Oficialii au avut mai multe întrevederi, inclusiv cu Președinta Maia Sandu, cu membrii Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, cu profesioniștii din domeniul justiției și securității, dar și cu societatea civilă.
- întrevedere cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu
În cadrul întâlnirii, Președinta a reafirmat angajamentul ferm al RM de a avansa cu determinare pe calea reformelor și a integrării europene. Șefa statului a prezentat progresele concrete în modernizarea țării, cu accent pe reforma justiției, combaterea corupției și alinierea legislației naționale la standardele europene.
Președinta a subliniat, totodată, că RM își consolidează rolul de partener activ și de încredere al UE în fața amenințărilor la adresa securității regionale, contribuind la stabilitatea și reziliența întregii regiuni.
Detalii:
05.05.2026
Cea de-a XVII-a reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere RM -UE
Delegația Parlamentului, condusă de copreședintele CPA RM–UE, deputatul Marcel Spatari, deputații Sergiu Lazarencu, Gaik Vartanean, Ana Calinici, Alexandr Trubca și Elena Grițco au participat la Bruxelles la reuniunea Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.
Evenimentul a fost coprezidat de președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Marcel Spatari, și de europarlamentarul Siegfried Mureșan.
Agenda reuniunii a inclus discuții privind stadiul negocierilor de aderare ale RM la UE, inclusiv reforma justiției. La dezbateri au participat Gert Jan Koopman, director general al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea din cadrul Comisiei Europene, Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană al Republicii Moldova (în regim online), precum și Stela Braniște, secretar general adjunct al Ministerului Justiției.
Un alt subiect important de pe agenda reuniunii a vizat evoluția economiei RM, Planul de creștere al UE și viitorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2028–2034. Schimbul de opinii pe aceste teme a avut loc cu participarea lui Alexei Buzu, secretar general al Guvernului RM (în regim online), și a lui Cristian Pîrvulescu, copreședinte al Platformei Societății Civile UE–RM.
Totodată, au fost abordate aspecte privind securitatea, reziliența și sectorul energetic, în cadrul unui schimb de opinii cu Audrone Perkauskiene, director adjunct responsabil pentru Europa de Est și Asia Centrală în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, și Dorin Junghietu, ministrul Energiei al Republicii Moldova.
Comitetul Parlamentar de Asociere RM- UE pledează pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare ale RM pe toate clusterele, până la sfârșitul anului 2026. Apelul către Consiliul Uniunii Europene se regăsește în Declarația adoptată la cea de-a XVII-a Reuniune a CPA RM-UE, desfășurată pe 5 mai la Bruxelles.
„Deschiderea oficială a negocierilor de aderare ar confirma recunoașterea de către UE a realizărilor RM și ar consolida credibilitatea procesului de extindere”, se arată în declarație.
Membrii CPA RM-UE subliniază că aderarea țării ar contribui la consolidarea păcii, securității, stabilității și prosperității, precum și la reziliența democratică în spațiul european.
Comitetul Parlamentar de Asociere evidențiază progresele semnificative înregistrate de RM în procesul de aderare, derulat cu o viteză record, și confirmă eforturile autorităților privind implementarea reformelor și armonizarea legislației naționale cu acquis-ul UE. Totodată, în declarație se menționează despre finalizarea a 24 de etape de reformă din cadrul Planului de creștere al UE, ceea ce reprezintă cea mai ridicată rată de îndeplinire a angajamentelor dintre țările candidate.
Comitetul subliniază rolul crucial al Parlamentului în asigurarea legitimității democratice a reformelor și reafirmă importanța Memorandumului de Înțelegere semnat recent de Președinții Metsola și Grosu, care întărește cooperarea parlamentară începută în 2021.
De asemenea, documentul apreciază sprijinul financiar și tehnic continuu al UE, inclusiv fondurile suplimentare destinate reformei justiției: 5 milioane de euro pentru extinderea procesului de vetting al judecătorilor și 4 milioane de euro pentru proiectul e-Justiție, care va accelera digitalizarea sistemului judiciar.
În secțiunea dedicată securității RM, CPA RM-UE condamnă incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor rusești în spațiul aerian al țării și solicită consolidarea cooperării cu UE în domeniile apărării aeriene, supravegherii și rezilienței în fața amenințărilor hibride și asimetrice.
Membrii Comitetului solicită, totodată, sprijin continuu pentru dezvoltarea interconexiunilor energetice, diversificarea rutelor de aprovizionare și protejarea infrastructurii critice. Parlamentarii salută intenția Guvernului de a finaliza cele trei linii de înaltă tensiune și de a le pune în funcțiune cât mai curând.
CPA RM-UE salută sprijinul acordat de UE și România prin Mecanismul de protecție civilă al UE în gestionarea consecințelor incidentului de poluare de pe râul Nistru.
Declarația apreciază decizia Parlamentului RM din 2 aprilie 2026 de a denunța Acordul de instituire a Comunității Statelor Independente (CSI), considerând-o un pas important în distanțarea de cadrul CSI și de acordurile conexe, care marchează o schimbare geopolitică semnificativă.
