Ziua Europeană a Limbilor 2026

Ziua Europeană a Limbilor 2026
EDL 2026

Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.
Posted by
Labels: , ,

Noutăți CoE-RM - Octombrie 2026

10.10.2026

Ziua Europeană și Mondială împotriva Pedepsei cu Moartea: Declarație comună a Secretarului General al Consiliului Europei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene

Numărul execuțiilor înregistrate la nivel mondial a crescut cu 78% față de anul 2024

Declarație a Secretarului General al Consiliului Europei, Alain Berset, și a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, cu ocazia Zilei Europene și Mondiale împotriva Pedepsei cu Moartea, 10 octombrie 2026.

Uniunea Europeană și Consiliul Europei se opun fără echivoc pedepsei cu moartea, în toate cazurile și în toate circumstanțele.

Progresele în direcția abolirii pedepsei capitale la nivel mondial au continuat în ultimul an. Libanul a abolit pedeapsa cu moartea în august 2026. Gambia și Vietnam au redus numărul infracțiunilor pasibile de pedeapsa capitală, iar Sierra Leone a ratificat al doilea Protocol facultativ la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, excluzând aplicarea execuțiilor în jurisdicția statului parte.

Cambodgia, Republica Central Africană și Ciad au întreprins, de asemenea, demersuri în vederea ratificării acestui protocol. Aceste exemple ne reamintesc că schimbarea este întotdeauna posibilă.

Se știe că doar 17 țări au efectuat execuții în 2025, însă creșterea bruscă a numărului acestora este alarmantă. Numărul execuțiilor înregistrate a crescut cu 78% față de anul 2024. Cele mai multe au avut loc în Iran, dar s-au înregistrat creșteri semnificative și în Egipt, Kuweit, Arabia Saudită, Singapore și Yemen. Execuțiile au continuat și în Statele Unite.

Execuțiile efectuate în China nu sunt reflectate în statisticile mondiale din cauza secretului de stat, deși se estimează că, în cursul anului trecut, în această țară au fost executate mii de condamnări la moarte. Belarus rămâne singura țară din Europa care aplică pedeapsa cu moartea.

Deosebit de îngrijorătoare este și menținerea pedepsei capitale pentru infracțiunile legate de droguri. Conform dreptului internațional al drepturilor omului, pedeapsa cu moartea trebuie să fie limitată la cele mai grave infracțiuni, înțelese ca fapte de o gravitate extremă care implică uciderea intenționată a unei persoane.

Aplicarea pedepsei capitale pentru producerea și traficul de droguri nu îndeplinește acest criteriu și nici nu este eficientă. Dovezile arată că aceasta nu descurajează criminalitatea mai eficient decât alte sancțiuni. În plus, pedeapsa cu moartea elimină orice posibilitate de reabilitare și implică întotdeauna riscul unor erori judiciare cu consecințe fatale.

Cu ocazia Zilei Europene și Mondiale împotriva Pedepsei cu Moartea, Uniunea Europeană și Consiliul Europei îndeamnă toate statele care mențin pedeapsa capitală să instituie imediat un moratoriu asupra execuțiilor, ca prim pas către abolirea acesteia.

Moratoriul ar trebui să fie urmat de comutarea condamnărilor la moarte existente și de respectarea deplină a dreptului și standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului, până la abolirea pedepsei capitale.

Uniunea Europeană și Consiliul Europei își mențin poziția fermă împotriva oricărei încercări de reintroducere sau extindere a aplicării pedepsei cu moartea, inclusiv în Europa.

Împreună cu partenerii internaționali, societatea civilă și profesioniștii din domeniul juridic, vom continua să promovăm dezbateri democratice fundamentate pe drepturile omului și pe statul de drept, având ca obiectiv abolirea universală a pedepsei capitale.

În acest sens, recentul Congres Mondial împotriva Pedepsei cu Moartea, desfășurat în Franța, a demonstrat rolul esențial pe care îl poate avea sistemul judiciar în procesul de abolire, precum și importanța implicării tinerilor. Salutăm decizia Marocului de a găzdui cel de-al zecelea Congres Mondial în 2029.

