai sigure în funcționare și mai bine pregătite pentru provocările viitorului. Suntem mândri să contribuim la această transformare și să sprijinim Republica Moldova în dezvoltarea unei infrastructuri medicale moderne, pe care să se poată baza inclusiv generațiile viitoare.”
Giuseppe Grimaldi, Șeful Reprezentanței Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în Republica Moldova: „Modernizarea infrastructurii publice prin adoptarea unor soluții prietenoase cu mediul reprezintă o componentă importantă a tranziției Republicii Moldova către o economie mai durabilă. Spitalele constituie un punct de plecare potrivit, deoarece modernizarea acestora poate demonstra că astfel de schimbări pot fi realizate la scară mai largă, în întregul sector public. Prin reducerea consumului de energie și a emisiilor poluante, aceste investiții arată că adoptarea unor soluții sustenabile poate aduce rezultate semnificative, cu impact direct asupra calității serviciilor publice ”
Procesul de modernizare prevede izolarea termică a clădirilor, înlocuirea ferestrelor și ușilor, schimbarea punctelor termice care asigură distribuirea căldurii furnizate prin sistemul centralizat de încălzire, precum și instalarea panourilor fotovoltaice. De asemenea, sunt prevăzute măsuri pentru sporirea siguranței la incendiu și îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu mobilitate redusă. 

Valoarea contractelor de renovare este de aproximativ 10 milioane de euro pentru Spitalul Clinic de Psihiatrie și de circa 2 milioane de euro pentru Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”. Un contract separat, în valoare de 573 de mii de euro, este destinat supravegherii tehnice a lucrărilor la ambele instituții medicale.

Peste un milion de pacienți și 10.000 de cadre medicale vor beneficia de condiții mai bune de tratament și de muncă, iar consumul de energie în spitalele vizate ar urma să scadă cu aproximativ 40%.

Detalii :
13.10.2026

Centrul European pentru Reziliența Democratică își extinde cooperarea la partenerii din procesul de extindere

În marja Consiliului Afaceri Generale de la Luxemburg din 13 octombrie, miniștrii din statele membre au discutat despre posibilitățile de colaborare cu omologii lor din Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest.
Miniștrii au discutat despre potențiale domenii de cooperare cu partenerii implicați în procesul de aderare în cadrul proiectelor viitoare, inclusiv dezvoltarea unor concepte și metodologii comune pentru detectarea acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine , măsurarea rezilienței democratice, implicarea în exerciții de gestionare a crizelor de masă și sprijinirea siguranței vieții democratice prin cursuri de formare specifice privind protecția jurnaliștilor, a organizațiilor societății civile, a verificatorilor veridicității informațiilor și a politicienilor.

Statele membre pot invita acum partenerii implicați în procesul de aderare să propună, să coordoneze și să participe la unele dintre proiectele Centrului.
Acest lucru extinde cooperarea practică a Centrului dincolo de granițele UE, oferind oportunități de a împărtăși expertiza, de a dezvolta capacități comune și de a colabora în vederea abordării provocărilor comune, așa cum se prevede în cadrul „Scutului european al democrației”.

La invitația statelor membre, partenerii din cadrul procesului de extindere vor putea acum să participe la mai multe proiecte comune aflate în derulare, printre care exerciții de simulare a gestionării crizelor, precum și la elaborarea unor concepte și metodologii comune pentru detectarea manipulării informațiilor și a ingerințelor din străinătate.

Printre alte proiecte se numără metode de măsurare a rezilienței democratice, precum și sprijinirea siguranței vieții democratice prin cursuri de instruire specializate privind protecția jurnaliștilor, a organizațiilor societății civile, a verificatorilor de fapte și a politicienilor.

Participarea partenerilor implicați în procesul de aderare lărgește cooperarea practică a Centrului și contribuie la obiectivele sale principale de a îmbunătăți în mod colectiv capacitatea de a detecta și anticipa amenințările la adresa rezilienței democratice în Europa și în vecinătatea sa, de a dezvolta abordări bine coordonate și de a consolida capacitatea de răspuns rapid, precum și de a capacita cetățenii, societatea civilă și instituțiile să contribuie la reziliența democratică.