CPA RM-UE este forumul parlamentar al Acordului de Asociere UE – RM, format din membri ai Parlamentului RM și ai Parlamentului European, care se reunesc de două ori pe an, alternativ la Chișinău și Bruxelles.
Detalii:
04.05.2026
Cea de a opta reuniune a Comunității Politice Europene
Summitul Comunității Politice Europene reunește lideri din peste 40 de țări ale continentului sub deviza „Clădim viitorul: unitate și stabilitate în Europa”, și reprezintă un forum esențial pentru dialog politic, cooperare în domeniul securității și consolidarea unității europene.
Într-o perioadă de transformare geopolitică profundă, liderii vor discuta despre modalitățile de cooperare mai strânsă și de coordonare a acțiunilor de consolidare a rezilienței democratice, de promovare a conectivității și de consolidare a securității economice și energetice.
Summitul a fost coprezidat de António Costa, președintele Consiliului European, și de Nikol Pașinian, prim-ministrul Republicii Armenia.
Președintele Costa a subliniat importanța istorică a acestui summit: Este un eveniment istoric, deoarece, pentru prima dată, comunitatea politică europeană se reunește aici, în Caucazul de Sud, și pentru că plasează Armenia în inima Europei, care este exact locul din care face parte – având în vedere istoria sa îndelungată și bogată.
Reuniunea a avut loc înaintea primului summit bilateral UE-Armenia.
La această a opta reuniune a comunității politice europene au fost invitați să participe 48 de șefi de stat și de guvern.
Comunitatea politică europeană își propune:
- să promoveze dialogul politic și cooperarea în vederea abordării chestiunilor de interes comun
- să consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european
Comunitatea politică europeană s-a reunit de șapte ori până în prezent. Următoarea reuniune a comunității politice europene va avea loc în Irlanda, în noiembrie 2026.
Președinta Maia Sandu a participat la Summitul Comunității Politice Europene de la Erevan și a avut mai multe
întrevederi bilaterale și multilaterale, axate pe avansarea procesului de aderare a RM la UE și pe
consolidarea parteneriatelor de securitate.
Discuțiile s-au axat pe viitorului european al RM și consolidării păcii și securității în țară.
"Astăzi la Erevan, alături de prietenii noștri — România, Franța, Polonia, Italia, Regatul Unit — și împreună cu Comisia Europeană, Consiliul European și țările care dețin în 2026 președinția rotativă a Consiliului UE, Cipru și Irlanda, am discutat despre prioritățile de pe agenda europeană și pașii următori pe drumul nostru spre aderare", a subliniat Maia Sandu.
Maia Sandu a luat parte la reuniunea Coaliției Europene Împotriva Drogurilor, inițiativă lansată anul trecut de Președintele Emmanuel Macron și Președinta Consiliului de Miniștri al Italiei, Giorgia Meloni.
În cadrul reuniunii, liderii au reafirmat că combaterea fluxurilor financiare ilicite, a spălării banilor și a corupției reprezintă o componentă esențială a unei strategii antidrog exhaustive. Înalții oficiali au subliniat că mecanismele de sancționare a bunurilor provenite din infracțiuni ale persoanelor și organizațiilor implicate în traficul de droguri trebuie adoptate de un număr cât mai mare de state, inclusiv propunerea aflată în curs de elaborare la nivelul Uniunii Europene.
Totodată, s-au angajat să armonizeze procedurile de confiscare a activelor provenite din activități infracționale și gestionarea acestor fonduri, astfel încât instituțiile naționale de aplicare a legii și programele de prevenție să poată beneficia direct de resursele recuperate. Un accent deosebit a fost pus pe consolidarea colaborării operaționale între statele membre ale Coaliției și pe îmbunătățirea schimbului de informații, în special în ceea ce privește utilizarea criptomonedelor în scopul spălării banilor.
Participarea RM la această reuniune vine în continuarea eforturilor Chișinăului în lupta împotriva criminalității transfrontaliere. Moldova, ca și alte țări europene, se confruntă cu amenințările reprezentate de traficul de droguri și de rețelele criminale organizate, date fiind poziția sa geografică și presiunile de securitate din regiune. Combaterea acestor fenomene reprezintă o prioritate națională, iar cooperarea la nivel european constituie un multiplicator esențial al eforturilor interne.
Șefa statului va co-prezida, alături de Președintele Franței, Emmanuel Macron, o sesiune dedicată rezilienței democratice în fața amenințărilor hibride — una dintre temele centrale ale agendei europene în contextul actual de securitate.
- participarea Viceprim-ministrei pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov
Agenda discuțiilor a reunit teme esențiale precum energia, conectivitatea și reziliența democratică, într-un context global tot mai complex.
