Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.

Noutăți UE-RM - Iulie-septembrie 2026



14-16 .07.2026

Vizita de lucru la Bruxelles a Viceprim-ministrului, ministrului afacerilor externe, Mihai Popșoi

Agenda vizitei a inclus participarea viceprim-ministrului, în calitate de membru al delegației naționale, la Conferința Interguvernamentală Republica Moldova - Uniunea Europeană privind deschiderea negocierilor pentru Clusterul 6 „Relații externe”.Ministerul Afacerilor Externe coordonează Capitol 31 „Politica externă, de securitate și apărare” și gestionează componenta privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistența umanitară din cadrul Capitolului 30 „Relații externe”.

Pe parcursul vizitei, șeful diplomației moldovenești a avut întrevederi cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, secretarul general adjunct pentru afaceri politice din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), Olof Skoog, precum și cu vicepreședinți și membri ai Parlamentului European.

întrevedere cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas

Cei doi oficiali au salutat cele două evoluții importante din această săptămână pentru Republica Moldova: lansarea negocierilor de aderare pentru Clusterul 6 „Relații externe” și aprobarea unui nou pachet de asistență de 120 de milioane de euro prin Instrumentul european pentru pace (EPF), care va contribui la consolidarea capacităților de apărare și a rezilienței țării.

Discuțiile au vizat prioritățile procesului de aderare, cooperarea în domeniile politicii externe, securității și apărării, precum și contribuția țării noastre la securitatea europeană prin alinierea la politica externă și de securitate a UE.

Ministrul a prezentat prioritățile Republicii Moldova în consolidarea securității și rezilienței țării, progresele în implementarea Parteneriatului de Securitate și Apărare cu Uniunea Europeană și rezultatele obținute prin sprijinul UE, inclusiv prin Instrumentul european pentru pace (EPF) și Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM).

În cadrul discuțiilor, oficialii au făcut un schimb de opinii privind evoluțiile de securitate din regiune și impactul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei asupra Republicii Moldova. Viceprim-ministrul Mihai Popșoi a evidențiat principalele riscuri cu care se confruntă țara noastră, inclusiv încălcările spațiului aerian de către dronele rusești, atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și tentativele de ingerință în procesele democratice. participarea la misiunile PSAC și combaterea amenințărilor hibride.

participarea la reuniunea Comisiei pentru securitate și apărare (SEDE) a Parlamentului Europeana la invitația președintei Comisiei, Marie-Agnes Strack-Zimmermann

În intervenția sa, ministrul a prezentat prioritățile Republicii Moldova în consolidarea securității și rezilienței țării, progresele în implementarea Parteneriatului de Securitate și Apărare cu Uniunea Europeană și rezultatele obținute prin sprijinul UE, inclusiv prin Instrumentul european pentru pace (EPF) și Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM).

În cadrul discuțiilor, oficialii au făcut un schimb de opinii privind evoluțiile de securitate din regiune și impactul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei asupra Republicii Moldova. Viceprim-ministrul Mihai Popșoi a evidențiat principalele riscuri cu care se confruntă țara noastră, inclusiv încălcările spațiului aerian de către dronele rusești, atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și tentativele de ingerință în procesele democratice. Totodată, a prezentat măsurile întreprinse de autorități pentru consolidarea instituțiilor statului, dezvoltarea capacităților de apărare și sporirea rezilienței în fața amenințărilor hibride.
Totodată, a prezentat măsurile întreprinse de autorități pentru consolidarea instituțiilor statului, dezvoltarea capacităților de apărare și sporirea rezilienței în fața amenințărilor hibride.

participarea la evenimentul public privind „Politica Externă a Republicii Moldova: provocări și perspective” organizat de Fundația Kondrad Adenauer

participarea la Dezbaterea de nivel înalt privind extinderea Uniunii Europene
Evenimentul, organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE), a reunit oficiali europeni și reprezentanți ai statelor candidate, iar deschiderea a avut loc în prezența comisarei europene pentru extindere, Marta Kos, alături de președintele CESE, Séamus Boland.
În cadrul panelului de discuții „Construirea unei Europe mai sigure, mai reziliente și mai securizate”, viceprim-ministrul Mihai Popșoi a vorbit despre progresele Republicii Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană, precum și despre rolul societății civile în promovarea reformelor și consolidarea rezilienței democratice.
Ministrul a subliniat că deschiderea negocierilor pe Clusterul 1 „Valori fundamentale” și Clusterul 6 „Relații externe” confirmă rezultatele obținute de Republica Moldova în procesul de integrarea europeană. Totodată, a reiterat că aderarea la UE este principala prioritate pentru țara noastră și a subliniat importanța implicării întregii societăți.

Detalii
14.07.2026

Cea de-a treia Conferință Interguvernamentală Moldova – UE
Republica Moldova și UE au deschis negocierile de aderare pentru Clusterul 6 – „Relații externe”



Reuniunea a permis deschiderea negocierilor cu privire la grupul tematic 6: Relațiile externe. Acest grup tematic acoperă comerțul și politicile internaționale, precum și politica externă, de securitate și de apărare. Acesta cuprinde două capitole de negociere:

Capitolul 30 – Relații externe
Capitolul 31 – Politica externă, de securitate și de apărare


Delegația Uniunii Europene a fost condusă de dl Thomas Byrne, ministru adjunct pentru afaceri europene și apărare al Irlandei, în numele președinției irlandeze a Consiliului UE, cu participarea comisarei pentru extindere, dna Marta Kos. Delegația Republicii Moldova a fost condusă de dl Eugen Osmochescu, prim-ministrul interimar al Republicii Moldova.



