Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare


UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 47 de state membre şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre şi Republica Moldova aspiră să adere la această organizaţie.  VEZI   A se face distinctie între:

Consiliul Europei (CoE)

                                                                        www.coe.int

este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 47 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 47 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
 este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


BV - Raport alternativ : Acordul de Asociere UE -Moldova: 8 ani de implementare: Progrese. Constrângeri. Priorități

Raport Alternativ: Acordul de Asociere UE-Moldova: 8 ani de implementare – Progrese, Constrângeri și Priorități/ IPRE; Adrian Ermurachi, Iulian Groza, Mihai Mogîldea, Stanislav Ghiletchi, Victoria Nemerenco . - Ch., 2022. - 42 p. [Accesat 25.11.2022]

Disponibil : https://ipre.md/wp-content/uploads/2022/11/Raport-Alterntativ_8aniAA_RO_25.11.2022_final-pentru-online.pdf

eng - https://ipre.md/wp-content/uploads/2022/11/Shadow-Report_8YearsAA_EN_25.11.2022_final-pentru-online.pdf

Prezenta ediție a Raportului Alternativ este o sinteză actualizată a progreselor, constrângerilor şi priorităţilor după 8 ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova Raportul are la bază metodologia şi structura Raportului Alternativ precedent, publicat de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) în noiembrie 2021.

Documentul a fost elaborat în urma unei analize calitative a dialogului politic şi sectorial al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, precum şi a măsurilor de politici care vizează principalele domenii de referință și sectoare cu efect de multiplicare, prevăzute de cele cinci Titluri ale Acordului de Asociere. Raportul analizează progresul înregistrat în perioada 1 septembrie 2021 - 1 septembrie 2022, precum şi include constatări preliminare cu privire la evenimentele care au avut loc de până la 16 noiembrie 2022.

In procesul de definitivare a Raportului, au fost analizate documentele de politici şi rapoartele referitoare la domeniile de referinţă ale Acordului de Asociere, publicate de autoritățile Republicii Moldova, instituţiile UE, organizațiile internaţionale şi cele ale societăţii civile. De asemenea, autorii au colectat date şi informații în cadrul interviurilor şi reuniunilor de consultare cu actori-cheie implicaţi în monitorizarea şi implementarea Acordului de Asociere.

Versiunea finală a Raportului a fost prezentată în cadrul evenimentului public din 25 noiembrie 2022.

Pe parcursul celui de-al optulea an de implementare a Acordului de Asociere, dialogul politic UE-Moldova a fost consolidat și avansat, în special odată cu obținerea, la 23 iunie 2022, a statutului de țară candidată la UE. Decizia UE a avut la bază opinia favorabilă a Comisiei Europene, după evaluarea Chestionarului completat în contextul cererii de aderare depuse de țara noastră în luna martie 2022. De asemenea, a fost luat în considerare progresul realizat în implementarea Acordului de Asociere (AA), dar și angajamentul autorităților, ancorate ferm pe calea europeană și pro-reformă. Această apreciere a fost confirmată și de Raportul Parlamentului European privind implementarea AA, adoptat la 19 mai 2022. Un alt factor ce a contribuit la recunoașterea clară a perspectivei europene a fost determinarea UE de a transmite un mesaj fără echivoc, drept răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Acestea sunt principalele constatări ale Raportului Alternativ publicat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic și cu susținerea oferită de Fundația Konrad Adenauer Republica Moldova.

Potrivit analiștilor IPRE, Uniunea Europeană rămâne cel mai mare partener de dezvoltare al Republicii Moldova. De la sfârșitul anului 2021 și până în august 2022, UE a alocat Republicii Moldova 340 de milioane de euro sub formă de granturi, suport bugetar și proiecte, pentru a răspunde la crizele social-economice, energetice, umanitare și de securitate. UE sprijină, de asemenea, comunicarea strategică, jurnalismul de investigație și combaterea dezinformării printr-un proiect în valoare de cinci milioane de euro. În 2022, UE a mobilizat zece milioane de euro pentru a sprijini participarea societății civile la punerea în aplicare a Acordului de Asociere. Adițional, în iulie 2022, a intrat în vigoare un nou program de asistență macrofinanciară a UE în valoare de 150 de milioane de euro, care va contribui la eforturile țării de a face față repercusiunilor invaziei ruse în Ucraina. La 1 august 2022, UE a transferat primă tranșă de 50 de milioane de euro, din care 35 de milioane sub formă de împrumuturi pe termen lung în condiții concesionale și 15 milioane sub formă de granturi. În plus, în cadrul Planului Economic și de Investiții al Parteneriatului Estic, Banca Europeană de Investiții (BEI) a convenit să acorde Republicii Moldova un împrumut de 150 de milioane de euro pentru investiții în autostrăzi moderne și îmbunătățirea siguranței rutiere și conectarea Moldovei la rețeaua TEN-T. Mai mult, la 10 noiembrie 2022, în cadrul vizitei oficiale la Chișinău Președinta Comisiei Europene a anunțat un sprijin adițional pentru Republica Moldova în valoare de 250 milioane de euro pentru a face față crizei energetice generate din iarna curentă. Astfel, 200 milioane de euro vor fi oferite în cadrul unui nou program de asistență macro-financiară care vor fi disponibile din ianuarie 2023 și alte 50 milioane de euro sub forma de sprijin direct bugetar.
Totodată, pentru a răspunde necesităților Republicii Moldova în gestionarea numeroaselor crize, la inițiativa Miniștrilor Afacerilor Externe ai Germaniei, Franței și României a fost lansată, în aprilie 2022, Platforma de sprijin pentru Moldova, cu participarea statelor membre ale UE, țărilor G7, instituțiilor financiare internaționale și a organizațiilor internaționale, precum și a altor parteneri de dezvoltare. În cadrul primelor două conferințe ale Platformei, care s-au ținut până acum – la Berlin și la București – au fost mobilizate aproximativ 1,3 miliarde de euro pentru următorii trei ani.