Pedeapsa cu moartea – inclusiv procedurile care conduc la executarea acesteia – constituie un tratament inuman și degradant.

Îndemnăm toate statele să adopte justiția restaurativă și să se alăture mișcării globale tot mai ample care respinge pedeapsa capitală.

La începutul anilor 1980, Consiliul Europei a devenit un pionier al abolirii pedepsei capitale, adoptând în 1983 un protocol la Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin care pedeapsa cu moartea a fost abolită în timp de pace, iar în 2003 a fost adoptat un protocol suplimentar care a interzis-o în toate circumstanțele.

Din 1997, în spațiul geografic al Consiliului Europei nu a mai avut loc nicio execuție, iar eforturile pentru interzicerea pedepsei cu moartea la nivel mondial continuă.

Sursa

CoE: e-publicații 2026: Abolirea pedepsei cu moartea in predarea istoriei: Studiu ad-hoc al OHTE

*     *     *

09.10.2026

Manipularea istoriei, subminarea democrației: Cum poate contribui educația de calitate în domeniul istoriei la prevenirea regresului democratic în Europa

Informațiile fiabile le permit cetățenilor să participe la viața publică, însă dezinformarea, propaganda, prezentările selective ale trecutului și conținutul înșelător generat de inteligența artificială pot denatura percepția asupra realității și pot slăbi democrația. În acest context, educația de calitate în domeniul istoriei îi poate ajuta pe elevi să înțeleagă evenimentele trecutului în contextul lor, să-și dezvolte gândirea critică și să ia în considerare perspective diferite.

„Cea mai bună apărare a noastră rămâne gândirea critică. Istoria este prima școală în care o învățăm. Ea ne învață să punem sub semnul întrebării o narațiune și să distingem faptele de interpretări. Iar acesta este, de asemenea, sensul democrației: minți libere, capabile să gândească independent”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei,  la deschiderea a Observatorului pentru Predarea Istoriei în Europa (OHTE), instituție a Consiliului Europei.

În concordanță cu al Consiliului Europei, conferința din acest an a analizat modul în care educația de calitate în domeniul istoriei poate contribui la prevenirea regresului democratic. Într-o perioadă în care interpretările distorsionate ale trecutului și narațiunile cu o puternică încărcătură emoțională pot influența opinia publică, participanții au discutat despre impactul acestora asupra încrederii, dezbaterii politice și instituțiilor democratice.

Educația istorică – o garanție a democrației

Participanții au subliniat că recentele cicluri electorale din Europa au demonstrat cât de repede poate fi influențată opinia publică prin prezentarea denaturată a evenimentelor istorice, narațiuni simplificate și mesaje cu o puternică încărcătură emoțională. De la fotografii trucate până la imagini „istorice” generate de inteligența artificială, manipularea istoriei poate eroda încrederea în instituțiile democratice.

Educația media și educația pentru cetățenie democratică sunt esențiale pentru combaterea utilizării abuzive a istoriei. Pornind de la standardele Consiliului Europei, educația – în special predarea istoriei – poate stimula gândirea critică, incluziunea și dialogul între persoane cu opinii diferite.

Ura rămâne ură, indiferent de modul în care este propagată

În cadrul unei prelegeri organizate de OHTE, profesoara australiană de istorie și filosofie Marnie Hughes-Warrington a analizat modul în care instrumentele digitale și inteligența artificială transformă cercetarea, predarea și cunoașterea istorică.

„Generarea rapidă, de către inteligența artificială, a unor relatări istorice în volume potențial mari și la costuri relativ reduse poate contribui la răspândirea unor afirmații eronate și dăunătoare. Ura rămâne ură, indiferent de modul în care este propagată. Nu există un răspuns mai bun la ură decât educația istorică, realizată împreună. Împreună avem ingeniozitatea, grija și forța necesare pentru a dezvolta și a ne asigura că istoriile generate de inteligența artificială sunt create în scopuri benefice”, a afirmat aceasta.