Deschiderea Clusterului 6 are loc la doar o lună după deschiderea negocierilor pentru Clusterul 1 – „Valori fundamentale”, iar decizia marchează o nouă etapă în procesul de aderare și confirmă
 avansarea negocierilor în baza progreselor realizate, a reformelor susținute și a încrederii reciproce. 

Clusterul 6 cuprinde domenii precum politica externă, de securitate și apărare, precum și politica comercială comună a Uniunii Europene.

Detalii



13.07.2026

Consiliul UE a adoptat o măsură de asistență în valoare de 120 de milioane EUR în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ale Republicii Moldova

 în vederea consolidării capabilităților de apărare aeriană ale țării.

Măsura de asistență va finanța un sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune în beneficiul forțelor armate ale Republicii Moldova. Aceasta completează măsurile anterioare de asistență IEP în sprijinul supravegherii aeriene și al apărării aeriene.

Acest sprijin va permite în continuare forțelor armate ale Republicii Moldova să își îmbunătățească eficacitatea operațională și, prin urmare, să protejeze mai bine civilii.

Odată cu această nouă măsură, sprijinul total al UE pentru Republica Moldova se ridică la 317 milioane EUR în cadrul Instrumentului european pentru pace.

Context

Instrumentul european pentru pace a fost instituit în martie 2021 pentru a finanța toate acțiunile din cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) în domeniul militar și în domeniul apărării, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea pe plan internațional. În special, Instrumentul european pentru pace permite UE să finanțeze acțiuni menite să consolideze capacitățile statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale în ceea ce privește chestiuni militare și de apărare



08.07.2026

Rezoluția Parlamentului European din 8 iulie 2026 referitoare la raportul Comisiei pe 2025 privind Republica Moldova
 
În raportul privind progresele înregistrate în vederea aderării la UE, PE felicită Republica Moldova pentru angajamentul său exemplar, în pofida ingerințelor externe continue ale Rusiei.

Parlamentul salută progresele constante înregistrate de guvernul Republicii Moldova în ceea ce privește reformele legate de aderarea la UE, în pofida provocărilor interne și externe semnificative, nu în ultimul rând a ingerințelor ostile persistente ale Rusiei în afacerile interne ale țării. Eurodeputații salută deschiderea negocierilor de aderare cu capitolul „valori fundamentale”, care include sistemul judiciar și drepturile fundamentale, libertatea și securitatea, precum și controlul financiar. Aceștia îndeamnă statele membre ale UE din cadrul Consiliului să deschidă fără întârziere toate capitolele de negociere – confirm abordării bazate pe merit. Aceștia subliniază, de asemenea, că deschiderea negocierilor oficiale de aderare la UE cu Republica Moldova înseamnă că UE recunoaște și recompensează realizările concrete ale țării, afirmând că niciun proces de negociere nu ar trebui blocat sau întârziat din cauza unor neînțelegeri bilaterale.
Au fost analizate și alte subiecte, precum:
  • Reforma sectorului justiției, combaterea corupției
  • Interferența persistentă a Rusiei în Republica Moldova
  • Integrarea în piața UE, energie, Transnistria
Raportul salută aprofundarea integrării economice a Republicii Moldova în cadrul pieței unice a UE și încurajează luarea de măsuri suplimentare în direcția integrării sectoriale treptate și a liberalizării ambițioase și durabile a comerțului. În ceea ce privește energia, eurodeputații salută planul guvernului de a deveni independent de resursele energetice rusești.
În ceea ce privește Transnistria, textul reiterează angajamentul de lungă durată al Parlamentului față de integritatea teritorială a Republicii Moldova și față de soluționarea pașnică a conflictului. Rusia trebuie să își retragă tot personalul militar, echipamentele militare și muniția din zonă, potrivit deputaților.

Raportul a fost adoptat cu 505 voturi pentru, 115 împotrivă și 45 abțineri.

BV - Rezoluția Parlamentului European din 8.07.2026 referitoare la raportul Comisiei pe 2025 privind Republica Moldova


Raportul Comisiei pe 2025 privind Republica Moldova : Rezoluția Parlamentului European din 8 iulie 2026 referitoare la raportul Comisiei pe 2025 privind Republica Moldova (2025/2258(INI). - 
 Strasbourg, 2026.  -  14  p.- URL: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-10-2026-0077_RO.pdf (accesat: 12.07.2026)


https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-10-2026-0260_RO.pdf


  • Progresele înregistrate în ceea ce privește reformele legate de aderarea la UE, în special cu privire la statul de drept și la guvernanță
  • Reformele socioeconomice
  • Drepturile omului
  • Cooperarea universitară și contactele interpersonale
  • Energia, mediul și conectivitatea
  • Cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate comune și progresele înregistrate în soluționarea conflictului transnistrean

În raportul privind progresele înregistrate în vederea aderării la UE, PE felicită Republica Moldova pentru angajamentul său exemplar, în pofida ingerințelor externe continue ale Rusiei.

Parlamentul salută progresele constante înregistrate de guvernul Republicii Moldova în ceea ce privește reformele legate de aderarea la UE, în pofida provocărilor interne și externe semnificative, nu în ultimul rând a ingerințelor ostile persistente ale Rusiei în afacerile interne ale țării. Eurodeputații salută deschiderea negocierilor de aderare cu capitolul „valori fundamentale”, care include sistemul judiciar și drepturile fundamentale, libertatea și securitatea, precum și controlul financiar. Aceștia îndeamnă statele membre ale UE din cadrul Consiliului să deschidă fără întârziere toate capitolele de negociere – confirm abordării bazate pe merit. Aceștia subliniază, de asemenea, că deschiderea negocierilor oficiale de aderare la UE cu Republica Moldova înseamnă că UE recunoaște și recompensează realizările concrete ale țării, afirmând că niciun proces de negociere nu ar trebui blocat sau întârziat din cauza unor neînțelegeri bilaterale.