„În fața provocărilor actuale, dialogul și cooperarea sunt utile și necesare. EPC oferă un spațiu în care statele pot lucra împreună acolo unde acțiunea individuală nu este suficientă. Pentru statele mici, precum Republica Moldova, astfel de platforme sunt cu atât mai importante. Nicio țară nu poate face față singură provocărilor globale, iar cooperarea devine o condiție pentru reziliență, securitate și dezvoltare”, a spus Cristina Gherasimov.
Detalii:
28.04.2026
Lansarea celei de- a cincea ediții a Programului comun de stagii UE–Moldova
Tinerii moldoveni - studenți și absolvenți recenți de până la 30 de ani pot aplica pentru a petrece două luni de vară lucrând alături de funcționari publici în instituțiile publice centrale ale Moldovei.
Programul din acest an se va concentra pe relațiile UE–Moldova, în special pe procesul de integrare europeană și negocierile de aderare, oferind stagiarilor oportunitatea de a urmări îndeaproape și a lua parte la unul dintre cele mai importante procese din istoria recentă a țării. Fiecare stagiar va primi o bursă lunară de 250 de euro, finanțată de UE și Danemarca.
Evenimentul este primul dintr-o serie de prezentări organizate în universități din întreaga țară pe parcursul lunilor aprilie și mai. Vor fi organizate și sesiuni online dedicate, adresate tinerilor moldoveni din diaspora.
Dincolo de experiența practică și bursa lunară, finalizarea programului oferă un avantaj profesional concret: absolvenții care finalizează o lună suplimentară de stagiu (a treia) în aceeași instituție pot aplica pentru o funcție publică în cadrul acesteia fără concurs și fără perioadă de probă — un beneficiu prevăzut de cadrul legal în domeniul stagiilor.
Cum să aplici: trimite
CV-ul și o scrisoare de motivare la
stagii@eu4moldova.eu până la
15 mai 2026. Candidații selectați vor fi invitați la un interviu în fața unei comisii formate din oficiali naționali și internaționali.
Stagiul se desfășoară în perioada 1 iulie – 31 august 2026, cu normă întreagă și prezență fizică într-o instituție publică centrală. Certificatele vor fi acordate după finalizarea programului.
La eveniment a participat și ministrul Finanțelor, Andrian Gavrilița. În intervenția sa, ministrul Gavriliță a subliniat importanța implicării tinerilor în procesul de modernizare a instituțiilor publice și rolul experienței internaționale în formarea profesională, încurajând totodată valorificarea potențialului din țară. „Am învățat și am lucrat în mai multe țări europene și pot spune că este extrem de valoros să înveți din experiența altor state. Totuși, acasă aveți șansa de a avea un impact real. Sectorul public are nevoie de tineri competenți, iar energia și ideile voastre pot aduce progres și inovație. Acest program de stagii poate fi un prim pas important dacă vă doriți o carieră în serviciul public. În același timp, cea mai bună investiție pe care o putem face este în educație”, a declarat ministrul.
Detalii:
28-30.04.2026
Vizita de lucru la Roma a Cristinei Gherasimov, Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană
Pe agenda vizitei sunt prevăzute întrevederi cu oficiali italieni, audieri în Senat și Camera Deputaților și voi participa la Conferința dedicată parcursului european al Republicii Moldova.
Agenda vizitei include o întrevedere cu Tommaso Foti, ministru pentru Afaceri Europene, PPNR și Politica de Coeziune, precum și audieri în Comisia pentru politici UE și Comisia pentru afaceri externe și apărare din Senatul Italiei. De asemenea, oficialul moldovean participă la audieri în Comisia pentru afaceri externe și comunitare și în Comisia pentru politici UE din Camera Deputaților.
În cadrul vizitei, Cristina Gherasimov va participa la conferința „Cooperarea regională și rolul Inițiativei Central Europene în extinderea Uniunii Europene: parcursul Republicii Moldova spre aderare” și va avea un dialog cu studenții de la Luiss School of Government.
- întrevedere cu Tommaso Foti, ministrul pentru Afaceri Europene
Discuțiile au vizat progresele din procesul de negocieri pentru aderarea la UE, prioritățile pentru următoarele luni și sprijinul Italiei în acest sens.
"Am vorbit și despre comunitatea mare de moldoveni din Italia, apreciată pentru contribuția pe care o are în economia și în societatea italiană", a spus Cristina Gherasimov.
- întrevedere cu Edmondo Cirielli, viceministrul Afacerilor Externe al Italiei
Discuțiile s-au axat pe continuarea reformelor începute acum patru ani, despre parteneriatul și legătura strânsă dintre RM și Italia în domeniul securității energetice, economice și sociale, dar și despre cum putem atrage mai multe investiții italiene în Moldova.
- audieri în Senat și Camera Deputaților, în cadrul ședințelor comune ale Comisiilor Afaceri Externe și Apărare, și a Comisiilor pentru Politici UE
S-a discutat despre situația actuală pe agenda europeană a RM și reformele aflate în în desfășurare, precum și despre prioritățile pentru următorii ani: consolidarea statului de drept, dezvoltarea economiei și sporirea rezilienței.
