Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.
Posted by

Noutăți CoE-RM - Aprilie 2026

23.04.2026

Adunarea sprijină creatorii de conținut în fața companiilor de inteligență artificială

Adunarea Parlamentară recunoaște rolul esențial pe care legislația privind drepturile de autor îl joacă în susținerea industriilor creative din Europa. Aceste sectoare se confruntă cu provocări generate de dezvoltarea inteligenței artificiale (IA), în special prin utilizarea conținutului protejat fără permisiune în procesul de antrenare a sistemelor IA, iar legislația actuală este insuficientă pentru a răspunde acestor provocări. Rezoluția solicită reglementări clare pentru protejarea titularilor de drepturi, propunând un echilibru între inovație și drepturile creatorilor. Raportul cere acțiuni concrete, inclusiv transparență obligatorie din partea furnizorilor de IA cu privire la datele utilizate, remunerare echitabilă pentru creatori și reguli privind etichetarea conținutului generat de IA. De asemenea, se pune accent pe protejarea drepturilor la personalitate ale cetățenilor și a muncii artiștilor interpreți împotriva deepfake-urilor, precum și pe promovarea educației media și informaționale ca instrument pentru înțelegerea publică a IA.

APCE solicită o reglementare echilibrată a inteligenței artificiale, care să consolideze sectorul creativ și să protejeze cetățenii și democrația în ansamblu.

Aprobând o rezoluție bazată pe un raport elaborat de Mogens Jensen (Danemarca, SOC), APCE a declarat că actualele legi privind drepturile de autor din Europa „nu sunt nici clare, nici adecvate scopului” în ceea ce privește antrenarea sistemelor de IA, subliniind că acest cadru juridic favorizează interesele marilor companii tehnologice, în timp ce interesele creatorilor sunt marginalizate.

Adunarea a cerut o serie de măsuri pentru „a echilibra drepturile și interesele furnizorilor de IA și ale titularilor de drepturi, astfel încât inovația să nu fie realizată în detrimentul creatorilor și pentru a proteja cetățenii și democrația împotriva abuzului de instrumente IA”.

Statele membre ar trebui să interzică distribuirea neautorizată a deepfake-urilor și să impună ca conținutul generat de IA să fie clar etichetat într-un mod „lizibil de mașini, interoperabil și ușor de identificat de către oameni”.

De asemenea, artiștii interpreți ar trebui protejați împotriva distribuirii neautorizate a unor prestații false generate de sisteme IA.

În final, Adunarea a solicitat furnizorilor de IA „să asigure transparența datelor utilizate pentru antrenarea IA și să manifeste deschidere pentru dialog și bună-credință în negocierile cu titularii de drepturi”.

*     *     *

22.04.2026

Mihai Popșoi prezintă prioritățile Președinției Republicii Moldova înaintea reuniunii ministeriale de la Chișinău

În timpul Președinției sale, Republica Moldova a urmărit să consolideze capacitatea Consiliului Europei de a se adapta la noile realități într-o lume din ce în ce mai incertă: „Aceasta nu trebuie doar să reacționeze la crize, ci să acționeze înaintea lor”, a declarat viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi.

Președinția Republicii Moldova: priorități și realizări

Președinția a acordat prioritate drepturilor femeilor, inclusiv prin implementarea eficientă a Convenția de la Istanbul și prin adoptarea unei noi recomandări pentru stoparea violenței împotriva femeilor și fetelor.

Drepturile sociale au fost, de asemenea, în centrul atenției, printr-o declarație care reafirmă că acestea nu sunt secundare, ci fundamentale. „Ele stau la baza justiției sociale, susțin forța economică și deschid calea pentru exercitarea deplină a tuturor celorlalte drepturi”, a subliniat ministrul.

Evidențiind tendințele pozitive în implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, acesta a menționat că tot mai multe cauze sunt închise și se înregistrează progrese semnificative în numeroase țări. „Credibilitatea Convenției Europene a Drepturilor Omului se bazează în mod fundamental pe executarea hotărârilor Curții. Toate statele membre trebuie să își respecte pe deplin obligațiile”, a declarat el.

Alte priorități includ democrația locală, participarea tinerilor printr-o nouă Cartă europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională, precum și protecția jurnaliștilor.

În perspectiva reuniunii miniștrilor de externe la Chișinău (15 mai)

La reuniunea de la Chișinău de luna viitoare, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei va reafirma sprijinul său pentru Ucraina, în special prin avansarea procesului de creare a unui tribunal special pentru crima de agresiune. „Republica Moldova se numără printre statele angajate să fie membru fondator”, a declarat ministrul.

„Rămâne de o importanță capitală ca convenția [de instituire a unei Comisii Internaționale pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina] să intre în vigoare cât mai curând posibil”, a adăugat el.

De asemenea, se așteaptă ca Comitetul Miniștrilor să adopte o declarație politică privind aspecte legate de migrație și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, subiect care a generat dezbateri politice intense în rândul statelor membre ale Consiliului Europei.

Ministrul a salutat totodată Noul Pact Democratic pentru Europa ca un „răspuns colectiv pentru consolidarea fundamentelor democrației, pentru a o face mai rezilientă și pentru a asigura relevanța acesteia pentru cetățeni”.

La Chișinău, statele europene vor aborda și problema manipulării informaționale externe și a ingerințelor, urmând să adopte o strategie pentru acțiunea externă a Consiliului Europei, menită să sprijine securitatea democratică și ordinea internațională bazată pe reguli.