Reforma sectorului justiției, combaterea corupției
Raportul ia act de evaluarea Comisiei Europene potrivit căreia Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește reformarea sectorului justiției și prevenirea și combaterea corupției. Eurodeputații subliniază, de asemenea, importanța abordării în continuare a influenței oligarhilor în viața politică, economică și mass-media ca prioritate-cheie pentru a ajuta Republica Moldova să avanseze pe calea sa europeană.
Interferența persistentă a Rusiei în Republica Moldova
Deputații emit un avertisment ferm cu privire la presiunea și ingerințele continue ale Rusiei în afacerile interne și procesele democratice ale Republicii Moldova, precum și cu privire la încercările de a-i diviza societatea în ceea ce privește traiectoria sa de aderare la UE. Aceștia solicită UE și statelor sale membre să își consolideze sprijinul pentru reziliența instituțională, capacitățile de comunicare strategică, securitatea cibernetică, mass-media independentă și garanțiile democratice ale Republicii Moldova.
Integrarea în piața UE, energie, Transnistria
Raportul salută aprofundarea integrării economice a Republicii Moldova în cadrul pieței unice a UE și încurajează luarea de măsuri suplimentare în direcția integrării sectoriale treptate și a liberalizării ambițioase și durabile a comerțului. În ceea ce privește energia, eurodeputații salută planul guvernului de a deveni independent de resursele energetice rusești.
În ceea ce privește Transnistria, textul reiterează angajamentul de lungă durată al Parlamentului față de integritatea teritorială a Republicii Moldova și față de soluționarea pașnică a conflictului. Rusia trebuie să își retragă tot personalul militar, echipamentele militare și muniția din zonă, potrivit deputaților.






Noutăți CoE-RM - Iulie 2026

18.07.2026

Înainte de fluierul final: Declarația lui Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, cu ocazia finalei Cupei Mondiale

O finală a Cupei Mondiale este o sărbătoare pe care puține evenimente din lume o pot egala. Însă aceasta lasă impresia că este incompletă.

Cupa Mondială FIFA 2026 a ridicat numeroase semne de întrebare.

O sancțiune a fost suspendată sub presiune, la doar câteva zile după aplicarea ei, fără nicio explicație. Autoritatea arbitrilor a fost pusă sub semnul întrebării. Jucătorii au fost ținta unor atacuri rasiste, unele venind chiar din partea unor oficiali aleși. Pariurile s-au extins asupra fiecărei pase, fiecărui cartonaș și fiecărui corner.

Sărbătoarea se va încheia în această seară. Întrebările, însă, vor rămâne.

Următoarea criză a început deja. Ea are două nume: banii și puterea.

Pariurile nu mai vizează doar rezultatul unui meci, ci și momente pe care un singur jucător le poate genera fără a schimba scorul. Un pariu câștigat provocând pierderea altora. Aceasta reprezintă o poartă larg deschisă către fraudă. Iar această Cupă Mondială a deschis-o și mai mult. Pentru prima dată, FIFA a acceptat o platformă de prediction market (piață de predicții) ca partener oficial, chiar în interiorul stadioanelor.

Și influența politică a ajuns pe teren. Suspendarea unei sancțiuni în timpul turneului a avut loc după ce un șef de stat l-a contactat pe președintele FIFA. Atunci când regulile sunt modificate sub presiune, fiecare rezultat devine susceptibil de îndoială.

De aceea, adresez FIFA următoarea propunere: o a treia repriză. Un dialog de lucru care să înceapă chiar în această seară, pentru a construi cadrul de integritate al Cupei Mondiale din 2030, înainte ca aceasta să se desfășoare.

Consiliul Europei a mai trecut prin astfel de situații.

După tragedia de pe Stadionul Heysel din 1985, când 39 de persoane nu s-au mai întors acasă, Consiliul Europei și statele sale membre au reacționat în numai trei luni prin adoptarea unui tratat obligatoriu destinat protejării spectatorilor. Acesta a fost ulterior consolidat și a devenit actuala Convenție a Consiliului Europei privind o abordare integrată a siguranței, securității și serviciilor la meciurile de fotbal și la alte evenimente sportive. Până în prezent, convenția a fost semnată de 39 de state.

Când dopajul a afectat grav sportul de performanță, Consiliul Europei a elaborat Convenția Antidoping, care este astăzi obligatorie pentru 52 de state. Iar atunci când manipularea meciurilor a ajuns să afecteze campionatele europene, a fost adoptată Convenția Consiliului Europei privind manipularea competițiilor sportive, semnată de 43 de state și care rămâne, în continuare, singurul tratat internațional cu caracter obligatoriu dedicat combaterii aranjării meciurilor.

De fiecare dată, răspunsul Consiliului Europei a fost unul bazat pe drept. Organizația pune la dispoziție convenții cu caracter obligatoriu, sprijinul celor 46 de state membre și experiența a peste patru decenii în transformarea crizelor din sport în norme care protejează integritatea acestuia.

În această seară, fluierul final va marca sfârșitul turneului. Să fie, în același timp, și începutul celei de-a treia reprize – al efortului comun și urgent de consolidare a integrității sportului.

