Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare


UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 47 de state membre şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre şi Republica Moldova aspiră să adere la această organizaţie.  VEZI   A se face distinctie între:

Consiliul Europei (CoE)

                                                                        www.coe.int

este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 47 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 47 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
 este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


Președinția cehă a Consiliului UE (1 iulie-31 decembrie 2022)

Prioritățile președinției cehe se reflectă în deviza acesteia: „Europa ca misiune: regândire, reconstrucție, reîntărire”

Această deviză este atât o mărturie, cât și un mod de a ne aminti necesitatea de a acționa în permanență în direcția unei Europe moderne și funcționale. Deviza exprimă angajamentul de a consolida libertatea, responsabilitatea, securitatea și prosperitatea comune.

Pe parcursul acestei a doua președinții cehe a Consiliului UE, Republica Cehă se va concentra asupra a 5 domenii prioritare strâns legate între ele:
  1. gestionarea crizei refugiaților și redresarea Ucrainei după război
  2. securitatea energetică
  3. întărirea capabilităților de apărare ale Europei și a securității spațiului cibernetic
  4. reziliența strategică a economiei europene
  5. reziliența instituțiilor democratice

Președinția Consiliului se asigură prin rotație la fiecare 6 luni între statele membre ale UE. În cursul acestei perioade de 6 luni, președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

Trioul actual este alcătuit din președințiile franceză, cehă și suedeză.Programul pe 18 luni al Consiliului, 1 ianuarie 2022-30 iunie 2023


Preşedinţia Consiliul Uniunii Europene
https://www.consilium.europa.eu/en/council-eu/presidency-council-eu

Președințiile Consiliului până în 2024
Suedia: ianuarie-iunie 2023
Spania: iulie-decembrie 2023
Belgia: ianuarie-iunie 2024

Vezi de asemenea

Președinția franceză a Consiliului UE (1 ianuarie-30 iunie 2022)

Noutăți UE-RM - Aprilie-iunie 2022

30.06.2022

Cel de-al doilea Dialog Energetic la Nivel Înalt (HLED) Uniunea Europeană-Republica Moldova.

Evenimentul a fost prezidat de către Comisarul European pentru energie, Kadri Simson, viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu și ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari.

Discuțiile s-au bazat pe tematici ce țin de cooperarea și parteneriatul în domeniul energetic, care s-a intensificat, în ultima perioadă, urmare a conflictului militar din Ucraina. Astfel, agenda discuțiilor a vizat subiecte privind securitatea și conectivitatea energetică, reformele pe piața energetică și asistența financiară pentru atenuarea impactului prețurilor ridicate la energie asupra consumatorilor. Aceste acțiuni urmează să fie realizate prin intermediul împrumutului de 300 milioane euro, acordat de BERD, țării noastre pentru achiziționarea gazelor naturale în scopuri de urgență și depozitarea acestora.

De asemenea, oficialii s-au referit la provocările tranziției către „energia verde și curată“, întrucât Republica Moldova continuă să lucreze la Planul său național pentru energie și climă, precum și la stabilirea obiectivelor pentru 2030 în cadrul Comunității Energetice. Eforturile de reducere a sărăciei energetice se vor accelera, de asemenea, datorită unui fond comun dedicat pentru sprijinirea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale.

„Pe termen mediu și lung, ne propunem să accelerăm creșterea eficienței energetice, în principal, sectorul rezidențial și să creștem ponderea surselor regenerabile de energie. Ne angajăm să accelerăm reformele în sectorul energetic, fiind avantajați de poziția noastră de țară candidată pentru aderare la UE. În toate aceste reforme ne bazăm și pe suportul Secretariatul Comunității Energetice și pe cel al Biroului, recent deschis, la Chișinău”, a menționat ministrul Andrei Spînu.

Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat: „În urma deciziei recente a liderilor UE de a acorda Republicii Moldova, alături de Ucraina, statutul de țară candidată la UE, relațiile noastre au obținut o nouă dimensiune. Vom continua să lucrăm împreună și ne vom consolida parteneriatul pentru a pregăti sistemul energetic moldovenesc pentru viitorul său european.”

Detalii




30.06.2022

Instrumentul European pentru Pace: Consiliul UE adoptă o măsură de asistență în valoare de 40 de milioane de euro în sprijinul Forțelor Armate ale Republicii Moldova

Consiliul a adoptat astăzi o măsură de asistență în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro în beneficiul Forțelor Armate ale Republicii Moldova.

Măsura de asistență va consolida capacitățile unităților de logistică, mobilitate, comandă și control, apărare cibernetică, recunoaștere aeriană fără pilot și comunicații tactice ale Forțelor Armate ale Moldovei prin furnizarea de echipamente neletale, provizii și servicii relevante, inclusiv instruire legată de echipament.

Această măsură de asistență o va completa pe cea în valoare de 7 milioane de euro, adoptată în decembrie 2021, care consolidează capacitățile serviciului medical militar și Batalionului de Inginerie al Forțelor Armate.

Ultimele măsuri de asistență sunt dovada angajamentului nostru față de consolidarea capacităților Forțelor Armate ale Moldovei de a spori securitatea națională, stabilitatea și reziliența în sectorul apărării.
Context

Instrumentul European pentru Pace a fost înființat în martie 2021 pentru a finanța toate acțiunile Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) în domeniile militar și de apărare, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea internațională. În special, Instrumentul European pentru Pace permite UE să finanțeze acțiuni menite să consolideze capacitățile statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale în ceea ce privește chestiunile militare și de apărare.


Detalii



23 iunie 2022 

Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată. 

Consiliul European a invitat Comisia Europeană să transmită Consiliului un raport cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute în avizul Comisiei privind cererea de aderare. Consiliul va hotărî asupra etapelor următoare de îndată ce vor fi îndeplinite pe deplin toate aceste condiții.


Consiliul European tocmai a decis să acorde statutul de țară candidată la aderarea la UE Ucrainei și Republicii Moldova. Acesta este un moment istoric. Ziua de azi marchează un pas crucial pe calea acestora către UE. Viitorul nostru este împreună.
Charles Michel, președintele Consiliului European, 23 iunie 2022. 


Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova

...CERERILE DE ADERARE ALE UCRAINEI, REPUBLICII MOLDOVA ȘI GEORGIEI

10. Consiliul European recunoaște perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei. Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în Uniunea Europeană.

11. Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova.

12. Comisia este invitată să transmită Consiliului un raport cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute în avizele Comisiei privind cererile de aderare respective, ca parte a pachetului său periodic de extindere. Consiliul va hotărî asupra etapelor următoare de îndată ce vor fi îndeplinite pe deplin toate aceste condiții.

13. Consiliul European este pregătit să acorde Georgiei statutul de țară candidată de îndată ce vor fi abordate prioritățile indicate în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Georgiei.