„Multilateralismul rămâne cel mai puternic instrument al nostru în apărarea democrației, protejarea drepturilor omului și asigurarea durabilității ordinii internaționale bazate pe reguli”, a declarat Mihai Popșoi.

„Experiența Republicii Moldova arată că reziliența democratică, instituțiile puternice și oamenii curajoși pot face față chiar și celor mai complexe presiuni. Mai mult decât atât, aceasta se poate reînnoi”, a concluzionat el.

Sursa

*     *     *

20-24.04.2026

Adunarea Parlamentară își desfășoară sesiunea plenară de primăvară la Strasbourg

Discursurile Președintelui Colegiului Prezidențial al Bosniei și Herțegovinei, Denis Bećirović, și ale ministrului pentru Europa și afaceri externe al Franței, Jean-Noël Barrot, se numără printre punctele principale ale sesiunii plenare de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care a avut loc la Strasbourg în perioada 20–24 aprilie 2026.

Alte momente importante au inclus dezbateri privind violența și discursul instigator la ură împotriva politicienilor, protejarea libertății de religie și credință în Europa și abolirea pedepsei cu moartea în toate circumstanțele, cu participarea lui Antoinette Chahine, apărătoare a drepturilor omului și fostă deținută condamnată la moarte, și a Barbarei Lochbihler, comisar în cadrul Comisiei Internaționale împotriva Pedepsei cu Moartea.


A avut loc o dezbatere comună privind îmbunătățirea implementării Convenției de la Istanbul – tratatul Consiliului Europei care vizează prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor – prin valorificarea lecțiilor învățate, precum și privind promovarea unei culturi a consimțământului, cu participarea ministrului egalității din Spania, Ana Redondo.

De asemenea, a avut loc ceremonia de decernare a Premiului Muzeului Consiliului Europei 2026, acordat muzeului Young V&A din Londra, filiala pentru copii, tineri și familii a Muzeului Victoria și Albert.

Mihai Popșoi, viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe al Republicii Moldova, a prezentat în fața Adunării activitatea Comitetului de Miniștri – organul executiv al Consiliului Europei – și a răspuns la întrebările adresate de membri.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a susținut, de asemenea, obișnuita sesiune de întrebări și răspunsuri, iar Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, și-a prezentat raportul anual de activitate pentru 2025.

Alte dezbateri incluse pe agendă au vizat urmărirea veniturilor provenite din infracțiunile denunțate de Sergei Magnitsky, combaterea dumpingului social și a exploatării muncii, precum și aplicarea eficientă a drepturilor de autor.

Adunarea a discutat, de asemenea, procedura de alegere a judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și a avut dezbateri privind observarea alegerilor anticipate pentru Adunarea din Kosovo.

Sursa

Pagina sesiunii

*     *     *

08.04.2026

Nouă Recomandare a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei solicită mai multă transparență și o supraveghere mai puternică a algoritmilor platformelor online

În actualul ecosistem digital, un număr restrâns de platforme puternice determină ce văd și cu ce interacționează utilizatorii prin intermediul unor sisteme opace și lipsite de responsabilitate. Designul orientat spre profit este adesea realizat în detrimentul drepturilor utilizatorilor și al integrității informației. Această situație poate lăsa persoanele expuse riscurilor, fără transparența și instrumentele necesare pentru a lua decizii informate privind experiența lor online.

Consiliul Europei, prin Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care reprezintă guvernele celor 46 de state membre, a adoptat o nouă Recomandare adresată statelor membre privind siguranța online și responsabilizarea utilizatorilor și a creatorilor de conținut. Documentul stabilește o abordare cuprinzătoare, bazată pe drepturile omului, privind responsabilitatea platformelor în Europa.

Cum ar putea această recomandare să ajute cetățenii?

Recomandarea solicită o transparență mai mare, responsabilitate democratică și o supraveghere consolidată din partea autorităților publice independente și a societății civile în ceea ce privește modul în care platformele care găzduiesc conținut generat de utilizatori — în special cele de mari dimensiuni — își proiectează interfețele și algoritmii, precum și modul în care evaluează și gestionează riscurile pe care le prezintă pentru drepturile omului și procesele democratice.

Acest nou instrument juridic reafirmă faptul că protecția utilizatorilor și garanțiile solide pentru libertatea de exprimare trebuie să constituie o parte integrantă a regulilor privind responsabilitatea platformelor.

Recomandarea promovează un mediu favorabil libertății de exprimare online, în care toată lumea — inclusiv femeile, copiii și alte grupuri expuse unor riscuri sporite — poate participa liber și în siguranță. În acest context, documentul oferă statelor orientări clare pentru legislația, reglementările și practicile lor în abordarea riscurilor și prejudiciilor online, precum dezinformarea, discursul de ură, hărțuirea și discriminarea algoritmică.

Recomandarea stabilește principii care clarifică responsabilitățile respective ale statelor, platformelor online și creatorilor de conținut.

De asemenea, este promovat conceptul de „responsabilizare prin design”, care presupune oferirea utilizatorilor unui control real asupra experienței lor online, prin instrumente și drepturi concrete, precum și sprijinirea creatorilor de conținut în îndeplinirea responsabilităților lor atunci când creează și distribuie materiale.

Totodată, recomandarea subliniază necesitatea unor măsuri proporționale, bazate pe dovezi și adoptate în interesul superior al copiilor, pentru a-i proteja de riscurile din mediul online, inclusiv prin mecanisme atent concepute de verificare a vârstei, care respectă dreptul la viață privată.


