Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.
Posted by
Labels: , ,

BV - Ghid privind negocierile de aderare la UE, elaborarea și monitorizarea politicilor publice, advocacy și comunicare pe dimensiunea Capitolului 24 „Justiție, Libertate și Securitate”


Ghid privind negocierile de aderare la UE, elaborarea și monitorizarea politicilor publice, advocacy și comunicare pe dimensiunea Capitolului 24 „Justiție, Libertate și Securitate”/ Adrian Ermurachi, Mihai Mogîldea,Stanislav Ghilețchi;  Institutul pentru Politici și Reforme Europene - Ch., 2026. - 32 p. - URL: https://ipre.md/2026/07/24/ghid-privind-negocierile-de-aderare-la-ue-elaborarea-si-monitorizarea-politicilor-publice-advocacy-si-comunicare-pe-dimensiunea-capitolului-24-justitie-libertate-si-securitate (accesat: 27.07.2026)



Procesul de aderare la Uniunea Europeană este unul complex și vizează îndeplinirea unui set de criterii politice, economice și instituționale, ce implică armonizarea legislației naționale cu acquis-ul UE. Pentru Republica Moldova, acest proces include reforme sistemice în domeniul statului de drept, combaterii corupției, funcționării instituțiilor democratice și garantării drepturilor fundamentale, monitorizate prin evaluări interne și externe, cu participarea actorilor publici, reprezentanților UE și societății civile.

Acest ghid are ca scop să ofere o înțelegere detaliată a cadrului legislativ și politicilor relevante pe dimensiunea capitolului 24 „Justiție, Libertate și Securitate”. 

Ghidul este structurat în trei module distincte, fiecare contribuind la o înțelegere mai profundă a procesului de dezvoltare și implementare a politicilor publice în acest sector, modul de asigurare a transparenței, dar și rolul activităților de advocacy. 

Primul modul se concentrează pe metodologia și etapele-cheie ale procesului de aderare la UE. În cadrul acestui capitol, sunt explicate mecanismele și instrumentele ce ghidează fiecare etapă a procesului de aderare, dar și rolul instituțiilor europene și a celor guvernamentale pe această dimensiune. Totodată, capitolul oferă o imagine de ansamblu asupra angajamentelor asumate de către Republica Moldova în contextul negocierilor de aderare pe marginea capitolului 24 „Justiție, Libertate și Securitate” și nivelul de îndeplinire al acestora până la finalul anului 2025. 
Cel de al doilea modul este axat principalele concepte, instrumente și metode de dezvoltare și monitorizare a politicilor publice, care se concentrează asupra procesului de planificare strategică a documentelor de politică publică. Aici, sunt evidențiate etapele importante, precum inițierea, elaborarea, aprobarea, implementarea și monitorizarea și evaluarea. Un accent special este pus pe elaborarea politicilor publice, dar și cadrul de monitorizare și evaluare al acestora. Drept exemplu sunt utilizate analize ex-ante elaborate în sectorul justiției, securității și afacerilor interne. 
Cel de al treilea modul se concentrează pe transparența și participarea la procesul decizional, explorând instrumentele și cadrul juridic relevante. Acesta analizează cadrul juridic actual privind transparența și nivelul de participare în elaborarea, implementarea și monitorizarea politicilor publice, identificând principalele provocări pentru autoritățile publice centrale în organizarea exercițiilor participative și condițiile pentru o participare eficientă. De asemenea, sunt explorate diverse tehnici de participare și valoarea adăugată a evenimentelor organizate de societatea civilă în monitorizarea și evaluarea politicilor ce vizează domeniul afacerilor interne. 
Obiectivele principale ale acestui ghid sunt: 
 Consolidarea capacităților organizațiilor societății civile prin furnizarea de informații relevante pentru domeniile conexe capitolului 24 a procesului de aderare la UE și prin echiparea acestora cu instrumente și metodologii pentru monitorizarea eficientă a implementării acțiunilor și reformelor ce țin de acest capitol de negocieri. 
• Creșterea gradului de conștientizare și înțelegere a cadrului de planificare strategică existent, a politicilor și legislației legate de justiție, securitate și afaceri interne. 
• Dezvoltarea abilităților de advocacy ale actorilor societății civile, în special la nivel local, pentru a asigura o implicare cu impact în raport cu factorii decizionali, mass-media și alte părți interesate relevante. 
• Promovarea unei colaborări și a unui dialog sporit între diferitele organizații ale societății civile, încurajând astfel o cultură colectivă de advocacy pentru a aborda provocările din domeniul justiției, securității și afacerilor interne

Cuprins

Introducere
Cum poate contribui societatea civilă?
1. Structura și metodologia negocierilor de aderare la UE. Cadrul instituțional și de politici la nivel național pe dimensiunea Capitolului 24 „Justiție, Libertate și Securitate”
1.1. Metodologia procesului de aderare la UE
1.2. Etapele procesului de aderare la UE a Republicii Moldova
1.3. Cadrul instituțional și nivelul de armonizare a legislației pe dimensiunea Capitolului 24 „Justiție, Libertate și Securitate”
1.3.1. Cadrul instituțional
1.3.2. Nivelul de armonizare a legislației naționale
2. Principalele concepte, instrumente și metode privind elaborarea și monitorizarea politicilor
2.1. Principalele instrumente de planificare strategică
Cadrul normativ pentru mecanismul de planificare strategică
Structura documentelor de planificare strategică
Ciclul de viață al documentelor de planificare strategică
Etapele micro parcurse în procesul de elaborare a documentelor de politici
Interdependența documentelor de planificare strategică
2.2. Elaborarea propunerilor de politici publice
2.2.1. Ce reprezintă analiza ex-ante?
2.2.2. De ce este important ca organizațiile societății civile să participe la elaborarea propunerilor de politici publice?
2.3. Monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice
Cadrul normativ
Monitorizarea documentelor de politici publice
Evaluarea documentelor de politici publice
Legătura dintre monitorizare și evaluare
Tipurile de indicatori
2.4. Studiu de caz: Exemple de analize ex-ante în domeniul afacerilor interne
3. Transparența decizională la nivelul autorităților guvernamentale
3.1. Tehnicile de participare
3.2. Care este valoarea adăugată a evenimentelor consultative organizate de societatea civilă?
3.3. Trei perspective asupra participării eficiente în consultările publice
3.4. Elementele pentru generarea unui text cu impact
3.5. Ce reprezintă o notă analitică?
3.6. Structura unei note analitice
3.7. Ce reprezintă op-edurile?