14. Progresul fiecărei țări către Uniunea Europeană va depinde de meritele proprii în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, luând în considerare capacitatea UE de a absorbi noi membri.
 din European Council conclusions on Ukraine, the membership applications of Ukraine, the Republic of Moldova and Georgia, Western Balkans and external relations, 23 June 2022 ]= 
Concluziile Consiliului European privind Ucraina, cererile de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, Balcanii de Vest și relațiile externe, 23 iunie 2022
https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2022/06/23/european-council-conclusions-on-ukraine-the-membership-applications-of-ukraine-the-republic-of-moldova-and-georgia-western-balkans-and-external-relations-23-june-2022/


Maia Sandu: Zi istorică pentru Moldova
Consiliul European ne-a oferit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pornim pe drumul spre UE, care va aduce moldovenilor mai multă bunăstare, mai multe oportunități și mai multă ordine în țara lor.
Avem în față un drum complicat, care va cere multă muncă și efort - și pe care suntem pregătiți să-l parcurgem, împreună, pentru a asigura cetățenilor un viitor mai bun. Moldova are viitor, în Uniunea Europeană!

Briefing de presă susținut de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, ca urmare a deciziei Consiliului European de a acorda Republicii Moldova statutul de țară candidată la aderare la Uniunea Europeană
https://www.privesc.eu/Arhiva/99787/Briefing-de-presa-sustinut-de-Presedintele-Republicii-Moldova--Maia-Sandu--ca-urmare-a-deciziei-Consiliului-European-de-a-acorda-Republicii-Moldova-st

𝐑𝐞𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐚 - 𝐭̦𝐚𝐫𝐚̆ 𝐜𝐚𝐧𝐝𝐢𝐝𝐚𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐝𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐚 𝐔𝐧𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧𝐚̆ :𝐌𝐞𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐢𝐦-𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐞𝐢, 𝐍𝐚𝐭𝐚𝐥𝐢𝐚 𝐆𝐚𝐯𝐫𝐢𝐥𝐢𝐭̦𝐚

Nicu Popescu: Mulțumim, Europa!
Decizia istorică adoptată de către toți cei 27 de lideri europeni în cadrul Consiliului Uniunii Europene deschide o nouă filă în istoria modernă a țării noastre. Începând de azi devenim oficial candidați pentru aderarea la Uniunea Europeană.

 
Mai mult

23 iunie 2022

PE solicită acordarea fără întârziere a statutului de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova

Liderii UE trebuie să își asume responsabilitatea istorică și să transmită un semnal politic clar Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, confirmând perspectiva lor europeană.

Cu 529 voturi pentru, 45 împotrivă și 14 abțineri, Parlamentul a adoptat joi o rezoluție prin care invită șefii de stat sau de guvern – care se reunesc astăzi și mâine – să acorde „fără întârziere” statutul de țară candidată la UE Ucrainei și Republicii Moldova. Consiliul ar trebui să facă același lucru cu Georgia „de îndată ce guvernul său a obținut rezultate” în ceea ce privește prioritățile indicate de Comisia Europeană.

În contextul războiului brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, o asemenea decizie fi echivalentă cu demonstrarea rolului de lider, a hotărârii și a viziunii UE, potrivit eurodeputaților. Aceștia insistă asupra faptului că nu există o „procedură accelerată” pentru aderarea la UE și că aderarea rămâne un proces structurat și bazat pe merite, care necesită îndeplinirea criteriilor de aderare la UE și depinde de punerea în aplicare efectivă a reformelor.




23 iunie 2022


BERD acordă Republicii Moldova un împrumut de 300 de milioane de euro pentru sporirea securității energetice 

prin achiziționarea de rezerve strategice de gaze naturale care să completeze rezervele actuale furnizate de Rusia prin Ucraina.

Împrumutul va finanța până la o cincime din importurile de gaze planificate de Republica Moldova pentru 2022, care sunt vulnerabile la o eventuală întrerupere ca urmare a războiului din Ucraina. În prezent, toate aceste importuri provin de la compania rusă Gazprom, în baza unui contract care expiră în 2026.

Împrumutul, acordat în baza Cadrului pentru reziliență și mijloace de trai al Băncii, în valoare de 2 miliarde de euro, care sprijină Ucraina și țările vecine afectate, va fi împărțit în două tranșe. O tranșă de urgență de 200 de milioane de euro va fi utilizată în caz de întrerupere a aprovizionării, în timp ce o altă tranșă de 100 de milioane de euro va fi utilizată pentru a crea o rezervă strategică de gaz care va fi stocată în România sau în Ucraina pentru a evita creșterea sezonieră a prețurilor și pentru a îmbunătăți securitatea energetică.



17 iuinie 2022

Comisia Europeana recomandă ca Moldovei să i se ofere perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene.


Astăzi, ca răspuns la invitația Consiliului, Comisia Europeană și-a prezentat avizele privind cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Georgia și Republica Moldova. Avizele de astăzi se bazează pe evaluarea Comisiei din perspectiva celor trei seturi de criterii de aderare la UE convenite de Consiliul European: criteriile politice, criteriile economice și capacitatea fiecărei țări de a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de membru al UE (acquis-ul UE). Avizele țin cont, de asemenea, de eforturile depuse de Ucraina, Moldova și Georgia pentru respectarea obligațiilor care le revin în temeiul acordurilor de asociere, inclusiv pentru implementarea zonelor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, care acoperă părți semnificative din acquis-ul UE.

MOLDOVA

În ceea ce privește Moldova, Comisia Europeană concluzionează că: aceasta are o bază solidă pentru a atinge stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților; politicile macroeconomice sunt suficient de solide și s-au înregistrat progrese în ceea ce privește consolidarea sectorului financiar și a mediului de afaceri, dar mai trebuie întreprinse reforme economice esențiale; țara a stabilit o bază solidă pentru continuarea alinierii la acquis-ul UE.

Pe această bază, Comisia recomandă ca Moldovei să i se ofere perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene. Ar trebui să i se acorde statutul de țară candidată plecând de la premisa că trebuie luate măsuri în mai multe domenii.

Etapele următoare

Pe baza avizelor Comisiei Europene, statele membre ale UE vor trebui să decidă în unanimitate cu privire la etapele următoare.
Cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Georgia și Moldova vor fi discutate în cadrul următorului Consiliu European din 23 și 24 iunie, ținându-se cont de avizele Comisiei. Între timp, UE își menține angajamentul de a continua să consolideze legăturile și să aprofundeze relațiile de parteneriat pentru a sprijini Ucraina, Moldova și Georgia, în concordanță cu acordurile noastre de asociere și zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare.


9 iunie 2022

Mai multe produse agricole moldovenești vor ajunge pe piețele europene fără taxe vamale

În curând, pe piețele europene urmează să ajungă fără taxe vamale mai multe prune, struguri și alte produse agricole moldovenești. Comisia Europeană a propus astăzi un regulament care să permită îmbunătățirea temporară a accesului pe piață pentru restul de șapte produse din Republica Moldova care sunt încă supuse cotelor tarifare la intrarea în UE. Aceasta este o ilustrare a solidarității UE, menită să ajute Republica Moldova să facă față pierderii principalelor sale piețe și centre de tranzit pentru aceste produse agricole cheie, ca urmare a războiului de agresiune nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei.


Practic, toate produsele moldovenești pot intra deja în UE fără taxe vamale, în cadrul Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător UE-Moldova (DCFTA).