Sursa

*     *     *

16.07.2026

Pe urmele păstorilor Europei: descoperiți Traseele Transhumanței în această vară

Potrivit Organizației Mondiale a Turismului, milioane de europeni vor pleca în vacanță în această vară pentru a practica drumețiile. Pe măsură ce această activitate devine tot mai populară, destinații precum Alpii, Dolomiții și Balcanii înregistrează o creștere semnificativă a numărului de turiști.

Totuși, drumeția prezintă o caracteristică aparte: este, în același timp, o activitate modernă, chiar la modă, dar și una cu rădăcini foarte vechi.

Pentru cei care nu sunt familiarizați cu termenul, transhumanța reprezintă deplasarea sezonieră a turmelor de animale domestice între diferite zone de pășunat. De regulă, ciobanii sau păstorii își mută animalele de la pășunile de iarnă din zonele joase către pășunile de vară din dealuri și munți. Uneori, aceste deplasări acoperă distanțe considerabile. Este o practică eficientă și durabilă de creștere a animalelor, transmisă din generație în generație.

Cu Pan și bătrânul Silvanus în peisajul rural

Traseele Transhumanței urmează drumurile autentice parcurse de turme în Europa și Mexic, traversând o impresionantă diversitate de peisaje. Aceste itinerare oferă posibilitatea de a păși, la propriu, pe urmele păstorilor.

Și chiar este vorba despre urmele lor. Aceste căi s-au format de-a lungul mileniilor prin interacțiunea continuă dintre om și natură. De la primele turme domesticite, acum aproximativ 7 000 de ani, care se deplasau de-a lungul coastelor mediteraneene și spre dealurile din apropiere, până la primele trasee pastorale protejate prin lege – cañadas reales din Spania – și până la actualele Trasee ale Transhumanței recunoscute de Consiliul Europei, aceste drumuri continuă să existe la granița dintre lumea așezată și natura sălbatică și spun o parte importantă din povestea identității europene.

Scopul acestor trasee este de a promova identitatea și integrarea europeană, deoarece ele reprezintă o moștenire culturală comună atât Europei de Nord, cât și Europei de Sud. Împreună, ele formează o rețea de legături culturale între itinerare cu istorii asemănătoare, contribuind la conservarea și reinterpretarea peisajelor culturale alcătuite din pășuni și fânețe.

Dacă plănuiți o vacanță în această vară, luați în considerare includerea unuia dintre Itinerarele Culturale ale Consiliului Europei în călătoria dumneavoastră. Puteți evada din cotidian urmând vechile poteci ale păstorilor, care își au originile încă din perioada mezolitică. Iar dacă transhumanța nu se află printre preferințele dumneavoastră, puteți descoperi și alte Itinerare Culturale ale Consiliului Europei, precum Ruta Fenicienilor, Ruta Europeană a Ceramicii sau Ruta Cafenelelor Istorice. Fiecare dintre acestea oferă nenumărate idei pentru o vacanță memorabilă.

„Fericiți sunt cei care au ajuns să cunoască zeii câmpiei.”Virgiliu. Petrecerea timpului în natură este benefică pentru sănătate și starea de bine. Este un adevăr cunoscut încă din vremea lui Virgiliu și la fel de actual și astăzi.

Sursa

*     *     *

13.07.2026

Sportul trebuie să rămână corect, sigur și ferit de influențe nejustificate

Miliarde de oameni urmăresc competițiile sportive. Miliarde de euro sunt pariate. Dar nimic din toate acestea nu are valoare dacă integritatea competiției nu este garantată.

Integritatea și autonomia sportului sunt nenegociabile”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset. „O competiție trebuie să se desfășoare conform regulilor jocului, fără nicio manipulare sau influență externă nejustificată.”

Pentru fiecare dintre aceste amenințări, Consiliul Europei dispune de un instrument juridic specific.

Manipularea competițiilor sportive reprezintă una dintre cele mai insidioase amenințări. De exemplu, așa-numitele pariuri „negative” sunt deosebit de vulnerabile la manipulare, deoarece este suficientă acțiunea unui singur jucător sau un singur moment al jocului pentru a influența rezultatul unui pariu, fără ca scorul final al meciului să fie neapărat afectat. Convenția de la Macolin a Consiliului Europei este singurul tratat internațional cu caracter obligatoriu creat pentru a combate astfel de practici abuzive.

Dopajul, în schimb, reprezintă o formă de fraudă menită să asigure victoria. Acesta denaturează performanța sportivă și compromite egalitatea de șanse între atleți. Convenția Antidoping a Consiliului Europei protejează sănătatea sportivilor și valorile etice ale sportului. Este un tratat de referință într-un domeniu în care, de-a lungul timpului, au existat numeroase abuzuri.

Există apoi ceea ce se întâmplă în jurul competiției. Violența și discursul instigator la ură din tribune pun în pericol siguranța spectatorilor. Prin Convenția de la Saint-Denis, Consiliul Europei promovează o abordare integrată privind siguranța, securitatea și serviciile oferite spectatorilor, astfel încât stadioanele să rămână locuri în care oamenii se reunesc în deplină siguranță. Atunci când mergeți la un stadion în Europa, puteți avea încredere că practicile clubului sau ale competiției respective se bazează pe principiile acestei convenții.

Protejarea sportului împotriva influențelor nejustificate înseamnă să le oferim spectatorilor certitudinea că ceea ce urmăresc este autentic. Înseamnă, totodată, apărarea unui principiu care depășește limitele sportului. Într-o competiție, la fel ca într-o democrație, aceeași regulă se aplică tuturor”, a subliniat Secretarul General.

