Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre şi Republica Moldova aspiră să adere la această organizaţie.

Consiliul Europei (CoE)

                                                                        www.coe.int

este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.
Publicat de
Etichete: ,

Ziua autorilor europeni #ReadWithEurope



#ReadWithEurope #CreativeEurope

Pe 27 martie 2023, Comisia Europeană a lansat  prima ediție a Zilei autorilor europeni, 
Obiectivul Zilei autorilor europeni este să pună în lumină tot ceea ce poate oferi literatura europeană unui public tânăr și să stimuleze interesul tinerilor pentru lectură, într-un mod distractiv și favorabil incluziunii. În același timp, inițiativa urmărește să impulsioneze difuzarea literaturii în Europa și să consolideze competitivitatea sectorului editorial.
Această zi va oferi ocazia de a reconecta generațiile mai tinere cu cititul și de a le arăta că literatura poate fi un instrument de emancipare personală. Lectura îi poate ajuta pe elevi și în special pe liceeni să facă față actualelor provocări sociale și din viața personală. Acest nou eveniment anual urmărește totodată promovarea bogăției și diversității literaturii europene și reprezintă o ocazie de a scoate în evidență importanța tuturor programelor și inițiativelor de promovare a lecturii desfășurate de țările europene la nivel național.

Liceele din întreaga Europă au fost încurajate să organizeze sesiuni de lectură cu voce tare, cu participarea unui autor, a unei personalități cunoscute sau a unui reprezentant al sectorului editorial, pentru a le prezenta elevilor diferitele profesii implicate în producerea unei cărți, de la autor la ilustrator, traducător, editor și multe altele. 

Anul acesta, 100 de autori europeni vor face vizite în școli pentru a citi din operele lor și pentru a-i încuraja pe elevi să descopere scriitorii europeni. Comisia organizează acest turneu al autorilor europeni în colaborare cu Consiliul scriitorilor europeni și cu consorțiul Premiului Uniunii Europene pentru literatură.

Tot pe 27 martie, la Sofia, în Bulgaria, are loc o conferință de o zi pentru promovarea lecturii, intitulată Conferința Zilei autorilor europeni. Conferința reuneste reprezentanți ai ministerelor culturii și educației din țările UE, instituții publice și ONG-uri naționale active în acest domeniu, precum și organizații care reprezintă sectorul editorial la nivel european. Cu acest prilej se vor împărtăși exemple și practici în legătură cu modalitățile de colaborare dintre sistemul de învățământ și sectorul editorial pentru promovarea lecturii în școli la nivel local, național și european. Conferința poate fi urmărită online.

Cu ocazia Zilei autorilor europeni, toată lumea este invitată să partajeze pe platformele de comunicare socială imaginea unei cărți scrise de autorul european preferat, cu hashtagul #ReadWithEurope.

Ziua autorilor europeni, organizată în premieră în acest an, este o inițiativă a componentei „Cultură” din cadrul programului „Europa creativă” al Uniunii Europene, care sprijină literatura și activitatea editorială. 





Publicat de
Etichete: , ,

BV : UE-RM - Declarația finală și recomandările celei de-a 13 -a Reuniuni a Comitetului Parlamentar de Asociere RM-UE


DECLARAȚIE ȘI RECOMANDĂRI în temeiul articolului 441(3) din Acordul de Asociere: Cea de-a 13-a reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, 23 marție 2023 - Strasbourg, 2023 . - 9 p. [Accesat 24.03.2023]

Disponibil :
Declarația se referă la 3 aspecte esențiale: 
  1. aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și Acordul de Asociere, 
  2. statul de drept și reforma justiției 
  3.  situația geopolitică a Republicii Moldova.
Documentul apreciază eforturile importante depuse de Republica Moldova și progresele înregistrate în mai multe domenii-cheie: combaterea violenței împotriva femeilor, lupta împotriva corupției și sectorul judiciar. Totodată, în document se menționează că aderarea țării noastre la Uniunea Europeană reprezintă o investiție geostrategică într-o Europă unită și puternică. Semnatarii declarației îndeamnă Comisia și Consiliul European să înceapă cât mai curând posibil negocierile de aderare la UE a Republicii Moldova, până la sfârșitul anului 2023, și după îndeplinirea celor nouă recomandări.

Autorii mai solicită Comisiei Europene să continue susținerea financiară a Republicii Moldova, pentru a ajuta țara să își acopere o parte din nevoile suplimentare de finanțare în 2023, și să prevadă reforme suplimentare pentru a crește sprijinul financiar pentru Moldova. Comitetul Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană îndeamnă instituțiile UE să asigure implementarea soluțiilor pentru reducerea și eliminarea tarifelor de roaming între Moldova și UE.

În ceea ce privește reforma justiției, în declarația comună adoptată se constată progresele înregistrate în acest sector – procedura de pre-vetting pentru noii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, implementarea legislației cu privire la judecarea în lipsă. Totodată, autorii declarației fac apel la o cooperare consolidată între statele membre UE și autoritățile moldovene în investigarea fraudei bancare și, în mod special, în asigurarea repatrierii activelor furate și cercetarea penală a celor responsabili.

În declarație se mai face apel la instituțiile UE și statele membre UE să creeze rapid un regim separat de sancțiuni împotriva cetățenilor moldoveni recunoscuți pentru coruperea instituțiilor politice și economice ale Moldovei cu scopul de a reduce puterea financiară a oligarhilor și capacitatea lor de a destabiliza țara, după cum a solicitat guvernul Republicii Moldova și să sprijine apelul mai multor miniștri europeni de a acționa în vederea sancționării oligarhilor proruși din Moldova.

În contextul situației geopolitice, CPA RM-UE salută decizia Parlamentului Republicii Moldova prin care se condamnă războiul Federației Ruse în Ucraina, crimele de război și violarea brutală și flagrantă a principiilor dreptului internațional. Autorii declarației condamnă încălcarea repetată de către rachetele rusești a spațiului aerian moldovenesc, amenințările repetate din partea Rusiei de a invada țara noastră și încercările de a răsturna Guvernul și Parlamentul. În context, se face apel la statele membre UE să folosească toate instrumentele de politică externă pentru a asigura un răspuns comun al UE în vederea întăririi rezilienței generale a Moldovei și prevenirii încercărilor viitoare de destabilizare, care ar putea conduce la destabilizarea întregii regiuni și amenința securitatea UE.

La fel, se condamnă șantajul Federației Ruse prin intermediul energiei, care a provocat cea mai gravă criză energetică din istoria Moldovei în încercarea de a destabiliza țara, se salută eforturile făcute de autoritățile din Republica Moldova în gestionarea acestei crize.


Publicat de
Etichete: , , , , ,

Noutăți UE-RM - Ianuarie-martie 2023

28.03.2023


Vizita Președintelui Consiliului European, Charles Michel în Republica Moldova

Întâlnire cu președinta Maia Sandu
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a salutat  la Chișinău pe Președintele Consiliului European, Charles Michel, aflat într-o vizită în țara noastră. „I-am mulțumit Președintelui Michel pentru sprijinul consecvent al Uniunii Europene pentru Republica Moldova. Suntem țară candidată pentru aderarea la UE și vrem să inițiem negocierile de aderare cât mai curând posibil. Avem susținerea UE în efortul nostru de transformare în domeniile cheie - reforma justiției, combaterea corupției, îmbunătățirea mediului de afaceri, consolidarea sectorului de securitate. Contăm pe sprijinul UE pentru susținerea economiei, în special a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii”, a menționat Președinta.

Șefa statului a vorbit cu Președintele Michel și despre Summitul Comunității Politice Europene, pe care îl vom găzdui pe 1 iunie 2023. „Pentru noi, acest eveniment este o dovadă a angajamentului ferm pe care ni l-am asumat față de familia europeană, dar și un puternic sprijin politic de care ne bucurăm într-un moment dificil. Este un mesaj clar că avem prieteni și parteneri – numeroși și puternici, iar Moldova nu este singură”, a conchis Președinta Maia Sandu.

Conferință de presă comună
Întâlnire cu președintele Parlamentului Igor Grosu

Întâlnire cu prim-ministrul Dorin Recean
https://gov.md/ro/content/prim-ministrul-dorin-recean-s-intalnit-la-casa-guvernului-cu-presedintele-consiliului

23-24.03.2023

Cel de-al 2-lea Dialog politic și de securitate la nivel înalt UE-Republica Moldova


a avut loc la Bruxelles la 23 și 24 martie 2023, după lansarea sa la Chișinău la 18 martie 2022.

Reuniunea a fost co-prezidată de Secretarul General Adjunct pentru Afaceri Politice/Directorul Politic al Serviciului European de Acțiune Externă, domnul Enrique Mora, și de Vicepremierul și Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, domnul Nicu Popescu.

Participanții au avut un schimb de opinii cuprinzător cu privire la consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei atât pentru Moldova, cât și pentru regiune. UE a salutat poziția fermă adoptată de Moldova în condamnarea agresiunii Rusiei. De asemenea, UE a remarcat sprijinul acordat de Moldova în contextul inițiativei "Culoarele de solidaritate ale UE". Participanții au luat act de faptul că Moldova a inițiat, de asemenea, procesul de creștere treptată a alinierii sale la sancțiunile UE.

Participanții au discutat despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova ca urmare a acțiunilor hibride ale Rusiei, inclusiv folosirea energiei ca armă și protestele organizate. UE și-a exprimat deplina solidaritate și aprecierea deosebită pentru capacitatea de rezistență a Republicii Moldova în fața tuturor presiunilor.

Cooperarea în domeniul securității a fost un subiect central al discuțiilor. UE și-a exprimat aprecierea pentru participarea continuă a Republicii Moldova la Misiunea UE de instruire în Mali și a salutat interesul acesteia de a contribui la EUFOR ALTHEA în Bosnia și Herțegovina și la Misiunea UE de instruire în Somalia. S-a discutat, de asemenea, despre continuarea sprijinului UE prin intermediul Instrumentului european pentru pace. 

De asemenea, participanții au discutat despre stadiul actual al procesului de reglementare a conflictului transnistrean.  Părțile și-au reafirmat angajamentul față de o soluționare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean în cadrul formatului 5+2.