Măsurile propuse vizează celelalte șapte produse, pentru care exporturile din Moldova în UE nu sunt încă pe deplin liberalizate: prune, struguri de masă, mere, roșii, usturoi, cireșe și suc de struguri. Regulamentul prevede mai mult decât dublarea cantității acestor produse pe durata unui an, care pot fi importate fără taxe vamale din Moldova în UE. Volumele potențiale de importuri scutite de taxele vamale vor fi acum în valoare de aproximativ 55 de milioane de euro, dintre care aproximativ 10 milioane de euro pentru prune și 27 de milioane de euro pentru struguri de masă.

Liberalizarea suplimentară a importurilor în UE va ajuta producătorii și exportatorii din Moldova să depășească pierderile de piață, pe care le-au suferit ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Împreună cu accesul sporit la transportul rutier în UE (în prezent în curs de negociere între Republica Moldova și UE), liberalizarea ar trebui să faciliteze considerabil exportul de produse moldovenești către și prin UE. De asemenea, suntem deschiși să discutăm despre o liberalizare reciprocă suplimentară, care ar face ca UE și Moldova să facă încă un pas în direcția liberalizării depline a comerțului.


Comisia Europeană a salutat progresele înregistrate în integrarea Republicii Moldova și a Ucrainei pe piața europeană a energiei electrice. Acest proces a fost confirmat la 9 iunie, de Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport de Energie Electrică (ENTSO-E).

În urma sincronizării de urgență a acestor două rețele la 16 martie, care a asigurat securitatea aprovizionării pentru cele două sisteme energetice interconectate, OTS din Europa continentală au convenit acum asupra etapelor de deschidere a comerțului cu energie electrică cu Ucraina. Acest proces asigură în același timp securitatea energetică a regiunii. OST ucrainean Ukrenergo și OST din Europa Continentală vor colabora pentru a pune în aplicare aceste condiții. Ukrenergo a devenit, de asemenea, membru observator în cadrul ENTSO-E.

„Procesul va fi gradual și se va desfășura în condiții clare, convenite cu partenerii noștri ucraineni, astfel încât securitatea energetică a regiunii să fie asigurată”, a declarat Comisarul UE pentru Energie, Kadri Simson. „Acesta este un alt semn tangibil al solidarității noastre cu Ucraina și un nou pas important în perspectiva pe termen lung în vederea realizării unei sincronizări complete, a reformelor pieței și a integrării pieței între UE și Ucraina.”





8 iunie 2022

Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu in vizită de lucru la Bruxelles


În contextul vizitei sale de lucru la Bruxelles, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu a desfășurat o serie de întrevederi cu înalți oficiali și diplomați în vederea promovării perspectivei europene a țării noastre. Nicu Popescu a reiterat că Moldova este o țară cu o istorie și identitate europeană, vorbim una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, limba română, cetățenii noștri dovedindu-și atașamentul față de valorile europene.

„Obiectivul acestei vizite la Bruxelles este dublu: pe de o parte este un moment foarte important pentru promovarea perspectivei noastre europene.
Săptămâna viitoare Comisia Europeană va veni cu o Opinie prin care va recomanda statelor membre să întreprindă următorii pași în relația cu Republica Moldova în lumina răspunsurilor pe care le-am oferit în cadrul chestionarului.
Acum este un moment foarte important pentru a face tot posibilul să influențăm poziția statelor membre, a Comisiei Europene pentru ca în următoarele săptămâni Republica Moldova să avanseze în direcția aderării la UE.
Speranța noastră este să obținem o perspectivă clară de aderare la UE și să avansăm treptat spre statutul de candidat la aderare...
din Declarația ministrului Nicu Popescu după încheierea programului de lucru la Bruxelles:
https://mfa.gov.md/ro/content/declaratia-ministrului-nicu-popescu-dupa-incheierea-programului-de-lucru-la-bruxelles


2 iunie 2022


Mandatul Misiunii Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM) a fost consolidat prin acordarea de competențe executive EUBAM.


Acest lucru va permite experților EUBAM să participe direct la controlul frontierelor și va complementa echipele de gestionare a frontierelor ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX). Astfel, Comisia Europeană pune un sprijin suplimentar la dispoziția polițiștilor de frontieră din Republica Moldova.

Comisarul pentru Vecinătate și Negocieri de Extindere, Olivér Várhelyi, a declarat: “Uniunea Europeană este alături de Ucraina și ne intensificăm sprijinul pentru a ajuta Moldova să rezolve situația de la frontierele sale. EUBAM și Frontex vor colabora pentru a ajuta Moldova să gestioneze eficient afluxul de la frontierele sale cu Ucraina, menținând în același timp un nivel înalt de securitate”.

De la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, EUBAM și-a reorientat acțiunile pentru a ajuta la gestionarea afluxului de refugiați în Moldova, în special redistribuind personalul său la ce mai aglomerate puncte de trecere a frontierei.

Pentru a contribui la soluționarea a fluxurilor de refugiați, sprijinul extins în valoare de 15 milioane de euro pentru EUBAM va permite recrutarea de personal suplimentar și va oferi echipamente, precum și instruire polițiștilor de frontieră proaspăt angajați din Republica Moldova.

În plus, UE a lansat o nouă acțiune în valoare de 15 milioane de euro pentru a sprijini procedurile din prima linie de control și tranzitul eficient și demn al cetățenilor afectați din Parteneriatul Estic, precum și întoarcerea voluntară, în condiții sigure și demne, ale resortisanților vulnerabili din țări terțe în țările lor de origine.

Fonduri suplimentare ar putea fi prevăzute pentru a spori sprijinul direct la gestionarea frontierelor în punctele cheie de trecere a frontierei de la frontiera moldo-ucraineană.

Mai mult

2 iunie 2022

Lansarea noului program comun UE-PNUD „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”

Reducerea impactului crizei și atenuarea poverii sărăciei energetice sunt unele din obiectivele cheie ale unui noi program ambițios în valoare de 10 milioane de euro, finanțat de Uniunea Europeană ca sprijin nerambursabil și implementat de PNUD Moldova. Acesta a fost lansat astăzi, 2 iunie 2022, la Chișinău, în contextul Săptămânii Verzi Europene, 30 mai – 5 iunie.

Noul program, intitulat „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, va fortifica capacitatea Guvernului și a sectorului energetic de revizuire și îmbunătățire a proceselor de bază și mecanismelor de coordonare. Măsurile sunt esențiale pentru sprijinul eforturilor Republicii Moldova de a implementa reformele cheie în sectorul energetic, precum și pentru a consolida capacitatea instituțională de reacție la criza energetică actuală și la cele potențiale.

Programul va contribui la agrearea unei definiții standard a sărăciei energetice pentru a elabora mecanismele necesare de atenuare a poverii energetice cu care se confruntă grupurile vulnerabile din Republica Moldova.

Detalii https://www.undp.org



17 - 19 mai 2022

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, efectuează  o vizită de lucru la Bruxelles



Președinta Moldovei, Maia Sandu, s-a adresat Parlamentului European  cu privire la războiul din Ucraina și impactul acestuia asupra țării sale, care joacă un rol important în adăpostirea refugiaților ucraineni.

VIDEO

Discursul Președintei Maia Sandu în plenul Parlamentului European

Conferință de presă comună cu Roberta Metsola, Președinta Legislativului UE.

Declarația de presă a Președintei Maia Sandu după discursul din plenul Parlamentului European

întrevederi cu oficiali ai instituțiilor UE

întrevedere cu Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene.