Centrul european pentru reziliența democratică este un nou centru de schimb între instituțiile UE, statele membre și societatea civilă al cărui scop este să consolideze, să protejeze și să promoveze democrații puternice și reziliente în întreaga UE.
Acesta va servi drept cadru pentru schimburi, cooperare operațională și coordonare între statele membre participante, țările candidate și potențial candidate și instituțiile UE.
O platformă a părților interesate independente (cum ar fi organizațiile societății civile, cercetătorii și mediul academic etc.) va sprijini, de asemenea, activitatea Centrului, prin punerea în comun a expertizei și cercetării și prin încurajarea schimburilor.
Centrul, care a fost lansat oficial la 24 februarie 2026, realizează deja mai multe proiecte concrete cu statele membre. La începutul lunii septembrie, a fost lansat un program de formare a formatorilor împreună cu Agenția suedeză de apărare psihologică, menit să contribuie la perfecționarea funcționarilor guvernamentali din toate statele membre și să consolideze pregătirea la nivelul întregii administrații și al întregii societăți. Centrul a lansat, de asemenea, faza-pilot a Platformei părților interesate pentru a testa modul în care Centrul poate dezvolta proiecte concrete pentru consolidarea rezilienței democratice, împreună cu organizații independente ale societății civile, mass-media, verificatori ai veridicității informațiilor, cercetători și profesioniști din domeniul educației în domeniul mass-mediei din întreaga UE.

Detalii:

13.10.2026

Cea de-a patra Conferință Interguvernamentală Republica Moldova - Uniunea Europeană

Scopul reuniunii a fost deschiderea negocierilor privind Clusterul 2 - Piața internă și Clusterul 3 - Competitivitate și creștere incluzivă.

Delegația Uniunii Europene a fost condusă de Thomas Byrne, Ministru adjunct pentru afaceri europene și apărare al Irlandei, în numele Președinției irlandeze a Consiliului UE, cu participarea Comisarei pentru Extindere, Marta Kos. Delegația Republicii Moldova a fost condusă de Cristina Gherasimov, Viceprim-ministră pentru integrare europeană și negociator-șef.

Prin deschiderea negocierilor pe Clusterul 2, Moldova urmărește participarea deplină la piața internă a Uniunii Europene și integrarea într-un spațiu economic comun, în care bunurile, serviciile, persoanele și capitalurile pot circula liber, în baza unor reguli comune.

Clusterul 2 „Piața internă” cuprinde 9 capitole de negociere distincte privind :
  • Libera circulație a mărfurilor (1)
  • Libera circulație a lucrătorilor (2)
  • Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii (3)
  • Libera circulație a capitalurilor (4)
  • Dreptul societăților comerciale (6)
  • Dreptul proprietății intelectuale (7)
  • Politica în domeniul concurenței (8)
  • Serviciile financiare (9) 
  • Protecția consumatorilor și a sănătății (28)
Clusterul 3 se referă la alinierea legislației în domenii precum transformarea digitală, fiscalitatea, politica economică și monetară, ocuparea forței de muncă, industria, cercetarea, educația, cultura și domeniul vamal.

Clusterul „Competitivitate și creștere economică incluzivă” cuprinde 8 capitole de negociere distincte privind:
  • Transformarea digitală și mass media (10)
  • Fiscalitatea (16)
  • Politica economică și monetară (17)
  • Politica socială și ocuparea forței de muncă (19)
  • Politica privind întreprinderile și industria (20)
  • Știință și cercetare (25)
  • Educație și cultură (26) 
  • Uniunea vamală (29)
Alinierea la aceste standarde europene va aduce mai multe beneficii cetățenilor - oportunități de muncă și de afaceri în întreaga UE, produse mai sigure și protecție mai bună a consumatorilor, o protecție socială mai puternică, educație de calitate și mai multe posibilități de dezvoltare profesională. Pentru companii, înseamnă acces la o piață mai mare - de 450 de milioane de consumatori, reguli mai clare și previzibile, mai multe investiții, sprijin pentru inovare și servicii publice mai eficiente.