 Mai mult




23.03.2023

Cea de-a 13-a reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană (CPA RM-UE)
s-a desfășurat la Parlamentul European.
Printre subiectele abordate în cadrul reuniunii - procesul de integrare europeană a țării noastre, progresele înregistrate și situația geopolitică din RM, consolidarea democrației și a statului de drept în RM, reforma justiției și lupta împotriva corupției. 
Din delegația legislativului de la Chișinău fac parte copreședintele CPA RM-UE, Mihail Popșoi, și deputatele Olesea Stamate și Ina Coșeru, membre CPA RM-UE.

CPA RM-UE reprezintă forumul parlamentar al Acordului de Asociere UE – Republica Moldova. Din el fac parte membri numiți de Parlamentul Republicii Moldova și de Parlamentul European, care se întrunesc de două ori pe an, alternativ la Chișinău și Bruxelles.


Copreședinții CPA RM-UE, Mihail Popșoi și Siegfried Mureșan, au susținut o Conferință de presă la Parlamentul European, în cadrul căreia au anunțat despre conținutul declarației care va fi propusă spre aprobare. Astfel, urmează a fi propusă oferirea unui sprijin suplimentar, precum și asistență tehnică Republicii Moldova în procesul de implementare a reformelor. De asemenea, vor fi propuse sancțiuni pentru oligarhii moldoveni care încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova.

Detalii : https://multimedia.parlament.md/comitetul-parlamentar-de-asociere-republica-moldova-uniunea-europeana-urmeaza-sa-aprobe-o-declaratie-de-sustinere-a-parcursului-european-al-tarii-noastre/
{VIDEO} Conferință de presă susținută de co-președinții Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, Mihail Popșoi și Siegfried Mureșan: 
La ședința Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană a fost adoptată o declarație comună, în urma analizării situației actuale a relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, a implementării Acordului de Asociere și a îndeplinirii cerințelor statutului de candidat al țării noastre pentru aderarea la UE. 
Declarația se referă la trei aspecte esențiale: 
  • aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și Acordul de Asociere, 
  • statul de drept și reforma justiției
  •  situația geopolitică a Republicii Moldova.
Mai mult :
 
21.03.2023

Oficialii BERD despre noi inițiative de finanțare pentru creșterea economică a RM

Stadiul actual al proiectelor finanțate de Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BERD), dar și aspecte noi de cooperare au fost examinate la întrevederea prim-ministrului Dorin Recean cu directorul executiv al BERD pentru Europa de Est și Caucaz, Matteo Patrone, și Angela Sax, șefa oficiului Băncii în Republica Moldova.
Interlocutorii s-au referit la proiectele în curs de implementare din domeniul infrastructurii, energiei, transportului și gestionării deșeurilor. De asemenea, oficialii au discutat posibilitatea de introducere a noi instrumente de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor mici și mijlocii și creșterea atractivității investiționale a Republicii Moldova.

Prioritățile autorităților în dialog cu BERD rămân: securitatea energetică, promovarea unei economii sustenabile, dezvoltarea sectorului privat competitiv și favorabil incluziunii, a unei infrastructuri financiare mai rezistente și a unei guvernanțe îmbunătățite pentru a sprijini conectivitatea și comerțul.

Detalii :
Vezi de asemenea 


20.03.2023 

Banca Europeană de Investiții Global investește 30 milioane dolari în modernizarea rețelei de distribuție a energiei

Finanțarea de 30 milioane de dolari acordată de BE EIB Global va ajuta Compania de distribuție Premier Energy din Moldova să îmbunătățeasca calitatea și fiabilitatea rețelei energetice.
 
Scopul finanțării este de a moderniza, digitiza și extinde rețeaua de distribuție electrică în partea centrală și de sud a Moldovei, inclusiv Chișinău.

Investiția va contribui la soluționarea crizei energetice prin menținerea la un nivel scăzut al pierderilor din distribuția de energie electrică, contribuind astfel la menținerea accesibilității energiei electrice și la îmbunătățirea serviciilor pentru utilizatorii finali.

Proiectul este cofinanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), printr-un împrumut paralel tot în valoare de 30 milioane USD.

Detalii :

Proiectul va fi cofinanțat de către BERD care de asemenea împrumută 30 milioane dolari. ( Vezi in acest post - BERD împrumută 30 milioane dolari companiei de distribuție Premier Energy din Moldiva pentru modernizarea rețelei de distribuție a electricității din zona mun. Chișinău - 02.03.2023)


16.03.2023

Cea de-a VI-a reuniune a Subcomitetului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru comerț și dezvoltare durabilă

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a organizat și găzduit cea de-a VI-a reuniune a Subcomitetului de cooperare RM-UE privind comerțul și dezvoltarea durabilă, în cadrul căreia au fost vizate principalele evoluții din transpunerea aquis-ului comunitar în legislația națională, din domeniul muncii și mediului înconjurător.
La eveniment au participat reprezentanții MDED, ai Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Mediului, precum și reprezentanții Comisiei Europene si Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.
Părțile au subliniat importanța majoră a rezultatelor obținute de Republica Moldova la capitolul Comerț și Dezvoltare Durabilă (TSD) din cadrul Acordului de Asociere RM-UE.
O tematică importantă discutată în cadrul reuniunii au fost subiectele ce țin de  politicile de climă și mediu. S-a menționat că principalele convenții de mediu legate de Comerț și Dezvoltare Durabilă sunt ratificate sau aderate de către Republica Moldova.
Pe final, experții europeni au apreciat progresele înregistrate de țara noastră privind alinierea legislației naționale la cea europeană, precum și reformele demarate în sectoarele de referință, totodată venind și cu o serie de recomandări pe viitor, toate cu scop dezvoltare durabilă. 

La Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a avut loc Forumul comun de dialog cu societatea civilă pe filiera Subcomitetului de Asociere RM – UE pentru Comerț și Dezvoltare Durabilă.
Forumul este o platformă de dialog între autoritățile din Republica Moldova, UE și reprezentanții societății civile, pentru a discuta probleme legate de comerț și dezvoltare durabilă, în contextul implementarii Acordului de Asociere și al Planului de Acțiune Moldova-UE.
Scopul acestuia este de a facilita un dialog deschis și transparent între toți actorii implicați, pentru a asigura o dezvoltare economică durabilă și echitabilă în Republica Moldova.
Printre subiectele care au fost discutate în cadrul Forumului Comun de Dialog cu Societatea Civilă pe filiera Subcomitetului de Asociere Comerț și Dezvoltare Durabilă dintre RM și UE, pot fi menționate: 
- Dezvoltarea și implementarea politicii comerciale și a politicilor de dezvoltare durabilă în Republica Moldova, în conformitate cu standardele și valorile Uniunii Europene;
- Măsurile intreprinse de autoritățo pentru a promova comerțul și investițiile între Republica Moldova și UE;
- Provocările în dezvoltarea economică, inclusiv aspectele legate de competitivitatea mediului de faceri și standardele de calitate;
- Îmbunătățirea cadrului legislativ și de reglementare pentru afaceri și investiții în Republica Moldova si altii.


14.03.2023

Provocările cu care se confruntă Republica Moldova : dezbaterea în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European

Deputații europeni au pus în discuţie situația din Republica Moldova, amenințările la securitatea țării și provocările cu care se confruntă autoritățile în contextul războiului din Ucraina. În urma dezbaterilor, Uniunea Europeană va pregăti sancțiuni pentru cei ce planifică destabilizarea situației în Moldova.

VIDEO :

Discursul Comisarului pentru vecinătate și extindere, Oliver Várhelyi, în numele Înaltului Reprezentant/Vicepreședintelui Josep Borrell  

Prezenta dezbatere arată interesul și sprijinul nostru continuu pentru Moldova pe calea sa către UE.
Noi apreciem angajamentul puternic al guvernului Republicii Moldova de a continua să își îndeplinească agenda ambițioasă de reforme, în pofida provocărilor și a crizelor suprapuse, declanșate de războiul Rusiei în Ucraina.
Este important să nu ne distragem atenția de la reformele cheie. Cetățenii Republicii Moldova așteaptă progrese, în special în domeniile statului de drept, justiției și combaterii corupției. Aceste reforme sunt la fel de importante pentru consolidarea rezilienței Moldovei.
Prin urmare, este la fel de important de a recupera toate fondurile pierdute în criza bancară și de a găsi toate fondurile, care au nimerit ilegal în mâini private.
Prin urmare, aș dori să vă încurajez să transmiteți partenerilor dumneavoastră moldoveni mesajul privind necesitatea continuării reformelor, în cadrul celei de-a 13-a reuniuni a Comitetului parlamentar de asociere UE-Moldova, care va avea loc săptămâna viitoare.
Suntem pe deplin solidari cu Moldova. Orice va îmbunătăți securitatea Moldovei va îmbunătăți și propria noastră securitate.
Moldova aparține familiei europene și suntem pregătiți să o susținem în continuare pe calea sa de aderare la UE.

Mai mulți europarlamentari au adresat mesaje de susţinere pentru Republica Moldova, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului European.

09..03.2023

Miniștrii europeni de interne  au discutat despre rolul RM în centura de securitate estică a UE în perioada imediat următoare

Directoratul General pentru afaceri interne al UE a evaluat , la Bruxelles, un mecanism de ripostă în timp real, pentru a proteja țările din Europa de amenințările hibride generate de Federația Rusă. Republica Moldova este evaluată în acest context ca un element-cheie în noua arhitectură de securitate europeană.

Conform notei de informare prezentate de Comisarul Ylva Johansson membrilor Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI), Hub-ul de Securitate al Uniunii Europene pentru securitatea internă și managementul frontierelor Republicii Moldova (Hub-ul de Securitate), creat anul trecut, a înregistrat rezultate care vorbesc în favoarea consolidării acestui mecanism.

De la începutul războiului în Ucraina, RM a furnizat produse analitice relevante în domeniul criminalității transnaționale, amenințărilor hibride și incidentelor ce prezintă risc pentru securitatea publică în regiune și în Europa. Printre acestea se numără și prima analiză Moldovan Open-Source Intelligence (OSINT) furnizată către Europol.