Reunind factori de decizie, cadre didactice, cercetători și tineri, conferința a reafirmat rolul educației istorice ca instrument esențial de protejare a democrației, care îi ajută pe cetățeni să înțeleagă provocările prezentului și să construiască un viitor bazat pe exactitate, pluralism și respectarea demnității umane.

Conferința anuală din 2026 a fost organizată de Consiliul Europei cu sprijinul financiar al Franței și Andorrei, în parteneriat cu regiunea Grand Est, Colectivitatea Europeană Alsacia și Primăria și Eurometropola Strasbourg.

Sursa

Despre Observatorul pentru Predarea Istoriei în Europa (OHTE)

Observatorul pentru Predarea Istoriei în Europa este un acord parțial extins al Consiliului Europei, înființat în 2020. Acesta promovează educația de calitate în domeniul istoriei ca fundament al culturii democratice.

OHTE elaborează rapoarte generale și tematice privind situația predării istoriei. 

State membre ale Observatorului (19): Albania, Andorra, Armenia, Cipru, Franța, Georgia, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Muntenegru, Macedonia de Nord, Portugalia, Serbia, Republica Slovacă, Slovenia, Spania, Türkiye și Ucraina.

Stat observator: Republica Moldova.

Posted by
Labels: , , , ,

Noutăți UE-RM - Octombrie - decembrie 2026

08- 09.10.2026

Vizita eurodeputaților din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D) al Parlamentului European

Din delegația de eurodeputați din Grupul Socialiștilor și Democraților fac parte Sven Mikser (Estonia), raportor permanent al Parlamentului European pentru Republica Moldova, Kathleen Van Brempt (Belgia), Nacho Sánchez Amor (Spania) și Vasile Dîncu (România).

Întrevederea cu Președinta Maia Sandu

Discuțiile s-au axat pe următorii pași în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Președinta Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova continuă implementarea reformelor și avansează în negocierile de aderare pe bază de merit, pentru ca cetățenii să resimtă beneficiile apropierii de UE încă înainte de aderare. Interlocutorii au discutat și despre pregătirile Uniunii pentru extindere, precum și despre sprijinul european pentru consolidarea securității Republicii Moldova.

Întrevedere cu Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov

.„Am vorbit despre progresele înregistrate de țara noastră pe agenda europeană și pregătirile pentru deschiderea negocierilor pe următoarele grupuri de capitole, dar și despre noile propuneri ale Comisiei Europene privind extinderea UE și integrarea graduală a statelor candidate”, a spus Cristina Gherasimov.
Viceprim-ministra Gherasimov a mulțumit eurodeputaților pentru vocea puternică pe care o au în Parlamentul European și pentru sprijinul acordat Moldovei în drumul său spre UE: „Republica Moldova are prieteni buni în Parlamentul European”.

Întrevederea cu Vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe.

Eurodeputații Sven Mikser, raportor permanent al Parlamentului European pentru Republica Moldova, și Nacho Sánchez Amor au discutat despre evoluțiile de pe agenda europeană a Republicii Moldova, progresele înregistrate în implementarea reformelor, precum și sprijinul instituțiilor și statelor membre ale UE în avansarea negocierilor de aderare.

Vicepremierul Mihai Popșoi a mulțumit eurodeputaților pentru susținerea fermă a parcursului european al Republicii Moldova, reflectată în rezoluțiile și rapoartele adoptate de Parlamentul European. Totodată, a subliniat că țara noastră este pregătită să deschidă următoarele patru clustere de negociere.

A fost abordată situația privind securitatea regională și provocările cu care se confruntă țara noastră. Vicepremierul Mihai Popșoi s-a referit la încălcările repetate ale spațiului aerian de către dronele rusești, în contextul războiului din Ucraina, și a subliniat necesitatea consolidării capacităților de apărare și a rezilienței statului.

La rândul lor, eurodeputații au apreciat progresele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană și au îndemnat autoritățile să mențină ritmul reformelor.

Detalii: 

 06.10.2026

Comisia Europeană Europeană a adoptat un pachet de revizuiri ale politicilor premergătoare extinderii,
stabilind orientările politice și acțiunile necesare pentru a pregăti Uniunea Europeană în vederea viitoarelor extinderi.