"Astăzi am făcut încă un pas înainte pe calea aderării Republicii Moldova la UE. La mai puțin de trei luni de la deschiderea negocierilor cu privire la politicile din domeniul relațiilor externe, decizia luată astăzi reflectă importanța pe care o acordă președinția irlandeză extinderii UE. Până la sfârșitul mandatului nostru, vom face tot ce este posibil pentru a reuși să deschidem și clusterelor rămase. " a declarat Thomas Byrne, Ministru adjunct pentru afaceri europene și apărare al Irlandei.

„Pentru țara noastră este un progres major, o confirmare că Moldova avansează în procesul de negocieri și face pași concreți pentru a deveni stat membru al UE”, a spus Cristina Gherasimov, Viceprim-ministră pentru integrare europeană.

UE și Republica Moldova au făcut încă un pas important în procesul de aderare prin deschiderea negocierilor privind „clustere” referitoare la piața internă și la competitivitate și creștere economică incluzivă.

UE a stabilit criterii de referință pentru viitoarea închidere provizorie a acestor capitole.

Aderarea la UE este un proces bazat pe merit. Monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește alinierea la acquis-ul UE și la standardele europene relevante și punerea în aplicare a acestora va continua pe parcursul negocierilor.

Decizia din 13.10.2026 urmează după deschiderea negocierilor privind clusterul „Relații externe” în iulie 2026.

Detalii :
12.10.2026

Sprijin european pentru consolidarea capacităților Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al R.Moldova

Inspectoratul General de Carabinieri  a beneficiat de un nou lot de autovehicule și echipamente moderne, oferite în cadrul Proiectului EU4PUBLIC ORDER, finanțat de Uniunea Europeană și implementat în cooperare cu Arma dei Carabinieri din Italia, cu sprijinul Eutalia S.p.A.

Ceremonia oficială de predare a avut loc la sediul Direcției regionale „Centru” a Inspectoratului General de Carabinieri, din municipiul Chișinău, în prezența doamnei Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne a Republicii Moldova; Iwona Piórko, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova; Giuseppe Maria Perricone, ambasadorul Republicii Italiene în Republica Moldova; colonelului Gianluca Migliozzi, reprezentant al Comandamentului General al Arma dei Carabinieri din Italia; locotenent-colonelului Lorenzo Pescuma, expert rezident al Proiectului EU4PUBLIC ORDER; și generalului de brigadă Dumitru Scurtu, comandantul Inspectoratului General de Carabinieri al Republicii Moldova (IGC), alături de reprezentanți ai instituțiilor partenere și alți invitați oficiali.

În cadrul ceremoniei au fost predate 16 autovehicule, dintre care 6 Kia Sportage, 7 Hyundai Tucson și 3 Ford Ranger, precum și 40 de tablete robuste Dell Pro Rugged Extreme, 40 de imprimante portabile și 40 de invertoare de alimentare Energenie.

Noile dotări sunt destinate consolidării capacităților operaționale ale Inspectoratului General de Carabinieri, contribuind la sporirea mobilității personalului, îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a misiunilor și eficientizarea activităților operative în teren. Aceste mijloace de transport și echipamente vor permite intervenții mai prompte și mai bine coordonate, în sprijinul menținerii ordinii și siguranței publice.
Prin intermediul Proiectului EU4PUBLIC ORDER, Uniunea Europeană susține dezvoltarea unui sistem de ordine publică modern, profesionist și eficient, în concordanță cu standardele și bunele practici europene. Cooperarea cu Arma dei Carabinieri din Italia facilitează, totodată, transferul de expertiză și consolidarea competențelor profesionale ale personalului IGC.

Pe lângă furnizarea de echipamente și mijloace de transport, proiectul include activități de instruire specializată, vizite de studiu și schimburi de experiență, precum și sprijin pentru dezvoltarea cadrului instituțional și operațional. O atenție deosebită este acordată respectării drepturilor omului, aplicării principiilor legalității, necesității și proporționalității și promovării unei abordări profesioniste în gestionarea ordinii publice.