întrevedere cu David McAllister, președintele Comitetului pentru Afaceri Externe al Parlamentului European

întrevedere cu  Oliver Varhelyi, Comisarul European pentru Extindere și Vecinătate

întrevedere cu Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate

întrevedere cu Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European


intrevedere cu Charles Michel, Președintele Consiliului European
https://presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/presedinta-maia-sandu-a-discutat-la-bruxelles-cu-charles-michel-presedintele-consiliului-european

Oficialii au abordat evoluția riscurilor de securitate din regiune, Președinta Maia Sandu mulțumind pentru sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru gestionarea fluxului de refugiați și pentru depășirea consecințelor economice și sociale nefaste ale războiului. În context, interlocutorii au menționat vizita pe care Charles Michel a efectuat-o recent țara noastră, în semn de solidaritate cu eforturile umanitare ale cetățenilor și autorităților Republicii Moldova în contextul războiului din Ucraina.

S-a discutat, de asemenea, despre agenda de integrare europeană a Republicii Moldova. „Acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin pentru programul de reformare a țării noastre după model european”, a spus pe finalul întrevederii Președinta Maia Sandu.

întrevedere cu reprezentanții mai multor grupuri politice din Parlamentul European
https://presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/presedinta-maia-sandu-s-a-intlnit-cu-reprezentantii-mai-multor-grupuri-politice-din-parlamentul-european

12.05.2022

Republica Moldova a transmis cea de-a doua parte a chestionarului Comisiei Europene pentru obținerea statutului de țară candidat pentru aderare la Uniunea Europeană

Prim-ministra Natalia Gavrilița înmânat Ambasadorului UE la Chișinău, Janis Mazeiks, cea de-a doua parte a chestionarului Comisiei Europene pentru obținerea statutului de țară candidat pentru aderare la Uniunea Europeană.
 
Sunt 33 de capitole și peste 1800 de întrebări la care s-a muncit colectiv pentru a aduce Europa la noi acasă. Le mulțumesc încă o dată tuturor celor care au contribuit la formularea răspunsurilor, pentru efortul depus și dedicație.


„Prin transmiterea celei de-a doua părți a chestionarului Comisiei Europene pentru obținerea statutului de țară candidat pentru aderare la UE am încheiat cel de-al treilea pas din lista noastră de 10 pași până la aderare.

Împreună, prin dedicare, responsabilitate, efort conjugat și agenda ambițioasă de reforme vom aduce țara noastră mai aproape de UE.

Răspunsurile la cele 1822 de întrebări din partea a doua a chestionarului, structurate în 33 de capitole pe 2800 de pagini de răspunsuri care se referă la aquis-ul comunitar au fost scrise de o echipă dedicată de funcționari din cadrul ministerelor și agențiilor de stat, reprezentanți ai societății civile, membrii din diasporă și prietenii țării noastre din Uniunea Europeană.

Este cel mai complex exercițiu birocratic realizat în timp record, ocazie cu care exprim profunda gratitudine pentru fiecare persoană implicată./ din Declarația ministrului Nicu Popescu



12.05.2022

Vizita Comisarului european pentru Afaceri Interne, Ilva Johansson

întrevederea cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu,  Oficialele au vorbit despre situația de securitate din regiune, creată ca urmare a agresiunii militare ruse în Ucraina, și despre valul de refugiați generat de acest război. Șefa statului a menționat că pentru Republica Moldova este important să-i ajute, în continuare, pe toți cei care au nevoie de adăpost. La rândul său, Comisarul Ilva Johansson a spus că solidaritatea cetățenilor moldoveni în această situație a fost una fără precedent și ei merită toată aprecierea.

Discuțiile s-au referit și la efortul autorităților țării de a face față noilor provocări - acțiunile de consolidare a frontierei, majorarea numărului de polițiști de frontieră și de polițiști implicați în asigurarea ordinii publice, mobilizarea instituțiilor pentru a asigura condiții optime pentru refugiați. În context, Președinta Maia Sandu a mulțumit UE pentru detașarea rapidă în Moldova a ofițerilor FRONTEX și a altor experți care lucrează împreună cu poliția de frontieră, pentru asistența oferită de EUBAM refugiaților și pentru măsurile de relocare a acestora în țările 


întrevederea cu Prim-ministra Natalia Gavrilița

Oficialele au discutat și despre impactul războiului asupra comerțului Republicii Moldova. Închiderea portului de la Odesa și necesitatea de a reorienta traseele comerciale au afectat lanțurile valorice, ceea ce a condus la creșterea prețurilor. În context, prim-ministra a solicitat asistență din partea Uniunii Europene în procesele de fluidizare a traficului la frontiere și liberalizare a transportului internațional de mărfuri, dar și includerea Moldovei în cadrul mecanismelor europene de procurări.

La rândul său, Ylva Johansson le-a mulţumit autorităţilor de la Chișinău pentru modul în care au venit în ajutorul refugiaţilor din Ucraina și a apreciat solidaritatea demonstrată de cetățenii Republicii Moldova. „Vom continua să susținem acţiunile umanitare ale Republicii Moldova și să vă sprijinim cu fonduri și alte resurse. De asemenea, suntem dispuși să oferim asistența necesară în domeniul securității cibernetice”, a accentuat Comisarul UE

https://gov.md/ro/content/prim-ministra-natalia-gavrilita-discutii-cu-ylva-johansson-comisarul-ue-pentru-afaceri

05.05.2022

Intr-o rezoluție Parlamentul salută cererea Moldovei de aderare la UE, afirmând că țara se află pe calea cea bună în ceea ce privește adoptarea reformelor esențiale.


Textul afirmă că Republica Moldova a fost afectată în mod disproporționat de războiul rusesc din Ucraina vecină. Acest lucru se datorează în principal sosirii a peste 450.000 de refugiați ucraineni de la începutul invaziei – dintre care aproape 100.000 rămân în Republica Moldova – dar și din cauza diminuării schimburilor comerciale și a creșterii prețurilor la energie și transport.


În acest scop, eurodeputații solicită UE să ofere mai mult sprijin țării, și anume prin intermediul unei noi asistențe macrofinanciare, al unor măsuri suplimentare de liberalizare a transporturilor și a comerțului și al unui sprijin continuu pentru gestionarea refugiaților și în scopuri umanitare.



TEXTUL Rezolutiei


Viceprim-ministrului, ministrului afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu în contextul adoptării Rezoluției prin care Parlamentul European solicită Consiliului European și Comisiei Europene să acorde Republicii Moldova statutul de stat candidat la UE a declarat:

„Rezoluția din cadrul Parlamentului European este încă un pas convingător de susținere politică din partea prietenilor noștri europeni.

Demonstrăm prin fapte că suntem o guvernare care adoptă reforme orientate spre europenizarea țării, îmbunătățirea vieții cetățenilor și aducerea Republicii Moldova mai aproape de standardele europene. Proiectul european înseamnă pentru noi și transformarea instituțiilor și consolidarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului.

Muncim cu seriozitate la completarea celei de-a doua părți a Chestionarului și le vom demonstra partenerilor europeni că țara noastră respectă criteriile de la Copenhaga, o cerință obligatorie în procesul de aderare, inclusiv prin realizarea deplină a prevederilor Acordului de Asociere.