După analiza raportului de activitate pentru primele șase luni, oficialii europeni au discutat propunerile de dezvoltare ale Hub-ului de Securitate în perioada imediat următoare. La fel, a avut loc și o sesiune tehnică pe subiectul implicării mai strânse a Republicii Moldova în mecanismele UE de contracarare a terorismului.

Pe platforma https://maisigurinue.md poate fi urmărită dinamica activității de dezvoltare și inovare a domeniului afacerilor interne și coperarea MAI al RM cu UE.

Mai mult :

09.03.2023

Uniunea Europeană susține activitatea Consiliului Audiovizualului (CA)

în special cea legată de monitorizarea conținuturilor audiovizuale, printr-o donație de echipamente.
Ambasadorul UE în Republica Moldova, ES Jānis Mažeiks, a vizitat  Consiliul Audiovizualului pentru a dona autorității de reglementare 45 de calculatoare, 46 de dispozitive de surse neîntreruptibile de energie (UPSuri), 16 laptopuri, 8 monitoare, două servere, precum și 55 de licențe pentru diferite tipuri de soft.
Ambasadorul Jānis Mažeiks a declarat că Uniunea Europeană urmărește, prin contribuția sa, să modernizeze dotarea tehnică a CAului și să sporească implicit capacitățile personalului responsabil de controlul conținuturilor media audiovizuale.
Președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, a spus că donația din partea UE va spori randamentul autorității de reglementare, monitorizarea conținuturilor audiovizuale fiind unul din cele 7 obiective pe care și le-au stabilit membrii CA pentru anul 2023.

Detalii :

09.03.2023

Republica Moldova a obținut, pentru prima dată, dreptul să exporte în Uniunea Europeană carne procesată de pasăre și ouă de categoria A (de consum)

Au fost publicate modificările la Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2021/404 și (UE) 2021/405 ale Comisiei din 24 martie 2021, prin care Republica Moldova a obținut, pentru prima dată, dreptul să exporte în Uniunea Europeană carne procesată de pasăre și ouă de categoria A (de consum).

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) informează că decizia Comisiei Europene este una foarte importantă și va contribui la realizarea unui obiectiv național prioritar – diversificarea piețelor de desfacere pentru producătorii avicoli din Republica Moldova. În același timp, decizia Comisiei Europene demonstrează că sistemul național de control oficial, implementat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, este recunoscut de Uniunea Europeană.

Procesul de obținere a dreptului de export în UE a produselor respective din Republica Moldova a fost unul complex și de durată, fiind precedat de un schimb amplu de informații și consultări tehnice, misiuni de audit atât în regim on-line, cât și cu prezența fizică a experților europeni pe teritoriul Republicii Moldova, care au examinat conformitatea sistemului național într-un mod tridimensional, inclusiv capacitățile ANSA la nivel central, teritorial și gradul de conformitate al agenților economici la cerințele Uniunii Europene.



08.03.2023

Vizita delegației de ministre și secretare de stat responsabile de afaceri europene din Uniunea Europeană și Liechtenstein.
  • Karoline Edstadler, ministru Federal pentru UE și Constituție a Republicii Austria;
  • Velislava Petrova, ministru adjunct al afacerilor externe al Republicii Bulgaria;
  • Laurence Boone, ministru de stat pentru Europa al Republicii Franceze;
  • Anna Lührmann, ministru de stat pentru Europa și Climă a Germaniei;
  • Dominique Hasler, ministru al afacerilor externe și al sportului, Principatul Liechtenstein;
  • Jovita Neliupšienė, vice-ministru al afacerilor externe al Republicii Lituania;
  • Daniela-Mihaela Cămărășan, secretar general în Ministerul Afacerilor Externe al României;
  • Jessika Roswall, ministru pentru afaceri europene al Regatului Suediei.
Doamnele au venit în țara noastră pentru a celebra apartenența Moldovei la familia europeană și pentru a sprijini eforturile de promovare a egalității de gen.

Mai mult


Evenimentul „Aderarea Moldovei la UE: o discuție cu femeile ministre din UE”

MAEIE a organizat o dezbatere publică despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, la care au participat președinta Maia Sandu și un grup de ministre și secretare de stat responsabile de afaceri europene din Austria, Franța, Germania, Liechtenstein, Lituania și România.

„Am discutat despre beneficiile și provocările aderării Republicii Moldova la UE, progresele realizate într-un an de la depunerea cererii de aderare și prioritățile pentru 2023.Discuția, susţinută de Agenţia ONU pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor (UN Women) a evidențiat contribuțiile femeilor în procesele de modernizare și integrare europeană, egalitatea de gen fiind una dintre valorile care stau la baza UE.” – a declarat vicepremierul Nicu Popescu.

Președinta Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova poate supraviețui ca o democrație doar fiind membră a UE, iar noi lucrăm intens pentru a apropia acea zi când țara noastră va face parte din familia europeană.


03.03.2023

Aniversarea unui an de la depunerea cererii de aderare a Rep.Moldova la Uniunea Europeană

în contextul împlinirii unui an de la depunerea cererii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană:

* Prim-ministrul Dorin Recean împreună cu vicepremierul Nicu Popescu au lansat la Guvern grupurile de lucru implicate în asigurarea implementării mecanismului de coordonare a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova

În cadrul primei ședințe în format extins, au fost trasate sarcinile de bază ale grupurilor de lucru pentru perioada imediat următoare, în vederea impulsionării procesului de pregătire pentru aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. Între priorități se numără:
  • elaborarea Planului național de acțiuni privind realizarea criteriilor de aderare și implementarea Acordului de Asociere RM – UE și a Agendei de Asociere pentru anii 2021 – 2027,
  • elaborarea contribuției RM la Pachetul anual de extindere a UE,
  • stabilirea calendarului activităților și a elementelor necesare pentru desfășurarea eficientă a procesului de integrare europeană.
 
* Șeful diplomației Republicii Moldova, Nicu Popescu, a susținut un briefing de presă

* Nicu Popescu a avut o întrevedere cu ambasadorii țărilor membre ale Uniunii Europene acreditați la Chișinău
03.03.2023

Prioritățile sectoriale pentru educație incluse în Planul Național de Acțiuni 2023 al UE pentru Republica Moldova

 au fost discutate de ministrul Educației și Cercetării Anatolie Topală și Diana Jabłońska, șefă de unitate, Direcția generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR).

În cadrul discuțiilor cu oficialii europeni au fost evidențiate prioritățile de bază ale sistemului pentru perioada imediat următoare, inclusiv digitalizarea în educație și cercetare; modernizarea infrastructurii sistemului educațional la toate nivelurile de studii, fortificarea capitalului uman în educație și cercetare, modernizarea învățământului profesional tehnic cu accent pe învățământul dual. Aceste priorități se regăsesc și în acordul de Asociere RM-UE și Agenda de Asociere pentru perioada 2021-2027.

Detalii : 


02.03.2023

BERD împrumută 30 milioane dolari companiei de distribuție Premier Energy din Moldiva pentru modernizarea rețelei de distribuție a electricității din zona mun. Chișinău

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (EBRD) împrumută 30 millioane dolari ICS Premier Energy Distribution S.A., celui mai mare operator privat din Moldova de distribuție a electricității, pentru a susține financiar programul acestuia de investiții până în 2025 în scopul modernizării, digitizării și renovării rețelei de distribuție din partea centrală și de sud a țarii, inclusiv capitala Chișinău.

Susținerea rezistenței energetice constituie un element principal al strategiei de investiții a BERD în Moldova în 2023-2028.

Împrumutul pentru a ajuta Premier Energy Distribution să transforme rețeaua de distribuție convențională într-o rețea digitală inteligentă, asigurând securitatea aprovizionării și îmbunătățind serviciile pentru utilizatorii finali, va fi acordat în două tranșe. 22 milioane dolari va acoperi programul de investiții al Premier Energy Distribution pentru 2024. Celelalte 8 milioane vor acoperi programul pentru 2025.

Proiectul va fi cofinanțat de către Banca Europeană de Investiții, care de asemenea împrumută 30 milioane dolari. ( Vezi in acest post -   Banca Europeană de Investiții Global investește 30 milioane dolari în modernizarea rețelei de distribuție a energiei - 20.03.2023)

01-02.03/2023

Vizită oficială Comisarului european pentru justiție Didier Reynders

Comisarul european pentru justiție Didier Reynders a avut  întrevederi cu președintele Maia Sandu, premierul Dorin Recean,  cu ministrul Justiției Veronica Mihailov-Moraru, cu șefa Comisiei juridice a Parlamentului pentru numiri și imunități din Moldova, Olesea Stamate, precum și cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile (Institutul pentru Politici și Reforme Europene și Centrul de Resurse Juridice din Moldova).


Întrevedere cu Prim-ministrul Dorin Recean

Oficialii au discutat despre consolidarea statului de drept și continuarea reformelor în domeniul justiției. Prim-ministrul Dorin Recean a declarat că autoritățile sunt hotărâte să construiască un sistem de justiție onest, în contextul în care reformarea acestui domeniu și lupta împotriva corupției sunt aspecte importante în calea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Dorin Recean a menționat că un capitol aparte în programul de activitate al actualului Executiv este dedicat justiției. Prioritățile de bază se referă la evaluarea judecătorilor și procurorilor (vetting), la delimitarea competențelor Parchetului Anticorupție și Centrului Național Anticorupție, precum și la proiectul de lege privind dezoligarhizarea.
Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a reconfirmat sprijinul Uniunii Europene pentru agenda de reforme a Guvernului de la Chișinău și l-a felicitat pe noul șef al Cabinetului de miniștri cu ocazia învestirii în funcție.
Oficialii au mai trecut în revistă aspecte de ordin economic și de securitate. Premierul Dorin Recean a reiterat în context că nu există niciun pericol de escaladare militară a situației din Republica Moldova.


Întrevedere cu Președinta Republicii Moldova Maia Sandu

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat cu Comisarul european pe justiție, Didier Reynders, despre mersul reformei justiției din Moldova. Șefa statului a vorbit și despre rezistența la schimbare pe care o depun anumiți oameni din sistem și a reconfirmat determinarea noastră de a face legea egală pentru toți.
„Uniunea Europeană ne va susține în continuare în eforturile noastre de curățare a justiției și de consolidare a instituțiilor care să combată corupția. Cei care nu apreciază aceste eforturi sunt persoanele compromise din justiție. Dar noi vom continua să schimbăm lucrurile în acest sistem și vom lucra cu cei care sunt gata de schimbare și vor ca justiția moldovenească să-și recapete încrederea cetățenilor și să pună legea în capul mesei”, a subliniat șefa statului. 