Руководство по переговорам о вступлении в ЕС, разработке и мониторингу публичных политик, продвижению общественных интересов и коммуникации в рамках Главы 24 «Правосудие, Свобода и Безопасность» / Адриан Ермураки,Михай Могылдя,Станислав Гилецки; Институт европейской политики и реформI.- Ch. 2026. - 32 p. - URL: https://ipre.md/2026/07/24/ghid-privind-negocierile-de-aderare-la-ue-elaborarea-si-monitorizarea-politicilor-publice-advocacy-si-comunicare-pe-dimensiunea-capitolului-24-justitie-libertate-si-securitate (accesat: 27.07.2026)

Процесс вступления в Европейский Cоюз носит сложный характер и предполагает соответствие ряду политических, экономических и институциональных критериев, что влечет за собой приведение национального законодательства в соответствие со сводом действующих нормативных документов ЕС. Для Республики Молдова данный процесс включает системные реформы в области верховенства права, борьбы с коррупцией, функционирования демократических институтов и обеспечения основных прав, мониторинг которых осуществляется путем внутренних и внешних оценок с участием государственных структур, представителей ЕС и гражданского общества.

Цель данного руководства заключается в предоставлении подробной информации о законодательной базе и соответствующих публичных политиках в рамках положений главы 24 «Правосудие, Свобода и Безопасность».

Руководство построено в виде трех отдельных модулей, каждый из которых способствует более глубокому пониманию процесса разработки и реализации публичных политик в данном секторе, механизмов обеспечения прозрачности процесса принятия решений, а также роли усилий по адвокации.

Первый модуль сосредоточен на методологии и ключевых этапах процесса вступления в ЕС. В данном модуле объясняются механизмы и инструменты, направляющие каждый этап процесса вступления, а также роль европейских и правительственных институтов в этом процессе. Кроме того, в данном модуле представлен сводный обзор обязательств, принятых Республикой Молдова в рамках переговоров о вступлении по Главе 24 «Правосудие, Свобода и Безопасность», а также степень их выполнения по состоянию на конец 2025 года.

Второй модуль сосредоточен на ключевых понятиях, инструментах и методах разработки и мониторинга публичных политик, уделяя внимание процессу стратегического планирования документов публичных политик. Здесь выделены важные этапы, такие как инициирование, разработка, утверждение, внедрение, а также мониторинг и оценка. Особый упор делается на разработку публичных политик, а также на систему их мониторинга и оценки. В качестве примера приводятся оценки ex-ante, разработанные в сфере правосудия, безопасности и внутренних дел.

Третий модуль сосредоточен на вопросах прозрачности и участия в процессе принятия решений, включая анализ соответствующих инструментов и правовых рамок. В нем анализируются действующие правовые рамки в области прозрачности процесса принятия решений и участия в разработке, реализации и мониторинге публичных политик, при этом определяются основные проблемы, с которыми сталкиваются органы центрального публичного управления при организации процессов участия, а также условия для эффективного участия. Кроме того, анализируются различные методы участия и добавленная ценность мероприятий, организуемых гражданским обществом, для мониторинга и оценки публичных политик в сфере внутренних дел.
Основные цели данного руководства:
  • Укрепление потенциала организаций гражданского общества путем предоставления информации, касающейся вопросов, относящихся к Главе 24 процесса вступления в ЕС, а также путем оснащения их инструментами и методологиями для эффективного мониторинга реализации действий и реформ, связанных с данной Главой переговоров.
  • Повышение осведомленности и понимания существующих рамок стратегического планирования, а также политики и законодательства в области правосудия, безопасности и внутренних дел.
  • Развитие навыков адвокации у представителей гражданского общества, особенно на местном уровне, с целью обеспечения эффективного взаимодействия с лицами, принимающими решения, средствами массовой информации и другими соответствующими заинтересованными сторонами.
  • Продвижение более тесного сотрудничества и диалога между различными организациями гражданского общества, способствуя тем самым формированию коллективной культуры адвокации для преодоления вызовов в области правосудия, безопасности и внутренних дел.
Posted by
Labels: , , , , ,

Noutăți CoE-RM - August 2026

 01.08.2026

Natalia Voutova – noua șefă a Oficiului Consiliului Europei din Chișinău

Natalia Voutova preia, din 1 august 2026, poziția de șefă a Oficiul Consiliului Europei din Chișinău. Cu o experiență de peste 30 de ani în funcții politice de nivel înalt și o vastă experiență în domeniul asistenței pentru dezvoltare, Natalia vine cu o expertiză mare în diplomație, elaborare de politici, sprijin internațional și cercetare.

Parcursul profesional al Nataliei include activitatea în calitate de avocat specializat în drepturile omului și specialist în elaborarea politicilor la Consiliul Europei, OSCE și „Medici fără frontiere”. Ea a fost detașată în Franța, Cecenia, Bosnia și Herțegovina, Ucraina, Armenia și Georgia.