05.05.2022


UE  va acorda încă 52 de milioane EUR pentru a sprijini reziliența, redresarea și reformele pe termen lung în Republica Moldova


Uniunea Europeană va mobiliza o sumă suplimentară de 52 de milioane EUR pentru Republica Moldova, destinată promovării rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări, în special prin punerea în aplicare a inițiativelor emblematice prevăzute în Planul economic și de investiții al Uniunii pentru partenerii săi estici. Finanțarea va sprijini și punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova.

Olivér Várhelyi, comisarul pentru vecinătate și extindere, a declarat: „UE continuă să colaboreze cu partenerii săi din Republica Moldova pentru a pune în aplicare reforme de lungă durată în beneficiul cetățenilor. Ultimii ani au fost extrem de dificili, resimțindu-se pe deplin efectele pandemiei de COVID-19, ale crizei gazelor și, în prezent, ale războiului Rusiei din Ucraina. Răspunsul poporului moldovenesc la criza refugiaților a fost exemplar. UE a mobilizat rapid sprijin pentru a ajuta Republica Moldova să se ocupe de refugiații ucraineni. De asemenea, suntem hotărâți să accelerăm punerea în practică a Planului economic și de investiții, pentru a asigura redresarea pe termen lung și consolidarea rezilienței acestei țări.”

Asistența financiară nou acordată urmărește să sprijine Republica Moldova în dezvoltarea sa socioeconomică durabilă, rezilientă și favorabilă incluziunii.

Două acțiuni vor fi finanțate prin programul anual de sprijin pentru 2021:

EU4Reforms: prin această acțiune se va sprijini Republica Moldova în punerea în aplicare a reformelor legate de Acordul de asociere UE-Moldova și de zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare. Promovarea eforturilor de reformă din Republica Moldova, în special în domeniul bunei guvernanțe, este esențială pentru ca țara să devină un loc atractiv pentru investiții și afaceri. Sprijinul pentru eforturile de comunicare strategică din Republica Moldova va contribui în special la combaterea dezinformării.
EU4Recovery and Resilience: prin această acțiune se va contribui la o dezvoltare economică rezilientă, durabilă și favorabilă incluziunii în Republica Moldova, inclusiv prin sprijinirea IMM-urilor, îmbunătățirea climatului de afaceri datorită facilitării comerțului și îmbunătățirii capacității de inserție profesională. Se va sprijini, de asemenea, o agendă verde transformatoare pentru Republica Moldova în vederea realizării unei dezvoltări economice durabile.

Context

Acest sprijin suplimentar se adaugă sprijinului actual pe care UE l-a acordat Moldovei în contextul crizei, și anume:53 de milioane EUR ca sprijin bugetar;
  • 150 de milioane EUR în cadrul Programului de asistență macrofinanciară, ce urmează să fie plătite în lunile următoare;
  • 13 milioane EUR sub formă de asistență umanitară;
  • 15 milioane EUR pentru a sprijini procesarea în condiții demne și eficiente a cererilor refugiaților, precum și tranzitul și repatrierea în condiții de siguranță a resortisanților țărilor terțe;
  • 15 milioane EUR pentru a sprijini Misiunea UE de asistență la frontieră (EUBAM), care și-a redirecționat recent activitățile pentru a asista polițiștii de frontieră moldoveni în gestionarea sosirii refugiaților. Misiunea va colabora strâns cu Frontex, care își intensifică prezența în această țară, în urma Acordului privind statutul cooperării în materie de gestionare a frontierelor, semnat la 17 martie 2022 de către UE și autoritățile moldovene.

Pe lângă gestionarea crizei, UE continuă să sprijine recuperarea și reziliența pe termen lung a acestei țări, în special prin intermediul Planului economic și de investiții din cadrul Parteneriatului estic, care vizează să mobilizeze aproximativ 3,4 miliarde EUR sub formă de investiții publice și private pentru cinci direcții emblematice în Republica Moldova: sprijin pentru IMM-uri, facilitarea comerțului, eficiența energetică, conectivitate și dezvoltarea capitalului uman. La 31 martie, în cadrul Planului economic și de investiții, Banca Europeană de Investiții și Republica Moldova au convenit asupra unui împrumut de 150 de milioane EUR pentru conectarea țării la rețeaua transeuropeană centrală (rețeaua TEN-T).
https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/news/eu-announces-additional-eu52-million-support-long-term-resilience-recovery-and-reforms-republic-2022-05-05_en

Pentru informații suplimentare
Pagina web dedicată Republicii Moldova
Fișă informativă privind solidaritatea UE cu Republica Moldova
Infografic privind relațiile dintre UE și Republica Moldova

04.05.2022

Președintele Consiliului European, Charles Michel, în vizită oficială în Republica  Moldova

Situația din regiune și consecințele economice, sociale și umanitare ale războiului din Ucraina pentru Moldova au fost discutate de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu si Președintele Consiliului European, Charles Michel.

Președintele Michel a mulțumit cetățenilor țării noastre pentru generozitatea manifestată față de refugiații din Ucraina și a dat asigurări că UE va fi în continuare alături de Republica Moldova.

Discuțiile au vizat și subiecte referitoare la cooperarea în domeniul securității și al controlului la frontieră.

„Pentru a reduce efectele negative ale războiului asupra economiei, avem nevoie de o mai mare deschidere a pieței europene pentru produsele moldovenești și de permise pentru traversarea teritoriului UE pentru transportatorii noștri de mărfuri. Apreciem asistența multidimensională a Uniunii Europene, în special în această perioadă dificilă, și vom continua să muncim pentru ca, într-o bună zi, să intrăm în marea familie europeană, spre binele tuturor cetățenilor țării noastre”, a menționat șefa statului.
https://presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/sefa-statului-a-discutat-cu-presedintele-consiliului-european-charles-michel-vom-continua-sa-muncim-pentru-ca-intr-o-buna-zi-sa-intram-in-marea-familie-europeana

VIDEO



Remarks by President Charles Michel at the press conference with President Maia Sandu in Chisinau



Declarația Președintei Maia Sandu după întrevederea cu Charles Michel, Președintele Consiliului European

Ultimele evoluții în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, dar și aspectele privind starea de securitate din regiune au fost discutate astăzi, în cadrul întrevederii prim-ministrei Natalia Gavrilița cu președintele Consiliului European, Charles Michel.

Prim-ministra a menționat că în contextul cererii de aderare la UE, este în plina desfășurare procesul de completare a Chestionarului UE : „Suntem determinați să continuăm cu fermitate parcursul nostru spre integrarea europeană. O echipă mare de oameni din autoritățile publice și societatea civilă - toți lucrează cu dedicație la completarea chestionarului și asta vorbește, încă o dată despre puterea noastră de mobilizare, dar și despre dorința incontestabilă de a fi parte a lumii libere și a tot ceea ce reprezintă valori europene. Vom continua să muncim cu determinare, deși știm că e un drum lung de parcurs și e un proces de durată.”
https://gov.md/ro/content/natalia-gavrilita-la-intrevederea-cu-presedintele-consiliului-european-charles-michel-suntem
 


02.05.2022

Un nou sprijin acordat Republicii Moldova în domeniile securității cibernetice, combaterii dezinformării și consolidării coeziunii sociale


O nouă măsură de răspuns la criză, în valoare de 8 milioane de euro, a fost adoptată astăzi pentru a consolida rezistența Republicii Moldova la situația de criză rezultată din războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Activitățile sprijină eforturile naționale de creștere a securității cibernetice și a informațiilor din țară prin crearea unei infrastructuri robuste de securitate cibernetică.

