Faceți căutări pe acest blog

BV - Raport privind asistența externă acordată Republicii Moldova în anul 2025

Raport privind asistența externă acordată Republicii Moldova în anul 2025 / [Cancelaria de Stat a R. Moldova] . - Chișinău: [S.n.], 2026. – 133 p. – URL: https://gov.md/sites/default/files/users-media/media-35/Raport_2025.pdf (accesat : 11.09.2026).

Prezentul Raport are drept scop de a oferi o imagine clară și cuprinzătoare asupra modului în care asistența externă pentru dezvoltare a fost utilizată pe parcursul anului 2025, sprijinind totodată procesele de planificare și alocare a resurselor în concordanță cu prioritățile naționale asumate.

Structura Raportului acoperă următoarele dimensiuni:
  • volumul total al asistenței externe și distribuția sa pe sectoare de intervenție; 
  • fluxurile de asistență canalizate prin sistemul trezorerial, precum și cele gestionate prin instrumente specifice sectorului public, privat și nonguvernamental;
  • profilul și portofoliile principalilor parteneri externi activi în Republica Moldova; 
  • mecanismele de suport bugetar și asistența macrofinanciară; 
  • programele de cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională. 
Raportul a fost elaborat în baza datelor și informațiilor transmise Cancelariei de Stat de către partenerii externi de dezvoltare, precum și informațiile disponibile pe Platforma pentru Gestionarea Asistenței Externe și în sistemul trezorerial național. Colectarea datelor s-a desfășurat în perioada martie–mai 2026, prin intermediul unui chestionar structurat, adresat tuturor partenerilor externi de dezvoltare incluși în Raport.

Sprijinul partenerilor externi de dezvoltare a contribuit, în anul 2025, la implementarea unor proiecte și reforme în domenii precum energia, economia, educația, infrastructura, agricultura, justiția și protecția socială.

Printre rezultatele raportate se numără digitalizarea a 88 de servicii publice, crearea a 719 locuri de muncă, realizarea a 58 de proiecte de investiții în agricultură și modernizarea a peste 125 km de infrastructură rutieră și feroviară. Totodată, sprijinul extern a contribuit la reabilitarea școlilor, dezvoltarea sistemelor de irigare și susținerea gospodăriilor vulnerabile energetic.

În anul 2025, debursările efective au însumat 1,44 miliarde de euro. Din perspectiva instrumentelor de finanțare utilizate, asistența externă a fost canalizată prin diferite mecanisme: împrumuturi concesionale, granturi nerambursabile, asistență tehnică, suport bugetar și asistență macrofinanciară.

Principalii parteneri externi de dezvoltare, conform debursărilor, au fost Uniunea Europeană, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Agenția Franceză de Dezvoltare și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, ale căror contribuții au susținut proiecte de anvergură în domenii precum transportul, infrastructura, mediul, sănătatea și educația.



Pe segmentul cooperării bilaterale, alături de Germania și România, un aport relevant au avut și alți parteneri, precum Statele Unite ale Americii, Suedia și Norvegia, orientat spre domenii precum guvernanța, securitatea, protecția socială și societatea civilă.Cea mai mare parte a asistenței a fost direcționată către sectorul energetic, urmat de economie. Resurse importante au fost alocate și pentru educație, apărare, afaceri interne, justiție și buna guvernare.

Programele de cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională – Interreg 2021-2027 în Republica Moldova

Programele de cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională Interreg reprezintă unul dintre principalele instrumente ale UE care contribuie la consolidarea cooperării teritoriale, promovarea dezvoltării regionale durabile și apropierea de politicile și practicile Uniunii Europene. Prin participarea în cadrul acestor programe, autoritățile publice, instituțiile publice, organizațiile societății civile, mediul academic și alți actori relevanți din RM beneficiază de oportunități de cooperare, schimb de experiență, și implementare a proiectelor comune cu parteneri din statele membre ale UE și alte state participante.



În perioada de programare 2021–2027, Republica Moldova participă la următoarele programe Interreg.
  • Interreg NEXT România–Republica Moldova
  • Interreg NEXT
  • Bazinul Mării Negre
  • Programul Regiunea Dunărea
  • Interreg Europe
  • URBACT IV
Planul de Creștere pentru Moldova 2025-2027

Republica Moldova a semnat cu UE Acordul de facilitate privind modalitățile specifice de punere în aplicare a sprijinului acordat de UE în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere pentru Republica Moldova, ratificat prin Legea nr.98/202510 (în continuare – Acord de facilitate) și Acordul de împrumut dintre Republica Moldova, reprezentată de Ministerul Finanțelor în calitate de împrumutat, și Banca Națională a Moldovei în calitate de agent al împrumutatului, și UE, reprezentată de UE în calitate de Creditor privind acordarea Facilității de reformă și crește pentru Republica Moldova, ratificat prin Legea nr. 118/202511, (în continuare – Acord de împrumut). 