Înainte de a prelua noul post la Chișinău, Natalia a ocupat funcția de șefă a Oficiului Consiliului Europei din Tbilisi, unde a condus o echipă de peste 50 de colegi și a supervizat punerea în aplicare a Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Georgia.

Natalia a fost o pionieră în integrarea științei comportamentale și a schimbării sociale și comportamentale (SBC) în asistența acordată de Consiliul Europei statelor membre, sporind eficacitatea și impactul muncii noastre comune. De asemenea, a dezvoltat un sistem cuprinzător de colectare a datelor și a consolidat raportarea proiectelor bazată pe rezultate, în cadrul organizației.

Ea cercetează stereotipurile de gen, sexismul și utilizarea inovatoare a teatrului pentru schimbare socială, toate acestea având ca scop găsirea de soluții noi pentru combaterea discriminării de gen și a altor forme de discriminare.

Natalia are cetățenie bulgară și franceză. Este căsătorită și e mamă a două fiice tinere adulte.

Posted by
Labels: , ,

BV - Raportul privind implementarea Programului Național de Aderare 2025 - 2029 (ianuarie - iunie 2026). Moldova continuă să livreze rezultate în drumul spre UE

Raportul privind implementarea Programului Național de Aderare 2025 - 2029 (ianuarie - iunie 2026). Moldova continuă să livreze rezultate în drumul spre UE / Biroul pentru Integrare Europeană.-  Chișinău, 2026. - 11 p. - 
URL: https://old.gov.md/sites/default/files/raport_implementare_pna_iunie_2026_final.pdf (accesat 28.07.2026)

În primele șase luni ale anului 2026, Guvernul a continuat implementarea celui mai amplu program de reforme din istoria Republicii Moldova.

Programul Național de Aderare reprezintă planul prin care Moldova aliniază legislația, instituțiile și serviciile publice la standardele Uniunii Europene. Fiecare reformă realizată înseamnă un pas înainte spre servicii publice mai bune, o economie mai competitivă și o viață mai sigură pentru cetățeni.

La sfârșitul lunii iunie 2026, 98% dintre acțiunile cu termen scadent erau fie finalizate, fie în proces de implementare. 


Din totalul celor 484 de acțiuni,
  •  318 (66%) au fost finalizate, 
  • 158 (33%) sunt în proces de implementare, 
  •  8 (2%) urmează să fie inițiate.
Ce înseamnă aceste reforme pentru oameni?

Programul Național de Aderare înseamnă, în practică: 
• produse alimentare mai sigure;
 • servicii publice mai moderne și digitale; 
• instituții mai eficiente; 
• reguli mai bune pentru protecția consumatorilor;
 • condiții mai bune pentru investiții și locuri de muncă; 
• educație și cercetare conectate la spațiul european; 
• protecția mediului și investiții în infrastructură;
 • o economie mai competitivă; 
• apropierea Republicii Moldova de aderarea la Uniunea Europeană.

 Unde am înregistrat cele mai bune rezultate? 

În primele șase luni ale anului, cele mai avansate progrese au fost realizate în domenii precum:
 • Educație și cultură; 
• Uniunea Vamală; 
• Statistică; 
• Siguranța alimentară; 
• Cercetare și inovare; 
• Mediu și schimbări climatice; 
• Justiție, libertate și securitate; 
• Reforma administrației publice. 

În majoritatea acestor domenii, aproape toate reformele planificate au fost deja finalizate sau se află în etapa finală de implementare.

Concluzii 


• Moldova continuă să implementeze într-un ritm susținut reformele necesare aderării la Uniunea Europeană. Rezultatele din primul semestru al anului 2026 confirmă că instituțiile statului livrează reforme, accelerează implementarea Programului Național de Aderare și mențin parcursul european al țării.
• Implementarea Programului Național de Aderare a continuat cu dinamism sporit în primul semestru al anului 2026. Din cele 484 de acțiuni cu termen scadent, 318 (66%) au fost finalizate, alte 158 (33%) sunt în curs de implementare, și doar 8 acțiuni (2%) urmează să fie inițiate.
• Implementarea reformelor a fost accelerată, fiind finalizate înainte de termen 154 de acțiuni planificate pentru semestrele următoare. Acest rezultat reflectă mobilizarea instituțiilor și buna coordonare a procesului de aderare. Rezultatele trebuie analizate și în contextul calendarului Programului Național de Aderare. Aproape o treime dintre toate acțiunile cu termen în primul semestru (141 din 484) au avut scadența în luna iunie, iar o parte importantă dintre reformele legislative se află în etapa finală de consultare în cadrul Comisiei Europene, înainte de adoptare.
• Procesul de aliniere a legislației la standardele Uniunii Europene a continuat să avanseze. În perioada de raportare au fost adoptate acte normative care contribuie la transpunerea a 178 de acte legislative ale Uniunii Europene, dintre care 100 integral și 78 parțial.
• Implementarea reformelor continuă în toate domeniile de negociere. Diferențele dintre capitole reflectă complexitatea măsurilor planificate. În domenii precum transporturile, energia, agricultura sau mediul, reformele presupun dezvoltarea instituțiilor, modernizarea sistemelor informatice și realizarea unor investiții importante, ceea ce necesită perioade mai lungi de implementare.
• Majoritatea instituțiilor și-au îndeplinit cu succes responsabilitățile, iar autoritățile care gestionează cele mai ample programe de reformă au menținut un ritm sporit de implementare, inclusiv prin finalizarea unui număr semnificativ de acțiuni înainte de termen.
• În semestrul al doilea al anului 2026, Guvernul va pune accent pe finalizarea reformelor aflate în etapa de consultare în cadrul Comisiei Europene, accelerarea măsurilor în curs de implementare și consolidarea capacității instituțiilor responsabile. Aceste acțiuni vor contribui la apropierea continuă a Republicii Moldova de standardele Uniunii Europene și la avansarea procesului de aderare
Posted by
Labels: ,

Zilele Europene ale Patrimoniului 2026: Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare

Zilele Europene ale Patrimoniului (ZEP), inițiativă comună a Consiliului Europei și a Uniunii Europene, reprezintă cel mai amplu eveniment cultural participativ din Europa. În fiecare an, milioane de cetățeni sunt invitați să descopere, să valorifice și să protejeze patrimoniul cultural și natural prin intermediul unor evenimente organizate la nivel local, unite sub o temă comună europeană. 