"Moldova este o țară mică, dar cu ambiții mari. Obiectivul nostru este să ne ancorăm democrația într-un spațiu al libertății, demnității și prosperității. Cu sprijinul partenerilor noștri, vom reuși", a spus Cristina Gherasimov.
- participare a Conferința „Cooperarea regională și extinderea Uniunii Europene: parcursul RM spre UE”, organizată de Ambasada țării RM la Roma, împreună cu Ambasada României în Italia și Institutul „Luigi Sturzo”
„Am vorbit, împreună cu reprezentații autorităților italiene, experții, profesorii și societatea civilă din Italia, despre progresele din ultimii ani și eforturile care se depun acasă pentru a face schimbările necesare și pentru a avansa pe drumul spre UE”, a spus Cristina Gherasimov.
În parcursul european al RM,
cooperarea regională este un element cheie în procesul de modernizare a țării. Un rol important în acest sens îl are
Inițiativa Central Europeană, care facilitează accesul la proiecte regionale și resurse pentru dezvoltare - de la conectivitate și transport, până la energie și inovare.
Viceprim-ministra Gherasimov susține că, pentru RM, acest format de
cooperare regională, este un sprijin în procesul de aderare, prin schimb de experiență și proiecte comune - de securitate, energie și conectivitate, de consolidare a capacităților instituționale, dar ne deschide și noi parteneriate:
„Fiind uniți la nivel regional, vom fi mai puternici în Europa”.
Detalii:
27.04.2026
Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova, pentru anii 2025-2027
Guvernul a aprobat Agenda de reforme a Planului de Creștere pentru RM, un document istoric pentru dezvoltarea economică a țării și parcursului său european.
Agenda de Reforme stă la baza Planului de Creștere și ne oferă o oportunitate unică: sprijin financiar în valoare de 1,9 miliarde de euro din partea Uniunii Europene.
Documentul cuprinde 56 de reforme și 153 de măsuri concrete, structurate pe 7 piloni esențiali, menite să accelereze procesul de aderare la UE, să sporească competitivitatea economică și să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor.
Cei 7 piloni ai Agendei de Reforme sunt:
- Competitivitate economică și dezvoltarea sectorului privat – prin digitalizare, acces la finanțare, modernizarea infrastructurii și sprijinirea inovației.
- Conectivitate și infrastructură digitală – pentru optimizarea logisticii și extinderea rețelelor de transport și internet.
- Guvernanță economică – axată pe transparență, eficiență și atragerea investițiilor.
- Capital social – printr-un sistem educațional și medical performant și o forță de muncă adaptată cerințelor viitorului.
- Tranziția verde și capitalul natural – pentru protecția mediului, reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice.
- Securitate și eficiență energetică – prin diversificarea surselor, creșterea eficienței și alinierea la standardele europene.
- Valori fundamentale – consolidarea democrației, statului de drept și drepturilor omului.
Elaborarea Agendei a fost coordonată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în strânsă colaborare cu Comisia Europeană și instituțiile naționale relevante. În această perioadă au avut loc consultări ample, atât în scris, cât și la evenimente organizate în lunile februarie și martie curent.
Agenda de Reforme 2025–2027 reprezintă un angajament ferm al Guvernului pentru o Moldovă europeană, competitivă, verde și incluzivă, deschisă investițiilor și oportunităților de dezvoltare durabilă.
Detalii:
27.04.2026
- întrevedere cu Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță
Discuțiile au vizat eficiența utilizării și gestionării fondurilor UE, prioritățile de reformă în domeniul finanțelor publice, precum și progresele în armonizarea legislației naționale cu cea europeană. Totodată, au fost abordate reformele administrației publice locale, cu accent pe consolidarea capacităților instituționale, sporirea transparenței și responsabilizarea utilizării fondurilor publice, atât la nivel central, cât și local.
Reprezentanții Curții Europene de Conturi au reconfirmat sprijinul pentru Moldova, precum și disponibilitatea de a contribui în continuare la consolidarea instituțiilor și avansarea procesului de integrare europeană.
- întrevedere cu Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov
Discuțiile s-au axat pe ultimele evoluții din procesul de negocieri pentru aderarea la UE și pașii următori de pe agenda europeană a Republicii Moldova.
„Am vorbit și despre sprijinul constant oferit de Uniunea Europeană Republicii Moldova în perioadele de criză și despre cât de importantă este această susținere pentru reformele complexe din domenii precum justiția, mediul și agricultura”, a spus Cristina Gherasimov.
- Vizita la Curtea de Conturi a Republicii Moldova
Din componența delegației au făcut parte Laima Andrikienė, membră a Curții de Conturi Europene, pe Tomas Mackevičius, șeful Cabinetului, Ramona Bortnowschi, manager principal, precum și pe auditorii CCE, Piotr Senator și Michele Scardone. Reprezentanții CCE au fost însoțiți de Wojciech Paczynski, manager de program al Delegației UE în Republica Moldova.