Acordul de Facilitate stabilește angajamentele dintre părți, precum și principiile și cerințele de bază pentru debursarea fondurilor puse la dispoziție de UE, prin Mecanismul de Reformă și Creștere, în urma unei evaluări pozitive privind îndeplinirea satisfăcătoare, de către Republica Moldova, a condițiilor de plată prevăzute în Agenda de reforme, în conformitate cu regulile acestui Acord și cu Acordul de împrumut. Acordul stabilește cadrul juridic și instituțional pentru gestionarea, controlul, monitorizarea, evaluarea, raportarea și auditarea fondurilor aferente Mecanismului, precum și pentru prevenirea, detectarea și raportarea neregulilor, fraudei, corupției și conflictelor de interese.


Cuprins:

1.1. Scopul și metodologia utilizată
Analiza consolidată a proiectelor de asistență externă
2.1. Volumul financiar total al asistenței externe în 2025
2.1.1. Distribuția asistenței pe sectoare de dezvoltare
2.1.2. Distribuția geografică a proiectelor
2.1.3. Distribuția asistenței pe categorii de beneficiari
2.2. Implementatorii și agențiile de implementare
2.3. Instrumente de monitorizare și asigurarea vizibilității asistenței externe
Integrarea asistenței externe în bugetul național
3.1. Volumul asistenței externe în bugetul de stat și gradul de absorbție
3.2. Suportul bugetar oferit Republicii Moldova de către partenerii de dezvoltare
3.3. Distribuția asistenței externe pe proiecte reflectate în bugetul național în diverse sectoare
Programele de cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională – Interreg 2021–2027 în Republica Moldova
4.1. Context general și situația actuală a participării Republicii Moldova în programele Interreg
4.1.1. Interreg NEXT România–Republica Moldova 2021–2027
4.1.2. Interreg NEXT Bazinul Mării Negre 2021–2027
4.1.3. Programul Regiunea Dunărea 2021–2027
4.1.4. Interreg Europe 2021–2027
4.1.5. URBACT IV 2021–2027
4.2. Rezultatele atinse în cadrul programelor Interreg pe parcursul anului 2025
5. Implementarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României în valoare de 100,0 mil. EUR
6. Planul de Creștere pentru Moldova 2025–2027
7. Rezultatele și impactul proiectelor finanțate în 2025
8. Concluzii și constatări   
Posted by
Labels: , , , , , ,

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.
Posted by
Labels: , ,

Noutăți UE-RM - Iulie-septembrie 2026

11.09.2026                                                                                                       


În cadrul vizitei la Chișinău, comisarul Lahbib se va concentra asupra sprijinului umanitar și de protecție civilă acordat de UE, precum și asupra importanței egalității și nediscriminării în procesul de aderare a Moldovei la UE.

Întrevedere cu Președinta Maia Sandu

S-a discutat despre cooperarea în cadrul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, la care Moldova participă cu drepturi depline din 2024. Prin acest mecanism, R.M. a beneficiat de sprijin în mai multe situații, inclusiv în criza energetică și după poluarea râului Nistru, provocată de atacurile rusești asupra Ucrainei. Și Moldova oferă, la rândul său, ajutor: în această vară, pompierii moldoveni au participat, pentru a patra oară, la stingerea incendiilor din Grecia.
Au fost abordate teme legate de nediscriminare, egalitatea de gen și combaterea violenței domestice, Maia Sandu a precizat că țara noastră este angajată să-și consolideze mecanismele de protecție a femeilor împotriva violenței și a salutat sprijinul european în acest domeniu.


Întrevedere cu Prim-ministrul Vasile Tofan 

Discuțiile au vizat avansarea Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, consolidarea capacității de răspuns la situații de criză, precum și promovarea egalității și combaterea discriminării.
Comisara Hadja Lahbib a apreciat progresele realizate de Republica Moldova, menționând că țara noastră se numără printre cele mai avansate state candidate în implementarea reformelor și este pregătită pentru următoarele etape ale procesului de aderare.
În contextul situației de securitate din regiune, părțile au mai discutat despre consolidarea rezilienței Republicii Moldova și despre capacitatea instituțiilor de a răspunde eficient la situații de criză. Premierul a subliniat importanța continuării cooperării cu Uniunea Europeană în acest domeniu și a consolidării mecanismelor de protecție a populației. Oficialii au vorbit și despre sprijinul acordat refugiaților ucraineni și integrarea acestora în comunități.
În cadrul întrevederii au fost abordate, de asemenea, subiecte ce țin de vulnerabilitatea energetică, precum și politicile de incluziune socială, protecția persoanelor cu dizabilități și combaterea discriminării. O atenție aparte a fost acordată prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor – un subiect care se regăsește printre prioritățile Guvernului.

04.09.2026

Extinderea UE pe agenda Reuniunii Informale a Consiliului Afaceri Generale

În cadrul reuniunii s-a discutat despre cum statele membre pot ajuta statele candidate în procesul de pregătire pentru aderare, cu ce provocări se confruntă și de ce fel de asistență au nevoie, pentru că UE este despre solidaritate și cooperare.

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a participat la reuniunea , alături de miniștrii pentru afaceri europene din statele membre ale Uniunii Europene și din țările candidate pentru aderare.

În marja reuniunii, viceprim-ministra a avut mai multe discuții bilaterale despre unde se află Moldova în procesul de negocieri și obiectivele pentru lunile următoare cu Marta Kos, comisara europeană pentru extindere, și cu omologi din Danemarca, Cehia, Grecia, Franța, Austria, Malta, Suedia, Belgia și Spania.