Proiectul EU4PUBLIC ORDER, finanțat de Uniunea Europeană, se desfășoară în perioada septembrie 2024 – august 2027 și este implementat în cooperare cu Arma dei Carabinieri din Italia, cu sprijinul Eutalia S.p.A., în beneficiul Ministerului Afacerilor Interne și al Inspectoratului General de Carabinieri din Republica Moldova.

Cu un buget de aproximativ 2 milioane de euro, proiectul urmărește consolidarea capacităților instituționale și operaționale ale IGC în domeniul ordinii și siguranței publice, prin dezvoltarea competențelor profesionale, promovarea standardelor europene și îmbunătățirea dotării tehnice și logistice.

Prin activitățile sale, proiectul contribuie la modernizarea Inspectoratului General de Carabinieri și la dezvoltarea unor servicii de ordine publică mai eficiente, mai profesioniste și mai apropiate de nevoile cetățenilor.Proiect finanțat de Uniunea Europeană.

Detalii:

08- 09.10.2026

Vizita eurodeputaților din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D) al Parlamentului European

Din delegația de eurodeputați din Grupul Socialiștilor și Democraților fac parte Sven Mikser (Estonia), raportor permanent al Parlamentului European pentru Republica Moldova, Kathleen Van Brempt (Belgia), Nacho Sánchez Amor (Spania) și Vasile Dîncu (România).

Întrevederea cu Președinta Maia Sandu

Discuțiile s-au axat pe următorii pași în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Președinta Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova continuă implementarea reformelor și avansează în negocierile de aderare pe bază de merit, pentru ca cetățenii să resimtă beneficiile apropierii de UE încă înainte de aderare. Interlocutorii au discutat și despre pregătirile Uniunii pentru extindere, precum și despre sprijinul european pentru consolidarea securității Republicii Moldova.

Întrevedere cu Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov

.„Am vorbit despre progresele înregistrate de țara noastră pe agenda europeană și pregătirile pentru deschiderea negocierilor pe următoarele grupuri de capitole, dar și despre noile propuneri ale Comisiei Europene privind extinderea UE și integrarea graduală a statelor candidate”, a spus Cristina Gherasimov.
Viceprim-ministra Gherasimov a mulțumit eurodeputaților pentru vocea puternică pe care o au în Parlamentul European și pentru sprijinul acordat Moldovei în drumul său spre UE: „Republica Moldova are prieteni buni în Parlamentul European”.

Întrevederea cu Vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe.

Eurodeputații Sven Mikser, raportor permanent al Parlamentului European pentru Republica Moldova, și Nacho Sánchez Amor au discutat despre evoluțiile de pe agenda europeană a Republicii Moldova, progresele înregistrate în implementarea reformelor, precum și sprijinul instituțiilor și statelor membre ale UE în avansarea negocierilor de aderare.

Vicepremierul Mihai Popșoi a mulțumit eurodeputaților pentru susținerea fermă a parcursului european al Republicii Moldova, reflectată în rezoluțiile și rapoartele adoptate de Parlamentul European. Totodată, a subliniat că țara noastră este pregătită să deschidă următoarele patru clustere de negociere.

A fost abordată situația privind securitatea regională și provocările cu care se confruntă țara noastră. Vicepremierul Mihai Popșoi s-a referit la încălcările repetate ale spațiului aerian de către dronele rusești, în contextul războiului din Ucraina, și a subliniat necesitatea consolidării capacităților de apărare și a rezilienței statului.

La rândul lor, eurodeputații au apreciat progresele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană și au îndemnat autoritățile să mențină ritmul reformelor.

Detalii: 

 06.10.2026

Comisia Europeană Europeană a adoptat un pachet de revizuiri ale politicilor premergătoare extinderii,
stabilind orientările politice și acțiunile necesare pentru a pregăti Uniunea Europeană în vederea viitoarelor extinderi.