Întrevedere cu Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate

Oficialii au vorbit despre progresul înregistrat în implementarea reformei justiției, rezultatele din cadrul pre-vettingului, agenda pentru reforma CSJ și vetting. În cadrul discuțiilor, oficialii au făcut un schimb de opinii la subiectul recentelor demisii ale judecătorilor, iar Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități i-a comunicat Comisarului UE că autoritățile de la Chișinău lucrează la elaborarea unor soluții de depășire a blocajului. 


Întrevedere cu Ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru

În cadrul întrevederii, oficialii au discutat despre reforma justiției din Republica Moldova și provocările existente, măsurile privind creșterea calității actului justiției și de combatere a corupției.
După întrevedere, ministra Justiției și Comisarul European pentru Justiție au susținut un briefing de presă. În discursul său, Veronica Mihailov-Moraru a menționat obiectivele Ministerului de a asigura un cadru normativ riguros pentru a consolida independența actorilor, pentru a responsabiliza actorii din sistemul justiției și de a spori încrederea societății în sistemul judecătoresc.
În cadrul întrevederii, dar și în alocuțiunea din timpul briefingului de presă, oficialul  european și-a exprimat deschiderea de a susține eforturile Ministerului Justiției de a duce reformele la bun sfârșit și de a acorda suport în vederea consolidării capacităților instituționale. Comisarul European pentru Justiție a menționat, că reforma justiției și dificultățile care stau în fața autorităților moldovenești sunt niște etape firești pentru o țară care vrea să devină parte din comunitatea europeană.
 
{VIDEO} : Declarații de presă susținute de Ministra Justiției a RM, Veronica Mihailov-Moraru, și Comisarul European pentru Justiție, Didier Reynders   https://www.privesc.eu/arhiva/102058/Declaratii-de-presa-sustinute-de-Ministra-Justitiei-a-Republicii-Moldova--Veronica-Mihailov-Moraru--si-Comisarul-European-pentru-Justitie--Didier-Reyn

Întrevedere cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile

Comisarul European pentru Justiție a subliniat contribuția organizațiilor societății civile la implementarea reformei justiției. 
Didier Reynders a purtat discuții cu reprezentanții organizațiilor neguvernamentale din Republica Moldova, pentru a analiza progresele obținute până la această etapă și pașii care urmează a fi întreprinși pentru a asigura supremația legii în Moldova.

23.02.2023

BERD a aprobat o nouă Strategie pentru Republica Moldova 


Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat o nouă Strategie pentru Republica Moldova, care definește activitatea sa de investiții și de politici cu această țară candidată la Uniunea Europeană pentru următorii cinci ani.
Prioritățile strategice ale BERD pentru Republica Moldova includ :
  • consolidarea rezilienței și securității energetice și promovarea unei economii mai ecologice;
  • sprijinirea dezvoltării unui sector privat competitiv, a unei infrastructuri financiare mai rezistente și a unei guvernanțe mai bune;
  • consolidarea conectivității și a comerțului.
Republica Moldova este una dintre țările învecinate cu Ucraina care a beneficiat de un sprijin puternic din partea BERD în 2022 pentru a proteja economia regiunii împotriva impactului războiului. În 2022, investițiile totale ale băncii s-au ridicat la un nivel record de 500 de milioane de euro, cu accent pe securitatea energetică și pe sectorul privat.

Mai mult :


22-23.02.2023

Vizita delegației de europarlamentari din cadrul Comisiei pentru control bugetar (BUDG) și Comisiei pentru comerț internațional (INTA)

Președintele Parlamentului Igor Grosu, a discutat cu un grup de deputați, membri ai Comisiei pentru comerț internațional (INTA) și ai Comisiei pentru bugete (BUDG) din cadrul Parlamentului European despre agenda parlamentară de reforme și parcursul european al țării noastre.
Șeful legislativului a declarat că eforturile autorităților sunt concentrate pe punerea în aplicare a celor nouă recomandări ale Comisiei Europene, formulate în contextul acordării statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. 
De asemenea, toate instituțiile implicate lucrează la cele 33 de capitole din acquis-ul comunitar.
„Parlamentul de la Chișinău este determinat să ducă toate reformele până la capăt, cum ar fi reforma justiției, lupta cu corupția, combaterea știrilor false, îmbunătățirea mediului de afaceri”, a spus Președintele Parlamentului în cadrul discuțiilor. 

Liberalizarea comerțului, deschiderea a noi piețe de desfacere pentru produsele moldovenești, dar și implementarea agendei europene au fost câteva dintre subiectele discutate de prim-ministrul Dorin Recean la întrevederea cu delegația de europarlamentari din cadrul Comisiei pentru control bugetar (BUDG) și Comisiei pentru comerț internațional (INTA). 
Premierul Recean a evidențiat prioritățile echipei pe care o conduce, o atenție sporită fiind acordată implementării agendei europene și îndeplinirii recomandărilor Comisiei Europene.
Europarlamentarii l-au felicitat pe șeful Guvernului cu ocazia învestirii în funcție și au exprimat apreciere poporului moldovean pentru receptivitatea și solidaritatea de care a dat dovadă în raport cu refugiații din Ucraina. Deputații europeni au reiterat faptul că vor continua să ofere tot suportul și asistența necesară autorităților de la Chișinău, astfel încât să reușească să facă față provocărilor, să transparentizeze sistemul justiției și să-și aprofundeze relațiile economice și de securitate cu statele membre ale UE.

Vicepremierul Dumitru Alaiba cu președintele Comisiei pentru comerț internațional, Bernd Lange a discutat relațiile de cooperare economică și comercială.
Extinderea gamei produselor autohtone admise pe piața comunitară, în special de origine animală, sporirea exporturilor de produse cu un nivel mai înalt de procesare, dar, dar și utilizarea celor mai bune practici și standarde UE în sectoarele cu potențial înalt de export, au fost principalele  subiecte discutate de către reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării cu delegația de europarlamentari din cadrul Comisiei pentru comerț internațional (INTA). 
Suplimentar, părțile au discutat și despre comerțul internațional, provocările în contextul crizei din regiune, dar și acțiunile întreprinse de Guvern în liberalizarea comerțului, deschiderea unor noi piețe de desfacere pentru produsele moldovenești, dar și implementarea agendei europene la acest capitol.
De la semnarea Acordului de Asociere, UE și-a consolidat poziția de principal partener comercial al Republicii Moldova, cu aproape 60% din exporturi direcționate către piața europeană.
Europarlamentarul Bernd Lange și echipa sa și-au reiterat suportul față de țara noastră, pentru a face față provocărilor în condițiile economice și comerciale actuale, dar și pentru a reuși în procesul de armonizare a legislației conform acquis-ului comunitar.

Ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu a primit la MAEIE o delegație a Parlamentului European, compusă din membrii Comisiilor pentru Bugete (BUDG) și Comerț Internațional (INTA) ale organului legislativ al Uniunii Europene, aflați în vizită în Republica Moldova.
În cadrul discuțiilor oficialul a relatat despre provocările ce țin de securitatea regională și internă, amenințările hibride cu care se confrunta țara noastră, eforturile direcționate spre creșterea cooperării cu UE în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună, precum și măsurile de redresare a situației în sectorul energetic.

Mai mult :
 
20.02.2023

Ministrul de externe Nicu Popescu a participat la lucrările Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene

În timpul vizitei de lucru de la Bruxelles, Regatul Belgiei, în perioada 20-21 februarie 2023, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu  a prezentat partenerilor europeni prioritățile noului guvern al Republicii Moldova şi a discutat despre aderarea țării noastre la UE, implementarea reformelor și transpunerea acquis-ului comunitar în legislația națională.

Nicu Popescu a participat la lucrările Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene, care este o reuniune a miniștrilor afacerilor externe ai statelor UE.În intervenția sa, vicepremierul Nicu Popescu a subliniat angajamentul ferm al Republicii Moldova de a adera la UE și a reiterat condamnarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
În cadrul Consiliului de Afaceri Externe de la Bruxelles ministrul de externe Nicu Popescu a îndemnat UE să impună sancțiuni împotriva oligarhilor fugari care ani de zile au furat Republica Moldova iar acum încearcă destabilizarea guvernului şi sabotarea procesului de aderare la UE.
Discuțiile de la Bruxelles s-au axat și pe intensificarea cooperării în domeniul securității și apărării, Republica Moldova beneficiind de asistență prin intermediul Facilității Europene pentru Pace, colaborarea cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Frontex și cu Centrul Satelitar al Uniunii Europene.

Oficialii s-au referit și la consolidarea hub-ului Republica Moldova-UE pentru securitatea internă şi la colaborarea şi detașarea în Republica Moldova a misiunii civile cu mandat de consiliere în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comună pentru a spori capacitatea ţării noastre de a răspunde provocărilor curente.