Detalii:


03.09.2026
Cea de-a 15-a Conferință a HUB-ului de Securitate al UE

Conferință organizată în comun de Ministerul Afacerilor Interne și Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne a Comisiei Europene – DG HOME a reunit instituțiile Republicii Moldova, Comisia Europeană, agențiile UE și reprezentanții statelor membre pentru a stabili acțiuni concrete de prevenire și combatere a fenomenului.

Discuțiile s-au concentrat pe amenințările care evoluează cel mai rapid: drogurile sintetice și noile substanțe psihoactive, utilizarea platformelor criptate, serviciilor poștale și de curierat pentru distribuție, schimbarea rutelor de trafic și capacitatea rețelelor criminale de a opera simultan în mai multe state.

La HUB au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, Delegației UE, EUDA, Europol, Frontex, CEPOL, EUBAM, ai statelor membre și ai instituțiilor naționale din domeniul afacerilor interne, sănătății, educației, justiției și asistenței sociale.

Europol a prezentat oportunitățile de consolidare a schimbului de informații și a sprijinului acordat investigațiilor privind rețelele de trafic de droguri, inclusiv în cazurile cu dimensiune transfrontalieră.

FRONTEX a abordat riscurile asociate traficului de droguri la frontieră, dezvoltarea capacităților de detectare și cooperarea operațională cu autoritățile Republicii Moldova, iar CEPOL a prezentat oportunitățile de instruire și consolidare a capacităților specialiștilor implicați în combaterea acestui tip de criminalitate.

Reprezentantul DG HOME a prezentat prioritățile Uniunii Europene pentru prevenirea consumului și combaterea traficului de droguri, precum și oportunitățile de sprijin pentru Republica Moldova în contextul statutului de țară candidată și al procesului de aderare la UE.

EUDA a prezentat la Chișinău evoluțiile pieței europene a drogurilor, amenințările generate de noile substanțe psihoactive și rolul sistemelor de avertizare timpurie în identificarea rapidă a pericolelor.

Cea de-a 15-a Conferință a HUB-ului de Securitate al Uniunii Europene s-a încheiat la Chișinău cu un set de acțiuni concrete pentru consolidarea luptei împotriva drogurilor. Republica Moldova și partenerii europeni vor accelera schimbul de informații, investigațiile transfrontaliere, identificarea noilor substanțe psihoactive și dezvoltarea sistemului de avertizare timpurie, concomitent cu întărirea prevenirii și protejarea sănătății publice.

Concluziile operaționale ce stabilesc direcțiile concrete de acțiune care vor continua după reuniunea de la Chișinău.

Avertizare mai rapidă atunci când apar droguri noi
Una dintre prioritățile convenite este accelerarea dezvoltării Sistemului Național de Avertizare Timpurie pentru noile substanțe psihoactive și conectarea acestuia la mecanismul european coordonat de Agenția Uniunii Europene pentru Droguri – EUDA.
În acest sens, va fi elaborat și un plan concret pentru implementarea Aranjamentului de Lucru semnat între EUDA, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, care va include schimb de informații, analize comune, asistență tehnică și evaluarea periodică a progreselor.

Mai multe investigații și schimb de informații peste frontiere
Republica Moldova, Europol, Frontex și statele membre UE vor intensifica investigațiile comune, acțiunile operaționale și schimbul de informații în timp real, cu prioritate pentru rețelele implicate în traficul de droguri sintetice și de noi substanțe psihoactive.
Republica Moldova își va consolida, în același timp, participarea în cadrul EMPACT 2026–2027, inclusiv în Planul de acțiune operațional privind drogurile sintetice și noile substanțe psihoactive, valorificând sprijinul Europol, EUDA, Frontex, CEPOL și al celorlalți parteneri europeni.

Capacități mai bune pentru identificarea drogurilor sintetice
Concluziile HUB-ului stabilesc drept prioritate și modernizarea capacităților criminalistice ale Republicii Moldova.
Creșterea numărului și diversității substanțelor care trebuie examinate pune o presiune tot mai mare asupra laboratoarelor. De aceea, vor fi urmărite investiții în echipamente moderne, validarea unor noi metode de analiză, pregătirea specialiștilor și extinderea cooperării cu laboratoarele europene, inclusiv cele din rețeaua EUDA.

Investiție în specialiști și capacitatea de intervenție
Un alt rezultat al reuniunii privește pregătirea oamenilor care lucrează direct în prevenirea și combaterea fenomenului.
Republica Moldova va utiliza mai intens programele de instruire oferite de CEPOL și alte mecanisme europene pentru dezvoltarea competențelor polițiștilor, specialiștilor în investigații, analiză de risc și criminalistică și ale altor profesioniști implicați.

În cadrul HUB-ului de Securitate va fi realizată evaluarea periodică a progreselor, iar prioritățile vor putea fi adaptate în funcție de evoluția pieței drogurilor, apariția unor noi amenințări și rezultatele obținute.
Concluziile și necesitățile identificate vor fi, de asemenea, integrate în proiectele și mecanismele de sprijin ale Uniunii Europene pentru Republica Moldova.  
Aceste acțiuni susțin direct și angajamentele Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, în special în cadrul Capitolului 24 – Justiție, Libertate și Securitate.