Prin pachetul prezentat Comisia Europeană realizează o analiză aprofundată a politicilor din perspectiva viitoarelor extinderi. Documentul arată cum pot fi valorificate actualul Cadru al tratatelor și viitoarele tratate de aderare pentru a pregăti Uniunea în vederea integrării noilor state membre.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Viitorul Europei depinde de alegerile pe care le facem astăzi. Extinderea Uniunii noastre este un imperativ geopolitic. Astăzi punem bazele pentru a ne asigura că o Uniune mai mare este și una mai puternică: mai rezilientă, mai eficientă și bazată pe valorile și normele care ne definesc. Pe măsură ce țările candidate la aderare fac progrese pe calea reformelor, UE trebuie să fie pregătită să le primească. Acest lucru presupune pregătirea instituțiilor noastre, adaptarea politicilor la noile realități și asigurarea faptului că bugetul nostru reflectă ambițiile noastre comune”
Comisia Europeană propune un set de garanții pentru viitoarele tratate de aderare, inclusiv garanții sectoriale mai solide și o nouă clauză privind garanții instituționale, pentru a se asigura că angajamentele asumate în cadrul negocierilor de aderare vor fi respectate în mod riguros după aderare.

Comisia Europeană invită Consiliul European și Parlamentul European să avanseze discuțiile, pregătirile instituționale și măsurile de politică.

Ca parte a pachetului de extindere pentru anul 2026, Comisia Europeană va prezenta foi de parcurs orientative pentru Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina, cu condiția ca acestea să mențină ritmul reformelor.

De asemenea, Comisia va colabora cu statele membre și cu țările candidate pentru a aduce negocierile de aderare în concordanță cu pregătirile interne ale Uniunii.

În cadrul conferinței de presă susținute în urma reuniunii Colegiului comisarilor privind evaluările din cadrul politicii de preaderare Marta Kos, Comisara europeană pentru Extindere a declarat : „Am identificat patru țări aflate în fruntea procesului de extindere: Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina. În ultimii ani, acestea au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește gradul lor de pregătire.În rapoartele privind extinderea, care vor fi publicate la 28 octombrie, intenționăm să prezentăm foi de parcurs orientative pentru aceste țări.

Detalii :
05.10.2026

Cea de-a 10-a reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană

Reuniunea a fost prezidată de Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, dna Kaja Kallas, care a condus delegația UE, din care făcut parte și comisara pentru extindere, dna Marta Kos. Prim-ministrul Republicii Moldova, dl Vasile Tofan, a condus delegația RM.

În cadrul unei sesiuni restrânse, părțile au facut  schimb de opinii cu privire la provocările mondiale și regionale.
În cadrul Consiliului de Asociere a fost abordata securitatea din regiune,sprijinul Republicii Moldova pentru Ucraina, si situatia in domeniul energetic
 
Un alt subiect al reuniunii a vizat următoarele etape ale procesului de aderare.

Părțile au salutat recenta deschidere a grupurilor tematice 1 (Elemente fundamentale) și 6 (Relații externe), precum și alinierea constantă a Republicii Moldova în cadrul tuturor capitolele acquis-ului UE și, în special, progresele înregistrate de aceasta în ceea ce privește statul de drept, reforma justiției și combaterea corupției. Părțile au declarat că așteaptă cu interes deschiderea restului grupurilor tematice și au subliniat importanța, pentru aderare, a unui sprijin societal larg, inclusiv prin intermediul unei comunicări strategice cu privire la beneficiile și obligațiile care îi revin țării și prin combaterea dezinformării.