În 2026, tema aleasă este „Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare” (Heritage at Risk: Revive, Resist, Reimagine), un apel la acțiune pentru protejarea patrimoniului european aflat în fața unor provocări fără precedent. Schimbările climatice, urbanizarea, migrația, conflictele armate și transformările digitale afectează tot mai mult patrimoniul material și imaterial al Europei, punând în pericol monumente, peisaje culturale, tradiții, meșteșuguri și limbi.

Zilele Europene ale Patrimoniului sunt celebrate anual în luna septembrie în cele 50 de state semnatare ale Convenției culturale europene. Prin mii de evenimente organizate la nivel local, cetățenii sunt invitați să descopere, să valorifice și să protejeze patrimoniul cultural și natural al Europei, fiecare ediție fiind dedicată unei teme paneuropene comune.

Tema din acest an evidențiază necesitatea de a conserva patrimoniul aflat în pericol și de a transmite generațiilor viitoare valorile și identitatea culturală a comunităților europene.

Cei trei piloni ai temei sunt:

  • Revitalizare (Revive) – readucerea la viață a tradițiilor, meșteșugurilor și poveștilor aflate în pericol de dispariție prin ateliere, festivaluri și proiecte de istorie orală;
  • Reziliență (Resist) – evidențierea capacității comunităților de a proteja și apăra patrimoniul împotriva amenințărilor care îl pun în pericol;
  • Reimaginare (Reimagine) – promovarea unor modalități inovatoare de valorificare a patrimoniului prin tehnologii digitale, creație artistică și colaborări transfrontaliere, pentru a-l face mai accesibil și mai relevant pentru societatea contemporană.

Ediția din 2026 pune, de asemenea, accent pe transmiterea cunoștințelor între generații, diversitatea lingvistică și promovarea limbilor regionale și minoritare, reafirmând faptul că patrimoniul dăinuie atunci când comunitățile participă activ la conservarea și valorificarea sa. Organizatorii sunt încurajați să dezvolte evenimente interactive, să promoveze voluntariatul și să consolideze cooperarea la nivel european.

Într-o societate aflată într-o continuă schimbare, patrimoniul nu reprezintă doar o moștenire a trecutului, ci și fundamentul identității și memoriei noastre colective. Zilele Europene ale Patrimoniului 2026 invită cetățenii să descopere, să protejeze și să împărtășească patrimoniul aflat în pericol, contribuind astfel la păstrarea unei moșteniri culturale vii și semnificative pentru generațiile viitoare.

Tema Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026, oferă totodată oportunitatea de a reflecta asupra modului în care prioritizăm și protejăm patrimoniul construit și mediul natural, sensibilizând publicul cu privire la riscurile care le amenință și la responsabilitatea comună de a le conserva. Ea reafirmă importanța păstrării identității culturale și istorice a tuturor comunităților din Europa. 


Patrimoniul european în fața noilor provocări

Broșura din acest an analizează principalele riscuri care afectează patrimoniul european. Printre acestea se numără: 
  • efectele schimbărilor climatice asupra monumentelor istorice, peisajelor culturale și patrimoniului natural;
  • impactul digitalizării asupra transmiterii tradițiilor și cunoștințelor între generații;
  • presiunea urbanizării și dezvoltării economice asupra siturilor istorice și comunităților locale;
  • migrația și conflictele armate, care contribuie la distrugerea patrimoniului și la dispariția unor limbi, tradiții și identități culturale.
Un accent deosebit este pus pe conservarea patrimoniului imaterial și pe protejarea limbilor regionale și minoritare, considerate componente esențiale ale diversității culturale europene și ale memoriei colective.

Publicația prezintă și instrumentele dezvoltate de Consiliul Europei pentru protejarea patrimoniului, precum Convențiile de la Granada, Valletta, Faro și Convenția Europeană a Peisajului, alături de Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, Strategia europeană pentru patrimoniul secolului XXI (Strategy 21), Rețeaua HEREIN și Programul Itinerarelor Culturale ale Consiliului Europei. Totodată, sunt evidențiate programele și inițiativele Uniunii Europene care sprijină conservarea patrimoniului prin cercetare, inovare și cooperare internațională.

Un element deosebit de valoros al broșurii îl reprezintă cele 70 de exemple de activități propuse organizatorilor Zilelor Europene ale Patrimoniului. Acestea includ expoziții, tururi ghidate, ateliere de meșteșuguri tradiționale, festivaluri gastronomice, proiecte de istorie orală, activități dedicate limbilor regionale și minoritare, competiții pentru tineri, proiecte digitale, expoziții fotografice, aplicații de realitate augmentată și inițiative de implicare a comunităților locale.

Broșura oferă, de asemenea, recomandări privind colaborarea dintre instituțiile culturale, biblioteci, arhive, muzee, universități, organizații neguvernamentale și comunitățile locale, subliniind că protejarea patrimoniului este o responsabilitate comună.

Mesajul ediției 2026 este unul puternic: patrimoniul nu reprezintă doar mărturia trecutului, ci și fundamentul identității și al viitorului nostru comun. Protejarea patrimoniului înseamnă păstrarea memoriei colective, a diversității culturale și a valorilor europene pentru generațiile următoare.