În a doua componentă, acțiunile consolidează rezistența Republicii Moldova împotriva dezinformării prin acordarea de sprijin mass-mediei independente și Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova, precum și prin stimularea răspunsurilor directe la dezinformare.

A treia componentă oferă asistență autorităților guvernamentale pentru a asigura găzduirea incluzivă a refugiaților din Ucraina, cu un accent special pe consolidarea rezilienței comunităților gazdă și a autorităților relevante pentru a atenua deteriorarea accesului la serviciile de bază legate de fluxul de refugiați. Această componentă este pusă în aplicare în strânsă coordonare cu asistența umanitară și de cooperare pentru dezvoltare planificată.

https://ec.europa.eu/fpi/new-support-republic-moldova-cyber-security-addressing-disinformation-and-social-cohesion-2022-05-02_en


29.04.2022

Moldova: Declarația Înaltului Reprezentant Josep Borrell cu privire la recentele incidente de securitate din regiunea transnistreană

Incidentele semnalate în regiunea transnistreană a Republicii Moldova care au avut loc în ultimele zile sunt în detrimentul securității și stabilității Republicii Moldova. Uniunea Europeană face apel la actorii responsabili să evite destabilizarea situației. Salutăm cu tărie reacțiile reținute din partea autorităților Republicii Moldova, care ajută la menținerea calmului în țară.

UE este solidară cu Republica Moldova și își reiterează sprijinul ferm față de suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional și cu un statut special pentru regiunea transnistreană.

În scopul sprijinirii Republicii Moldova în abordarea impactului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, UE oferă un ajutor cuprinzător pentru a face față provocărilor imediate ale fluxului de refugiați și și-a intensificat sprijinul pe termen mediu pentru a întări reziliența generală a Moldovei.



28.04.2022

8 ani de la liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii R.Moldova

Peste 2,4 milioane de moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize. Astăzi, 28 aprilie 2022, se împlinesc opt ani de la abolirea regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetăţenilor Republicii Moldova, deţinători de paşapoarte biometrice, în statele membre ale Uniunii Europene, precum și în statele non-membre, dar care fac parte din spațiul Schengen.

 Decizia cu privire la eliminarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE la 8 aprilie 2014 şi a intrat în vigoare la 28 aprilie 2014.
Liberalizarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova este prevăzută de Regulamentul UE nr. 539/2001 privind lista ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sânt exoneraţi de această obligaţie.

https://www.border.gov.md/opt-ani-de-la-liberalizarea-regimului-de-vize-pentru-cetatenii-rmoldova

(VIDEO) Cum văd rezultatele și oportunitățile oferite deregimul liberalizat de vize Ambasadorul UE Jānis Mažeiks și ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova Nicu Popescu aflați într-un interviu cu înalții oficial
https://youtu.be/NXHsA3fZWWw


Veiz
https://cpescmd2.blogspot.com/2018/05/bv-llibera-circulatie-in-spatiul.html

22.04.2022

Ceremonia de transmitere a chestionarului completat de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova

Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu "După doar 11 zile, printr-un efort interinstituțional fără precedent am reușit să completăm cea de-a treia etapă din parcursul nostru de 10 pași pentru aderarea la Uniunea Europeană: transmiterea răspunsurilor primei părți a Chestionarului referitor la cererea de aderare la Uniunea Europeană...

..Munca noastră nu se încheie aici, deja lucrăm la completarea celei de-a doua părți a Chestionarului care se referă la aquis-ul comunitar. Cooperăm strâns cu reprezentanții Comisiei Europene, cu președinția franceză în exercițiu, cu statele membre și suntem gata să depunem eforturile pentru a îndeplini condițiile necesare pentru integrarea în familia europeană.."

"...Uniunea Europeană este, în primul rând, un proiect al păcii. Uniunea Europeană este un proiect al bunăstării, al democrației, al prosperității. Republica Moldova este o țară mică și vulnerabilă. Republica Moldova va fi în siguranță în familia Uniunii Europene. În această familie putem să oferim cetățenilor noștri mai multă siguranță. În această familie putem să le oferim cetățenilor noștri democrație consolidată, oportunități economice și bunăstare.
Știm de unde pornim, știm ce avem de făcut și știm că trebuie să facem un efort enorm, dar real pentru ca să ajungem acolo...." Din Mesajul Președintei Maia Sandu la ceremonia de transmitere a chestionarului completat de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova


...Depunerea răspunsurilor la chestionar este primul pas dintr-un proces lung. Republica Moldova a primit cea de-a doua parte a chestionarului, care este și mai complexă, deoarece acoperă întregul acquis comunitar al UE.
Așteptăm cu nerăbdare să primim răspunsuri la aceste întrebări, deoarece vor fi necesare pentru formularea avizului Comisiei în lumina criteriilor de aderare, așa cum a solicitat Consiliul European.
Informațiile furnizate de autoritățile moldovenești astăzi vor fi transmise colegilor mei de la Bruxelles, pentru a fi analizate de către Comisie și pentru a formula Avizul privind cererea de aderare depusă de către Republica Moldova.
din Discursul Ambasadorului UE la Chișinău cu ocazia ceremoniei de predare a chestionarului de aderare a Republicii Moldova la UE completat
https://www.eeas.europa.eu/delegations/moldova/speech-occasion-handover-ceremony-completed-eu-accession-questionnaire-republic_en?s=223&page_lang=ro

 VIDEO 

Mai mult

20.04.2022

Evenimentul de lansare a „Anului European al Tineretului în Republica Moldova”

La eveniment au participat Prim-ministra Natalia Gavrilița, reprezentanți ai Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, în frunte cu Ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mazeiks, ministrul Educației, Anatolie Topală și rectorul USM, Igor Șarov.

Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks a reiterat deschiderea Uniunii Europene în finanțarea programelor pentru susținerea tinerilor din Republica Moldova.

„Una dintre prioritățile care stau la baza cooperării Uniunii Europene cu partenerii săi din Vest este îmbunătățirea perspectivelor pentru tânăra generație. Împreună cu Republica Moldova, UE își propune să creeze oportunități pentru tineri de a studia, munci și participa pe deplin în viața socială , oferindu-le șansa de a-și împlini în întregime potențialul”, a declarat Ambasadorul UE Mazeiks în cadrul evenimentului.


„Anul european al Tineretului” a fost lansat la decizia Parlamentului European. Astfel, pe tot parcursul anului 2022, în spațiul UE, vor fi organizate conferințe, evenimente, precum și campanii de informare și de promovare a tinerilor prin intermediul programelor Erasmus+, „Europa creativă”, Inițiativa DiscoverEU ș.a.