În contextul în care mișcarea sportivă se confruntă cu presiuni tot mai mari generate de comercializarea intensivă și de rivalitățile geopolitice, Consiliul Europei își reafirmă angajamentul față de autonomia sportului și finalizează o recomandare actualizată adresată statelor sale membre, prin care promovează o abordare coerentă, în concordanță cu valorile organizației.

Sursa

*     *     *

08.07.2026

„Reforma înseamnă capacitatea noastră colectivă de a valorifica pe deplin potențialul Consiliului Europei” – Alain Berset

Idei principale din discursul Secretarului General adresat reprezentanților celor 46 de guverne europene

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a folosit schimbul de opinii cu Comitetul Miniștrilor pentru a sublinia scopul politic al reformei organizației: „consolidarea relevanței, impactului și capacității Consiliului Europei de a răspunde provocărilor actuale”. El s-a adresat reprezentanților celor 46 de guverne ale statelor membre și statelor observatoare reunite în cadrul Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.

Consiliul Europei – o valoare adăugată pentru cetățenii europeni

Mesajul Secretarului General a fost clar: reforma nu este un simplu exercițiu administrativ. Ea urmărește să permită statelor membre să utilizeze mai eficient atuurile unice ale organizației – standardele sale juridice, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comisia de la Veneția, mecanismele de monitorizare, expertiza interguvernamentală și instrumentele de cooperare – pentru consolidarea securității democratice în Europa.

Un exemplu concret de valoare adăugată oferit de Consiliul Europei este activitatea Comisiei de la Veneția. Organismul, condus de președinta sa, Marta Cartabia, a efectuat o vizită în Ungaria la 2 iulie, la invitația prim-ministrului Péter Magyar, în contextul reformelor constituționale propuse de acesta.

Secretarul General a subliniat:

„Activitatea Comisiei de la Veneția reprezintă un exemplu concret al modului în care expertiza Consiliului Europei contribuie direct la evoluții instituționale pașnice și la stabilitatea politică într-un spațiu juridic comun.”

Reformă pentru o organizație mai eficientă

Privind spre viitor, Alain Berset a confirmat că următoarea etapă a reformei va continua să fie condusă de statele membre. Guvernele vor fi invitate să transmită contribuții scrise, iar un grup de reflecție extern va sprijini procesul prin analize strategice independente și scenarii privind dezvoltarea viitoare a organizației.

Obiectivele reformei sunt:

  • identificarea domeniilor în care Consiliul Europei oferă cea mai mare valoare adăugată;
  • orientarea resurselor către aceste domenii;
  • simplificarea metodelor de lucru;
  • consolidarea capacității organizației de a obține rezultate concrete.

Un rol important în acest proces îl vor avea și consultările privind Noul Pact Democratic pentru Europa, inițiativa Consiliului Europei de răspuns la amenințările care vizează societățile democratice europene.

Reforma înseamnă, în cele din urmă, capacitatea noastră colectivă de a valorifica pe deplin potențialul organizației”, a declarat Secretarul General.

Europa răspunde împreună provocării migrației

Unul dintre domeniile în care Consiliul Europei a avut recent un rol important este migrația, subiectul unei declarații adoptate de statele membre la Chișinău, la 15 mai anul acesta.

Alain Berset a remarcat că migrația a fost adesea denaturată de populism și dezinformare, însă procesul care a condus la adoptarea declarației a contribuit la depolitizarea subiectului și a „readus dezbaterea privind migrația în cadrul Consiliului Europei, acolo unde îi este locul”.

El a evidențiat echilibrul delicat al declarației:

„Aceasta recunoaște preocupările exprimate de unele state membre. Păstrează independența și autoritatea Curții Europene. Protejează drepturile omului ale tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția Curții, inclusiv ale migranților.”

Secretarul General a precizat că activitățile ulterioare continuă, inclusiv în ceea ce privește consolidarea înțelegerii Convenției Europene a Drepturilor Omului și combaterea traficului de persoane, iar statele membre au discutat modalitățile de continuare a acestor eforturi.

Tribunalul Special pentru tragerea la răspundere a Rusiei pentru agresiunea împotriva Ucrainei

Un alt subiect central al activității Consiliului Europei și al acordurilor ministeriale adoptate la conferința de la Chișinău a fost sprijinul acordat Ucraina. O componentă esențială a acestui sprijin este crearea Tribunalului Special pentru infracțiunea de agresiune împotriva Ucrainei.

Alain Berset și-a exprimat aprecierea față de Țările de Jos pentru oferta de a găzdui tribunalul:

„Doresc să exprim aprecierea mea pentru sprijinul acordat de Țările de Jos activităților noastre menite să asigure tragerea la răspundere pentru agresiunea împotriva Ucrainei.”

O abordare multilaterală împotriva manipulării și interferenței informaționale străine

La Chișinău a fost abordată și problema manipulării și interferenței informaționale străine (FIMI), considerată o amenințare la adresa securității democratice în Europa. Statele membre au convenit să continue implementarea deciziilor adoptate la Chișinău și să avanseze către elaborarea unui nou instrument juridic destinat combaterii acestui fenomen.

Totodată, Secretarul General a evidențiat pregătirile pentru deschiderea Biroului Consiliului Europei la New York, la 21 septembrie 2026, și intenția sa de a numi un observator permanent pe lângă Organizația Națiunilor Unite.