*     *     *

08.04.2026

Republica Moldova numește un nou Reprezentant Permanent pe lângă Consiliul Europei

Comisia pentru politică externă a Parlamentului Republicii Moldova a aprobat numirea diplomatului Victor Lapusneanu în funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova, Reprezentant Permanent pe lângă Consiliul Europei la Strasbourg, Franța. Decizia face parte dintr-un proces mai amplu de reînnoire a corpului diplomatic al țării.

Cu o experiență de peste 20 de ani în serviciul diplomatic, Victor Lăpușneanu a activat în mai multe direcții ale Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv în domeniul dreptului internațional și al cooperării multilaterale. De-a lungul carierei sale, el a ocupat diferite funcții diplomatice și a lucrat în misiuni externe la Berlin, Vilnius și de două ori la Strasbourg, inclusiv în calitate de Reprezentant Permanent Adjunct pe lângă Consiliul Europei.

Din august 2022, diplomatul a condus Direcția Cooperare Multilaterală din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, coordonând participarea Republicii Moldova la organizații internaționale precum ONU, Consiliul Europei, OSCE și NATO. Experiența acumulată în aceste domenii este considerată esențială pentru consolidarea dialogului și cooperării dintre Republica Moldova și Consiliul Europei.

Sursa

*     *     *

08.04.2026

Republica Moldova: un nou raport GRECO evaluează progresele în aplicarea măsurilor anticorupție pentru guvernul central și organele de aplicare a legii


Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) a făcut public Raportul de conformitate din cadrul Rundei a cincea de evaluare privind Republica Moldova, care prezintă o evaluare a progreselor realizate de țară în implementarea recomandărilor GRECO menite să prevină corupția și să promoveze integritatea la nivelul guvernului central (funcțiile executive de vârf) și al agențiilor de aplicare a legii.

Raportul a fost adoptat de GRECO în cadrul celei de-a 102-a reuniuni plenare, desfășurate la Strasbourg în perioada 23–27 martie 2026.

Detalii

*     *     *

31.03.2026 - 02.04.2026

Sesiunea a 50-a a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei


Cea de-a 50-a sesiune a Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei s-a desfășurat la Strasbourg în perioada 31 martie – 2 aprilie 2026, reunind reprezentanți ai autorităților locale și regionale din cele 46 de state membre ale Consiliul Europei. Reuniunea a constituit o sesiune cu semnificație simbolică, marcând o etapă importantă în activitatea Congresului, instituția care reprezintă aproximativ 130.000 de comunități locale și regionale din Europa și care are rolul de a promova democrația locală, participarea cetățenilor și buna guvernare la nivel local și regional.

Agenda sesiunii a inclus dezbateri politice, prezentarea rapoartelor de monitorizare, schimburi de bune practici și adoptarea unui număr important de rezoluții și recomandări privind consolidarea democrației locale, protecția drepturilor omului și provocările contemporane cu care se confruntă autoritățile locale și regionale.

Un moment important al sesiunii a fost alegerea noii conduceri a Congresului. În urma votului delegaților, Gunn Marit Helgesen (Norvegia) a fost aleasă în funcția de președinte al Congresului. În discursul său inaugural, aceasta a subliniat importanța consolidării democrației locale într-un context european marcat de tensiuni geopolitice, dezinformare și provocări economice și sociale.

Un alt moment instituțional relevant a fost intervenția reprezentantului Republicii Moldova, Alexei Buzu, secretar general al Guvernului, care a prezentat prioritățile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026). 

În cadrul sesiunii plenare, Alexei Buzu, secretar general al Guvernului Republica Moldova, a prezentat prioritățile Președinției moldovenești a Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei.

Alexei Buzu, Secretar General al Guvernului Republicii Moldova, a adresat cea de-a 50-a sesiune a Congresului la 1 aprilie, vorbind în numele Președinției moldovenești a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. În declarația sa, Secretarul General Buzu a pus democrația locală și buna guvernare în centrul rezilienței democratice, subliniind importanța cooperării în fața provocărilor comune.

„Consiliul Europei a fost un adevărat partener pentru Republica Moldova. Activitatea sa în domeniul autonomiei locale ne-a ghidat să abordăm ceea ce consider a fi cea mai importantă reformă a noastră – reconstrucția administrației publice locale”, a declarat el, mulțumind atât Congresului, cât și Consiliului pentru sprijinul continuu și dialogul constructiv. Secretarul General a menționat că Carta Europeană a Autonomiei Locale reprezintă „piatra de temelie a rezilienței democratice” în Republica Moldova.

De asemenea, și-a reafirmat angajamentul ferm al țării sale de a sprijini Ucraina: „Angajamentul nostru față de Ucraina depășește cuvintele. Comisia Internațională de Reclamatii pentru Ucraina, co-gazduită de Consiliul Europei și Țările de Jos, este în curs de înființare pentru a asigura justiția și despăgubirile.”

Dl Buzu a subliniat și rolul esențial al drepturilor sociale în menținerea stabilității și securității democratice, făcând referire la o conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană, desfășurată la Chișinău în martie 2026: „A investi în drepturile sociale înseamnă a investi în viitorul democrației însăși. Stabilitatea și securitatea democratică pot fi realizate doar acolo unde drepturile sociale sunt protejate corespunzător”, a declarat Secretarul General, invitând statele membre să plaseze aceste drepturi în centrul Noului Pact Democratic pentru Europa al Consiliului Europei.