(VIDEO) Evenimentul de lansare „Fă-ți auzită vocea!” organizat în contextul „Anului european al tineretului în Republica Moldova”


Mai mult
https://cpescmd2.blogspot.com/2021/10/2022-anul-european-al-tineretului.html

12.04.2022

UE se desfășoară și o operațiune umanitară în Republica Moldova prin intermediul Capacității europene de răspuns umanitar (EHRC) pentru a consolida răspunsul de urgență al UE

Operațiunea constă în amenajarea unui depozit la Chișinău pentru partenerii umanitari și în livrarea a peste 1.200 de corturi deținute de UE și a 4.000 de pături pentru persoanele strămutate din cauza conflictului. Aceste livrări ajung în Republica Moldova datorită punerii în aplicare a trei operațiuni de transport umanitar aerian al UE care transportă încărcătura umanitară. Depozitarea și desfășurarea de provizii umanitare sunt finanțate integral de către UE.

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat: „În contextul în care agresiunea militară rusă asupra Ucrainei se desfășoară într-un mod devastator de brutal, nevoile umanitare ale civililor afectați cresc exponențial. Pentru a putea oferi un colac de salvare tuturor celor aflați în nevoie, trebuie mobilizate toate capacitățile disponibile. Acesta este motivul pentru care, pe lângă finanțarea UE pentru partenerii umanitari de pe teren, le oferim acestora și sprijin operațional concret. Prin mobilizarea capacității europene de răspuns umanitar și prin operațiunea sa în Moldova, UE își reafirmă sprijinul și pentru țările care găzduiesc refugiați care fug de ororile acestui conflict.”

 Mai mult


11.04.2022

Republica Moldova a primit chestionarul Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE


Comisarul pentru vecinătate și extindere Olivér Várhelyi i-a înmânat viceprim-ministrului, ministrului afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu chestionarul Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE a Republicii Moldova. 

Răspunsurile care vor fi oferite întrebărilor din acest chestionar vor reprezenta radiografia situației de moment din țara noastră, arătând nivelul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană și, în același timp, vor evidenția domeniile unde sunt necesare eforturi suplimentare.

„Țara noastră își accelerează parcursul european. Am reiterat că suntem parte a Europei nu doar geografic, dar și prin identitatea pe care o purtăm, valorile pe care le împărtășim, prin limba română, limba oficială a UE pe care o vorbim și prin istoria comună pe care o avem.” – a spus vicepremierul Nicu Popescu.

Șeful diplomației Republicii Moldova a accentuat că din momentul recepționării chestionarului urmează o perioadă de muncă intensă, menționând că instituțiile statului sunt pregătite pentru a furniza informațiile necesare în cel mai scurt timp. Totodată, oficialul moldovean a comunicat despre implicarea în procesul de completare a chestionarului nu doar a autorităților, ci și a societății civile având în vedere faptul că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă un proiect de țară care vizează viitorul fiecărui cetățean.

Video https://newsroom.consilium.europa.eu/events/20220411-foreign-affairs-council-april-2022/134785-european-commissioner-varhelyi-meets-mfa-of-moldova-questionnaire-handover-20220411
Detalii  https://mfa.gov.md/ro/content/ministrul-nicu-popescu-receptionat-chestionarul-comisiei-europene-cu-privire-la-cererea-de


6-7.04.2022

Cea de-a 11 Reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană 

Principalul subiect de pe agenda reuniunii ține de provocările de securitate regională pentru Republica Moldova în contextul invaziei rusești în Ucraina și al crizei umanitare.
De asemenea, vor fi abordate asistența macrofinanciară a UE și implementarea Planului de redresare economică post-COVID-19 pentru Republica Moldova, dar și securitatea energetică în țara noastră în contextul situației din Ucraina.
Un alt subiect important din program este continuarea integrării europene a Republicii Moldova.
Totodată, urmează a fi prezentată o inițiativă privind aprofundarea cooperării parlamentare structurale pe teme de interes reciproc.

Reuniunea se va desfășura cu participarea Comisiei pentru Afaceri Externe (AFET) și a Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European.

Din Delegația Parlamentului Republicii Moldova vor face parte copreședintele Comitetului Parlamentar de Asociere RM–UE, vicespeakerul Mihail Popșoi; vicepreședinții Comitetului Doina Gherman, președinta Comisiei politică externă și integrare europeană, și Vasile Bolea, vicepreședintele Comisiei juridice, numiri și imunități; membrii Comitetului Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, și Dan Perciun, președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie.

În seara zilei de miercuri, 6 aprilie, cei doi copreședinți ai Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, Mihail Popșoi și Siegfried Mureșan, vor susține o conferință de presă.
Detalii
06.04.2022

Comisia Europeană solicită mandat din partea Consiliului  UE pentru negocierea unor acorduri de transport rutier cu Ucraina și Moldova

Într-o propunere trimisă astăzi Consiliului UE ,Comisia Europeana propune începerea negocierilor cu Ucraina și Moldova în vederea încheierii unor acorduri de transport rutier de mărfuri între UE și cele două țări. Având în vedere că rutele tradiționale de transport din regiune sunt în prezent închise, inițiativa urmărește să asigure lanțurile de aprovizionare, inclusiv securitatea alimentară, în urma agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei. Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: "Acordurile cu Ucraina și Moldova presupun liberalizarea parțială a transportului rutier pentru transportatorii din aceste țări. Acest lucru va permite Ucrainei să transfere mărfurile de export de pe rutele maritime - indisponibile în prezent din cauza blocării de către Rusia a porturilor ucrainene din Marea Neagră. Blocarea acestor porturi a afectat negativ și Moldova, care a pierdut rutele de transport prin Ucraina pentru propriile exporturi și a cărei economie a fost puternic afectată de războiul din Ucraina. Propunerea noastră va oferi o soluție imediată pentru economiile acestor două țări.”

Comisia propune o mai mare flexibilitate pentru transportul rutier de mărfuri, permițând transportatorilor ucraineni, moldoveni și din UE să tranziteze și să opereze pe teritoriile celorlalți. Propunerea include, de asemenea, clauze privind recunoașterea permiselor de conducere ucrainene și a certificatelor de competență profesională.




5.04.2022

Moldova: UE își intensifică sprijinul cu o sumă suplimentară de 53 de milioane EUR


Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a anunțat acordarea unei sume suplimentare de 53 de milioane EUR pentru a ajuta Republica Moldova să facă față repercusiunilor multiple ale agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Această sumă va fi acordată sub forma unui program de sprijin bugetar care urmează să fie furnizat cât mai rapid posibil.

Anunțul a fost făcut în cadrul Conferinței ministeriale de la Berlin de lansare a Platformei de sprijin pentru Moldova. Instituită de Germania, Franța și România, platforma reunește statele membre ale UE, țările G7, partenerii internaționali și țările care împărtășesc aceeași viziune pentru a mobiliza un sprijin internațional imediat și concret pentru a ajuta Moldova să facă față situației actuale.

Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a declarat: „UE este alături de Moldova în aceste vremuri dificile. Așa cum demonstrează pachetul nostru suplimentar, continuăm să oferim sprijin pentru a ajuta țara să facă față atât impactului grav al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cât și al actualei crize provocate de pandemia de COVID-19 și al crizei energetice. Solidaritatea europeană cu Moldova este mai puternică decât oricând.”