Prin pachetul prezentat Comisia Europeană realizează o analiză aprofundată a politicilor din perspectiva viitoarelor extinderi. Documentul arată cum pot fi valorificate actualul Cadru al tratatelor și viitoarele tratate de aderare pentru a pregăti Uniunea în vederea integrării noilor state membre.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Viitorul Europei depinde de alegerile pe care le facem astăzi. Extinderea Uniunii noastre este un imperativ geopolitic. Astăzi punem bazele pentru a ne asigura că o Uniune mai mare este și una mai puternică: mai rezilientă, mai eficientă și bazată pe valorile și normele care ne definesc. Pe măsură ce țările candidate la aderare fac progrese pe calea reformelor, UE trebuie să fie pregătită să le primească. Acest lucru presupune pregătirea instituțiilor noastre, adaptarea politicilor la noile realități și asigurarea faptului că bugetul nostru reflectă ambițiile noastre comune”
Comisia Europeană propune un set de garanții pentru viitoarele tratate de aderare, inclusiv garanții sectoriale mai solide și o nouă clauză privind garanții instituționale, pentru a se asigura că angajamentele asumate în cadrul negocierilor de aderare vor fi respectate în mod riguros după aderare.

Comisia Europeană invită Consiliul European și Parlamentul European să avanseze discuțiile, pregătirile instituționale și măsurile de politică.

Ca parte a pachetului de extindere pentru anul 2026, Comisia Europeană va prezenta foi de parcurs orientative pentru Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina, cu condiția ca acestea să mențină ritmul reformelor.

De asemenea, Comisia va colabora cu statele membre și cu țările candidate pentru a aduce negocierile de aderare în concordanță cu pregătirile interne ale Uniunii.

În cadrul conferinței de presă susținute în urma reuniunii Colegiului comisarilor privind evaluările din cadrul politicii de preaderare Marta Kos, Comisara europeană pentru Extindere a declarat : „Am identificat patru țări aflate în fruntea procesului de extindere: Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina. În ultimii ani, acestea au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește gradul lor de pregătire.În rapoartele privind extinderea, care vor fi publicate la 28 octombrie, intenționăm să prezentăm foi de parcurs orientative pentru aceste țări.

Detalii :
05.10.2026

Cea de-a 10-a reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană

Reuniunea a fost prezidată de Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, dna Kaja Kallas, care a condus delegația UE, din care făcut parte și comisara pentru extindere, dna Marta Kos. Prim-ministrul Republicii Moldova, dl Vasile Tofan, a condus delegația RM.

În cadrul unei sesiuni restrânse, părțile au facut  schimb de opinii cu privire la provocările mondiale și regionale.
În cadrul Consiliului de Asociere a fost abordata securitatea din regiune,sprijinul Republicii Moldova pentru Ucraina, si situatia in domeniul energetic
 
Un alt subiect al reuniunii a vizat următoarele etape ale procesului de aderare.

Părțile au salutat recenta deschidere a grupurilor tematice 1 (Elemente fundamentale) și 6 (Relații externe), precum și alinierea constantă a Republicii Moldova în cadrul tuturor capitolele acquis-ului UE și, în special, progresele înregistrate de aceasta în ceea ce privește statul de drept, reforma justiției și combaterea corupției. Părțile au declarat că așteaptă cu interes deschiderea restului grupurilor tematice și au subliniat importanța, pentru aderare, a unui sprijin societal larg, inclusiv prin intermediul unei comunicări strategice cu privire la beneficiile și obligațiile care îi revin țării și prin combaterea dezinformării.