Detalii:

 03.09.2026

EUDA consolidează cooperarea cu Republica Moldova în domeniul combaterii drogurilor

Republica Moldova își consolidează capacitatea de prevenire și combatere a fenomenului drogurilor printr-o cooperare mai strânsă cu Agenția Uniunii Europene pentru Droguri (EUDA). Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății și EUDA au semnat astăzi un Aranjament de lucru care deschide o nouă etapă de colaborare și apropie sistemul național de standardele și mecanismele europene în domeniu.

Noul cadru de cooperare permite Republicii Moldova să fie mai bine conectată la informațiile europene privind noile droguri și substanțe psihoactive, schimbarea rutelor de trafic și apariția unor noi riscuri, dar și să dezvolte instrumente mai eficiente de prevenire și avertizare a populației.

Unul dintre obiectivele centrale este consolidarea Observatorului Național pentru Droguri și instituirea unui Sistem Național de Avertizare Timpurie. Acesta va contribui la identificarea mai rapidă a noilor substanțe periculoase și a tendințelor emergente, astfel încât instituțiile să poată reacționa înainte ca acestea să se răspândească.

Cooperarea cu EUDA va viza, de asemenea, producerea și traficul ilegal de droguri și noi substanțe psihoactive, prevenirea consumului, reducerea efectelor nocive, combaterea traficului de precursori, consolidarea capacității de răspuns și dezvoltarea politicilor și legislației în domeniu.

Documentul creează cadrul pentru un schimb mai rapid de date, expertiză și informații între Republica Moldova și EUDA, inclusiv în ceea ce privește tendințele emergente de pe piața drogurilor și noile substanțe psihoactive.

Prevenirea consumului, reducerea efectelor nocive, tratamentul și reintegrarea socială fac parte din domeniile în care Republica Moldova și EUDA vor coopera.

Semnarea Aranjamentului de Lucru continuă cooperarea dezvoltată în ultimii ani între Republica Moldova și EUDA și creează cadrul pentru o colaborare mai structurată și orientată spre rezultate.

Republica Moldova urmărește astfel să își consolideze capacitatea de a detecta mai repede drogurile noi, de a înțelege schimbările de pe piața ilegală, de a preveni consumul și de a combate mai eficient rețelele care produc și distribuie substanțe interzise.


06.08.2026

Orașele din Republica Moldova pot candida pentru competiția „Capitala Europeană a Culturii” 2033
Oficiul Național de Dezvoltare a Culturii (ONDC) a lansat concursul național pentru selectarea orașului care va reprezenta Republica Moldova în competiția europeană pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2033”. Orașele și municipiile din țară își pot depune candidaturile până la 4 octombrie 2026.

La concurs pot participa orașele și municipiile din Republica Moldova, reprezentate de autoritățile administrației publice locale competente, indiferent de dimensiunea localității.

Selecția națională se va desfășura în două etape. În prima etapă vor fi evaluate dosarele de candidatură, iar localitățile selectate vor accede în etapa a doua, în care își vor prezenta public proiectele culturale în fața unui juriu independent.

Candidaturile vor fi evaluate în baza a șase criterii: contribuția la strategia de dezvoltare pe termen lung a orașului, dimensiunea europeană a programului, conținutul cultural și artistic, capacitatea de implementare, implicarea publicului și gestionarea administrativă.

Procesul de evaluare va fi realizat de un juriu format din nouă membri: doi reprezentanți ai Ministerului Culturii, un reprezentant al ONDC, patru experți din societatea civilă, un expert internațional cu experiență în programe culturale europene și un reprezentant al autorităților publice locale desemnat de CALM. Cei patru experți din societatea civilă vor fi selectați printr-un apel public lansat de ONDC.

Detalii:
31 .07.2026

22 de antreprenori din stânga Nistrului vor beneficia de sprijin total în valoare de 470.000 USD din partea UE și Suediei pentru dezvoltarea afacerilor și sporirea eficienței energetice

Prin intermediul PNUD, ei vor primi echipamente, servicii și consiliere.
Antreprenorii au fost selectați prin concurs al proiectelor de afaceri. Dintre aceștia, șapte întreprinderi mici și mijlocii vor beneficia de asistență din partea UE, în valoare totală de 245.000 USD pentru eficientizarea și extinderea activității economice.
Alte 15 întreprinderi vor primi finanțare oferită de Suedia, în valoare totală de 225.000 USD. Prin aceste investiții, întreprinderile vor putea reduce consumul și costurile de energie, integra soluții bazate pe energie regenerabilă, aplica principii ale economiei circulare și moderniza procesele de producție și modelele de afaceri.
Pentru a promova afaceri reziliente energetic, la Tiraspol a fost creat, cu sprijinul PNUD și Suediei, primul Centru de expertiză în eficiență energetică de pe malul stâng al Nistrului. Centrul va contribui la dezvoltarea competențelor în domeniul auditului și eficienței energetice. Prin servicii de instruire, mentorat și consultanță, companiile vor putea reduce consumul de energie și costurile operaționale, își vor spori competitivitatea și se vor adapta mai ușor la cerințele economiei verzi.