Discuțiile au vizat progresele înregistrate de Curtea de Conturi în procesul de armonizare a cadrului normativ național cu standardele și bunele practici europene, precum și eforturile instituției de consolidare a capacităților sale profesionale. O atenție deosebită a fost acordată măsurilor de îmbunătățire a transparenței, responsabilizării în utilizarea fondurilor publice și fortificării sistemelor de control și management financiar.
În cadrul dialogului, au fost abordate un șir de aspecte importante și actuale pentru Curtea de Conturi a Republicii Moldova, inclusiv necesitatea consolidării independenței Instituției Supreme de Audit, în conformitate cu standardele internaționale și principiile fundamentale aplicabile. Totodată, a fost evidențiată importanța promovării rolului Curții de Conturi în arhitectura guvernanței publice, prin consolidarea capacității sale de a contribui la transparență, responsabilitate și buna administrare a resurselor publice.
Un subiect distinct al discuțiilor l-a constituit implementarea Planului de Creștere pentru RM, inclusiv importanța instituirii unor mecanisme eficiente de monitorizare, control și audit al utilizării fondurilor externe și al reformelor susținute prin acest instrument. În acest context, părțile au subliniat necesitatea asigurării unui cadru instituțional clar, eficient și compatibil cu practicile europene.
De asemenea, au fost abordate aspecte ce țin de organizarea funcției de Autoritate de Audit, fiind reiterată importanța delimitării clare a atribuțiilor și evitării concentrării unor competențe incompatibile în cadrul Instituției Supreme de Audit. În acest sens, a fost remarcat faptul că funcția de Autoritate de Audit urmează să fie organizată în afara Curții de Conturi, în concordanță cu bunele practici europene și cu necesitatea menținerii independenței și mandatului constituțional al instituției.
- întrevedere cu Președinta CCRM, Tatiana Șevciuc
Subiectele abordate au inclus eficiența utilizării și gestionării fondurilor UE, precum și prioritățile de reformă în domeniul auditului public extern, în contextul parcursului de integrare europeană al Republicii Moldova.
Detalii:24.04.2026
Reuniunea a 17-a a Platformei Societății Civile UE–Moldova: apel pentru deschiderea negocierilor de aderare pe capitolele fundamentale și consolidarea reformelor
În deschiderea reuniunii, Co-președinta Platformei, Liliana Palihovici, a subliniat rolul societății civile în procesul de aderare.
Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a vorbit despre etapa la care se aflǎ Republica Moldova în procesul de negocieri pentru aderare și despre prioritățile pentru următoarele luni.
Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale a RM, a subliniat importanța alinierii politicilor sociale la standardele europene, în contextul procesului de aderare.
Cristian Pîrvulescu, co-președinte al Platformei, a evidențiat progresele RM în parcursul său european și importanța consolidării reformei justiției, subliniind inclusiv perspectiva unei creșteri economice accelerate și a consolidării instituționale.
În cadrul dezbaterilor, membrii Platformei au salutat progresele înregistrate în procesul de integrare europeană și au subliniat necesitatea accelerării etapelor următoare ale negocierilor de aderare.
În declarația finală, participanții au cerut deschiderea oficială, fără întârzieri, a negocierilor pe capitolele fundamentale, în contextul progreselor realizate de RM și al angajamentelor asumate la nivel european.
Platforma a subliniat necesitatea implicării reale a societății civile în procesul decizional, precum și consolidarea capacității administrative și a mecanismelor de consultare publică, inclusiv în procesul de reformă a administrației publice locale.
În domeniul justiției, Platforma a exprimat îngrijorări privind modificările legislative referitoare la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor (vetting), subliniind necesitatea menținerii imparțialității procesului. De asemenea, au fost formulate recomandări privind repartizarea aleatorie a dosarelor, reducerea duratei de examinare a cauzelor, modernizarea infrastructurii instanțelor, îmbunătățirea funcționării Institutului Național al Justiției și accelerarea digitalizării sistemului judiciar.
Detalii:
23- 24.04.2026
Agenda vizitei oficialului european a inclus întrevederi cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, și conducerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. De asemenea, programul cuprinde consultări cu reprezentanții societății civile, ai patronatelor, sindicatelor și mediului de afaceri.
întrevedere cu Președintele Parlamentului, Igor GrosuDiscuțiile au vizat parcursul european al țării, etapele procesului de aderare la Uniunea Europeană și importanța asigurării transparenței în procesul decizional.
În cadrul întrevederii, Igor Grosu a subliniat rolul esențial al societății civile, apreciind nivelul ridicat de implicare și profesionalism al organizațiilor din RM, care contribuie activ la procesul de reformă și apropiere de standardele europene.
- întrevedere cu Premierul Alexandru Munteanu
Discuțiile s-au axat pe situația regională actuală, consecințele agresiunii ruse în Ucraina, dosarul transnistrean, combaterea propagandei și protejarea spațiului informațional. avansarea parcursului european al RM și cooperarea dintre RM și Comitetul Economic și Social European,
Un alt subiect important al discuțiilor a fost fortificarea rolului societății civile și implicarea tinerilor, inclusiv în procesul de aderare la UE. Premierul Munteanu a menționat că Guvernul menține un dialog activ cu reprezentanții societății civile.