UE a evidențiat importanța eforturilor continue ale Republicii Moldova de a consolida un sistem judiciar independent, imparțial și profesionist, inclusiv prin verificarea judecătorilor și a procurorilor. De asemenea, a subliniat necesitatea obținerii unor rezultate solide în ceea ce privește anchetele în cazuri de corupție, urmăririle penale și hotărârile judecătorești definitive. UE a salutat progresele înregistrate cu privire la reforma administrației publice și a subliniat rolul unui serviciu public eficient și profesionist, capabil să furnizeze servicii publice de calitate, precum și al unui proces de reformă incluziv. 
UE a apreciat pozitiv angajamentul Republicii Moldova față de procesele democratice și integritatea electorală, în pofida ingerințelor și a amenințărilor hibride ale Rusiei, constatate pe scară largă, și a subliniat necesitatea de a se consolida și mai mult reziliența împotriva acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine. 
UE și Republica Moldova au condamnat cu fermitate încălcările tot mai frecvente ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către dronele și rachetele rusești, care reprezintă un risc grav pentru siguranța populației din Republica Moldova. UE și-a reafirmat sprijinul neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional. Ambele părți au evidențiat faptul că consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața consecințelor la nivel de securitate ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei contribuie și la stabilitatea și securitatea Europei.

UE a salutat aprofundarea cooperării în chestiuni de politică externă, precum și eforturile Republicii Moldova în direcția alinierii depline la politica externă și de securitate comună a UE și participarea țării la misiunile și operațiile UE din cadrul politicii de securitate și apărare comune a UE. S-a amintit importanța Parteneriatului pentru securitate și apărare UE-Republica Moldova și a fost salutat sprijinul continuu al UE pentru reziliența și capabilitățile de apărare ale Republicii Moldova. UE și-a reafirmat angajamentul de a consolida structurile Republicii Moldova de gestionare a crizelor și de a spori capacitatea acesteia de a contracara amenințările hibride, inclusiv prin intermediul Misiunii de parteneriat a UE în Republica Moldova. UE și Republica Moldova au apreciat de asemenea pozitiv cooperarea lor consolidată din cadrul Instrumentului european pentru pace, prin care UE a alocat 317 de milioane EUR în perioada 2021-2026.

Consiliul de asociere a salutat eforturile Republicii Moldova de a-și consolida reziliența energetică. Moldova a amintit asistența financiară semnificativă pe care a primit-o în acest context. De asemenea, UE și-a reafirmat disponibilitatea de a continua să sprijine această țară.

Părțile au subliniat importanța aprofundării în continuare a cooperării sectoriale și a integrării treptate a Republicii Moldova pe piața internă a UE. În acest context, Consiliul de asociere a salutat beneficiile care decurg din includerea Republicii Moldova în sfera geografică a zonei unice de plăți în euro (SEPA), care facilitează transferuri de bani mai ieftine cu țările UE, în timp ce participarea la Convenția privind un regim de tranzit comun simplifică comerțul transfrontalier. Ambele părți au salutat integrarea Republicii Moldova în regimul UE privind roamingul la prețurile de pe piața națională, care îmbunătățește accesibilitatea din punct de vedere financiar a comunicațiilor mobile pentru călători.

La finalul reuniunii Consiliului Înalta Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Vicepreședinta Comisiei Europene Kaja Kallas, Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, Prim-ministrul Vasile Tofan.cei trei oficiali au susținut o conferință de presă.
În cadrul Conferinței de presă susținută după cel de-al 10-lea Consiliu de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană , a fost anuntat ca Republica Moldova va beneficia de o nouă tranșă de 157 de milioane de euro din Planul de Creștere, după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă, în primul semestru al acestui an.  


"...UE a felicitat Republica Moldova pentru progresele importante înregistrate în punerea în aplicare a angajamentelor de reformă din cadrul Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova. În urma finalizării cu succes a 18 reforme în cursul cele mai recente perioade de raportare, Comisia Europeană a pus astăzi la dispoziția Republicii Moldova 157 de milioane EUR. Astfel, finanțarea bazată pe performanță acordată de UE Republicii Moldova în cadrul mecanismului se ridică, până în prezent, la un total de aproximativ 661 de milioane EUR. UE a salutat angajamentul Republicii Moldova față de stabilitatea macroeconomică și reformele economice, subliniind importanța unei politici monetare solide în contextul presiunilor inflaționiste. A încurajat Republica Moldova să utilizeze asistența din cadrul mecanismului pentru a sprijini reformele de stimulare a creșterii și pentru a continua să îmbunătățească mediul de afaceri... "
RM a realizat, până acum, aproximativ 95% din măsurile prevăzute, pentru perioada respectivă, în Agenda de Reformă, iar noua finanțare va permite continuarea investițiilor în domenii cheie.