UE a evidențiat importanța eforturilor continue ale Republicii Moldova de a consolida un sistem judiciar independent, imparțial și profesionist, inclusiv prin verificarea judecătorilor și a procurorilor. De asemenea, a subliniat necesitatea obținerii unor rezultate solide în ceea ce privește anchetele în cazuri de corupție, urmăririle penale și hotărârile judecătorești definitive. UE a salutat progresele înregistrate cu privire la reforma administrației publice și a subliniat rolul unui serviciu public eficient și profesionist, capabil să furnizeze servicii publice de calitate, precum și al unui proces de reformă incluziv. 
UE a apreciat pozitiv angajamentul Republicii Moldova față de procesele democratice și integritatea electorală, în pofida ingerințelor și a amenințărilor hibride ale Rusiei, constatate pe scară largă, și a subliniat necesitatea de a se consolida și mai mult reziliența împotriva acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine. 
UE și Republica Moldova au condamnat cu fermitate încălcările tot mai frecvente ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către dronele și rachetele rusești, care reprezintă un risc grav pentru siguranța populației din Republica Moldova. UE și-a reafirmat sprijinul neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional. Ambele părți au evidențiat faptul că consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața consecințelor la nivel de securitate ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei contribuie și la stabilitatea și securitatea Europei.

UE a salutat aprofundarea cooperării în chestiuni de politică externă, precum și eforturile Republicii Moldova în direcția alinierii depline la politica externă și de securitate comună a UE și participarea țării la misiunile și operațiile UE din cadrul politicii de securitate și apărare comune a UE. S-a amintit importanța Parteneriatului pentru securitate și apărare UE-Republica Moldova și a fost salutat sprijinul continuu al UE pentru reziliența și capabilitățile de apărare ale Republicii Moldova. UE și-a reafirmat angajamentul de a consolida structurile Republicii Moldova de gestionare a crizelor și de a spori capacitatea acesteia de a contracara amenințările hibride, inclusiv prin intermediul Misiunii de parteneriat a UE în Republica Moldova. UE și Republica Moldova au apreciat de asemenea pozitiv cooperarea lor consolidată din cadrul Instrumentului european pentru pace, prin care UE a alocat 317 de milioane EUR în perioada 2021-2026.

Consiliul de asociere a salutat eforturile Republicii Moldova de a-și consolida reziliența energetică. Moldova a amintit asistența financiară semnificativă pe care a primit-o în acest context. De asemenea, UE și-a reafirmat disponibilitatea de a continua să sprijine această țară.

Părțile au subliniat importanța aprofundării în continuare a cooperării sectoriale și a integrării treptate a Republicii Moldova pe piața internă a UE. În acest context, Consiliul de asociere a salutat beneficiile care decurg din includerea Republicii Moldova în sfera geografică a zonei unice de plăți în euro (SEPA), care facilitează transferuri de bani mai ieftine cu țările UE, în timp ce participarea la Convenția privind un regim de tranzit comun simplifică comerțul transfrontalier. Ambele părți au salutat integrarea Republicii Moldova în regimul UE privind roamingul la prețurile de pe piața națională, care îmbunătățește accesibilitatea din punct de vedere financiar a comunicațiilor mobile pentru călători.

La finalul reuniunii Consiliului Înalta Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Vicepreședinta Comisiei Europene Kaja Kallas, Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, Prim-ministrul Vasile Tofan.cei trei oficiali au susținut o conferință de presă.
În cadrul Conferinței de presă susținută după cel de-al 10-lea Consiliu de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană , a fost anuntat ca Republica Moldova va beneficia de o nouă tranșă de 157 de milioane de euro din Planul de Creștere, după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă, în primul semestru al acestui an.  


"...UE a felicitat Republica Moldova pentru progresele importante înregistrate în punerea în aplicare a angajamentelor de reformă din cadrul Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova. În urma finalizării cu succes a 18 reforme în cursul cele mai recente perioade de raportare, Comisia Europeană a pus astăzi la dispoziția Republicii Moldova 157 de milioane EUR. Astfel, finanțarea bazată pe performanță acordată de UE Republicii Moldova în cadrul mecanismului se ridică, până în prezent, la un total de aproximativ 661 de milioane EUR. UE a salutat angajamentul Republicii Moldova față de stabilitatea macroeconomică și reformele economice, subliniind importanța unei politici monetare solide în contextul presiunilor inflaționiste. A încurajat Republica Moldova să utilizeze asistența din cadrul mecanismului pentru a sprijini reformele de stimulare a creșterii și pentru a continua să îmbunătățească mediul de afaceri... "
RM a realizat, până acum, aproximativ 95% din măsurile prevăzute, pentru perioada respectivă, în Agenda de Reformă, iar noua finanțare va permite continuarea investițiilor în domenii cheie.