El a subliniat, de asemenea, importanța participării tinerilor, făcând referire la Conferința Ministerială privind Tineretul desfășurată în Malta în octombrie anul trecut, care a adoptat atât o Declarație Finală, cât și o Rezoluție privind stabilirea unui Cadru de Referință al Consiliului Europei privind perspectiva tinerilor: „Când tinerii se regăsesc în deciziile noastre, investesc în democrație. Am văzut acest lucru. Funcționează. Și trebuie să devină practică standard, nu o excepție.”

În încheierea intervenției sale, Secretarul General Buzu a reînnoit invitația adresată președintei recent alese a Congresului, Gunn Marit Helgesen (Norvegia, PPE/CCE), la 135-a sesiune a Comitetului de Miniștri, care va avea loc la Chișinău în mai anul acesta, consolidând „spiritul de cooperare continuă și dialog constructiv” între Congres și Comitetul de Miniștri.

Temele politice majore ale sesiunii și documentele adoptate

Democrația electorală la nivel local și integritatea alegerilor

Un subiect central al sesiunii l-a constituit consolidarea standardelor democratice privind organizarea alegerilor locale și regionale. Dezbaterea a evidențiat importanța integrității proceselor electorale, a transparenței competiției politice și a protejării autonomiei administrațiilor locale în contextul presiunilor politice și al dezinformării. În urma dezbaterii, Congresul a adoptat:

  • Recommendation 546 (2026) – Ensuring free local and regional elections / Asigurarea alegerilor libere la nivel local și regional
  • Resolution 523 (2026) – Integrity of local and regional elections / Integritatea alegerilor locale și regionale

Aceste documente formulează recomandări pentru statele membre privind consolidarea cadrului legal și instituțional care garantează desfășurarea corectă a alegerilor la nivel local.

Protecția aleșilor locali împotriva violenței și intimidării

Congresul a analizat fenomenul tot mai frecvent al amenințărilor, intimidării și agresiunilor împotriva aleșilor locali și regionali, considerat o amenințare directă la adresa democrației locale. În cadrul dezbaterii s-a subliniat că presiunile politice, discursul de ură și violența pot afecta funcționarea instituțiilor locale și pot descuraja participarea la viața publică. În acest context, Congresul a adoptat:

  • Recommendation 549 (2026) – Violence against local and regional elected representatives / Violența împotriva aleșilor locali și regionali
  • Resolution 524 (2026) – Violence against local and regional elected representatives / Violența împotriva aleșilor locali și regionali

Textele solicită statelor membre să consolideze mecanismele de prevenire și sancționare a violenței împotriva reprezentanților aleși.

Inteligența artificială și administrația publică locală

Un alt subiect major al sesiunii a vizat utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în administrația publică locală. Congresul a analizat oportunitățile oferite de aceste tehnologii pentru îmbunătățirea serviciilor publice, dar și riscurile legate de protecția datelor, transparența algoritmică și responsabilitatea democratică. În urma dezbaterii au fost adoptate:

  • Recommendation 550 (2026) – Strengthening the capacities of local and regional authorities in the use of artificial intelligence / Consolidarea capacităților autorităților locale și regionale în utilizarea inteligenței artificiale
  • Resolution 527 (2026) – Strengthening the capacities of local and regional authorities in the use of artificial intelligence / Consolidarea capacităților autorităților locale și regionale în utilizarea inteligenței artificiale

Documentele promovează utilizarea responsabilă și etică a inteligenței artificiale în administrația locală.

Drepturile sociale la nivel local și regional

Congresul a discutat rolul administrațiilor locale în implementarea drepturilor sociale, în special în domenii precum locuința, accesul la servicii sociale, incluziunea comunitară și reducerea inegalităților teritoriale. Autoritățile locale sunt considerate actori esențiali în aplicarea politicilor sociale la nivelul comunităților. În urma dezbaterii au fost adoptate:

  • Recommendation 547 (2026) – Social rights at local and regional levels / Drepturile sociale la nivel local și regional
  • Resolution 525 (2026) – Social rights at local and regional levels / Drepturile sociale la nivel local și regional

Aceste documente subliniază responsabilitatea autorităților locale în implementarea standardelor sociale europene și în consolidarea coeziunii teritoriale.

Aplicarea standardelor Convenției europene a drepturilor omului la nivel local

Un alt subiect important al sesiunii a vizat modul în care autoritățile locale și regionale pot integra standardele drepturilor omului în activitatea lor. Dezbaterea s-a bazat pe jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și pe necesitatea consolidării culturii drepturilor omului în administrațiile locale. În acest context au fost adoptate:

  • Recommendation 548 (2026) – Implementation of the European Convention on Human Rights by local and regional authorities: lessons from the case law of the European Court of Human Rights / Implementarea Convenției europene a drepturilor omului de către autoritățile locale și regionale: lecții din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
  • Resolution 526 (2026) – Implementation of the European Convention on Human Rights by local and regional authorities / Implementarea Convenției europene a drepturilor omului de către autoritățile locale și regionale

Documentele oferă orientări pentru integrarea standardelor drepturilor omului în politicile publice locale și în activitatea administrațiilor teritoriale.

Sursa
Agenda sesiunii live

t.ly/QdC21

Posted by
Labels: , , , , , ,

Noutăți UE-RM - Aprilie iunie 2026

23- 24.04.2026
Vizita oficială a Președintelui Comitetului Economic și Social European, Séamus Boland
Agenda vizitei oficialului european a inclus întrevederi cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, și conducerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. De asemenea, programul cuprinde consultări cu reprezentanții societății civile, ai patronatelor, sindicatelor și mediului de afaceri.