Prin tema „Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare”, Zilele Europene ale Patrimoniului 2026 invită fiecare cetățean să descopere, să valorifice și să contribuie la conservarea patrimoniului cultural și natural, transformând această inițiativă într-un adevărat exercițiu european de solidaritate și responsabilitate.

Mai multe informații:

ZEP #EHD 2019-2025

Posted by

Ziua Europeană a Limbilor 2026


Cei 700 de milioane de locuitori din 46 de State membre ale Consiliului Europei sunt invitați să învețe mai multe limbi, la orice vârstă, atât la școală, cât și în afara ei. Convins că diversitatea lingvistică reprezintă cheia unei mai bune comunicări interculturale și că este unul din elementele principale ale bogatului patrimoniu cultural al continentului, Consiliul Europei încurajează plurilingvismul în Europa.

La inițiativa Consiliului Europei, Ziua Europeană a Limbilor este celebrată în fiecare an la data de 26 septembrie. Lansată pentru prima dată în 2001 de către Consiliul Europei și Comisia Europeană, în cadrul Anului European al Limbilor, această zi s-a transformat într-o sărbătoare la nivel continental. Activitățile sale celebrează diversitatea lingvistică în Europa și promovează învățarea limbilor.

Obiectivele generale ale Zilei Europene a Limbilor sunt următoarele:
  • sensibilizarea publicului cu privire la importanța învățării limbilor și la diversificarea numeroaselor limbi învățate, cu scopul de a favoriza plurilingvismul și înțelegerea interculturală;
  • promovarea bogăției diversității culturale și lingvistice a Europei, menținerea și cultivarea ei;
  • încurajarea învățării pe tot parcursul vieții, nu numai în contextul școlar ci și în afara acestuia, pe durata studiilor, pentru nevoi profesionale, dar și din motive de mobilitate sau pentru petrecerea timpului liber și pentru diverse schimburi.

Cui se adresează Ziua Europeană a Limbilor?

Invitația Consiliului Europei de a celebra această zi se adresează atât autorităților statelor sale membre cât și tuturor partenerilor potențiali, la nivelurile:
  • politic (măsuri specifice sau reflecții legate de problemele din cadrul politicii lingvistice, de exemplu);
  • public (sensibilizarea față de obiectivele generale ale Zilei și, în special, față de importanța unei învățări a limbilor în mod diversificat pe tot parcursul vieții și la orice vârstă, în instituțiile de învățământ, la locul de muncă etc);
  • asociativ (acțiuni specifice de către și / sau pentru ONG-uri, asociații, întreprinderi etc).


MANIFEST PENTRU MOTIVAȚIE 


Punctul de plecare în învățarea oricărei limbi este motivația și angajamentul de a o învăța.

Manifestul pentru motivație, elaborat de un grup de lucru comun al Centrului European pentru Limbi Moderne (ECML) și al Comisiei Europene, evidențiază de ce învățarea limbilor este importantă și de ce motivația joacă un rol atât de semnificativ în procesul de învățare. Totodată, acesta identifică principalii actori și factorii esențiali care influențează motivația în contextul învățării limbilor.



Câteva informații referitoare la limbi

Ştiați că ...
  1. Planeta noastră numără mai mult de 7 miliarde de locuitori care vorbesc între 6 000 și 7 000 de limbi diferite; sunt repartizați în 189 de state independente.
  2. Există în jur de 225 de limbi indigene în Europa – aproximativ 3% din totalul mondial.
  3. Majoritatea limbilor lumii sunt vorbite în Asia și în Africa.
  4. Mai mult de jumătate din populația mondială este bilingvă într- un anumit grad și un mare număr de indivizi sunt plurilingvi, adică vorbesc două limbi sau mai mult.
  5. In viața de zi cu zi, Europenii întâlnesc un număr crescut de limbi străine. Trebuie deci să încurajăm cetățenii europeni să aibă un mai mare interes pentru limbi străine.
  6. Multe limbi conțin 50 000 de cuvinte sau mai mult, dar fiecare vorbitor nu utilizează decât aceiași aproximativ o sută de termeni în conversațiile zilnice.
  7. Limbile sunt în contact permanent între ele și, astfel, exercită influențe mutuale în diverse moduri: engleza, de exemplu, a împrumutat numeroase cuvinte din alte limbi în trecut; astăzi, limbile europene împrumută, la rândul lor, numeroși termeni din limba engleză.
  8. In primul an, copilul produce o largă gamă de sunete; spre vârsta de un an apar primele cuvinte comprehensibile. La aproximativ trei ani, formează fraze complexe iar vocabularul trece la mai multe mii de cuvinte spre vârsta de cinci ani.
  9. Limba maternă este în general cea pe care un individ o cunoaște cel mai bine și pe care o utilizează cel mai mult. Există anumite persoane bilingve care stăpânesc amândouă limbile la egalitate; totuși, este rar să existe un echilibru perfect între cele două limbi.
  10. Bilingvismul aduce numeroase avantaje: facilitează învățarea altor limbi, îmbunătățește procesul de reflecție și încurajează contactele cu ceilalți și cu culturile lor.
  11. Bilingvismul și plurilingvismul aduc, de asemenea, avantaje economice: persoanele care vorbesc mai multe limbi găsesc mai ușor de lucru și întreprinderile multilingve sunt mai competitive decât întreprinderile monolingve.
  12. Limbile sunt legate între ele ca și membrii unei familii. Majoritatea limbilor europene aparțin marii familii a limbilor indo-europene.
  13. Majoritatea limbilor europene aparțin celor trei grupe: limbile germanice, limbile romanice și limbile slave.
  14. Familia limbilor germanice include, între altele, daneza, norvegiana, suedeza, islandeza, germana, neerlandeza, engleza și idiș.
  15. Limbile romanice includ, între altele, italiana, franceza, spaniola, portugheza și româna.
  16. Limbile slave includ rusa, ucraineana, bielorusa, poloneza, ceha, slovaca, slovena, sârba, croata, macedoneana, bulgara și altele.
  17. Majoritatea limbilor europene utilizează alfabetul latin. Unele limbi slave utilizează alfabetul chirilic. Greaca, armeana, georgiana și idiș au propriul lor alfabet.
  18. In Europa, majoritatea țărilor cuprind un mare număr de limbi regionale sau minoritare – unele dintre ele au un statut de limbă oficială.
  19. Limbile non europene cele mai utilizate pe teritoriul european sunt araba, chineza și hindusa, fiecare cu propriul său sistem caligrafic.
  20. Rusia (cu 148 de milioane de locuitori) numără de departe cel mai mare număr de limbi vorbite pe teritoriul său: între 130 și 200 în funcție de criteriile adoptate.
  21. Ca urmare a afluxului de migranți și de refugiați, Europa este astăzi în mare parte multilingvă. Doar la Londra, în jur de 300 de limbi sunt vorbite (araba, turca, kurda, berbera, hindusa, punjaba etc).