Președintele CESE a exprimat susținerea puternică pentru integrarea țării noastre în Uniunea Europeană și disponibilitatea de a oferi sprijin în domeniile muncii și protecției sociale.
- întrevedere cu Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov
„Am vorbit despre reformele pe care le facem acasă, progresele de pe agenda noastră europeană, dar și despre implicarea societății civile și a tinerilor în grupurile de lucru și în luarea deciziilor în procesul de negocieri pentru aderarea la UE”, a spus Cristina Gherasimov.
Viceprim-ministra Gherasimov a susținut că societatea civilă este un partener esențial în pregătirea RM pentru aderarea la UE.
- întrevedere cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu
Agenda discuțiilor a vizat parcursul de aderare al RM la Uniunea Europeană, cu accent pe continuarea reformelor și deschiderea negocierilor pe capitolele fundamentale.
Prin activitatea sa, CESE sprijină Moldova și parcursul european al țării prin proiecte ce contribuie la consolidarea societății civile, prin valorificarea expertizei în domeniul politicilor sociale și al ocupării forței de muncă, precum și prin promovarea dialogului între organizațiile din țară și instituțiile Uniunii Europene.
24.04.2026
Participarea la cea de-a 17-a reuniune a Platformei Societății Civile Uniunea Europeană – Republica Moldova
În cadrul sesiunii inaugurale, președintele Comitetului Economic și Social European, Seamus Boland, a subliniat importanța strategică a Republicii Moldova în procesul de extindere al Uniunii Europene și rolul esențial al societății civile în susținerea reformelor.
„Aceasta este prima mea vizită, în calitate de președinte al Comitetului Economic și Social European, într-o țară candidată la UE, ceea ce arată importanța strategică pe care o acordăm aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Fac apel la menținerea ritmului reformelor și la implicarea deplină și reală a societății civile și a partenerilor sociali în acest parcurs. Acest lucru contribuie la asigurarea faptului că reformele nu sunt doar adoptate, ci și înțelese, susținute și sustenabile. Apreciez activitatea Platformei Societății Civile UE–Moldova în acest domeniu și în consolidarea încrederii publice. Vă puteți baza pe Comitetul Economic și Social European să continue acest drum alături de dumneavoastră” ,a declarat președintele Comitetului Economic și Social European, Seamus Boland.
Participare la ediția EU Talks Tineri pentru Europa
Studenți de la ASEM, Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM) și Universitatea de Stat din Moldova (USM), alături de membri ai rețelei Centrelor de Informare ale UE și Euro Cluburilor, au participat la o discuție interactivă despre viitorul european al RM, oportunitățile pentru tineri și rolul noii generații în societate. Evenimentul a fost conceput într-un format deschis și participativ, care a încurajat dialogul direct și schimbul de idei.
Pe parcursul sesiunii, tinerii au abordat teme inclusiv parcursul european al RM, accesul la educație și programe de mobilitate în UE, dezvoltarea competențelor necesare pe piața muncii, precum și oportunitățile de implicare în inițiative civice și comunitare. Discuțiile au reflectat, de asemenea, un interes crescut pentru antreprenoriat, inovație și rolul tinerilor în promovarea valorilor europene la nivel local.
Un accent aparte a fost pus pe modul în care tinerii pot contribui la consolidarea unor societăți reziliente, în contextul provocărilor actuale, inclusiv dezinformarea și impactul acesteia asupra percepțiilor publice.
Comitetul Economic și Social European este un organism consultativ al UE ce reprezintă organizațiile angajatorilor, lucrătorilor și alte grupuri de interese și funcționează ca o punte între instituțiile decizionale ale UE și cetățenii europeni. Detalii:
22.04.2026
Consiliul UE a numit-o pe Kirsten Joppe în calitate de nou șef al misiunii de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova
Kirsten Joppe a preluat atribuțiile la
25 aprilie 2026, preluând funcția de la Cosmin Dinescu.
Decizia de numire a acesteia în funcția de nou șef al EUMA Moldova a fost luată de Comitetul politic și de securitate al UE la 22 aprilie 2026.
Kirsten Joppe este expert german în guvernanță și consilier internațional cu peste două decenii de experiență în operațiuni de pace și drepturile omului. A acumulat o vastă expertiză internațională grație diverselor roluri în ceea ce privește asistența electorală și funcțiilor de conducere în cadrul misiunii OSCE în Kosovo și al Ministerului Federal al Afacerilor Externe din Germania, unde a ocupat funcția de responsabil de țară pentru Armenia și Azerbaidjan.
În noiembrie 2024, Kirsten Joppe s-a alăturat EUPM Moldova în calitate de șef adjunct al misiunii și șef al Statului Major, după mai mult de 6 ani în Ucraina. Pe durata mandatului său în cadrul Misiunii europene de consiliere în Ucraina (EUAM), a ocupat, printre altele, funcția de șef al componentei de reformă strategică, supraveghind domenii precum reforma strategică, digitalizarea, drepturile omului, egalitatea de gen și combaterea corupției.