28.07.2026

Vizita Directorului General pentru Extindere și Vecinătatea Estică al Comisiei Europene, Gert Jan Koopman

Întrevederea cu Premierul Vasile Tofan 
Au fost discutate prioritățile economice ale noului Guvern, implementarea Planului de creștere pentru Republica Moldova și agenda de reforme necesară pentru avansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană .
Prim-ministrul a subliniat că obiectivul Guvernului este relansarea economiei prin stimularea investițiilor, valorificarea eficientă a oportunităților oferite de Planul de creștere și accelerarea reformelor care să contribuie la dezvoltarea economică și integrarea țării noastre în Uniunea Europeană.
Un subiect al discuțiilor a vizat implementarea Agendei de reforme 2025–2027 și pregătirea următoarei etape de realizare a angajamentelor asumate. Republica Moldova a îndeplinit 18 dintre cele 20 de angajamente stabilite pentru primul semestru al anului 2026. În cazul unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene,Republica Moldova va beneficia, în luna septembrie, de o nouă tranșă de 157 de milioane de euro din Planul de creștere.
În total, până în prezent, Republica Moldova a realizat 46 dintre cele 48 de acțiuni în cadrul Agendei de reforme 2025–2027, atingând un nivel de implementare de 95% – cel mai înalt dintre statele beneficiare ale Mecanismului de reformă și creștere al Uniunii Europene.

Întrevederea cu Viceprim-ministrul și Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, și Ministra Finanțelor, Victoria Belous
Discuțiile au vizat prioritățile economice ale noului Guvern și măsurile concrete pentru consolidarea competitivității economiei Republicii Moldova în contextul integrării europene.
Un subiect important al întrevederii l-au constituit implementarea Agendei de reforme 2025–2027 și valorificarea oportunităților oferite de Planul de Creștere pentru Republica Moldova.
Viceprim-ministrul a prezentat direcțiile asumate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării: atragerea investițiilor, dezvoltarea industriei, susținerea IMM-urilor, creșterea exporturilor și integrarea companiilor moldovenești în lanțurile valorice europene.
Ministra Finanțelor a subliniat că una dintre prioritățile mandatului său este consolidarea finanțelor publice prin politici fiscale și bugetare moderne, predictibile și aliniate standardelor Uniunii Europene, care să susțină dezvoltarea economică și creșterea investițiilor.
În cadrul întrevederii au fost abordate măsuri privind eficientizarea cheltuielilor publice și îmbunătățirea managementului investițiilor publice, precum și importanța continuării cooperării cu instituțiile europene pentru implementarea reformelor și avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Întrevederea cu Viceprim-ministră pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov
A fost discutată  importanța menținerii ritmului în procesul de implementare a reformelor și despre următorii pași în procesul de negocieri după ce instituțiile europene revin din vacanță.
Viceprim-ministră pentru Integrare Europeană a mulțumit echipa DG ENEST pentru o excelentă colaborare în prima jumătate a acestui an, pentru expertiza oferită, pentru că sunt alături de noi și ne ghidează în pașii pe care-i facem în parcursul european.

Detalii:
27.07.2026

Progresele în implementarea Programului național de aderare 2025-2029 pe agenda Ședinței Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a prezidat ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, prima la care au participat membrii noului Guvern, condus de Prim-ministrul Vasile Tofan.

În cadrul ședinței, a fost prezentat bilanțul implementării Programului Național de Aderare pentru primul semestru al anului 2026. Au fost analizate, de asemenea, progresele înregistrate în îndeplinirea criteriilor de referință intermediare aferente capitolelor 23 și 24, care vizează justiția, drepturile fundamentale, libertatea și securitatea. Aceste domenii stau la baza întregului proces de aderare, iar ritmul reformelor în cadrul acestora depinde, în primul rând, de munca depusă acasă.

Agenda ședinței a inclus și prioritățile de integrare europeană ale noului Guvern, precum și pregătirile pentru Pachetul de Extindere pentru anul 2026, evaluarea anuală a progreselor țării noastre de către Comisia Europeană. 
14-16 .07.2026

Vizita de lucru la Bruxelles a Viceprim-ministrului, ministrului afacerilor externe, Mihai Popșoi

Agenda vizitei a inclus participarea viceprim-ministrului, în calitate de membru al delegației naționale, la Conferința Interguvernamentală Republica Moldova - Uniunea Europeană privind deschiderea negocierilor pentru Clusterul 6 „Relații externe”.Ministerul Afacerilor Externe coordonează Capitol 31 „Politica externă, de securitate și apărare” și gestionează componenta privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistența umanitară din cadrul Capitolului 30 „Relații externe”.

Pe parcursul vizitei, șeful diplomației moldovenești a avut întrevederi cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, secretarul general adjunct pentru afaceri politice din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), Olof Skoog, precum și cu vicepreședinți și membri ai Parlamentului European.

întrevedere cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas

Cei doi oficiali au salutat cele două evoluții importante din această săptămână pentru Republica Moldova: lansarea negocierilor de aderare pentru Clusterul 6 „Relații externe” și aprobarea unui nou pachet de asistență de 120 de milioane de euro prin Instrumentul european pentru pace (EPF), care va contribui la consolidarea capacităților de apărare și a rezilienței țării.