Detalii:

05/10/2026

Vizita Prim-ministrului Vasile Tofan la Bruxelles


Prim-ministrul Vasile Tofan a participat la cea de-a 10-a reuniune a Consiliului de Asociere RM – UE, în cadrul căreia au fost evaluate progresele țării noastre în procesul de aderare, implementarea reformelor, cooperarea economică și sectorială, precum și dialogul în domeniul securității. În urma realizării a 18 angajamente din Agenda de Reformă, a fost anunțată o nouă tranșă de 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova din Planul de Creștere al UE, destinată continuării reformelor și realizării investițiilor în domenii esențiale pentru dezvoltarea țării și îmbunătățirea vieții cetățenilor.

Agenda Premierului a inclus și întrevederi cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene Kaja Kallas, Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, Comisarul european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, Comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner și Comisara europeană pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor, Maria Luís Albuquerque, Directorul general al DG ENEST, Gert Jan Koopman, și cu Prim-ministrul Belgiei, Bart De Wever.  Șeful Executivului a participat și la un eveniment public, dedicat Parcursului european al Republicii Moldova și a discutat cu reprezentanți ai mediului de afaceri belgian despre oportunitățile de cooperare economică și investiții.

În cadrul întrevederilor  Prim-ministrului Vasile Tofan cu cei trei membri ai Comisiei Europene: Dan Jørgensen, Comisar european pentru Energie și Locuințe, Magnus Brunner, Comisar european pentru Afaceri Interne și Migrație, și Maria Luís Albuquerque, Comisară europeană pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor s-a discutat despre avansarea pregătirilor Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană și extinderea cooperării în domenii esențiale pentru integrarea țării.

În discuția cu Dan Jørgensen, Comisarul european pentru Energie și Locuințe, accentul a fost pus pe consolidarea securității energetice a Republicii Moldova și pe măsurile necesare pentru reducerea impactului prețurilor ridicate la energie asupra cetățenilor. Premierul a vorbit despre programul de compensații pregătit de Guvern pentru a sprijini familiile vulnerabile în contextul creșterii costurilor la gaze. În condițiile secetei severe din acest sezon, discuțiile au vizat și securitatea aprovizionării cu apă. Prim-ministrul Vasile Tofan a subliniat că Republica Moldova va continua reformele pentru construirea unui sistem energetic mai rezilient, în paralel cu avansarea procesului de aderare și obiectivul de finalizare a negocierilor tehnice până în 2028.

Cu Magnus Brunner, Comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, a fost discutată cooperarea cu Uniunea Europeană în domeniul afacerilor interne și al securității, reformele necesare în aceste sectoare, precum și parteneriatul pentru securitatea frontierei comune și a întregii regiuni. Premierul Vasile Tofan a evidențiat contribuția Republicii Moldova la securitatea regională, menționând că țara noastră nu este doar un beneficiar al solidarității europene, ci și un partener care contribuie activ la securitatea Europei.

La întrevederea cu Maria Luís Albuquerque, Comisara europeană pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor, discuțiile s-au concentrat pe reformele economice ale Republicii Moldova, politica fiscală și măsurile necesare pentru apropierea sectorului financiar de standardele Uniunii Europene. În contextul procesului de aderare, a fost abordată  alinierea sectorului bancar din Republica Moldova la acquis-ul Uniunii Europene în domeniul serviciilor financiare.

Detalii:

01 - 02.10. 2026


Sprijinul UE pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova, integrarea în piața europeană, progresele în domeniul energiei și reformele în curs au fost principalele subiecte ale întrevederii.