Consiliul Europei își continuă astfel eforturile de consolidare a multilateralismului în cooperare cu alte organizații internaționale, iar inaugurarea biroului din New York va fi însoțită de un eveniment dedicat întăririi cooperării multilaterale.

Sursa

*     *      *

02.07.2026

Consiliul Europei intensifică lupta împotriva materialelor de abuz asupra copiilor generate de IA

Abuzul și exploatarea sexuală a copiilor facilitate de tehnologie: progrese în investigații și formarea specialiștilor: Noul raport al Consiliului Europei arată că minorii rămân expuși riscului unei incriminări excesive

Raportul de conformitate al Comitetului Lanzarote evaluează progresele realizate de statele părți la Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual în implementarea recomandărilor adoptate în 2022 referitoare la exploatarea și abuzul sexual facilitate de tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC). Documentul evidențiază îmbunătățirea capacităților de investigare, consolidarea cooperării internaționale, extinderea serviciilor de sprijin pentru victime și dezvoltarea programelor de formare pentru profesioniștii care lucrează cu copiii. Totodată, raportul analizează evoluțiile legislative și instituționale privind prevenirea, investigarea și sancționarea acestor infracțiuni.

În același timp, raportul atrage atenția asupra provocărilor persistente, inclusiv riscului ca minorii să fie urmăriți penal pentru imaginile intime generate de ei înșiși, accesului inegal la servicii specializate de sprijin și necesității consolidării măsurilor educaționale și preventive. Documentul abordează, de asemenea, impactul noilor tehnologii și al inteligenței artificiale asupra exploatării sexuale a copiilor și reafirmă că instrumentele juridice existente ale Consiliului Europei oferă deja baza necesară pentru investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor care implică materiale generate cu ajutorul IA.

Sursa

Detalii despre Raport

Statele sunt îndemnate să reexamineze rezervele care limitează urmărirea penală a materialelor de abuz generate de inteligența artificială

Comitetul Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică și Comitetul Părților la Convenția privind protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual (Convenția de la Lanzarote) au emis o declarație comună în urma reuniunii desfășurate la 2 iunie 2026, la Strasbourg, dedicată amenințărilor tot mai mari generate de materialele de exploatare și abuz sexual asupra copiilor create sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Declarația comună subliniază că dispozițiile privind incriminarea prevăzute de Convenția privind criminalitatea informatică și de Convenția de la Lanzarote sunt neutre din punct de vedere tehnologic și se aplică indiferent de tehnologia utilizată pentru crearea, modificarea sau distribuirea acestor materiale, inclusiv atunci când este utilizată inteligența artificială.

Combaterea amenințărilor generate de materialele create cu ajutorul IA

În cadrul reuniunii comune, membrii celor două comitete au analizat utilizarea tot mai extinsă a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială pentru crearea, modificarea și distribuirea materialelor de exploatare și abuz sexual asupra copiilor, inclusiv a imaginilor generate integral de IA sau a imaginilor modificate care reprezintă copii reali.

Participanții au evidențiat faptul că aceste tehnologii facilitează comiterea infracțiunilor la o scară fără precedent, îngreunează investigațiile și evaluarea probelor și amplifică prejudiciile suferite de victime prin manipulare (grooming), șantaj, normalizarea abuzului sexual și perpetuarea distribuirii și modificării materialelor abuzive.

Comitetele au subliniat necesitatea ca actualele cadre juridice să rămână eficiente în combaterea infracțiunilor care implică materiale generate sau modificate prin IA. În acest sens, statele părți la cele două convenții sunt încurajate să reexamineze eventualele rezerve care pot limita incriminarea sau urmărirea penală a acestor fapte, având în vedere evoluția rapidă a tehnologiilor de inteligență artificială.

Consolidarea investigațiilor, protecției victimelor și cooperării internaționale

Declarația reafirmă că instrumentele procedurale și mecanismele de cooperare internațională prevăzute de Convenția privind criminalitatea informatică și de cel de-al Doilea Protocol adițional al acesteia, împreună cu măsurile de prevenire, protecție și justiție adaptată copiilor prevăzute de Convenția de la Lanzarote, oferă un cadru suficient pentru combaterea infracțiunilor care implică materiale de exploatare și abuz sexual asupra copiilor generate sau modificate prin IA.

Statele sunt încurajate să își intensifice eforturile pentru prevenirea, identificarea, investigarea și urmărirea penală a acestor infracțiuni, prin consolidarea cooperării internaționale, eliminarea rapidă a materialelor ilegale din mediul online, formarea specializată a profesioniștilor și colaborarea mai strânsă cu furnizorii de servicii și companiile din domeniul tehnologiei.

Comitetele subliniază că o cooperare continuă între autoritățile judiciare, instituțiile de protecție a copilului, organizațiile internaționale, societatea civilă și sectorul privat este esențială pentru a răspunde provocărilor generate de noile tehnologii în domeniul infracțiunilor sexuale comise împotriva copiilor.

Ateliere dedicate violenței sexuale împotriva copiilor

În cadrul reuniunii au fost stabilite și activități ulterioare, inclusiv organizarea unui atelier în cadrul Conferinței Octopus din octombrie 2026, dedicat impactului materialelor generate de IA asupra victimelor, precum și includerea temei materialelor de exploatare și abuz sexual asupra copiilor generate pe calculator în programul Conferinței comune a Consiliului Europei și WeProtect Global Alliance, programată pentru iunie 2027.