Discuțiile au vizat prioritățile procesului de aderare, cooperarea în domeniile politicii externe, securității și apărării, precum și contribuția țării noastre la securitatea europeană prin alinierea la politica externă și de securitate a UE.

Ministrul a prezentat prioritățile Republicii Moldova în consolidarea securității și rezilienței țării, progresele în implementarea Parteneriatului de Securitate și Apărare cu Uniunea Europeană și rezultatele obținute prin sprijinul UE, inclusiv prin Instrumentul european pentru pace (EPF) și Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM).

În cadrul discuțiilor, oficialii au făcut un schimb de opinii privind evoluțiile de securitate din regiune și impactul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei asupra Republicii Moldova. Viceprim-ministrul Mihai Popșoi a evidențiat principalele riscuri cu care se confruntă țara noastră, inclusiv încălcările spațiului aerian de către dronele rusești, atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și tentativele de ingerință în procesele democratice. participarea la misiunile PSAC și combaterea amenințărilor hibride.

participarea la reuniunea Comisiei pentru securitate și apărare (SEDE) a Parlamentului Europeana la invitația președintei Comisiei, Marie-Agnes Strack-Zimmermann

În intervenția sa, ministrul a prezentat prioritățile Republicii Moldova în consolidarea securității și rezilienței țării, progresele în implementarea Parteneriatului de Securitate și Apărare cu Uniunea Europeană și rezultatele obținute prin sprijinul UE, inclusiv prin Instrumentul european pentru pace (EPF) și Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM).

În cadrul discuțiilor, oficialii au făcut un schimb de opinii privind evoluțiile de securitate din regiune și impactul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei asupra Republicii Moldova. Viceprim-ministrul Mihai Popșoi a evidențiat principalele riscuri cu care se confruntă țara noastră, inclusiv încălcările spațiului aerian de către dronele rusești, atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și tentativele de ingerință în procesele democratice. Totodată, a prezentat măsurile întreprinse de autorități pentru consolidarea instituțiilor statului, dezvoltarea capacităților de apărare și sporirea rezilienței în fața amenințărilor hibride.
Totodată, a prezentat măsurile întreprinse de autorități pentru consolidarea instituțiilor statului, dezvoltarea capacităților de apărare și sporirea rezilienței în fața amenințărilor hibride.

participarea la evenimentul public privind „Politica Externă a Republicii Moldova: provocări și perspective” organizat de Fundația Kondrad Adenauer

participarea la Dezbaterea de nivel înalt privind extinderea Uniunii Europene
Evenimentul, organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE), a reunit oficiali europeni și reprezentanți ai statelor candidate, iar deschiderea a avut loc în prezența comisarei europene pentru extindere, Marta Kos, alături de președintele CESE, Séamus Boland.
În cadrul panelului de discuții „Construirea unei Europe mai sigure, mai reziliente și mai securizate”, viceprim-ministrul Mihai Popșoi a vorbit despre progresele Republicii Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană, precum și despre rolul societății civile în promovarea reformelor și consolidarea rezilienței democratice.
Ministrul a subliniat că deschiderea negocierilor pe Clusterul 1 „Valori fundamentale” și Clusterul 6 „Relații externe” confirmă rezultatele obținute de Republica Moldova în procesul de integrarea europeană. Totodată, a reiterat că aderarea la UE este principala prioritate pentru țara noastră și a subliniat importanța implicării întregii societăți.

Detalii
14.07.2026

Cea de-a treia Conferință Interguvernamentală Moldova – UE
Republica Moldova și UE au deschis negocierile de aderare pentru Clusterul 6 – „Relații externe”



Reuniunea a permis deschiderea negocierilor cu privire la grupul tematic 6: Relațiile externe. Acest grup tematic acoperă comerțul și politicile internaționale, precum și politica externă, de securitate și de apărare. Acesta cuprinde două capitole de negociere:

Capitolul 30 – Relații externe
Capitolul 31 – Politica externă, de securitate și de apărare

Delegația Uniunii Europene a fost condusă de dl Thomas Byrne, ministru adjunct pentru afaceri europene și apărare al Irlandei, în numele președinției irlandeze a Consiliului UE, cu participarea comisarei pentru extindere, dna Marta Kos. Delegația Republicii Moldova a fost condusă de dl Eugen Osmochescu, prim-ministrul interimar al Republicii Moldova.



Deschiderea Clusterului 6 are loc la doar o lună după deschiderea negocierilor pentru Clusterul 1 – „Valori fundamentale”, iar decizia marchează o nouă etapă în procesul de aderare și confirmă
 avansarea negocierilor în baza progreselor realizate, a reformelor susținute și a încrederii reciproce. 

Clusterul 6 cuprinde domenii precum politica externă, de securitate și apărare, precum și politica comercială comună a Uniunii Europene.

Detalii


 13.07.2026

Consiliul UE a adoptat o măsură de asistență în valoare de 120 de milioane EUR în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ale Republicii Moldova

 în vederea consolidării capabilităților de apărare aeriană ale țării.

Măsura de asistență va finanța un sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune în beneficiul forțelor armate ale Republicii Moldova. Aceasta completează măsurile anterioare de asistență IEP în sprijinul supravegherii aeriene și al apărării aeriene.