Oficialii au discutat despre reformele pe care le implementează Republica Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană și despre progresele înregistrate: îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Planului de creștere pentru Moldova, simplificarea și digitalizarea procedurilor pentru mediul de afaceri, combaterea muncii nedeclarate, gestionarea mai riguroasă a investițiilor publice și a cheltuielilor bugetare. Aceste reforme, alături de cea a administrației publice locale, fac instituțiile mai eficiente, asigură o utilizare mai bună a banilor publici și aduc servicii de calitate mai aproape de cetățeni.

În domeniul energiei, Președinta a evidențiat diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, investițiile în interconexiunile electrice cu Uniunea Europeană și creșterea producției din surse regenerabile. Următoarea etapă, la care se lucrează deja, vizează investiții adiționale în rețelele electrice, în capacități de stocare și în eficiența energetică.

Întrevedere cu Prim-ministrul Vasile Tofan

Oficialii au discutat despre agenda europeană a Republicii Moldova, implementarea Planului de Creștere, atragerea investițiilor și creșterea productivității economiei.

În cadrul conferinței de presă susținută de oficiali, Premierul Vasile Tofan a subliniat că procesul de aderare trebuie să se traducă în rezultate concrete – mai multe investiții, infrastructură mai bună și instituții mai eficiente. Prim-ministrul a reiterat determinarea Guvernului de a menține ritmul reformelor și obiectivul de a pregăti Republica Moldova pentru semnarea Tratatului de aderare în următorii ani.
Premierul s-a referit și la implementarea Planului de Creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, accentuând importanța transformării acestor resurse în investiții și proiecte care contribuie la dezvoltarea economiei.

Comisarul european Valdis Dombrovskis a apreciat progresele Republicii Moldova în implementarea reformelor. Oficialul european a precizat că peste 500 de milioane de euro din Planul de Creștere au fost deja puse la dispoziția țării, iar în prezent sunt evaluate reformele asumate până în iunie 2026, în vederea debursării unei noi tranșe de 157 de milioane de euro. La Conferința de Investiții pentru Moldova din luna iunie au fost anunțate investiții de 641 de milioane de euro din partea instituțiilor financiare internaționale și a investitorilor privați.

Întrevedere cu Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei  Anca Dragu

La discuții au  participat doamna Iwona Piórko, ambasadoarea UE în Republica Moldova, doamna Annika Eriksgård, director general adjunct al Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene (DG ECFIN), și alți membri ai delegației europene.

Guvernatoarea băncii centrale a evidențiat contribuția BNM la alinierea legislației financiare la normele UE, modernizarea sistemelor de plăți și menținerea unui sector financiar rezilient, capabil să susțină dezvoltarea economiei. În acest context, a fost reconfirmată importanța cooperării cu Comisia Europeană pentru avansarea reformelor și aplicarea standardelor europene în domeniile de competență ale băncii centrale.
Un subiect important al întrevederii a fost independența băncii centrale. Guvernatoarea a reafirmat angajamentul BNM pentru alinierea deplină la cerințele europene în acest domeniu și a subliniat rolul independenței instituționale în asigurarea unei politici monetare credibile, menținerea stabilității macroeconomice și financiare și consolidarea încrederii publicului.
Beneficiile concrete ale apropierii de piața europeană au fost evidențiate prin progresele în modernizarea plăților. Participarea Republicii Moldova la Zona unică de plăți în euro (SEPA) facilitează transferurile pentru cetățeni și companii și consolidează legăturile financiare cu Uniunea Europeană.

Participarea la Conferința internațională organizată de Banca Națională a Moldovei, în parteneriat cu Banca Franței și Banca Națională a României. 
Evenimentul a fost dedicat coordonării politicilor economice pentru convergența cu Uniunea Europeană, cu accent pe spațiul fiscal și stabilitatea monetară în contextul accelerării integrării europene. S-au reunit peste 120 de participanți - reprezentanți de nivel înalt ai băncilor centrale, ai autorităților publice, ai organizațiilor internaționale și ai sectorului financiar, oferind o platformă pentru un schimb aprofundat de opinii și experiență privind principalele provocări și oportunități care modelează peisajul financiar în contextul accelerării procesului de integrare europeană.

Detalii:
Posted by
Labels: , , , , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)