Informatii suplimentare :

Noutăți UE-RM - Octombrie-decembrie 2022

28-29.11.2022

Conferința privind strategia de reformă a administrației publice

Principalele direcții ale Strategiei de reformă a administrației publice (SRAP) pentru perioada 2023-2030, în condițiile noilor cerințe determinate de procesul de aderare la UE, au fost prezentate, în cadrul unei conferințe desfășurate la Chișinău. La eveniment a participat prim-ministra Natalia Gavrilița, șeful Cancelariei de Stat, Igor Talmazan, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, E.S. Jānis Mazeiks, ambasadorul SUA la Chișinău, E.S. Kent D. Logsdon, directorul Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova, Guido Beltrani. Întrunirea reprezintă o platformă de dezbatere publică și îmbunătățire a SRAP, cu participarea reprezentanților Congresului Autorităților Publice Locale, ONG-urilor de profil, experților naționali și internaționali.
La deschiderea evenimentului, Prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a declarat: „În primul rând, administrația centrală trebuie să fie mai eficientă. Avem nevoie de un cadru legal și instituțional simplu, clar și transparent. Trebuie să eliminăm suprapunerile de competențe între instituții și să asigurăm o coordonare interinstituțională, sinergii mai bune între toate structurile centrale. Este un imperativ dictat nu doar de exigențele integrării europene, dar și de angajamentul nostru de a cheltui banul public eficient și strict în folosul oamenilor,” a conchis Prim-ministra.
La rândul său, Ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mazeiks, a menționat perioada importantă prin care trece Republica Moldova în calea sa europeană: “Reforma administrației publice este unul din procesele care vor demonstra maturitatea societății moldovenești, a actorilor săi politici și sociali. Scopul reformei este o administrație publică eficace și eficientă, cu funcționarii publici profesioniști, competenți, independenți, care prestează servicii accesibile în beneficiul tuturor cetățenilor, atât la nivel central, cât și local.”
Pe parcursul a două zile, sunt prezentate liniile directoare de reformă în administrația publică în următorii ani în condițiile noilor cerințe determinate de procesul de aderare a Republicii Moldova la UE și ale angajamentului țării de a le implementa.
Conferința este organizată cu suportul Uniunii Europene, Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

Detalii :
VIDEO : https://www.privesc.eu/arhiva/101268/Evenimentul--Reforma-Administratiei-Publice--provocari-si-perspective---ziua-II-a


25-26.11.2022

Vizita Comisarului european pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevičius  în Republica Moldova

 La Chișinău, oficialul european a avut întrevederi cu conducerea țârii și a susținut un discurs în ședința plenară a Parlamentului.


Întrevederea cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu
Oficialii au discutat despre provocările de mediu cu care se confruntă Republica Moldova și cooperarea în domeniu.
Șefa statului a salutat Acord de Asociere privind participarea țării noastre la Programul Uniunii Europene pentru mediu și politici climatice LIFE. Semnarea acestui acord va ajuta Republica Moldova să găsească soluții durabile pentru problemele climatice și de mediu, în conformitate cu strategiile UE.
"O altă prioritate, în care mizăm pe ajutorul UE, este Strategia de management al deșeurilor." Președinta Maia Sandu a subliniat că tot mai mulți cetățeni își doresc sisteme de colectare și de reciclare a deșeurilor în localitățile lor, dar că realizarea acestui program complex nu va fi posibilă fără sprijinul partenerilor de dezvoltare.