În marja vizitei de lucru de la Bruxelles oficialul moldovean a discutat cu Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe al României; Antonio Tajani, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Italiei ministru al afacerilor externe; Stefano Sannino, secretarul general al Serviciului European pentru Afaceri Externe (EEAS); Gert-Jan Koopman, directorul general al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri de Extindere a UE


Mai mult : 

19-21.02.2023

Parlamentul Republicii Moldova găzduiește în premieră sesiunea Adunării Parlamentare Euronest

19.02.2022 

Aceasta a început cu ședințele comisiilor: Comisia pentru afaceri politice, drepturile omului și democrație, Comisia pentru integrare economică, aproximare juridică și convergență cu politicile Uniunii Europene, Comisia pentru securitate energetică, Comisia pentru afaceri sociale, educație, cultură și societate civilă. În cadrul acestora au fost adoptate rapoartele privind afacerile politice, integrarea economică, securitatea energetică și aspectele sociale. Alte subiecte discutate de parlamentari au vizat progresele înregistrate de Republica Moldova, Georgia și Ucraina în parcursul european, precum și combaterea dezinformării în țările Parteneriatului Estic.
VIDEO
20.02.2023

Cea de-a 10-a sesiune ordinară a Adunării Parlamentare Euronest (AP Euronest), găzduită, în premieră, de Parlamentul Republicii Moldova, a fost inaugurată, în prezența șefului legislativului, Igor Grosu, și a Președintei țării, Maia Sandu.
Șeful legislativului a afirmat că Republica Moldova simte că, în ultima perioadă, statele membre ale UE, Comisia Europeană, Parlamentul European acționează împreună pentru a ajuta cetățenii noștri să treacă de toate impedimentele, iar țara noastră le este recunoascătoare tuturor pentru solidaritatea și sprijinul acordat moldovenilor.
„Astăzi, adunați aici, suntem uniți în viziunea noastră comună a unei Europe pașnice, stabile, prospere și democratice. Recunoaștem că, pentru a ajunge la această viziune, este nevoie de un angajament înnoit pentru aprofundarea cooperării și a integrării între Uniunea Europeană și țările din Parteneriatul Estic, într-un context geopolitic care prezintă probleme fără precedent. ”, a declarat  Maia Sandu. 
Pe parcursul zilei, parlamentari din Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Ucraina, precum și membri ai Parlamentului European au discutat rapoartele comisiilor privind afacerile politice, integrarea economică, securitatea energetică și aspectele sociale. 

Detalii :
Discursul Președintelui Parlamentului, Igor Grosu, în deschiderea sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare Euronest : https://youtu.be/21WQZL5IlMg

21.02.2023

În cadrul celei de-a 10-a sesiuni ordinare a Adunării Parlamentare Euronest au fost adoptate trei rezoluții

Despre aceasta au anunțat copreședinții AP Euronest, Ina Coșeru și Andrius Kubilius, la finalul evenimentului.

Cele trei rezoluții vizează 
  1. agresiunea Federației Ruse în Ucraina, https://multimedia.parlament.md/wp-content/uploads/2023/02/Resolution-on-accession-negotiations_EPP_EN.docx
  2.  parcursul european al Republicii Moldova, al Ucrainei și al Georgiei, https://multimedia.parlament.md/wp-content/uploads/2023/02/Resolution-on-supporting-the-path-of-UA-MD-GE-towards-EU-membership-EN.docx precum și
  3.  începutul procesului de negocieri al țării noastre și Ucrainei cu Uniunea Europeană, după obținerea statutului de țări candidate la aderarea cu UEhttps://multimedia.parlament.md/wp-content/uploads/2023/02/Resolution-on-armed-aggression-of-Russian-Federation-against-Ukraine-EN.docx .
Rezolutia îndeamnă Comisia Europeană să lanseze negocierile de aderare la UE cu Republica Moldova și cu Ucraina în acest an. În document se arată că aderarea celor două țări la Uniunea Europeană reprezintă o investiție geostrategică într-o Europă unită și puternică.

Totodată, semnatarii Rezoluției privind importanța strategică a începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Moldova pledează pentru o interacțiune inovatoare, complementară și flexibilă în implementarea condiționalităților de aderare. În acest mod, cetățenii din Moldova și din Ucraina se vor putea bucura de beneficiile aderării pe tot parcursul procesului de implementare, dar și după încheierea acestuia.

VIDEO


Chișinăul va găzdui ședință plenară a Adunării Parlamentare EURONEST

Republica Moldova va găzdui cea de-a 10-a sesiune ordinară a Adunării Parlamentare a Parteneriatului Estic (AP Euronest), care va avea loc în perioada 19-21 februarie anul curent. La reuniune vor participa parlamentari din Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Ucraina, precum și membri ai Parlamentului European. Din partea Parlamentului Republicii Moldova la această întrunire vor participa deputații membri ai delegației la Adunarea Parlamentară Euronest.

Sesiunea de deschidere a Adunării va fi precedată de reuniuni ale diferitelor comitete și grupuri de lucru Euronest; impactul războiului din Ucraina asupra Parteneriatului Estic și noile provocări în materie de securitate din regiune vor domina discuțiile.

La ședința Comisiei pentru afaceri politice, drepturile omului și democrație va fi discutat raportul Comisiei privind promovarea guvernanței în instituțiile publice pe baza dialogului politic și a cooperării instituționale în vederea creșterii eficienței și capacității administrative.
La Comisia pentru integrare economică, aproximare juridică și convergență în politicile Uniunii Europene va fi examinat raportul privind dezvoltarea economică și provocările din capitalele țărilor din Parteneriatul Estic în perioada de după COVID-19.
În cadrul ședinței Comisiei pentru securitatea energetică va fi propus spre votare raportul privind tranziția energetică ecologică ca răspuns la provocările actuale în materie de securitate energetică în cadrul Parteneriatului Estic în contextul războiului de agresiune și de ocupație al Rusiei.

Inaugurarea celei de-a X-a sesiuni ordinare a AP Euronest va avea loc luni, 20 februarie. La eveniment va participa conducerea țării: Președinta Maia Sandu și Președintele Parlamentului, Igor Grosu. În cadrul dezbaterilor cu delegațiile naționale și grupurile politice vor fi abordate subiecte ce țin de viitorul politicii Parteneriatului Estic ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și noul context de securitate regională. Miercuri, 22 februarie, copreședinții AP Euronest, Ina Coșeru și Andrius Kubilius vor susține un briefing de presă.

Adunarea Parlamentară EURONEST, constituită în 2011, reprezintă o platformă de dialog între deputații din Parlamentul European și partenerii estici pe subiecte ce țin de implementarea reformelor politice, sociale și economice.

Detalii :


07.02.2023

Cea de-a 7-a reuniune a Consiliului de Asociere UE - Republica Moldova
a vut loc  prima oară de când Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la UE. 

Reuniunea de la Bruxelles va fi coprezidată de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, dl Josep Borrell, și de prim-ministra Republicii Moldova, dna Natalia Gavrilița. Comisarul pentru vecinătate și extindere, dl Olivér Várhelyi, a reprezentat Comisia Europeană.

Reprezentanții UE și ai Republicii Moldova au discutat despre relațiile UE-Republica Moldova în contextul statutului Republicii Moldova de țară candidată la UE, cu accent pe dialogul politic și reforme, cooperarea economică și sectorială, în special în sectorul energetic, comerț și aspectele legate de comerț, precum și cooperarea și convergența în domeniul politicii externe și de securitate.

Din delegația Republicii Moldova la Consiliul de Asociere au facut parte vicepremierul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, vicepremierul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, și secretarul de stat în cadrul Cancelariei de Stat, Adrian Băluțel.

În cadrul Consiliului de asociere UE-Republica Moldova de la Bruxelles, Uniunea Europeană și Republica Moldova au convenit să consolideze în continuare cooperarea într-o serie de domenii-cheie, în conformitate cu angajamentele asumate de Republica Moldova în temeiul Acordului de asociere UE-Republica Moldova.
Cel de al 7-lea Consiliu de asociere UE-Republica Moldova a reafirmat parteneriatul puternic și angajamentul de a consolida asocierea politică și de a aprofunda integrarea economică a Republicii Moldova cu UE, în contextul statutului de țară candidată al Republicii Moldova și în cadrul Acordului de asociere și al zonei sale de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare.

UE și Republica Moldova au reconfirmat, de asemenea, parteneriatul lor puternic printr-o serie de acțiuni concrete. Acest lucru a fost confirmat în declarația comună publicată după reuniune.
Participanții au discutat despre punerea în aplicare a reformelor de către Republica Moldova în temeiul Acordului de asociere UE-Republica Moldova în ultimul an, astfel cum se subliniază în Raportul privind punerea în aplicare a asocierii referitor la Republica Moldova.
Comisia și Guvernul Republicii Moldova au semnat un acord de asociere a Moldovei la programul „UE pentru sănătate”. Acest acord va oferi Republicii Moldova acces la finanțarea UE în domeniul sănătății, ajutând astfel sistemul de sănătate din Republica Moldova să răspundă mai bine nevoilor imediate și să contribuie la redresarea pe termen lung după pandemia de COVID-19.
Comisia a semnat două acorduri între UE și Republica Moldova care consolidează participarea Republicii Moldova la programele Vamă și Fiscalis ale UE.
 
 Detalii :


04-08.02.2023

Vizita de lucru la Bruxelles a primului ministru Natalia Gavrilița

În perioada 4 - 8 februarie curent, prim-ministra Natalia Gavrilița se va afla într-o vizită de lucru la Bruxelles, unde va participa la cea de-a 7-a reuniune a Consiliului de Asociere UE - Republica Moldova. În premieră, țara noastră va fi prezentă la acest eveniment din postura de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană.
Din delegația Republicii Moldova la Consiliul de Asociere vor mai face parte vicepremierul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, vicepremierul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, și secretarul de stat în cadrul Cancelariei de Stat, Adrian Băluțel.

Prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat în cadrul întâlnirii cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisar UE pentru comerț, că Republica Moldova este determinată să realizeze un program ambițios de reforme în economie, ceea ce va contribui la dezvoltarea afacerilor, va crea noi locuri de muncă și va genera mai multe venituri la buget.
Printre subiectele abordate în cadrul întrevederii cu comisarul Valdis Dombrovskis s-au numărat eliminarea cotelor tarifare și acces la piața unică, reducerea tarifelor de roaming dintre țările UE și Republica Moldova și aderarea la zona unică de plăți în euro.

La întrevederea cu eurocomisarul pentru energie, Kadri Simson prim-ministra a mulțumit oficialilor europeni pentru suportul acordat la interconectarea sistemului electric național la rețeaua europeană ENTSO-E, precum și pentru posibilitatea de a participa la Platforma pentru Energie. De asemenea, prim-ministra Natalia Gavrilița a exprimat recunoștință blocului comunitar pentru suportul bugetar oferit anul trecut și pentru ultimul ajutor de 250 de milioane de euro - asistență financiară anunțată recent pentru sectorul energetic - bani care vor merge la suplinirea Fondului de vulnerabilitate energetică, prin intermediul căruia sunt acordate compensații la gaze și electricitate.