întrevedere cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu
Discuțiile au vizat parcursul european al țării, etapele procesului de aderare la Uniunea Europeană și importanța asigurării transparenței în procesul decizional.

În cadrul întrevederii, Igor Grosu a subliniat rolul esențial al societății civile, apreciind nivelul ridicat de implicare și profesionalism al organizațiilor din RM, care contribuie activ la procesul de reformă și apropiere de standardele europene.
  • întrevedere cu Premierul Alexandru Munteanu
Discuțiile s-au axat pe situația regională actuală, consecințele agresiunii ruse în Ucraina, dosarul transnistrean, combaterea propagandei și protejarea spațiului informațional. avansarea parcursului european al RM și cooperarea dintre RM și Comitetul Economic și Social European, 

Un alt subiect important al discuțiilor a fost fortificarea rolului societății civile și implicarea tinerilor, inclusiv în procesul de aderare la UE. Premierul Munteanu a menționat că Guvernul menține un dialog activ cu reprezentanții societății civile. 

Președintele CESE a exprimat susținerea puternică pentru integrarea țării noastre în Uniunea Europeană și disponibilitatea de a oferi sprijin în domeniile muncii și protecției sociale.
  • întrevedere cu Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov
„Am vorbit despre reformele pe care le facem acasă, progresele de pe agenda noastră europeană, dar și despre implicarea societății civile și a tinerilor în grupurile de lucru și în luarea deciziilor în procesul de negocieri pentru aderarea la UE”, a spus Cristina Gherasimov.
Viceprim-ministra Gherasimov a susținut că societatea civilă este un partener esențial în pregătirea RM pentru aderarea la UE.
  • întrevedere cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu
Agenda discuțiilor a vizat parcursul de aderare al RM la Uniunea Europeană, cu accent pe continuarea reformelor și deschiderea negocierilor pe capitolele fundamentale.
Prin activitatea sa, CESE sprijină Moldova și parcursul european al țării prin proiecte ce contribuie la consolidarea societății civile, prin valorificarea expertizei în domeniul politicilor sociale și al ocupării forței de muncă, precum și prin promovarea dialogului între organizațiile din țară și instituțiile Uniunii Europene.

Participarea la cea de-a 17-a reuniune a Platformei Societății Civile Uniunea Europeană – Republica Moldova
    În cadrul dezbaterilor, membrii Platformei au salutat progresele înregistrate în procesul de integrare europeană și au subliniat necesitatea accelerării etapelor următoare ale negocierilor de aderare.

    În declarația finală, participanții au cerut deschiderea oficială, fără întârzieri, a negocierilor pe capitolele fundamentale, în contextul progreselor realizate de RM și al angajamentelor asumate la nivel european.
    Platforma a subliniat necesitatea implicării reale a societății civile în procesul decizional, precum și consolidarea capacității administrative și a mecanismelor de consultare publică, inclusiv în procesul de reformă a administrației publice locale.

    În domeniul justiției, Platforma a exprimat îngrijorări privind modificările legislative referitoare la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor (vetting), subliniind necesitatea menținerii imparțialității procesului. De asemenea, au fost formulate recomandări privind repartizarea aleatorie a dosarelor, reducerea duratei de examinare a cauzelor, modernizarea infrastructurii instanțelor, îmbunătățirea funcționării Institutului Național al Justiției și accelerarea digitalizării sistemului judiciar. 

    „Aceasta este prima mea vizită, în calitate de președinte al Comitetului Economic și Social European, într-o țară candidată la UE, ceea ce arată importanța strategică pe care o acordăm aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Fac apel la menținerea ritmului reformelor și la implicarea deplină și reală a societății civile și a partenerilor sociali în acest parcurs. Acest lucru contribuie la asigurarea faptului că reformele nu sunt doar adoptate, ci și înțelese, susținute și sustenabile. Apreciez activitatea Platformei Societății Civile UE–Moldova în acest domeniu și în consolidarea încrederii publice. Vă puteți baza pe Comitetul Economic și Social European să continue acest drum alături de dumneavoastră” ,a declarat președintele Comitetului Economic și Social European, Seamus Boland. 
     
    Comitetul Economic și Social European este un organism consultativ al UE ce reprezintă organizațiile angajatorilor, lucrătorilor și alte grupuri de interese și funcționează ca o punte între instituțiile decizionale ale UE și cetățenii europeni.

Detalii:

22.04.2026

Consiliul  UE a numit-o pe Kirsten Joppe în calitate de nou șef al misiunii de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova

Kirsten Joppe a preluat atribuțiile la 25 aprilie 2026, preluând funcția de la Cosmin Dinescu.

Decizia de numire a acesteia în funcția de nou șef al EUMA Moldova a fost luată de Comitetul politic și de securitate al UE la 22 aprilie 2026.

Kirsten Joppe este expert german în guvernanță și consilier internațional cu peste două decenii de experiență în operațiuni de pace și drepturile omului. A acumulat o vastă expertiză internațională grație diverselor roluri în ceea ce privește asistența electorală și funcțiilor de conducere în cadrul misiunii OSCE în Kosovo și al Ministerului Federal al Afacerilor Externe din Germania, unde a ocupat funcția de responsabil de țară pentru Armenia și Azerbaidjan.

În noiembrie 2024, Kirsten Joppe s-a alăturat EUPM Moldova în calitate de șef adjunct al misiunii și șef al Statului Major, după mai mult de 6 ani în Ucraina. Pe durata mandatului său în cadrul Misiunii europene de consiliere în Ucraina (EUAM), a ocupat, printre altele, funcția de șef al componentei de reformă strategică, supraveghind domenii precum reforma strategică, digitalizarea, drepturile omului, egalitatea de gen și combaterea corupției.