Întrebări pe care niciodată nu ai îndrăznit să le pui despre limbaje

Pentru Ziua Europeană a Limbilor au fost produse o serie de scurte clipuri video axate pe "Întrebările pe care niciodată nu ai îndrăznit să le pui despre limbaje", în care experți cu diferite domenii de expertiză răspund.

Așa cum sugerează și titlul, întrebările sunt acelea pe care s-ar putea să nu dorim să le punem în fața unei audiențe, dar, de fapt, subliniază probleme importante și abordează unele concepții eronate populare despre limbaje și învățarea limbilor. Aveți vreo întrebare pe care ați dori să o adresați unui expert?

Aveți cu adevărat nevoie de gramatică pentru a învăța o limbă?
Cu David Newby


Cât de ușor este să atingi nivelul A1 într-o limbă și cât timp este necesar 
pentru a ajunge la nivelul C2?
Cu Peter Brown


Pot deveni rapid fluent într-o limbă folosind o aplicație sau alt instrument online?
Cu Bernd Rüschoff


Puteți trimite aici întrebarea dumneavoastră legată de limbă.

Vă invităm să descoperiți materiale didactice, jocuri interactive și resurse educaționale care transformă învățarea limbilor într-o experiență atractivă, captivantă și accesibilă pentru toate vârstele.


Participați la inițiativele Zilei Europene a Limbilor și lăsați-vă inspirați să explorați diversitatea lingvistică a Europei – o limbă nouă înseamnă noi oportunități, noi perspective și noi conexiuni.


Aplicația Agentul secret poliglot


În calitate de agent internațional, veți vizita locuri noi și alte țări. Va fi o mare provocare. Un agent bun trebuie să aibă încredere în abilitățile sale lingvistice pentru a nu-și dezvălui niciodată identitatea! Prin urmare, va trebui să puteți vorbi limbi străine cât mai fluent posibil.

Provocările lingvistice se referă în principal la sarcini de comunicare apropiate de viața de zi cu zi și pentru care agenții trebuie să fie pregătiți.

Cercetările au arătat că unii elevi sunt reticenți în a-și asuma riscuri și nu profită întotdeauna de oportunitățile de a utiliza limba pe care o învață în afara cursurilor.

Comunicarea, în viața reală, într-o limbă străină, nu este lipsită de stres, mai ales atunci când vă aflați într-o misiune. S-ar putea să faceţi greșeli, să fiţi înțeleşi greșit, să-i înțelegeţi greşit pe ceilalți, să luaţi o altă identitate, să schimbaţi modul în care utilizaţi limba.

Această aplicație vă va pregăti pentru acest tip de situații.


Ziua Europeană a Limbilor 2025
Posted by
Labels: , , , ,

Noutăți UE-RM - Iulie-septembrie 2026

28.07.2026

Vizita Directorului General pentru Extindere și Vecinătatea Estică al Comisiei Europene, Gert Jan Koopman

Întrevederea cu Premierul Vasile Tofan 
Au fost discutate prioritățile economice ale noului Guvern, implementarea Planului de creștere pentru Republica Moldova și agenda de reforme necesară pentru avansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană .
Prim-ministrul a subliniat că obiectivul Guvernului este relansarea economiei prin stimularea investițiilor, valorificarea eficientă a oportunităților oferite de Planul de creștere și accelerarea reformelor care să contribuie la dezvoltarea economică și integrarea țării noastre în Uniunea Europeană.
Un subiect al discuțiilor a vizat implementarea Agendei de reforme 2025–2027 și pregătirea următoarei etape de realizare a angajamentelor asumate. Republica Moldova a îndeplinit 18 dintre cele 20 de angajamente stabilite pentru primul semestru al anului 2026. În cazul unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene,Republica Moldova va beneficia, în luna septembrie, de o nouă tranșă de 157 de milioane de euro din Planul de creștere.
În total, până în prezent, Republica Moldova a realizat 46 dintre cele 48 de acțiuni în cadrul Agendei de reforme 2025–2027, atingând un nivel de implementare de 95% – cel mai înalt dintre statele beneficiare ale Mecanismului de reformă și creștere al Uniunii Europene.