Aderarea Republicii Moldova la Programul Europa digitală, la Zona unică de plăți în Euro și la piața unică europeană, reducerea tarifelor de roaming, recunoașterea reciprocă a semnăturilor digitale și securitatea cibernetică au fost subiectele abordate în cadrul întrevederii prim-ministrei Natalia Gavrilița cu Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru o Europă pregătită de era digitală.

Șefa Cabinetului de miniștri, Natalia Gavrilița, a declarat după întrevederea, la Bruxelles, cu Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, că Guvernul de la Chișinău își va prioritiza eforturile în următoarea perioadă de timp, pentru a armoniza legislația națională cu cea europeană.
Roberta Metsola a apreciat efortul Guvernului și al oamenilor din Republica Moldova de a găzdui circa 100 de mii de refugiați și de a sprijini toți cetățenii ucraineni care au traversat teritoriul țării noastre. Președinta Parlamentului European a confirmat că va participa la reuniunea Comunității politice europene din 1 iunie anul curent și a oferit sprijinul său pentru organizarea reuniunii.

Natalia Gavrilița s-a întâlnit la Bruxelles cu Secretarul general al Comisiei Europene, Ilze Juhansone, cu care a discutat despre implementarea celor nouă condiții pentru începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În cadrul întrevederii prim-ministrei Natalia Gavrilița cu Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen au fost examinate progresul Republicii Moldova în procesul de integrare europeană pentru deschiderea negocierilor de aderare, dar și cele mai importante aspecte de colaborare bilaterală UE - Republica Moldova, între care planul de acțiuni pentru integrarea Republicii Moldova în piața internă a UE și în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), reducerea tarifelor la roaming, liberalizarea comerțului, problemele legate de energie și altele.

Valorificarea statutului de țară candidată pentru aderare la UE și nivelul implementării agendei de reforme necesare în procesul de inițiere a negocierilor au fost discutate de prim-ministra Natalia Gavrilița și Președintele Consiliului European, Charles Michel.
Președintele Consiliului European a apreciat voința de integrare europeană a Republicii Moldova și buna cooperare cu Ucraina. Charles Michel a punctat că, în pofida resurselor limitate ale țării, deschiderea și solidaritatea Republicii Moldova față de Ucraina și cetățenii ei este de admirat.
De asemenea, cei doi oficiali au făcut schimb de opinii legat de organizarea în Republica Moldova a reuniunii Comunității Politice Europene, agenda evenimentului și nivelul de pregătire al acestuia.

Prim-ministra Natalia Gavrilița a avut o întrevedere cu un grup de eurodeputați din cadrul Partidului Popular European (PPE), în frunte cu Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE și copreședinte al Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Moldova.
Șefa Executivului a descris situația economică a țării noastre ca urmare a războiului și crizelor multiple suprapuse, care au dus la creșterea inflației, pierderea unor piețe de desfacere și întreruperea lanțurilor logistice. Printre participanții la întâlnire se numără David McALLISTER (PPE, Germania), președintele Comisiei pentru afaceri externe (AFET); Andrius KUBILIUS (PPE, LT), președintele Adunării Parlamentare EURONEST; Michael GAHLER (PPE, DE), purtătorul de cuvânt al Grupului PPE pentru afaceri externe; Andrzej HALICKI (PPE, PL), vicepreședinte al Delegației la Adunarea Parlamentară EURONEST; Rasa JUKNEVIČIENĖ (PPE, LT), vicepreședinte al Grupului PPE, și Robert GOLANSKI, consilier politic al Grupului PPE pentru afaceri externe, securitate și apărare.

la întrevederea cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Pactul verde european, Frans Timmermans Natalia Gavrilița a vorbit despre situația din domeniul energetic și măsurile întreprinse de Chișinău pentru a identifica surse alternative de energie și gaze naturale, dar și pentru a limita dependența de gazul rusesc. Prim-ministra a reamintit că Republica Moldova a aderat la Programul LIFE 2021-2027, dedicat mediului și schimbărilor climatice, și a menționat că țara noastră și-a propus să majoreze substanțial cota energiei regenerabile, dar și să asigure gestionarea mai eficientă a deșeurilor.

Fortificarea capacităților Republicii Moldova în domeniul combaterii dezinformării și a amenințărilor hibride, precum și măsurile de consolidare a securității naționale au fost principalele subiecte discutate în cadrul întrevederii prim-ministrei Natalia Gavrilița cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell.
De asemenea, șefa Guvernului a mulțumit Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe pentru asistența acordată de blocul comunitar în cadrul mecanismului Facilității Europene pentru Pace, care a oferit oportunități Armatei Naționale a Moldovei în demersul său de modernizare, în valoare de 40 de mln de euro. În contextul încălcărilor spațiului aerian al Republicii Moldova, urmare a războiului Federației Ruse asupra Ucrainei, Natalia Gavrilița a solicitat asistență suplimentară în domeniul apărării antiaeriene.
Josep Borrell a apreciat efortul Guvernului de la Chișinău de a menține sub control situația din domeniul securității, reiterând sprijinul UE în procesul de aliniere a instituțiilor de apărare la standardele UE.

Reformele structurale din justiție, economie, finanțe publice, lupta anticorupție și pașii întreprinși de Republica Moldova în ultimele luni pentru îndeplinirea agendei europene au fost subiectele discutate de prim-ministra Natalia Gavrilița la întrevederea cu eurocomisarul pentru Vecinătate și Extindere, Oliver Varhelyi, în cadrul Consiliului de Asociere Moldova – UE, de la Bruxelles.

În cadrul întrevederii prim-ministrei Natalia Gavrilița cu comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni au fost discutate Lansarea Programului de reformă în economie și a dialogului economic și financiar în susținerea acestuia, eliminarea cotelor tarifare la produsele moldovenești pe piața europeană, aplicarea prevederilor Acordului de liber schimb și aderarea Republicii Moldova la Convenția comună de transport.

Programele Customs și Fiscalis au fost semnate de către Natalia Gavrilița și comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni. Acordul privind cooperarea în domeniul vamal va permite țării noastre să uniformizeze legislația și politicile în domeniu; să consolideze capacitățile administrative și în domeniul IT; să opereze sisteme electronice europene, dar și să implementeze inovații în domeniul politicii vamale.

Semnarea Programului UE Fiscalis va contribui la îmbunătățirea schimbului de informații fiscale și întărirea capacității administrative, va consolida abilitățile IT prin dezvoltarea și operarea sistemelor electronice.

Cel de-al treilea Acord UE-Moldova, semnat de Natalia Gavrilița și Margaritis Schinas, vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului european de viață, a fost Programul „UE pentru sănătate” (EU4Health). Programul are mai multe arii de intervenție, inclusiv consolidarea sistemului de sănătate și a angajaților acestuia, transformarea digitală și lupta împotriva cancerului.

Oportunitățile deschise pentru Republica Moldova în urma aderării la programele europene au fost discutate, astăzi, la întrevederea prim-ministrei Natalia Gavrilița cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului european de viață, Margaritis Schinas. Oficialii au vorbit despre beneficiile aderării țării noastre la programul EU4Health, care ne va oferi mai multe instrumente atât pentru gestionarea unor eventuale crize în domeniul sănătății, cât și pentru consolidarea sistemului de sănătate publică.

În cadrul vizitei de lucru la Bruxelles, prim-ministra Natalia Gavrilița a avut o întrevedere cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la sediul general al Alianței. Oficialii au discutat despre provocările de securitate pe care le dictează războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar și despre cooperarea între Republica Moldova și NATO în noile condiții de securitate. Un alt subiect s-a referit la Pachetul Adaptat al Programului de Consolidare a Capacităților de Apărare, care rămâne a fi o prioritate și un instrument important în relațiile între Republica Moldova și NATO.

 Mai mult :

 

02.02 ,2023

Comisia Europeană a publicat rapoartele analitice de evaluare a capacității Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei de a-și asuma obligațiile de aderare la UE

Rapoartele oferă o analiză în detaliu a poziției acestor țări în ceea ce privește alinierea lor la acquis-ul UE, corpul UE de drepturi și obligații comune. Rapoartele completează Avizele cu privire la cererile celor trei țări de aderare la UE, adoptate de Comisia Europeană în luna iunie 2022. Consiliul European le-a oferit perspectiva europeană celor trei țări și statutul de țară candidată la aderarea la UE Ucrainei și Republicii Moldova, în conformitate cu Avizele care precizează o serie de priorități ce urmează a fi abordate în acest context.

În rapoarte, Comisia a evaluat nivelul de armonizare cu acquis-ul UE pe baza răspunsurilor la chestionare primite din partea celor trei țări candidate, precum și a informațiilor relevante obținute în cadrul unor dialoguri intensive realizate timp de mai mulți ani în cadrul Acordurilor de asociere, inclusiv al Acordurilor de liber schimb aprofundat și cuprinzător (AA/DCFTA), pentru a evalua punerea în aplicare a acestora. Toate cele trei țări candidate au fost supuse evaluării pe baza acelorași criterii și pe baza meritelor proprii.

Rapoartele analitice publicate oferă o descriere succintă a situației în ceea ce privește capacitatea celor trei țări de a-și îndeplini obligațiile privind aderarea la UE. Rapoartele oferă orientări valoroase privind activitățile ulterioare în temeiul diferitor capitole din acquis.


*  *  *
31.01.2023

Prima ședință plenară a Platformei Naționale a FSC din PaE din acest an

Pe data de 31 ianuarie, a avut loc prima ședință plenară a Platformei Naționale a FSC din PaE din acest an. 
Scopul principal al acestei întruniri a fost planificarea activităților pentru anul 2023 ale celor 5 grupuri de lucru din cadrul platformei: 
  • Democrație, drepturile omului, buna guvernare și stabilitate; 
  • Integrarea economică și corelarea cu politicile UE; 
  • Mediul, schimbările climatice și securitatea energetică; 
  • Contacte Interumane; 
  • Politici de Muncă și Dialog Social. În cadrul evenimentului au participat 40 de reprezentanți, membri ai platformei.
La deschiderea evenimentului a participat Excelența Sa, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, care a reiterat sprijinul Uniunii Europene față de societatea civilă și a evidențiat importanța activității Platformei Naționale.
"Anul 2022 a demonstrat importanța societății civile atât pentru Moldova, pentru Uniunea Europeană, cât și la nivel regional... Cred că unul dintre motivele pentru care Republica Moldova a obținut statutul de stat candidat pentru aderarea la UE a fost activitatea societății civile, care a impulsionat schimbarea și a făcut ca acest proces să fie unul mai rapid"



30.01.2023

Consolidarea cooperării Uniunii Europene cu Consiliul Europei în 2023-2024

Consiliul Uniunii Europene, instituția care reunește miniștrii statelor membre ale UE, a adoptat noile priorități care vor ghida cooperarea dintre UE și CoE în următorii doi ani. În contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al amenințărilor globale la adresa multilateralismului bazat pe reguli, a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, documentul solicită o cooperare consolidată între UE și CoE.