Detalii:

21.04.2026

UE prelungește sancțiunile împotriva persoanelor și companiilor responsabile de destabilizarea R. Moldova

Consiliul a decis să prelungească până la 29 aprilie 2027 măsurile restrictive ale UE împotriva celor responsabili de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova.

Măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui număr total de 23 de persoane și 5 entități.

Persoanele și entitățile incluse pe listă în cadrul acestui regim de sancțiuni sunt supuse înghețării activelor. De asemenea, acest cadru interzice punerea de fonduri sau resurse economice la dispoziția celor incluși pe listă, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice incluse pe listă li se aplică o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul oricărui stat membru al UE sau să îl tranziteze.

În concluziile sale din 23 octombrie 2025, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a continua să colaboreze îndeaproape cu RM pentru a consolida reziliența și stabilitatea acestei țări în contextul activităților destabilizatoare persistente desfășurate de Rusia, incluzând atacuri hibride, menite să-i submineze instituțiile democratice.

UE rămâne neclintită în sprijinul acordat Republicii Moldova în ceea ce privește reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie a acestei țări în contextul activităților destabilizatoare desfășurate de Rusia.

Detalii:


21- 22.04.2026
Vizita delegației Adunării Parlamentare Euronest

Parlamentul a găzduit reuniunile comisiilor permanente și ale Biroului Adunării Parlamentare Euronest. 

Participanții la eveniment au discutat despre:
  • evoluțiile din cadrul Parteneriatului Estic, 
  • securitatea din regiune, 
  • impactul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucraina, 
  • perspectivele de extindere a Uniunii Europene.
Subiectele abordate în cadrul dezbaterilor desfășurate pe platforma comisiilor permanente au vizat configurarea securității Parteneriatului Estic, investițiile în energia regenerabilă, independența energetică și securitatea economică. Șeful delegației Parlamentului la AP Euronest, Adrian Băluțel, a prezentat experiența autorităților în combaterea interferențelor externe și a războiului hibrid, asigurând, în același timp, respectarea statului de drept, integritatea proceselor electorale și consolidarea rezilienței instituțiilor statului.

„Este foarte important să ne concentrăm pe ceea ce putem face împreună. În acest sens, văd respect și conectivitate între țările din regiune și Uniunea Europeană”, a menționat Maria Karapetyan, copreședintă a AP Euronest, șefa delegației Parlamentului Republicii Armenia la AP Euronest.

„Trebuie să gândim în avans, într-o manieră nouă. De aceea, cred că acest an va fi al reformării agendei Parteneriatului Estic – cum ne remodelăm, ce ne aduce împreună. Cred că redefinirea este esențială, iar eu propun să începem de la trei elemente-cheie: reabilitarea geopolitică, democrația și conectivitatea”, a menționat Sergey Lagodinsky, copreședinte al AP Euronest, șeful delegației Parlamentului European la AP Euronest.

Președinta, Maia Sandu, a primit la Președinție un grup de europarlamentari din Cipru, Franța, Germania, Lituania, Malta și România, alături de membri ai parlamentelor din Armenia și Ucraina.

Deputații fac parte din Adunarea Parlamentară Euronest, un format de cooperare între Parlamentul European și reprezentanți ai legislativelor din țările Parteneriatului Estic.

Discuțiile s-au axat pe parcursul european al RM, reformele în curs de implementare, sprijinul constant al Parlamentului European pentru RM, precum și pe provocările cu care se confruntă regiunea.

Adunarea Parlamentară Euronest a fost înființată la 3 mai 2011, la Bruxelles, când președinții parlamentelor din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană au semnat Actul constitutiv al Adunării. Misiunea Adunării Parlamentare Euronest este de a promova condițiile necesare accelerării asocierii politice și integrării economice între UE și partenerii est-europeni, precum și de a consolida cooperarea în regiune și între aceasta și UE. De asemenea, Adunarea contribuie la consolidarea, dezvoltarea și creșterea vizibilității Parteneriatului Estic.

Detalii:

14-15.04.2026

Vizita de lucru a Viceprim-ministrei pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, la Bruxelles

În cadrul vizitei Viceprim-ministra a discutat despre reformele aflate în curs de implementare și pașii care urmează în procesul de negocieri cu:
• reprezentanții permanenți la UE ai României - Iulia Matei, Franței - Philippe Leglise-Costa, Germaniei - Thomas Hans Ossowski, Lituaniei - Nerijus Aleksiejunas, și Poloniei - Agnieszka Bartol;
• Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European;
• Ana Gallego, Director General pentru Justiție și Consumatori, Comisia Europeană;
• Maryem Van del Heuvel, Director General pentru Relații Externe, Secretariatul General al Consiliului European;
• Oliver Onidi, Director General Adjunct al Directoratului General pentru Migrație și Afaceri Interne;
• Audrone Perkauskiene, Director General Adjunct pentru Europa de Est și Asia Centrală din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă al UE
• Pedro Lourtie, șeful Cabinetului președintelui Consiliului European.

„Anul acesta este important să avansăm cel puțin cu aceeași viteză ca și în 2025, să ne concentrăm pe reforme care ne consolidează democrația și pacea, modernizează statul, aduc standardele europene în comunitățile noastre și construiesc o Moldovă cu adevărat europeană”, a spus Cristina Gherasimov.