BV: CoE-RM: Protecția femeilor cu dizabilități psihosociale

GAȘIȚOI Violeta, EȘANU Andrei. Evaluarea cadrului legal și a mecanismelor de protecție pentru femeile cu dizabilități psihosociale și intelectuale care sunt victime ale violenței împotriva femeilor și ale violenței domestice în Republica Moldova: Studiu / Violeta Gașițoi, Andrei Eșanu, Marsha Scott. - Strasbourg: Consiliul Europei, mai 2026. - 56 p. - URL: https://rm.coe.int/ro-study-women-with-psychosocial-and-intellectual-approved/48802c4d23 (accesat: 09.07.2026)


În Republica Moldova, femeile cu dizabilități psihosociale și intelectuale rămân, în mare măsură, invizibile în cadrul sistemului destinat prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Datele disponibile arată că femeile cu dizabilități au un risc de două până la cinci ori mai mare de a fi victime ale violenței comparativ cu alte femei.


Studiul constată că, deși legislația națională garantează protecția împotriva violenței, aceasta nu răspunde în mod consecvent nevoilor specifice ale femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale. Accesul la justiție și la serviciile de sprijin rămâne limitat din cauza adaptării insuficiente a serviciilor, a barierelor de comunicare și a celor de atitudine, a datelor insuficiente și a lipsei programelor de formare specializată. Aceste deficiențe contribuie la subraportarea și subidentificarea cazurilor.
Femeile cu dizabilități psihosociale și intelectuale nu au nevoie de protecție specială pentru că sunt diferite, ci pentru că barierele existente le împiedică să beneficieze în mod egal de drepturile pe care le au deja. Obligația statului nu este doar să prevină violența, ci să se asigure că fiecare femeie, indiferent de dizabilitate, poate accesa protecția, justiția și sprijinul de care are nevoie”, spune una dintre autorii studiului, Violeta Gașițoi.
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului confirmă faptul că garanțiile formale nu sunt suficiente și că protecția efectivă necesită răspunsuri adaptate vulnerabilităților victimelor. Autorii studiului concluzionează că aceste lacune pot fi remediate prin aplicarea consecventă a legislației existente și a standardelor internaționale, fără a fi necesară adoptarea unor noi acte legislative, pentru a asigura un sistem mai accesibil, mai incluziv și centrat pe victime.

Instituții naționale-cheie, inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, Centrul de Justiție Familială, Consiliul pentru Egalitate și Oficiul Avocatului Poporului, au contribuit la elaborarea studiului, care a fost prezentat autorităților, cu participarea a 24 de reprezentanți, atât în format fizic, cât și online.

CUPRINS: 

ABREVIERI 6 
REZUMAT EXECUTIV 7 
INTRODUCERE 9 

CAPITOLUL 1. Înțelegerea violenței împotriva femeilor în contextul dizabilității psihosociale și intelectuale 13 

CAPITOLUL 2. Standarde internaționale aplicabile în domeniul drepturilor femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale 16 
2.1. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice 16 
2.2. Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități 17 
2.3 Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind drepturile femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale 18 
Recomandări 21 

CAPITOLUL 3. Cadrul național pentru protecția femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale 23 
3.1 Reglementări și aplicarea normelor legale privind protecția femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale 23 
3.2 Practica și percepția profesioniștilor 25 
3.3 Recomandări 27 

CAPITOLUL 4. Cooperare intersectorială 29 
4.1 Funcționalitatea echipelor multidisciplinare 29 
4.2 Colaborarea între instituții 29 
4.3 Adaptarea procedurilor la nevoile femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale 30 
4.4 Obstacole în implementarea mecanismelor de referire și protecție 30 
4.5 Colectarea și monitorizarea datelor 31 
4.6 Personal și resurse disponibile 32 
4.7 Implicarea victimelor în procesul EMD 32 
4.8 Asistența socială și rolul asistenților sociali 33 
4.9 Rolul sectorului medical în protejarea femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale care sunt victime ale violenței 34 
4.10 Provocări sistemice și nevoi urgente 36 
4.11 Rolul persoanei de sprijin în colaborarea intersectorială 36 
Concluzii 36 
Recomandări 37 

CAPITOLUL 5. Accesul la justiție 39 
5.1 Analiza cauzelor – dosare judiciare, plângeri penale și administrative 39 
Recomandări 42 
5.2. Evaluarea capacității decizionale și evaluarea credibilității victimelor cu dizabilități psihosociale și intelectuale în procesul judiciar 44 
5.3 Asistența psihologică și juridică acordată femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale care sunt victime ale violenței în cadrul procesului judiciar 47 
5.4 Raportarea cazurilor de violență și accesul la asistență juridică adecvată 47 
Recomandări 49 

Concluzii 52 

Referințe 53 

Cel de-al doilea Summit UE – Republica Moldova

22.06.2026

Cel de-al doilea Summit UE – Republica Moldova


a marcat un nou pas înainte în relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova și a evidențiat progresele remarcabile înregistrate pe calea integrării europene.


Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Președintele Consiliului European, António Costa, și Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-au reunit la Bruxelles, la o săptămână după deschiderea istorică a primului cluster în cadrul negocierilor de aderare.



În cadrul summitului, liderii s-au concentrat

  •  asupra următoarelor etape ale procesului de aderare a Republicii Moldova și 
  • asupra aprofundării integrării graduale a țării în Uniunea Europeană.
  •  De asemenea, aceștia au evaluat stadiul implementării Planului de Creștere pentru Moldova și al reformelor aferente.
Președinta von der Leyen a declarat: „Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. Curajul, determinarea și angajamentul cetățenilor săi apropie țara de Uniunea noastră în fiecare zi. Europa este alături de Republica Moldova, pentru reforme, pentru oportunități și pentru un viitor comun în pace, libertate, democrație și prosperitate.”