Acest sprijin va permite în continuare forțelor armate ale Republicii Moldova să își îmbunătățească eficacitatea operațională și, prin urmare, să protejeze mai bine civilii.

Odată cu această nouă măsură, sprijinul total al UE pentru Republica Moldova se ridică la 317 milioane EUR în cadrul Instrumentului european pentru pace.

Context

Instrumentul european pentru pace a fost instituit în martie 2021 pentru a finanța toate acțiunile din cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) în domeniul militar și în domeniul apărării, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea pe plan internațional. În special, Instrumentul european pentru pace permite UE să finanțeze acțiuni menite să consolideze capacitățile statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale în ceea ce privește chestiuni militare și de apărare



08.07.2026

Rezoluția Parlamentului European din 8 iulie 2026 referitoare la raportul Comisiei pe 2025 privind Republica Moldova
 
În raportul privind progresele înregistrate în vederea aderării la UE, PE felicită Republica Moldova pentru angajamentul său exemplar, în pofida ingerințelor externe continue ale Rusiei.

Parlamentul salută progresele constante înregistrate de guvernul Republicii Moldova în ceea ce privește reformele legate de aderarea la UE, în pofida provocărilor interne și externe semnificative, nu în ultimul rând a ingerințelor ostile persistente ale Rusiei în afacerile interne ale țării. Eurodeputații salută deschiderea negocierilor de aderare cu capitolul „valori fundamentale”, care include sistemul judiciar și drepturile fundamentale, libertatea și securitatea, precum și controlul financiar. Aceștia îndeamnă statele membre ale UE din cadrul Consiliului să deschidă fără întârziere toate capitolele de negociere – confirm abordării bazate pe merit. Aceștia subliniază, de asemenea, că deschiderea negocierilor oficiale de aderare la UE cu Republica Moldova înseamnă că UE recunoaște și recompensează realizările concrete ale țării, afirmând că niciun proces de negociere nu ar trebui blocat sau întârziat din cauza unor neînțelegeri bilaterale.
Au fost analizate și alte subiecte, precum:
  • Reforma sectorului justiției, combaterea corupției
  • Interferența persistentă a Rusiei în Republica Moldova
  • Integrarea în piața UE, energie, Transnistria
Raportul salută aprofundarea integrării economice a Republicii Moldova în cadrul pieței unice a UE și încurajează luarea de măsuri suplimentare în direcția integrării sectoriale treptate și a liberalizării ambițioase și durabile a comerțului. În ceea ce privește energia, eurodeputații salută planul guvernului de a deveni independent de resursele energetice rusești.
În ceea ce privește Transnistria, textul reiterează angajamentul de lungă durată al Parlamentului față de integritatea teritorială a Republicii Moldova și față de soluționarea pașnică a conflictului. Rusia trebuie să își retragă tot personalul militar, echipamentele militare și muniția din zonă, potrivit deputaților.

Raportul a fost adoptat cu 505 voturi pentru, 115 împotrivă și 45 abțineri.

07 - 08.07.2026

Conferința inaugurală a președinților parlamentelor țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană

Conferința a reunit președinții parlamentelor din țările candidate pentru a discuta provocările și oportunitățile comune ale procesului de aderare la Uniunea Europeană, a face schimb de experiență și bune practici, a promova inițiative comune și a pune bazele unei platforme permanente de dialog, coordonare și sprijin reciproc la nivel parlamentar. Tema principală a fost „Integrarea europeană într-un context geopolitic în schimbare”, cu accent pe rolul parlamentelor țărilor candidate în avansarea procesului de integrare europeană. Evenimentul a fost organizat la inițiativa Președintei Adunării Naționale a Republicii Serbia, Ana Brnabić, și a Președintelui Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și omologii din țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană au semnat o declarație comună care a pus bazele unei platforme permanente de dialog, coordonare și sprijin reciproc la nivel parlamentar între țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Conferinței inaugurale a președinților parlamentelor țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană, desfășurată la Belgrad în perioada 7–8 iulie.


Declarația evidențiază importanța strategică a procesului de aderare la Uniunea Europeană pentru statele semnatare și cetățenii acestora, subliniind rolul parlamentelor în promovarea reformelor legislative, exercitarea controlului parlamentar și consolidarea legitimității democratice în parcursul european.
Semnatarii își reafirmă angajamentul față de perspectiva europeană a țărilor candidate, inclusiv prin implementarea eficientă a acquis-ului Uniunii Europene și continuarea reformelor în conformitate cu principiile și standardele europene.
Declarația reafirmă rolul esențial al parlamentelor în procesul de integrare europeană, prin adoptarea legislației necesare, exercitarea controlului democratic, consolidarea instituțiilor și reprezentarea intereselor cetățenilor. Totodată, aceasta prevede intensificarea cooperării interparlamentare, schimbul de experiență și de bune practici, precum și organizarea unor consultări periodice pe subiecte de interes comun privind aderarea la Uniunea Europeană.

Platforma de cooperare va reuni toate formele de colaborare interparlamentară – între președinții parlamentelor, comisiile de specialitate, grupurile parlamentare și funcționarii secretariatelor parlamentare – în domenii de interes comun. De asemenea, Conferința președinților parlamentelor țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană va avea loc anual, în cadrul acestui nou mecanism permanent de dialog și cooperare.