Întrevederea cu Viceprim-ministrul și Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, și Ministra Finanțelor, Victoria Belous
Discuțiile au vizat prioritățile economice ale noului Guvern și măsurile concrete pentru consolidarea competitivității economiei Republicii Moldova în contextul integrării europene.
Un subiect important al întrevederii l-au constituit implementarea Agendei de reforme 2025–2027 și valorificarea oportunităților oferite de Planul de Creștere pentru Republica Moldova.
Viceprim-ministrul a prezentat direcțiile asumate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării: atragerea investițiilor, dezvoltarea industriei, susținerea IMM-urilor, creșterea exporturilor și integrarea companiilor moldovenești în lanțurile valorice europene.
Ministra Finanțelor a subliniat că una dintre prioritățile mandatului său este consolidarea finanțelor publice prin politici fiscale și bugetare moderne, predictibile și aliniate standardelor Uniunii Europene, care să susțină dezvoltarea economică și creșterea investițiilor.
În cadrul întrevederii au fost abordate măsuri privind eficientizarea cheltuielilor publice și îmbunătățirea managementului investițiilor publice, precum și importanța continuării cooperării cu instituțiile europene pentru implementarea reformelor și avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Întrevederea cu Viceprim-ministră pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov
A fost discutată  importanța menținerii ritmului în procesul de implementare a reformelor și despre următorii pași în procesul de negocieri după ce instituțiile europene revin din vacanță.
Viceprim-ministră pentru Integrare Europeană a mulțumit echipa DG ENEST pentru o excelentă colaborare în prima jumătate a acestui an, pentru expertiza oferită, pentru că sunt alături de noi și ne ghidează în pașii pe care-i facem în parcursul european.

Detalii:
27.07.2026

Progresele în implementarea Programului național de aderare 2025-2029 pe agenda Ședinței Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a prezidat ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, prima la care au participat membrii noului Guvern, condus de Prim-ministrul Vasile Tofan.

În cadrul ședinței, a fost prezentat bilanțul implementării Programului Național de Aderare pentru primul semestru al anului 2026. Au fost analizate, de asemenea, progresele înregistrate în îndeplinirea criteriilor de referință intermediare aferente capitolelor 23 și 24, care vizează justiția, drepturile fundamentale, libertatea și securitatea. Aceste domenii stau la baza întregului proces de aderare, iar ritmul reformelor în cadrul acestora depinde, în primul rând, de munca depusă acasă.

Agenda ședinței a inclus și prioritățile de integrare europeană ale noului Guvern, precum și pregătirile pentru Pachetul de Extindere pentru anul 2026, evaluarea anuală a progreselor țării noastre de către Comisia Europeană. 
14-16 .07.2026

Vizita de lucru la Bruxelles a Viceprim-ministrului, ministrului afacerilor externe, Mihai Popșoi

Agenda vizitei a inclus participarea viceprim-ministrului, în calitate de membru al delegației naționale, la Conferința Interguvernamentală Republica Moldova - Uniunea Europeană privind deschiderea negocierilor pentru Clusterul 6 „Relații externe”.Ministerul Afacerilor Externe coordonează Capitol 31 „Politica externă, de securitate și apărare” și gestionează componenta privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistența umanitară din cadrul Capitolului 30 „Relații externe”.

Pe parcursul vizitei, șeful diplomației moldovenești a avut întrevederi cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, secretarul general adjunct pentru afaceri politice din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), Olof Skoog, precum și cu vicepreședinți și membri ai Parlamentului European.

întrevedere cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas

Cei doi oficiali au salutat cele două evoluții importante din această săptămână pentru Republica Moldova: lansarea negocierilor de aderare pentru Clusterul 6 „Relații externe” și aprobarea unui nou pachet de asistență de 120 de milioane de euro prin Instrumentul european pentru pace (EPF), care va contribui la consolidarea capacităților de apărare și a rezilienței țării.

Discuțiile au vizat prioritățile procesului de aderare, cooperarea în domeniile politicii externe, securității și apărării, precum și contribuția țării noastre la securitatea europeană prin alinierea la politica externă și de securitate a UE.

Ministrul a prezentat prioritățile Republicii Moldova în consolidarea securității și rezilienței țării, progresele în implementarea Parteneriatului de Securitate și Apărare cu Uniunea Europeană și rezultatele obținute prin sprijinul UE, inclusiv prin Instrumentul european pentru pace (EPF) și Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM).

În cadrul discuțiilor, oficialii au făcut un schimb de opinii privind evoluțiile de securitate din regiune și impactul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei asupra Republicii Moldova. Viceprim-ministrul Mihai Popșoi a evidențiat principalele riscuri cu care se confruntă țara noastră, inclusiv încălcările spațiului aerian de către dronele rusești, atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și tentativele de ingerință în procesele democratice. participarea la misiunile PSAC și combaterea amenințărilor hibride.

participarea la reuniunea Comisiei pentru securitate și apărare (SEDE) a Parlamentului Europeana la invitația președintei Comisiei, Marie-Agnes Strack-Zimmermann

În intervenția sa, ministrul a prezentat prioritățile Republicii Moldova în consolidarea securității și rezilienței țării, progresele în implementarea Parteneriatului de Securitate și Apărare cu Uniunea Europeană și rezultatele obținute prin sprijinul UE, inclusiv prin Instrumentul european pentru pace (EPF) și Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM).

În cadrul discuțiilor, oficialii au făcut un schimb de opinii privind evoluțiile de securitate din regiune și impactul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei asupra Republicii Moldova. Viceprim-ministrul Mihai Popșoi a evidențiat principalele riscuri cu care se confruntă țara noastră, inclusiv încălcările spațiului aerian de către dronele rusești, atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și tentativele de ingerință în procesele democratice. Totodată, a prezentat măsurile întreprinse de autorități pentru consolidarea instituțiilor statului, dezvoltarea capacităților de apărare și sporirea rezilienței în fața amenințărilor hibride.
Totodată, a prezentat măsurile întreprinse de autorități pentru consolidarea instituțiilor statului, dezvoltarea capacităților de apărare și sporirea rezilienței în fața amenințărilor hibride.