Beneficii concrete pentru cetățeni și mediul de afaceri

Progresele constante ale Republicii Moldova în implementarea reformelor au permis deja accesarea a aproximativ 504 milioane de euro sub formă de sprijin din partea Uniunii Europene, prin Planul de Creștere. Aceste fonduri susțin investiții strategice și aduc beneficii directe cetățenilor. 

În cadrul Summitului, a fost anunțată o nouă investiție, susținută de UE, în valoare de 232,7 milioane de euro, destinată reabilitării drumului Porumbrei–Comrat.

Liderii au salutat progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de integrare graduală a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, în special prin participarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), la inițiativa „Roam Like at Home” și la programul Europa Creativă. Acești pași importanți, realizați pe parcursul ultimului an, facilitează deja transferurile în euro, elimină tarifele de roaming și apropie Republica Moldova și cetățenii săi de Uniunea Europeană.
Pentru a consolida, în continuare, contactele interumane, Comisia Europeană sprijină asocierea deplină a Republicii Moldova la viitorul program Erasmus+ și intenționează să extindă, în 2027, accesul tinerilor din Republica Moldova la permisul de călătorie cu trenul DiscoverEU.

Aprofundarea cooperării în domeniul securității și apărării

Liderii au discutat despre provocările regionale și globale, inclusiv despre consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Aceștia și-au reafirmat angajamentul de a consolida reziliența, securitatea și instituțiile democratice ale Republicii Moldova.
În acest context, o nouă măsură de sprijin, în valoare de 11 milioane de euro, va contribui la creșterea capacității Republicii Moldova de a face față atacurilor hibride. Totodată, o investiție de 17 milioane de euro în infrastructura de frontieră va sprijini securitatea și integritatea teritorială a țării.

Liderii au reafirmat rolul esențial al Misiunii de Parteneriat a UE în Republica Moldova în consolidarea rezilienței țării în fața amenințărilor hibride. Uniunea Europeană este, de asemenea, pregătită să ofere sprijin prin inițiativele relevante ale Scutului European pentru Democrație.
UE continuă să sprijine Republica Moldova în combaterea acțiunilor care urmăresc destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței țării, inclusiv a celor care vizează procesele democratice. Săptămâna trecută, Uniunea Europeană a impus măsuri restrictive împotriva a șase persoane responsabile de astfel de acțiuni.
Republica Moldova este al doilea cel mai mare beneficiar al sprijinului oferit prin Facilitatea Europeană pentru Pace, cu angajamente totale de 197 de milioane de euro până în prezent. Sprijinul UE va continua și în 2026, printr-un nou pachet consistent aflat în pregătire.


În urma celui de-al doilea Summit Republica Moldova - Uniunea Europeană, a fost adoptată o Declarație comună 
ce reconfirmă sprijinul deplin al Uniunii Europene pentru parcursul european al Moldovei și reafirmă că viitorul Moldovei și al cetățenilor săi este în UE.

În cadrul Summitului, Uniunea Europeană a anunțat un nou sprijin pentru Republica Moldova, inclusiv:
  • 232,7 milioane de euro pentru reabilitarea drumului Porumbrei–Comrat prin Planul de Creștere;
  •  11 milioane de euro pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride;
  •  17 milioane de euro pentru infrastructura de frontieră, în sprijinul securității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.
în cadrul summitului au fost semnate trei acorduri: 
  • Compania Gebauer & Griller și Comisia Europeană au semnat o scrisoare de intenție care va lega industria auto din Moldova și mai strâns de cea europeană.
  •  Comisia și parcul de tehnologii avansate Moldova HiTech Park își unesc forțele pentru a crea un centru de antreprenoriat și cercetare în tehnologie medicală. Iar
  •  Ministerul Educației și Cercetării a semnat un acord-cadru cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, pentru a dezvolta împreună cercetarea și inovarea.

Context
Primul Summit UE – Republica Moldova a avut loc în iulie 2025.
Republica Moldova este țară candidată la aderarea la UE din iunie 2022. 
La 15 iunie 2026, UE a deschis oficial primul cluster de negociere din cadrul procesului de aderare, după ce Republica Moldova a îndeplinit criteriile de referință necesare pentru deschiderea acestuia.
În martie 2025, Uniunea Europeană a adoptat Planul de Creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, sprijinit prin Facilitatea pentru reformă și creștere pentru perioada 2025–2027. Acesta este cel mai mare pachet de sprijin financiar oferit vreodată Republicii Moldova de UE. Până în prezent, Republica Moldova a accesat aproximativ 504 milioane de euro în cadrul acestei facilități.
Uniunea Europeană sprijină și dezvoltarea socială a Republicii Moldova. Din 2021, peste 16 milioane de euro au fost mobilizate prin Erasmus+ pentru a susține cooperarea cu Republica Moldova în domeniile educației, formării, tineretului și sportului. În ianuarie 2026, Republica Moldova a aderat la Europa Creativă, programul principal al Uniunii Europene pentru susținerea sectoarelor culturale și creative.
Integrarea treptată a Republicii Moldova în piața unică a UE este deja în plină desfășurare. Din octombrie 2025, Moldova face parte din SEPA, iar din ianuarie 2026 cetățenii moldoveni beneficiază de „Roam Like at Home”. Accesul îmbunătățit pe piața UE pentru mai multe produse agricole a consolidat și mai mult integrarea economică a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Pentru mai multe informații

Detalii