Detalii:
21.04.2026
UE prelungește sancțiunile împotriva persoanelor și companiilor responsabile de destabilizarea R. Moldova
Consiliul UE a decis să prelungească până la 29 aprilie 2027 măsurile restrictive ale UE împotriva celor responsabili de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova.
Măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui număr total de 23 de persoane și 5 entități.
Persoanele și entitățile incluse pe listă în cadrul acestui regim de sancțiuni sunt supuse înghețării activelor. De asemenea, acest cadru interzice punerea de fonduri sau resurse economice la dispoziția celor incluși pe listă, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice incluse pe listă li se aplică o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul oricărui stat membru al UE sau să îl tranziteze.
În concluziile sale din 23 octombrie 2025, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a continua să colaboreze îndeaproape cu RM pentru a consolida reziliența și stabilitatea acestei țări în contextul activităților destabilizatoare persistente desfășurate de Rusia, incluzând atacuri hibride, menite să-i submineze instituțiile democratice.
UE rămâne neclintită în sprijinul acordat Republicii Moldova în ceea ce privește reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie a acestei țări în contextul activităților destabilizatoare desfășurate de Rusia.
Detalii:
21- 22.04.2026
Vizita delegației Adunării Parlamentare Euronest
Parlamentul a găzduit
reuniunile comisiilor permanente și ale Biroului Adunării Parlamentare Euronest.
Participanții la eveniment au discutat despre:
- evoluțiile din cadrul Parteneriatului Estic,
- securitatea din regiune,
- impactul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucraina,
- perspectivele de extindere a Uniunii Europene.
Subiectele abordate în cadrul dezbaterilor desfășurate pe platforma comisiilor permanente au vizat configurarea securității Parteneriatului Estic, investițiile în energia regenerabilă, independența energetică și securitatea economică. Șeful delegației Parlamentului la AP Euronest, Adrian Băluțel, a prezentat experiența autorităților în combaterea interferențelor externe și a războiului hibrid, asigurând, în același timp, respectarea statului de drept, integritatea proceselor electorale și consolidarea rezilienței instituțiilor statului.
„Este foarte important să ne concentrăm pe ceea ce putem face împreună. În acest sens, văd respect și conectivitate între țările din regiune și Uniunea Europeană”, a menționat Maria Karapetyan, copreședintă a AP Euronest, șefa delegației Parlamentului Republicii Armenia la AP Euronest.
„Trebuie să gândim în avans, într-o manieră nouă. De aceea, cred că acest an va fi al reformării agendei Parteneriatului Estic – cum ne remodelăm, ce ne aduce împreună. Cred că redefinirea este esențială, iar eu propun să începem de la trei elemente-cheie: reabilitarea geopolitică, democrația și conectivitatea”, a menționat Sergey Lagodinsky, copreședinte al AP Euronest, șeful delegației Parlamentului European la AP Euronest.
Președinta, Maia Sandu, a primit la Președinție un
grup de europarlamentari din Cipru, Franța, Germania, Lituania, Malta și România, alături de membri ai
parlamentelor din Armenia și Ucraina.
Deputații fac parte din Adunarea Parlamentară Euronest, un format de cooperare între Parlamentul European și reprezentanți ai legislativelor din țările Parteneriatului Estic.
Discuțiile s-au axat pe parcursul european al RM, reformele în curs de implementare, sprijinul constant al Parlamentului European pentru RM, precum și pe provocările cu care se confruntă regiunea.
Adunarea Parlamentară Euronest a fost înființată la 3 mai 2011, la Bruxelles, când președinții parlamentelor din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană au semnat Actul constitutiv al Adunării. Misiunea Adunării Parlamentare Euronest este de a promova condițiile necesare accelerării asocierii politice și integrării economice între UE și partenerii est-europeni, precum și de a consolida cooperarea în regiune și între aceasta și UE. De asemenea, Adunarea contribuie la consolidarea, dezvoltarea și creșterea vizibilității Parteneriatului Estic.
Detalii:
14-15.04.2026
Vizita de lucru a Viceprim-ministrei pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, la Bruxelles
În cadrul vizitei Viceprim-ministra a discutat despre
reformele aflate în curs de implementare și pașii care urmează în procesul de negocieri cu:
• reprezentanții permanenți la UE ai României - Iulia Matei, Franței - Philippe Leglise-Costa, Germaniei - Thomas Hans Ossowski, Lituaniei - Nerijus Aleksiejunas, și Poloniei - Agnieszka Bartol;
• Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European;
• Ana Gallego, Director General pentru Justiție și Consumatori, Comisia Europeană;
• Maryem Van del Heuvel, Director General pentru Relații Externe, Secretariatul General al Consiliului European;
• Oliver Onidi, Director General Adjunct al Directoratului General pentru Migrație și Afaceri Interne;
• Audrone Perkauskiene, Director General Adjunct pentru Europa de Est și Asia Centrală din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă al UE
• Pedro Lourtie, șeful Cabinetului președintelui Consiliului European.