Republica Moldova va găzdui, în vara anului 2027, următoarea Conferință a președinților parlamentelor țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Detalii

Posted by
Labels: , , , , , , , ,

BV - Provocările cu care se confruntă țările candidate la aderarea la UE în contextul amenințărilor hibride rusești

 Kakhishvili , Levan. Challenges faced by the EU enlargement countries from Russian hybrid interference / Levan Kakhishvili ; European Parliament  , Directorate-General for External Policies of the Union, External Policies Analysis and Support Unit  . - Brussels  : [S.n.], 2026 . -  39 p. - ISBN 978-92-848-4178-3 . - DOI : 10.2861/7064307 (PDF) . - URL  :https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2026/783619/EXAS_STU(2026)783619_EN.pdf (accesat : 09.09.2026).

This paper analyses how Russia’s hybrid interference targets European Union (EU) enlargement countries and how the EU responds, particularly with regard to its enlargement policy. 
It develops a precise, strategy‑centred concept of ‘hybrid interference’ that distinguishes coordinated, multi‑instrument campaigns against domestic democratic orders from broader notions of hybrid warfare, influence or leverage. On this basis, it maps recurring vulnerabilities across nine enlargement countries – Albania, Bosnia and Herzegovina, Georgia, Kosovo, Moldova, Montenegro, North Macedonia, Serbia and Ukraine – and identifies six main instruments in Russia’s toolkit : covert political financing; information operations; legal‑constitutional obstruction via proxy elites; energy and economic leverage; cyber operations; and security‑sector penetration with support for proxy violence.

Provocările cu care se confruntă țările candidate la aderarea la UE în contextul amenințărilor hibride ale Rusiei

Publicația analizează modul în care ingerințele hibride ale Rusiei vizează țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană (UE) și modul în care reacționează UE, în special în ceea ce privește politica sa de extindere. Lucrarea dezvoltă un concept precis și centrat pe strategie al „amenințări hibride”, care diferențiază campaniile coordonate și multi-instrumentale împotriva ordinii democratice interne de noțiunile mai largi de război hibrid, influență sau pârghii de presiune.

Pe această bază, lucrarea identifică vulnerabilitățile recurente din nouă țări candidate – Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Kosovo, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Ucraina – și evidențiază șase instrumente principale din setul de mijloace al Rusiei:
  1.  finanțarea politică sub acoperire
  2.  operațiunile informaționale
  3.  obstrucționarea juridico-constituțională prin intermediul unor elite-proxi
  4.  pârghiile energetice și economice
  5.  operațiunile cibernetice
  6.  penetrarea sectorului de securitate, însoțită de sprijin pentru violența exercitată prin intermediul unor actori interpuși
Nucleul empiric combină o prezentare generală transfrontalieră cu o comparație aprofundată între Republica Moldova, Georgia și Serbia, pentru a arăta modul în care aceste instrumente sunt recombinate în funcție de diversele orientări interne și contexte de conflict.

Publicația examinează strategia UE de contracarare, aflată în continuă evoluție – de la Cadrul Comun din 2016, Strategia Globală și Busola Strategică, până la măsurile aplicate pe teren în țările candidate – subliniind atât progrese înregistrate în integrarea rezilienței hibride în condiționalitatea legată de procesul de aderare, cât și lacunele persistente în materie de punere în aplicare.

Documentul susține că instrumentele UE sunt cele mai eficiente acolo unde elitele orientate spre reformă se aliniază la obiectivele UE, așa cum este cazul Republicii Moldova, și sunt cel mai puțin eficiente acolo unde guvernele naționale preiau practicile autoritare ale Rusiei, cum se întâmplă în Georgia, sau urmează politici ambigue cu dublă pistă, ca în Serbia.

Recomandările finale indică modul în care Parlamentul European își poate utiliza competențele legislative, bugetare și de control pentru a integra reziliența democratică și măsurile de contracarare a acțiunilor hibride în centrul procesului de extindere.

Cuprins:
1.Introduction
2.Conceptualisation of hybrid warfare in the context of EU enlargement: Conceptual apparatus
3.Patterns of Russian interference: Exploiting the vulnerabilities across the Western Balkan countries and the Eastern neighbourhood
4.Russian hybrid interference: Exploring the tactics discussion of individual instruments and their use in empirical context
4.1. Covert and illicit political financing
4.2. Disinformation, propaganda and information space
4.3. Legal and constitutional obstruction via proxy elites
4.4. Energy, economic and oligarchic leverage
4.5. Cyber operations and technical sabotage
4.6. Security-sector penetration and support for proxy violence
5.Russian hybrid interference in practice: Comparing Georgia, Moldova and Serbia
5.1. Moldova: Elections as a laboratory of hybrid interference (P. 23-25)
5.2. Georgia: Internalising the Russian authoritarian playbook
5.3. Serbia: Hub, hybridisation and partial escape
5.4. Lessons from the three cases
6.The EU response to Russian hybrid interference and its effectiveness
6.1. EU's response on the ground in enlargement countries
6.2. Assessing the effectiveness of the EU's response 
Posted by
Labels: , , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)