Astăzi, mai mult ca niciodată, este esențială menținerea unitatății, reafirmarea importanței valorilor și principiilor comune și consolidarea rolului CoE ca organizație de referință pentru promovarea și susținerea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept în Europa.


26.01.2023

BERD a investit în 2022 o sumă record de 525 de milioane de euro în Republica Moldova

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a investit o sumă record de 525 de milioane de euro în 14 proiecte în Republica Moldova în 2022. Astfel a fost oferit un sprijin critic țării în timpul unui an dificil cauzat de războiul Rusiei în Ucraina.
Investițiile anuale ale Băncii au crescut de cinci ori față de cifrele din 2021, când se ridicau la 106 milioane de euro, în condițiile în care Republica Moldova s-a confruntat cu o inflație ridicată și cu o criză energetică globală cauzată de consecințele războiului, precum și cu un aflux de refugiați din Ucraina.
Republica Moldova este foarte dependentă de gazele naturale importate din Rusia prin Ucraina, iar BERD a împrumutat guvernului 300 de milioane de euro pentru a-și diversifica aprovizionarea cu gaze naturale din alte surse decât cele rusești și pentru a procura gaze din centre europene. Între timp, toate cele 300 de milioane de euro au fost acordate, asigurând o aprovizionare stabilă cu energie pentru milioane de oameni.  
În domeniul infrastructurii, Banca a împrumutat 100 de milioane de euro pentru a finanța în continuare reabilitarea drumurilor din apropierea graniței cu Ucraina, sprijinind integrarea regională și continuarea fluxurilor comerciale între Republica Moldova, piețele sale tradiționale și Uniunea Europeană. 

Până în prezent, BERD a investit peste 2 miliarde de euro prin intermediul a 159 de proiecte în Republica Moldova. 

Detalii :

26.01.2023

Cooperarea  Ministerului  Agriculturii și Industriei Alimentare cu instituțiile europene pe agenda discuțiilor de la Bruxelles

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir BOLEA întreprinde o vizită de lucru la Bruxelles, unde are mai multe întrevederi cu oficiali europeni.

Ministrul în discuții cu Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură și cu Wolfgang Burtscher, directorul general pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI), despre posibilitatea extinderii cooperării cu instituțiile europene pe segmentul agricol și despre dinamismul schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Interlocutorii au subliniat necesitatea dezvoltării relațiilor economice, remarcând potențialul țării noastre de a livra produse agricole de calitate. Ministrul a exprimat recunoștință instituțiilor europene pentru facilitarea accesului pe piață a celor șapte produse din Republica Moldova care ajung pe rafturile Uniunii Europene fără taxe vamale.
Oficialul a reiterat interesul țării noastre de a beneficia de măsurile de suport din partea comunității europene în cadrul exercițiului Coridoarele Solidarității. Totodată, a sugerat crearea unui grup de mentorat la nivelul Comisiei Europene, care să ofere suportul necesar ministerului în activitățile de transpunere a acquis-ului UE în legislația țării noastre, solicitând și acces la mecanismele comunitare de sprijin.

Ministrul Vladimir BOLEA a discutat cu Oliver VARHELYI, Comisarul European pentru Politica de Vecinătate și Extindere. În cadrul întrevederii, oficialii au trecut în revistă evoluțiile din sectorul agricol, progresele înregistrate și punerea în aplicare a celor mai importante reforme în domeniul siguranței alimentelor.

Evoluția exportului de produse agroalimentare în UE și perspectivele de sporire a accesului pe piața comunitară a produselor agricole autohtone, fără taxe vamale a fost subiectul discuțiilor între ministrul Vladimir BOLEA și Leopoldo RUBINACCI, director general adjunct pentru Comerț (DG TRADE).

Mai mult :


24.01.2023

UE-Moldova: Comisia Europeană propune majorarea asistenței macrofinanciare pentru Moldova cu până la 145 de milioane EUR

Comisia propune să sporească cu până la 145 milioane de euro asistența macro-financiară actuală (MFA) acordată Republicii Moldova, suma totală a asistenței MFA atingând astfel 295 milioane de euro.
Cu această propunere, Comisia Europeană este alături de Republica Moldova pe măsură ce țara continuă să implementeze programul său de reforme, confruntându-se concomitent cu efectele negative ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, luptând cu criza energetică și găzduind un număr mare de refugiați din Ucraina. Aceasta propunere urmează anunțul efectuat de Președinta von der Leyen în timpul vizitei sale la Chișinău din noiembrie 2022 privind asistența financiară suplimentară Republicii Moldova.
Scopul asistenței suplimentare este de a oferi în continuare sprijin Republicii Moldova, a cărei economie a fost afectată grav de consecințele invaziei Rusiei în Ucraina, precum și de criza energetică de proporții în derulare din luna octombrie 2021.
Sporirea asistenței MFA va ajuta țara să acopere în anul 2023 o parte din necesitățile sale de finanțare suplimentare, să sprijine stabilitatea macro-economică și să asigure continuarea reformelor. Propunerea de astăzi vine în susținerea programului în derulare al Fondului Monetar Internațional.
Cele două debursări suplimentare în cadrul sporirii asistenței MFA vor fi condiționate în mod strict de atingerea unui progres satisfăcător în cadrul programului Fondului Monetar Internațional și de implementarea noilor condiții de politici ce urmează să fie agreate între Moldova și UE și incluse în Memorandumul de acord existent. Aceste condiții urmează să abordeze unele deficiențe apărute în ultimii ani în economia Republicii Moldova și în sistemul de guvernanță economică, precum și în alte domenii cheie, inclusiv buna guvernare și combaterea corupției, asigurarea supremației legii și securității energetice. Condițiile vor completa angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul programului agreat cu Fondul Monetar Internațional și cu Banca Mondială, precum și cu operațiunile de sprijin bugetar oferit de UE, Acordul de asociere și totalitatea obiectivelor trasate în relația UE-Moldova, oferind în continuare sprijin parcursului european al Republicii Moldova.
Din suma adițională de aproape 145 milioane de euro, circa 45 milioane de euro vor fi acordate sub formă de granturi, iar 100 milioane de euro – sub formă de împrumuturi în condiții favorabile de finanțare. Suma urmează să fie debursată în două rate suplimentare planificate pentru trimetrele III și IV 2023, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de politici.
Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei, a menționat: “Suntem solidari cu Republica Moldova întrucât undele de șoc ale războiului brutal inițiat de Rusia continuă să afecteze țara. Astăzi noi propunem să completăm asistență macro-financiară acordată Republicii Moldova cu 145 milioane de euro. Astfel vom susține economia țării și securitatea energetică a acesteia.”

Asistența macro-financiară actuală face parte din angajamentul mai amplu al UE în raport cu partenerii de vecinătate și din țările aflate în procesul de aderare, fiind destinată în calitate de instrument excepțional de răspuns la criză. Acest instrument este disponibil pentru partenerii de vecinătate și din țările implicate în procesul de aderare la UE care se confruntă cu probleme majore legate de balanța de plăți, demonstrând solidaritatea UE cu acești parteneri și sprijinul politicilor eficiente într-o perioadă de criză fără precedent.
Asistența MFA are ca obiectiv să completeze programul în derulare al Fondului Monetar Internațional în Republica Moldova, aprobat la 20 decembrie 2021 și amplificat în luna mai 2022.

Detalii :


20.01.2023

Prezentarea Raportului de țară al UE pentru Republica Moldova pe domeniile cercetării și inovării

Ministerul Educației și Cercetării a organizat un eveniment de prezentare a raportului de țară ,, Cu ambiție pentru transformare: Evaluarea finanțării cercetării, infrastructurilor de cercetare și legăturilor dintre știință și industrie în RM”, realizat de experții internaționali desemnați de Comisia Europeană prin Mecanismul de sprijin al politicilor (Policy Support Facility – PSF) din Programul Cadru al Uniunii Europene pentru Cercetare și Inovare ,,Orizont Europa”.

În Raportul de țară sunt prezentate provocările sistemice-cheie cu care se confruntă sistemul național de cercetare și inovare, precum și principalele recomandări privind revizuirea sistemului de finanțare a cercetării publice, configurarea unei politici comprehensive pentru dezvoltarea și utilizarea eficientă a infrastructurii publice de cercetare și propunerea unor măsuri care vizează consolidarea legăturilor dintre cercetare și mediul de afaceri.

Mai mult :
18.01.2023

O echipă de experți din cadrul UE (EPF — Facilitatea Europeană pentru Pace) in vizită de lucru la Ministerul Apărării

Membrii delegației UE, care au fost însoțiți de E.S. Janis Mazeiks, Ambasador UE la Chișinău, au avut o întrevedere oficială cu ministrul Apărării Anatolie Nosatîi. Agenda discuțiilor a cuprins subiecte cu privire la cooperarea dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană pe segment militar, modernizarea Armatei Naționale, precum și perspectivele intensificării parteneriatului bilateral.
Totodată, delegația UE a avut ședințe de lucru cu șefi ai subdiviziunilor structurale din cadrul Ministerului Apărării și Marelui Stat Major al Armatei Naționale pentru detalierea priorităților de asistență externă oferită în anul 2023 de Uniunea Europeană în contextul dezvoltării capacităților Armatei Naționale.

De menționat că delegația UE se află în Republica Moldova în perioada 16-19 ianuarie, curent. Agenda vizitei cuprinde întrevederi oficiale cu reprezentanții instituțiilor de stat și a ambasadelor statelor UE/NATO la Chișinău.