„Anul acesta este important să avansăm cel puțin cu aceeași viteză ca și în 2025, să ne concentrăm pe reforme care ne consolidează democrația și pacea, modernizează statul, aduc standardele europene în comunitățile noastre și construiesc o Moldovă cu adevărat europeană”, a spus Cristina Gherasimov.
- discuții în cadrul Grupului de lucru pentru extindere și țările aflate în proces de negocieri pentru aderare la UE (COELA)
„Am relatat despre progresele înregistrate pe Clusterul 3 - „Competitivitate și creștere incluzivă”, care aduc deja beneficii vizibile pentru cetățeni și mediul de afaceri”, a spus Cristina Gherasimov.
Potrivit viceprim-ministrei, în ultima perioadă au fost realizați pași importanți în mai multe sectoare:
- în domeniul digital - integrarea în zona „Roaming ca acasă” de la 1 ianuarie 2026 și alinierea la cadrul european al comunicațiilor electronice.
- în domeniul fiscal am avansat în combaterea evaziunii fiscale prin adoptarea foii de parcurs BEPS și alinierea regimului TVA la standardele UE.
- în politica economică consolidăm independența Băncii Naționale și întărim cadrul de guvernanță fiscală, inclusiv prin Programul de Reforme Economice 2026–2028.
- în domeniul social și al ocupării forței de muncă - peste 20.000 de persoane angajate în 2025 și mii de cazuri de muncă informală aduse în economia formală.
- în sprijinul mediului de afaceri: am simplificat semnificativ interacțiunea cu statul - 76% din serviciile pentru business fiind digitalizate, și am lansat un program dedicat pentru susținerea exporturilor.
- în domeniul vamal Moldova este deja integrată în Convenția de Tranzit Comun, cu schimb de date în timp real cu UE, ceea ce înseamnă proceduri mai rapide și mai sigure pentru comerț.
Detalii:
10.04.2026 actualizat 24.04.2026
Începând cu 10 aprilie, Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) este complet operațional la frontierele externe ale UE (puncte terestre, aeroporturi și porturi maritime)
EES reprezintă un instrument electronic modern, complet automatizat și digital, care înlocuiește ștampilarea pașapoartelor în majoritatea statelor europene participante. Sistemul a fost implementat progresiv începând
cu 12 octombrie 2025.Noul sistem urmărește modernizarea și eficientizarea controlului la frontieră, consolidarea securității în spațiul Schengen și prevenirea șederilor ilegale, fără a modifica drepturile de circulație existente.
De ce este introdus EES?
• modernizează verificările la frontieră și reduce treptat timpul de așteptare
• identifică rapid cetățenii din afara UE care nu îndeplinesc condițiile de intrare/ședere sau depășesc durata permisă în spațiul Schengen
• contribuie la creșterea securității la frontierele Europei
• permite utilizarea sistemelor automate de control la frontieră pentru deținătorii de pașapoarte biometrice (acolo unde sunt disponibile)
Actualizat 24.04.2026
Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii RM cu privire la semnalarea recentă a unor dificultăți la intrarea pe teritoriul statelor membre ale UE și al spațiului Schengen în contextul operaționalizării, începând cu data de 10.04.2026, a Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) la toate punctele de trecere a frontierelor externe ale UE (terestre, aeriene și maritime).
Implementarea acestui sistem presupune exigențe mai riguroase privind condițiile de intrare pentru resortisanții țărilor terțe, alături de verificarea șederii lor legale anterioare pe teritoriul UE, inclusiv pentru cetățenii RM care călătoresc în regim fără vize în baza pașaportului biometric. În acest context, se constată un risc real de refuz al intrării pe teritoriul statelor UE, în situațiile în care persoanele nu pot demonstra în mod clar scopul călătoriei și îndeplinirea condițiilor legale de ședere pe teritoriul statelor UE.
MAE recomandă cetățenilor RM care intenționează să călătorească în statele UE/Schengen să se asigure, înainte de plecare, că îndeplinesc integral condițiile de intrare, inclusiv:
- deținerea biletului de călătorie tur-retur sau dovada continuării călătoriei;
- dovada cazării (rezervare confirmată la hotel sau invitație din partea unei persoane gazdă, întocmită în conformitate cu legislația statului respectiv);
- resurse financiare suficiente pentru întreaga durată a șederii (numerar și/sau card bancar);
- asigurarea medicală valabilă pe durata sejurului;
- alte documente, în funcții de cazuri specifice (invitații pentru reuniuni profesionale, confirmare de la instituția de învățământ, atestări de la instituții medicale etc.)
- să nu să se deplaseze în statele membre UE în următoarele 90 zile, după ce au stat în țările date o perioada imediat premergătoare de 90 zile.
Detalii:
Postări