Detalii:

05/10/2026

Vizita Prim-ministrului Vasile Tofan la Bruxelles


Prim-ministrul Vasile Tofan a participat la cea de-a 10-a reuniune a Consiliului de Asociere RM – UE, în cadrul căreia au fost evaluate progresele țării noastre în procesul de aderare, implementarea reformelor, cooperarea economică și sectorială, precum și dialogul în domeniul securității. În urma realizării a 18 angajamente din Agenda de Reformă, a fost anunțată o nouă tranșă de 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova din Planul de Creștere al UE, destinată continuării reformelor și realizării investițiilor în domenii esențiale pentru dezvoltarea țării și îmbunătățirea vieții cetățenilor.

Agenda Premierului a inclus și întrevederi cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene Kaja Kallas, Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, Comisarul european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, Comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner și Comisara europeană pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor, Maria Luís Albuquerque, Directorul general al DG ENEST, Gert Jan Koopman, și cu Prim-ministrul Belgiei, Bart De Wever.  Șeful Executivului a participat și la un eveniment public, dedicat Parcursului european al Republicii Moldova și a discutat cu reprezentanți ai mediului de afaceri belgian despre oportunitățile de cooperare economică și investiții.

În cadrul întrevederilor  Prim-ministrului Vasile Tofan cu cei trei membri ai Comisiei Europene: Dan Jørgensen, Comisar european pentru Energie și Locuințe, Magnus Brunner, Comisar european pentru Afaceri Interne și Migrație, și Maria Luís Albuquerque, Comisară europeană pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor s-a discutat despre avansarea pregătirilor Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană și extinderea cooperării în domenii esențiale pentru integrarea țării.

În discuția cu Dan Jørgensen, Comisarul european pentru Energie și Locuințe, accentul a fost pus pe consolidarea securității energetice a Republicii Moldova și pe măsurile necesare pentru reducerea impactului prețurilor ridicate la energie asupra cetățenilor. Premierul a vorbit despre programul de compensații pregătit de Guvern pentru a sprijini familiile vulnerabile în contextul creșterii costurilor la gaze. În condițiile secetei severe din acest sezon, discuțiile au vizat și securitatea aprovizionării cu apă. Prim-ministrul Vasile Tofan a subliniat că Republica Moldova va continua reformele pentru construirea unui sistem energetic mai rezilient, în paralel cu avansarea procesului de aderare și obiectivul de finalizare a negocierilor tehnice până în 2028.

Cu Magnus Brunner, Comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, a fost discutată cooperarea cu Uniunea Europeană în domeniul afacerilor interne și al securității, reformele necesare în aceste sectoare, precum și parteneriatul pentru securitatea frontierei comune și a întregii regiuni. Premierul Vasile Tofan a evidențiat contribuția Republicii Moldova la securitatea regională, menționând că țara noastră nu este doar un beneficiar al solidarității europene, ci și un partener care contribuie activ la securitatea Europei.

La întrevederea cu Maria Luís Albuquerque, Comisara europeană pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor, discuțiile s-au concentrat pe reformele economice ale Republicii Moldova, politica fiscală și măsurile necesare pentru apropierea sectorului financiar de standardele Uniunii Europene. În contextul procesului de aderare, a fost abordată  alinierea sectorului bancar din Republica Moldova la acquis-ul Uniunii Europene în domeniul serviciilor financiare.

Detalii:

01 - 02.10. 2026


Sprijinul UE pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova, integrarea în piața europeană, progresele în domeniul energiei și reformele în curs au fost principalele subiecte ale întrevederii.