participarea la evenimentul public privind „Politica Externă a Republicii Moldova: provocări și perspective” organizat de Fundația Kondrad Adenauer

participarea la Dezbaterea de nivel înalt privind extinderea Uniunii Europene
Evenimentul, organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE), a reunit oficiali europeni și reprezentanți ai statelor candidate, iar deschiderea a avut loc în prezența comisarei europene pentru extindere, Marta Kos, alături de președintele CESE, Séamus Boland.
În cadrul panelului de discuții „Construirea unei Europe mai sigure, mai reziliente și mai securizate”, viceprim-ministrul Mihai Popșoi a vorbit despre progresele Republicii Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană, precum și despre rolul societății civile în promovarea reformelor și consolidarea rezilienței democratice.
Ministrul a subliniat că deschiderea negocierilor pe Clusterul 1 „Valori fundamentale” și Clusterul 6 „Relații externe” confirmă rezultatele obținute de Republica Moldova în procesul de integrarea europeană. Totodată, a reiterat că aderarea la UE este principala prioritate pentru țara noastră și a subliniat importanța implicării întregii societăți.

Detalii
14.07.2026

Cea de-a treia Conferință Interguvernamentală Moldova – UE
Republica Moldova și UE au deschis negocierile de aderare pentru Clusterul 6 – „Relații externe”



Reuniunea a permis deschiderea negocierilor cu privire la grupul tematic 6: Relațiile externe. Acest grup tematic acoperă comerțul și politicile internaționale, precum și politica externă, de securitate și de apărare. Acesta cuprinde două capitole de negociere:

Capitolul 30 – Relații externe
Capitolul 31 – Politica externă, de securitate și de apărare

Delegația Uniunii Europene a fost condusă de dl Thomas Byrne, ministru adjunct pentru afaceri europene și apărare al Irlandei, în numele președinției irlandeze a Consiliului UE, cu participarea comisarei pentru extindere, dna Marta Kos. Delegația Republicii Moldova a fost condusă de dl Eugen Osmochescu, prim-ministrul interimar al Republicii Moldova.



Deschiderea Clusterului 6 are loc la doar o lună după deschiderea negocierilor pentru Clusterul 1 – „Valori fundamentale”, iar decizia marchează o nouă etapă în procesul de aderare și confirmă
 avansarea negocierilor în baza progreselor realizate, a reformelor susținute și a încrederii reciproce. 

Clusterul 6 cuprinde domenii precum politica externă, de securitate și apărare, precum și politica comercială comună a Uniunii Europene.

Detalii


 13.07.2026

Consiliul UE a adoptat o măsură de asistență în valoare de 120 de milioane EUR în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ale Republicii Moldova

 în vederea consolidării capabilităților de apărare aeriană ale țării.

Măsura de asistență va finanța un sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune în beneficiul forțelor armate ale Republicii Moldova. Aceasta completează măsurile anterioare de asistență IEP în sprijinul supravegherii aeriene și al apărării aeriene.

Acest sprijin va permite în continuare forțelor armate ale Republicii Moldova să își îmbunătățească eficacitatea operațională și, prin urmare, să protejeze mai bine civilii.

Odată cu această nouă măsură, sprijinul total al UE pentru Republica Moldova se ridică la 317 milioane EUR în cadrul Instrumentului european pentru pace.

Context

Instrumentul european pentru pace a fost instituit în martie 2021 pentru a finanța toate acțiunile din cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) în domeniul militar și în domeniul apărării, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea pe plan internațional. În special, Instrumentul european pentru pace permite UE să finanțeze acțiuni menite să consolideze capacitățile statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale în ceea ce privește chestiuni militare și de apărare



08.07.2026

Rezoluția Parlamentului European din 8 iulie 2026 referitoare la raportul Comisiei pe 2025 privind Republica Moldova
 
În raportul privind progresele înregistrate în vederea aderării la UE, PE felicită Republica Moldova pentru angajamentul său exemplar, în pofida ingerințelor externe continue ale Rusiei.

Parlamentul salută progresele constante înregistrate de guvernul Republicii Moldova în ceea ce privește reformele legate de aderarea la UE, în pofida provocărilor interne și externe semnificative, nu în ultimul rând a ingerințelor ostile persistente ale Rusiei în afacerile interne ale țării. Eurodeputații salută deschiderea negocierilor de aderare cu capitolul „valori fundamentale”, care include sistemul judiciar și drepturile fundamentale, libertatea și securitatea, precum și controlul financiar. Aceștia îndeamnă statele membre ale UE din cadrul Consiliului să deschidă fără întârziere toate capitolele de negociere – confirm abordării bazate pe merit. Aceștia subliniază, de asemenea, că deschiderea negocierilor oficiale de aderare la UE cu Republica Moldova înseamnă că UE recunoaște și recompensează realizările concrete ale țării, afirmând că niciun proces de negociere nu ar trebui blocat sau întârziat din cauza unor neînțelegeri bilaterale.
Au fost analizate și alte subiecte, precum:
  • Reforma sectorului justiției, combaterea corupției
  • Interferența persistentă a Rusiei în Republica Moldova
  • Integrarea în piața UE, energie, Transnistria
Raportul salută aprofundarea integrării economice a Republicii Moldova în cadrul pieței unice a UE și încurajează luarea de măsuri suplimentare în direcția integrării sectoriale treptate și a liberalizării ambițioase și durabile a comerțului. În ceea ce privește energia, eurodeputații salută planul guvernului de a deveni independent de resursele energetice rusești.
În ceea ce privește Transnistria, textul reiterează angajamentul de lungă durată al Parlamentului față de integritatea teritorială a Republicii Moldova și față de soluționarea pașnică a conflictului. Rusia trebuie să își retragă tot personalul militar, echipamentele militare și muniția din zonă, potrivit deputaților.

Raportul a fost adoptat cu 505 voturi pentru, 115 împotrivă și 45 abțineri.

Posted by
Labels: , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)