18.01.2023

Misiune de evaluare a Comisiei Europene, la Chișinău, pentru necesitățile MAI de fortificare a capacităților de acțiune

O misiune de experți ai Comisiei Europene este prezentă în Republica Moldova, pentru a evalua nevoile de intervenție imediată, pentru fortificarea capacităților de acțiune ale sistemului afacerilor interne în situații de criză.
În acest registru de lucru, ministrul Revenco a prezentat membrilor misiunii de evaluare cele 3 mari necesități pentru a spori capacitatea de acțiune a afacerilor interne ale Republicii Moldova, ca factor de stabilitate și securitate în regiune, prin:
  1. Acordarea suportului pentru dezvoltarea capacității de intervenție a HUB-ului de Securitate UE la Chișinău;
  2. Dezvoltarea unui Centru de Inteligență Strategică (Strategic Intelligence Center);
  3. Accelerarea implementării Strategiei de dezvoltare a afacerilor interne în concordanță cu politicile de Securitate europene și îndeplinirea aquis-ului comunitar.
Delegația experților din cadrul instituțiilor UE, se va deplasa în mai multe regiuni din țară, ca să poată observa realitatea din teren, inclusiv în zona de frontieră, pentru a identifica, împreună cu specialiștii MAI Moldova, prioritățile de intervenție financiară necesară afacerilor interne, pentru a riposta rapid în fața amenințărilor.


18.01.2023

Lansarea cărții „Europenizare versus democratizare în Georgia, Moldova și Ucraina. Provocări interne și externe pentru consolidarea democratică”,


semnată de vicepreședintele Parlamentului, Mihail Popșoi. La eveniment au participat viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, precum și experți din domeniu.

Lucrarea „Europenizare versus democratizare în Georgia, Moldova și Ucraina. Provocări interne și externe pentru consolidarea democratică” este o lucrare academică, cu care vicepreședintele Parlamentului, Mihail Popșoi, a obținut titlul de doctor în științe politice la Universitatea Degli Studi di Milano.

„Din perspectivă academică, am încercat să analizez toate riscurile, vulnerabilitățile țărilor respective din perspectiva democratică și de europenizare. Evident, factorii de risc îi cunoaștem foarte bine, dar, nici eu, nici oameni de știință mult mai experimentați decât mine n-au putut prevedea urmările acelor situații de influență nefastă, prin care am trecut noi în toți acești ani”, a menționat vicepreședintele Parlamentului, Mihail Popșoi.

Cartea a fost publicată în limba engleză. În curând, va fi redactată și varianta în limba română.

Detalii https://multimedia.parlament.md/a-fost-lansata-cartea-semnata-de-vicepresedintele-parlamentului-mihail-popsoi-europenizare-versus-democratizare-in-georgia-moldova-si-ucraina-provocari-interne-si-externe-pentru-consolida/

VIDEO - https://www.privesc.eu/arhiva/101644/Lansarea-cartii--Europeanization-versus-democratization-in-Georgia--Moldova-and-Ukraine--Internal-and-external-challenges-to-democratic-consolidation-

Teza de doctorat -  https://tinyurl.com/yvs6cjnm


13.01.2023

Lansarea manualului „Armonizarea legislației ca element cheie pentru succesul procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană”

Manualul „Armonizarea legislației ca element cheie pentru succesul procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană” a fost prezentat în cadrul unui eveniment, cu participarea Secretarului de Stat al Guvernului, Adrian Băluțel, Șefei Centrului de armonizare a legislației, din cadrul Cancelariei de stat, Natalia Suceveanu, Secretarului de Stat al MAEIE, Vladimir Cuc, Șeful Delegației UE în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, dar și al co-autorilor cărții, experții internaționali Vladimir Međak și Primož Vehar.
Lucrarea prezintă informații teoretice și practice privind legislația europeană și principiile de bază de funcționare a instituțiilor Uniunii Europene, explică etapele de bază ale procesului de armonizare legislativă și cadrul național aferent, prezintă pașii următori pentru Republica Moldova în negocierile de aderare la UE și rolul Parlamentului național în acest proces.
În cadrul evenimentului, Secretarul de Stat al Guvernului, Adrian Băluțel, a vorbit despre acțiunile, întreprinse de Executiv, în procesul de implementare a angajamentelor de integrare europeană. Printre acestea, au fost evidențiate acțiunile de fortificare a capacităților instituționale, reforma Cancelariei de stat, dar și măsurile suplimentare de stimulare a funcționarilor publici, antrenați în procesul de integrare europeană.
Șefa Centrului de armonizare a legislației, din cadrul Cancelariei de Stat, Natalia Suceveanu a făcut un scurt rezumat al cărții și a menționat că manualul va deveni un instrument util pentru toți angajații administrației publice, antrenați în activitățile de integrare europeană.
Publicația a fost elaborată cu suportul financiar al UE cadrul Proiectului „Suport pentru dialogul politic structurat, coordonarea implementării Acordului de Asociere și consolidarea procesului de armonizare a legislației pentru Republica Moldova”, în comun cu Centrul de armonizare a legislației din cadrul Cancelariei de Stat.
În procesul de aderare la Uniunea europeană, Guvernul are sarcina de a gestiona transpunerea în legislația națională a celor 35 capitole ale acquis-ului UE. În acest proces vor fi implicați sute de funcționari publici, manualul fiind o bază solidă de expertiză în acest sens.

Detalii : 
Manualul „Armonizarea legislației ca element cheie pentru succesul procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană” https://tinyurl.com/y85cwe2w

12.01.2023

Cea de-a doua reuniune a Comunității Politice Europene va avea loc la Chișinău

Reuniunea Comunității Politice Europene va avea loc pe data de 1 iunie 2023, la Chișinău. O invitație oficială în acest sens a fost semnată de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și Președintele Consiliului European, Charles Michel, și a fost expediată șefilor de stat și de guvern ale țărilor participante.

La eveniment sunt așteptați 47 de președinți și șefi de guverne, precum și conducătorii Uniunii Europene. Liderii întruniți la Chișinău vor pune în discuție eforturile comune pentru pace, în contextul războiului din Ucraina și al crizelor conexe, apărarea democrației, consolidarea securității energetice și reziliența statelor europene.

Comunitatea Politică Europeană a fost creată anul trecut, la inițiativa Președintelui Franței, Emmanuel Macron. 
Prima reuniune a CPE a avut loc la Praga în octombrie 2022.

11.01.2023

Comisia Națională pentru Integrare Europeană a evaluat nivelul de realizare a Planului de acțiuni pentru implementarea recomandărilor UE

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE). Membrii Comisiei au evaluat modul de realizare a Planului de acțiuni pentru îndeplinirea celor nouă recomandări făcute de Comisia Europeană la acordarea statutului de țară candidată Republicii Moldova. Totodată, printr-un decret al Președintei, au fost numiți noi membri ai Comisiei - miniștri, parlamentari, reprezentanți ai organelor de drept și ai societății civile.

Membrii comisiei au fost informați despre faptul că, din cele 35 de acțiuni care urmau să fie implementate până la sfârșitul lui 2022, 16 sunt realizate și  9 se află la etapa finală. Printre acțiunile realizate se numără adoptarea de către Parlament a noului Cod electoral, intrat în vigoare la 1 ianuarie curent. La fel, Guvernul a adoptat Regulamentul cu privire la achizițiile publice de valoare mică.

Printre acțiunile care sunt în faza de finalizare se numără: 
  • evaluarea extraordinară a candidaților pentru Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor (pre-vetting); 
  • clarificarea competențelor Procuraturii anticorupție și ale Centrului Național Anticorupție în ceea ce privește combaterea corupției mari.
De asemenea, urmează promovarea unui pachet de acte normative care să elimine influența oligarhilor din sfera politică, economică și mass-media - acest lucru reprezintă una dintre recomandările Comisiei Europene din iunie 2022.

Detalii 

10.01.2023

BERD oferă suport Republicii Moldova pentru o mai bună gestionare a deșeurilor solide

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) acordă un împrumut suveran în valoare de 25 de milioane de euro guvernului Republicii Moldova pentru finanțarea investițiilor esențiale în infrastructura de gestionare a deșeurilor solide.
Împrumutul face parte dintr-un pachet de finanțare mai amplu, Banca Europeană de Investiții (BEI) oferind un împrumut suveran suplimentar de 25 de milioane de euro, precum și subvenții pentru investiții din partea donatorilor internaționali.
Proiectul este primul proiect la scară largă în sectorul gestionării deșeurilor solide din Republica Moldova, care implică mai multe regiuni. Investiția BERD va sprijini îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor solide din trei zone de management a deșeurilor în cadrul Strategiei de Gestionare a Deșeurilor solide din Republica Moldova. Acesta va finanța achiziționarea de active de colectare și transfer al deșeurilor, cum ar fi containere și vehicule de colectare, precum și construirea de infrastructuri de eliminare și tratare a deșeurilor solide, cum ar fi depozite de deșeuri și instalații de sortare și tratare a materialelor.

Mai mult :

07.01.2023

Parlamentul European va susține în continuare Republica Moldova în procesul de preaderare la Uniunea Europeană

Pașii ce urmează a fi întreprinși de țara noastră pentru implementarea celor 9 acțiuni recomandate de Comisia Europeană și prioritățile dialogului moldo-comunitar pentru perioadă următoare au fost discutate în cadrul întrevederii prim-ministrei Natalia Gavrilița cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

În discuții, părțile s-au referit la programele Uniunii Europene, care vin să fortifice eforturile Executivului în diverse domenii, dar și la pregătirile pentru reuniunea Consiliului de Asociere RM–UE, din luna februarie a acestui an. De asemenea, oficialele au făcut un schimb de opinii privind situația de securitate din regiune, crizele generate de războiul din Ucraina și metodele de combatere a unor provocări conexe, printre care războiul hibrid și propaganda.

Detalii

În cadrul vizitei oficiale în Germania, prim-ministra Natalia Gavrilița a avut întâlniri bilaterale cu Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cu liderul grupului PPE din Parlamentul European, Președinte al Partidului Popular European, eurodeputatul Manfred Weber,
Publicat de
Etichete: , , , , , , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)