Oficialii au discutat despre reformele pe care le implementează Republica Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană și despre progresele înregistrate: îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Planului de creștere pentru Moldova, simplificarea și digitalizarea procedurilor pentru mediul de afaceri, combaterea muncii nedeclarate, gestionarea mai riguroasă a investițiilor publice și a cheltuielilor bugetare. Aceste reforme, alături de cea a administrației publice locale, fac instituțiile mai eficiente, asigură o utilizare mai bună a banilor publici și aduc servicii de calitate mai aproape de cetățeni.

În domeniul energiei, Președinta a evidențiat diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, investițiile în interconexiunile electrice cu Uniunea Europeană și creșterea producției din surse regenerabile. Următoarea etapă, la care se lucrează deja, vizează investiții adiționale în rețelele electrice, în capacități de stocare și în eficiența energetică.

Întrevedere cu Prim-ministrul Vasile Tofan

Oficialii au discutat despre agenda europeană a Republicii Moldova, implementarea Planului de Creștere, atragerea investițiilor și creșterea productivității economiei.

În cadrul conferinței de presă susținută de oficiali, Premierul Vasile Tofan a subliniat că procesul de aderare trebuie să se traducă în rezultate concrete – mai multe investiții, infrastructură mai bună și instituții mai eficiente. Prim-ministrul a reiterat determinarea Guvernului de a menține ritmul reformelor și obiectivul de a pregăti Republica Moldova pentru semnarea Tratatului de aderare în următorii ani.
Premierul s-a referit și la implementarea Planului de Creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, accentuând importanța transformării acestor resurse în investiții și proiecte care contribuie la dezvoltarea economiei.

Comisarul european Valdis Dombrovskis a apreciat progresele Republicii Moldova în implementarea reformelor. Oficialul european a precizat că peste 500 de milioane de euro din Planul de Creștere au fost deja puse la dispoziția țării, iar în prezent sunt evaluate reformele asumate până în iunie 2026, în vederea debursării unei noi tranșe de 157 de milioane de euro. La Conferința de Investiții pentru Moldova din luna iunie au fost anunțate investiții de 641 de milioane de euro din partea instituțiilor financiare internaționale și a investitorilor privați.

Întrevedere cu Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei  Anca Dragu

La discuții au  participat doamna Iwona Piórko, ambasadoarea UE în Republica Moldova, doamna Annika Eriksgård, director general adjunct al Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene (DG ECFIN), și alți membri ai delegației europene.

Guvernatoarea băncii centrale a evidențiat contribuția BNM la alinierea legislației financiare la normele UE, modernizarea sistemelor de plăți și menținerea unui sector financiar rezilient, capabil să susțină dezvoltarea economiei. În acest context, a fost reconfirmată importanța cooperării cu Comisia Europeană pentru avansarea reformelor și aplicarea standardelor europene în domeniile de competență ale băncii centrale.
Un subiect important al întrevederii a fost independența băncii centrale. Guvernatoarea a reafirmat angajamentul BNM pentru alinierea deplină la cerințele europene în acest domeniu și a subliniat rolul independenței instituționale în asigurarea unei politici monetare credibile, menținerea stabilității macroeconomice și financiare și consolidarea încrederii publicului.
Beneficiile concrete ale apropierii de piața europeană au fost evidențiate prin progresele în modernizarea plăților. Participarea Republicii Moldova la Zona unică de plăți în euro (SEPA) facilitează transferurile pentru cetățeni și companii și consolidează legăturile financiare cu Uniunea Europeană.

Participarea la Conferința internațională organizată de Banca Națională a Moldovei, în parteneriat cu Banca Franței și Banca Națională a României. 
Evenimentul a fost dedicat coordonării politicilor economice pentru convergența cu Uniunea Europeană, cu accent pe spațiul fiscal și stabilitatea monetară în contextul accelerării integrării europene. S-au reunit peste 120 de participanți - reprezentanți de nivel înalt ai băncilor centrale, ai autorităților publice, ai organizațiilor internaționale și ai sectorului financiar, oferind o platformă pentru un schimb aprofundat de opinii și experiență privind principalele provocări și oportunități care modelează peisajul financiar în contextul accelerării procesului de integrare europeană.

Detalii:
Posted by
Labels: , , , , , , , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)