Acest sprijin bugetar în valoare de 53 de milioane EUR vine în completarea asistenței de urgență deja acordate de UE Moldovei, care include:
150 de milioane EUR reprezentând Programul de asistență macrofinanciară care urmează să fie plătit în lunile următoare.
8 milioane EUR sub formă de asistență umanitară, pentru a furniza sprijin de urgență la punctele de trecere a frontierei, în punctele de tranzit și la centrele de primire, precum și pentru a asigura condiții de viață de bază refugiaților strămutați în prezent în Moldova.
15 milioane EUR pentru a sprijini atât prelucrarea cu demnitate și eficiență a cererilor pentru refugiați, cât și tranzitul și repatrierea în condiții de siguranță ale cetățenilor țărilor terțe, în strânsă colaborare cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).
15 milioane EUR pentru a sprijini misiunea de asistență la frontieră a UE (EUBAM). Misiunea și-a redirecționat recent activitățile pentru a asista polițiștii de frontieră moldoveni să gestioneze sosirea refugiaților. Misiunea va colabora strâns cu Frontex, care își intensifică desfășurarea în țară, în urma Acordului privind statutul referitor la cooperarea Frontex în materie de gestionare a frontierelor, semnat la 17 martie 2022 de către UE și autoritățile moldovene.
Prin intermediul mecanismului de protecție civilă, 18 țări (17 state membre plus Norvegia) au oferit cantități mari de articole pentru adăposturi, aprovizionare cu energie și asistență medicală. Și Comisia a mobilizat echipamente medicale din stocurile medicale ale rescEU aflate în Ungaria și în Țările de Jos.
Pe lângă gestionarea crizei, UE continuă să sprijine recuperarea pe termen lung și reziliența Moldovei, în special prin intermediul planului economic și de investiții din cadrul Parteneriatului estic, care vizează să mobilizeze aproximativ 3,4 miliarde EUR sub formă de investiții publice și private pentru cinci direcții emblematice: sprijin pentru IMM-uri, facilitarea comerțului, eficiența energetică, conectivitate și dezvoltarea capitalului uman. Săptămâna trecută, Banca Europeană de Investiții și Moldova au convenit asupra unui împrumut în valoare de 150 de milioane EUR pentru conectarea Moldovei la rețeaua TEN-T.

Mai mult  https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_22_2272

Solidaritatea UE cu Republica Moldova


04.04.2022 


Consiliul UE  adoptă o asistență în valoare de 150 de milioane EUR pentru Republica Moldova

UE va furniza o operațiune de asistență macrofinanciară în valoare de 150 de milioane EUR sub formă de împrumuturi și granturi în beneficiul Republicii Moldova. Asistența va contribui la consolidarea rezilienței Republicii Moldova în contextul geopolitic actual și la acoperirea nevoilor Republicii Moldova legate de balanța de plăți, astfel cum au fost identificate în programul Fondului Monetar Internațional (FMI). UE intenționează să sprijine agenda de reforme și stabilizare economică a Republicii Moldova.

Asistența financiară adoptată astăzi va ajuta Republica Moldova să acopere, în perioada 2022-2024, o parte din nevoile sale reziduale de finanțare externă, care sunt estimate la 480 de milioane USD. Aceasta se înscrie în contextul noului program FMI pentru perioada 2021-2025.

Se preconizează că plata va avea loc în trei tranșe, care urmează să fie deblocate în perioada 2022-2024. Din suma totală, până la 120 de milioane EUR se acordă sub formă de împrumuturi pe termen mediu și lung în condiții de finanțare favorabile și până la 30 de milioane EUR sub formă de granturi.
Etapele următoare

Decizia  va intra în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE.

04.04.2022

Uniunea Europeană oferă 130 de mii de euro, prin intermediul programului său „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD, pentru susținerea răspunsului autorităților și comunităților-gazdă la necesitățile refugiaților din Ucraina care ajung în Republica Moldova.


Cu sprijinul Platformei Sănătate creată în cadrul programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, 1500 de refugiați cazați temporar pe ambele maluri ale râului Nistru vor beneficia de seturi sanitare. Acestea includ echipamente de protecție personală, medicamente de primă necesitate, inclusiv pentru persoanele cu diabet. Vor mai fi oferite paturi, cuverturi, lenjerie de pat, perne.

Chiar din primele zile de la declanșarea agresiunii față de Ucraina, au fost donate 10 aeroterme pe motorină centrului de triere a refugiaților din Palanca, situat la frontiera cu Ucraina. Totodată, Centrul regional pentru reabilitarea victimelor violenței în familie din Autonomia Găgăuză, care oferă adăpost inclusiv refugiaților, a primit 20 de unități de echipamente și obiecte de uz casnic, care să le permită refugiaților să se simtă mai confortabil.

„Noi, în Uniunea Europeană, suntem cu adevărat impresionați de solidaritatea covârșitoare a Republicii Moldova, începând de la cetățenii de rând și până la autoritățile locale și centrale, cu oamenii care au fugit din țara lor, în contextul agresiunii față de Ucraina. Uniunea Europeană a răspuns prompt, oferind sprijin imediat Republicii Moldova, pentru a ajuta refugiații care și-au găsit adăpost în Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului. UE se angajează să ofere sprijin continuu oamenilor din Republicii Moldova, mai ales în această perioadă critică”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.
„În acest moment critic, PNUD și Uniunea Europeană sunt alături de refugiații care fug din calea violențelor și se refugiază în comunitățile de pe ambele maluri ale Nistrului, unde sunt primiți și găzduiți. Le oferim sprijin imediat și ne vom orienta eforturile spre a facilita incluziunea socio-economică a refugiaților”, a afirmat Dima Al-Khatib reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Profesori, psihologi și educatori de pe ambele maluri vor fi implicați în cadrul Platformei Educație și vor organiza activități educative pentru aproximativ 250 de copiii din Ucraina. Adițional, programul a oferit copiilor refugiați jucării, confecționate de Igor Hîncu, care a primit în urmă cu cinci ani un grant de la program, pentru a-și extinde afacerea.


01.04.2022


Comunitatea Energetică își consolidează angajamentul în Moldova prin deschiderea unui birou la Chișinău, a anunțat la 1 aprilie directorul Artur Lorkowski.

Biroul de la Chișinău, finanțat în cadrul proiectului EU4Energy. Aici va activa un expert senior în domeniul energiei, care va sprijini autoritățile moldovenești în elaborarea legislației, oferind consultanță profesională, sub conducerea Secretariatului Comunității Energetice.

„Noul birou … confirmă eforturile Secretariatului de a asista Moldova în modernizarea sectorului său energetic și de a-l face mai sigur și mai rezistent la provocările actuale și viitoare„, a declarat directorul Lorkowski. „Este important să menținem ritmul reformelor în beneficiul tuturor cetățenilor moldoveni.”

„Fiind una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa în ceea ce privește securitatea energetică, Moldova are nevoie de asistență din partea Comunității Energetice pentru a depăși provocările din ce în ce mai mari în domeniul energiei și pentru a avansa în ceea ce privește securitatea energetică și agenda de decarbonizare. Acest lucru este esențial pentru stabilitatea noastră economică, socială și politică„, a declarat prim-ministrul moldovean Natalia Gavrilița.Ea a adăugat că înființarea biroului va consolida capacitatea țării de a face față provocărilor energetice recent accentuate de războiul din Ucraina și de prețurile ridicate ale energiei.