  • discuții în cadrul Grupului de lucru pentru extindere și țările aflate în proces de negocieri pentru aderare la UE (COELA)
„Am relatat despre progresele înregistrate pe Clusterul 3 - „Competitivitate și creștere incluzivă”, care aduc deja beneficii vizibile pentru cetățeni și mediul de afaceri”, a spus Cristina Gherasimov.

Potrivit viceprim-ministrei, în ultima perioadă au fost realizați pași importanți în mai multe sectoare:
  • în domeniul digital - integrarea în zona „Roaming ca acasă” de la 1 ianuarie 2026 și alinierea la cadrul european al comunicațiilor electronice.
  • în domeniul fiscal am avansat în combaterea evaziunii fiscale prin adoptarea foii de parcurs BEPS și alinierea regimului TVA la standardele UE.
  • în politica economică consolidăm independența Băncii Naționale și întărim cadrul de guvernanță fiscală, inclusiv prin Programul de Reforme Economice 2026–2028.
  •  în domeniul social și al ocupării forței de muncă - peste 20.000 de persoane angajate în 2025 și mii de cazuri de muncă informală aduse în economia formală.
  • în sprijinul mediului de afaceri: am simplificat semnificativ interacțiunea cu statul - 76% din serviciile pentru business fiind digitalizate, și am lansat un program dedicat pentru susținerea exporturilor.
  • în domeniul vamal Moldova este deja integrată în Convenția de Tranzit Comun, cu schimb de date în timp real cu UE, ceea ce înseamnă proceduri mai rapide și mai sigure pentru comerț.
Detalii:

10.04.2026

Începând cu 10 aprilie, Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) este complet operațional la frontierele externe ale UE (puncte terestre, aeroporturi și porturi maritime)


EES reprezintă un instrument electronic modern, complet automatizat și digital, care înlocuiește ștampilarea pașapoartelor în majoritatea statelor europene participante. Sistemul a fost implementat progresiv începând cu 12 octombrie 2025.

Noul sistem urmărește modernizarea și eficientizarea controlului la frontieră, consolidarea securității în spațiul Schengen și prevenirea șederilor ilegale, fără a modifica drepturile de circulație existente.

De ce este introdus EES?

• modernizează verificările la frontieră și reduce treptat timpul de așteptare
• identifică rapid cetățenii din afara UE care nu îndeplinesc condițiile de intrare/ședere sau depășesc durata permisă în spațiul Schengen
• contribuie la creșterea securității la frontierele Europei
• permite utilizarea sistemelor automate de control la frontieră pentru deținătorii de pașapoarte biometrice (acolo unde sunt disponibile)



Posted by
Labels: , , , ,

BV : CoE-RM: Raport de conformitate GRECO: Prevenirea corupției la nivel central

Fifth Evaluation Round: Preventing corruption and promoting integrity in central governments (top executive functions) and law enforcement agencies: Compliance Report: Republic of Moldova: Adopted by GRECO at its 102nd Plenary Meeting (Strasbourg, 23-27 March 2026) / Group of states against corruption. - Strasbourg, 8 April 2026. - 31 p. - URL: https://rm.coe.int/grecorc5-2026-4-final-eng-compliance-report-moldova-pub/48802b4122 (accesat: 08.04.2026).





Cea de-a cincea runda de evaluare: Prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel central (funcții executive de conducere) și la nivelul agențiilor de punere în aplicare a legii: Raport de conformitate: Republica Moldova: Adoptat de GRECO în cadrul celei de-a 102-a reuniuni plenară (Strasbourg, 23-27 martie 2026) / Grupul de state împotriva corupției. - Strasbourg,  8 aprilie 2026.- 32 p. - URL: https://rm.coe.int/grecorc5-2026-4-final-ron-compliance-report-moldova-pub/48802b4124 (accesat: 08.04.2026)


Raportul de conformitate elaborat de Group of States against Corruption (GRECO), organism al Council of Europe, evaluează măsurile întreprinse de Republica Moldova pentru implementarea recomandărilor formulate în cadrul celei de-a cincea runde de evaluare privind prevenirea corupției și promovarea integrității la nivelul funcțiilor executive de conducere și al agențiilor de aplicare a legii. Raportul a fost adoptat la 27 martie 2026, în cadrul celei de-a 102-a reuniuni plenare GRECO.

Evaluarea se bazează pe recomandările formulate în raportul de evaluare adoptat în 2023 și analizează progresele realizate de autoritățile moldovene până în 2025. În total, GRECO a formulat 25 de recomandări pentru Republica Moldova, iar raportul actual examinează nivelul de implementare a acestora.

Contextul reformelor anticorupție

Autoritățile moldovene au subliniat că reformele în domeniul integrității și combaterii corupției sunt strâns legate de procesul de integrare europeană. În 2024, Republica Moldova a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană, iar Constituția a fost modificată pentru a consacra integrarea europeană ca obiectiv strategic al statului. Totodată, au fost adoptate documente strategice importante, precum Programul național de integritate și anticorupție pentru perioada 2024–2028 și planurile de acțiune aferente.

Aceste inițiative includ și implementarea recomandărilor GRECO, fiind considerate parte a eforturilor mai largi de consolidare a statului de drept și de aliniere la standardele europene.

Integritatea la nivelul funcțiilor executive de conducere

Una dintre principalele teme ale raportului vizează prevenirea corupției în rândul persoanelor cu funcții executive de conducere. În această categorie sunt incluse, printre altele, Președintele Republicii, membrii Guvernului, secretarii de stat, consilierii ministeriali și consilierii prezidențiali.

Raportul evidențiază unele progrese, dar și numeroase lacune în implementarea recomandărilor.

Verificări de integritate și transparență

GRECO a recomandat introducerea unor reguli clare privind verificările de integritate pentru persoanele numite în funcții executive de conducere. Autoritățile au raportat anumite măsuri, precum depunerea declarațiilor de avere și interese personale și verificările realizate de instituțiile competente. Totuși, GRECO consideră că nu au fost adoptate încă reguli specifice și coerente pentru aceste verificări, iar recomandarea este considerată doar parțial implementată.

De asemenea, s-au înregistrat unele progrese în privința publicării informațiilor despre consilierii prezidențiali, însă nu există încă același nivel de transparență pentru consilierii ministeriali.

Gestionarea riscurilor de corupție

O altă recomandare importantă se referă la identificarea și gestionarea riscurilor de corupție la nivel instituțional. Deși anumite instituții au început să revizuiască registrele de riscuri, GRECO consideră că nu există încă un sistem complet care să acopere toate funcțiile executive de conducere. Prin urmare, această recomandare nu a fost implementată.

Coduri de conduită și standarde etice

Raportul evidențiază și necesitatea adoptării unor coduri de conduită pentru persoanele care dețin funcții executive. Autoritățile moldovene au elaborat proiecte de coduri etice pentru Aparatul Președintelui și pentru alte funcții de demnitate publică. Aceste proiecte includ reguli privind conflictele de interese, transparența, gestionarea informațiilor confidențiale și contactele cu terți. Totuși, deoarece codurile nu au fost încă adoptate oficial, recomandarea este considerată doar parțial implementată.

Instruirea privind integritatea

GRECO a recomandat organizarea sistematică a instruirilor privind integritatea pentru persoanele aflate în funcții executive. Raportul constată însă că nu s-au înregistrat progrese în acest domeniu, iar această recomandare rămâne neimplementată.

Transparența și accesul la informații

Raportul recunoaște progrese semnificative în domeniul transparenței și al accesului la informații. Autoritățile au creat registre ale cererilor de acces la informații de interes public și au elaborat modele standard pentru site-urile autorităților centrale, pentru a asigura publicarea proactivă a informațiilor. Monitorizarea efectuată arată o rată de conformitate de aproximativ 84 % în ceea ce privește transparența informațiilor publicate.

De asemenea, au fost organizate sesiuni de instruire pentru sute de funcționari publici responsabili de aplicarea legislației privind accesul la informații. Totuși, GRECO consideră că aceste instruiri ar trebui extinse și pentru persoanele cu funcții executive de conducere.

Consultarea publică și procesul decizional

Raportul examinează și modul în care autoritățile implică societatea civilă în procesul decizional. Un studiu privind practicile de consultare publică a fost realizat, iar rezultatele sale au condus la inițierea unor modificări legislative. În același timp, autoritățile lucrează la modernizarea platformei digitale de consultare publică și la dezvoltarea unui portal de e-legislație care va permite urmărirea întregului proces de elaborare a actelor normative.

Cu toate acestea, unele probleme persistă, inclusiv durata insuficientă a consultărilor publice și publicarea incompletă a unor proiecte legislative.

Reglementarea lobby-ului și contactele cu terți

GRECO a recomandat introducerea unor reguli clare privind contactele dintre oficialii guvernamentali și lobbiști sau alte părți interesate care încearcă să influențeze procesul decizional. Deocamdată, autoritățile au elaborat doar un document de discuție privind prevenirea influenței nejustificate în procesul decizional, iar consultările sunt încă în desfășurare. În lipsa unor reglementări concrete, recomandarea este considerată neimplementată.

Auditul intern în instituțiile publice

Raportul analizează și funcționarea serviciilor de audit intern în instituțiile publice. Deși unele progrese au fost înregistrate, GRECO consideră că Aparatul Președintelui nu dispune încă de un mecanism adecvat și independent de audit intern. De asemenea, informațiile privind capacitatea serviciilor de audit din ministere sunt limitate.

Concluzii

Raportul de conformitate GRECO arată că Republica Moldova a făcut unele progrese în implementarea recomandărilor privind prevenirea corupției și consolidarea integrității la nivelul funcțiilor executive de conducere. Progrese notabile sunt înregistrate în domeniul transparenței și al accesului la informații, precum și în dezvoltarea unor instrumente pentru consultarea publică și participarea societății civile.

Totuși, multe recomandări rămân implementate doar parțial sau deloc. Printre principalele domenii care necesită îmbunătățiri se numără verificările de integritate pentru funcțiile executive, adoptarea codurilor de conduită, reglementarea activităților de lobby, instruirea privind integritatea și consolidarea mecanismelor de audit intern.

GRECO solicită autorităților moldovene să continue implementarea reformelor și să prezinte un nou raport de progres în termen de 18 luni, pentru evaluarea recomandărilor restante. 

Informații suplimentare:

Runda a cincea de evaluare: Prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel central (funcții executive de conducere) și la nivelul instituțiilor de punere în aplicare a legii. Raport de evaluare: Republica Moldova: Adoptat de GRECO la cea de-a 95 reuniune plenară (Strasbourg, 27 noiembrie-1 decembrie 2023) / Grupul de State împotriva Corupției. - Strasbourg, 12 martie 2024. - 62 p. -   (Accesat 12.03.2024).


Posted by
Abonați-vă la: Comentarii (Atom)