Mai mult : https://presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/cooperarea-in-domeniul-protectiei-mediului-discutata-de-presedinta-maia-sandu-si-comisarul-european-pentru-mediu-virginijus-sinkeviius

Participarea Comisarului european la Ședința plenară a Parlamentului

Moldova a jucat un rol crucial în înființarea Liniilor de solidaritate pentru a crește securitatea alimentară globală și pentru a oferi un colac de salvare economiei Ucrainei. Declarația a fost făcută de Comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, în plenul Parlamentului Republicii Moldova.
Reprezentantul UE a apreciat că, în calitate de țară candidat, Moldova a atins realizări în aplicarea prevederilor de mediu ale Acordului de Asociere cu UE și a încurajat parlamentarii să continue să aducă legislația națională în concordanță cu normele comunitare și să facă posibilă punerea în aplicare a noilor legi. În context, Comisarul European pentru mediu a subliniat că aderarea Moldovei la programul UE de climă și mediu va ajuta țara să abordeze problemele climatice și de mediu pe care UE le tratează într-un mod extrem de serios, iar cetățenii Moldovei vor avea doar de câștigat, pentru că este o competiție sănătoasă în aspirația spre ce este mai bun. Virginijus Sinkevičius a reconfirmat că Moldova nu va fi singură pe calea sa europeană și în angajamentele sale internaționale, deoarece UE și Comisia Europeană sunt gata să ofere Moldovei asistență tehnică și financiară.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu a punctat pașii pe care Republica Moldova a început să-i facă pentru a proteja mediul: lansarea Programului național de împădurire; armonizarea legislației naționale cu cea a UE; proiecte de apă și canalizare; identificarea surselor de energie regenerabilă.

Detalii :
Întrevederea cu prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița
În cadrul întrevederii oficialii au vorbit despre reforma sectorului de mediu și politica de climă, care au un rol prioritar în cadrul agendei de asociere a Republicii Moldova. Prim-ministra Gavrilița s-a referit aici la atenția acordată Pactului Verde European și adaptării cadrului normativ la principiile acestuia, dar a evidențiat și subiectele de pe agenda Guvernului: ridicarea gradului de împădurire a țării și gestionarea deșeurilor.
Oficialii au semnat acordul de aderare a Republicii Moldova la programul UE pentru mediu și politici climatice „LIFE”.
„Provocările pe care le confruntați sunt semnificative, dar, aderând la Programul LIFE, Republica Moldova demonstrează că este hotărâtă să le înfrunte și să le transforme în oportunități. Programul va contribui semnificativ la tranziția către o economie durabilă, bazată pe surse regenerabile de energie, care va proteja și îmbunătăți calitatea mediului și va combate degradarea ecosistemelor”, a menționat Virginijus Sinkevičius.
Oficialul european a enumerat și o serie de alte beneficii pe care le va aduce adeziunea Republicii Moldova la programul LIFE: „Criza energetică, nivelul înalt de inflație și agresiunea Rusiei față de Ucraina sunt amenințări constante pentru această regiune, de aceea programul va ajuta să reducem dependența, să reducem poluarea, să ne îmbunătățim sănătatea și să ne pregătim economia pentru viitor. Este și o oportunitate pentru cetățenii Republicii Moldova, care fac parte din diverse organizații, de a primi suport în implementarea proiectelor ce țin de mediu și schimbările climatice, precum și e o șansă bună de a crea legături și schimburi de experiență cu organizațiile Uniunii Europene.”
Programul va sprijini inițiativele și proiectele Republicii Moldova de cercetare și utilizare a practicilor inovatoare, va contribui la o economie circulară și rezilientă la schimbările climatice, va proteja natura.
Bugetul total al programului LIFE pentru 2021-2027 este 5,43 miliarde de euro. Acesta a cofinanțat peste 5.500 de proiecte în UE și în afara ei.
VIDEO :
Întrevederea cu Ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov
Comisarul european pentru mediu, Virginijus Sinkevicius a asigurat că UE va continua să acorde Ministerului Mediului asistență tehnică în vederea consolidării capacităților instituționale. „Susținerea pentru domeniul resurselor de apă va continua să rămână o prioritate, în special în contextul impactului schimbărilor climatice”, a declarat Virginijus Sinkevicius.
Comisarul european pentru mediu, Virginijus Sinkevicius a vorbit și de provocările țării noastre în procesul aderării și armonizarea la legislația UE: „Implementarea Aquis-ului comunitar nu este un proces simplu dar cu partenerii corecți totul e posibil”, ne-a asigurat domnia sa.   

Totodată, Comisarul UE a participat la evenimente dedicate protecției mediului: campania națională de plantare a copacilor și conferința „Avansarea agendei naționale privind schimbările climatice în silvicultură și agricultură în Republica Moldova”. În cadrul conferinței Comisarul European pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevicius a afirmat: „Schimbările climatice și degradarea mediului sunt interconectate – fără a aborda una dintre aceste probleme, nu o vom putea rezolva pe cealaltă. Astfel, trebuie să tindem să avem o viziune mai largă, aceea a transformării economiilor noastre conform unui model durabil, tranziția ecologică, stoparea distrugerii biodiversității și traiul într-un mediu fără poluare. Pactul Ecologic European este răspunsul nostru la aceste provocări și salut interesul Moldovei de a-și baza creșterea economică viitoare pe postulatele Pactului Ecologic European, în calitate de țară candidată la UE”.


Virginijus Sinkevičius, s-a întâlnit si cu Tinerii Ambasadori Europeni. Întâlnirea lor a fost urmată de discuțiile comisarului cu reprezentanții organizațiilor societății civile.https://tinyurl.com/29c3jp2m

 25.11.2022

Prezentarea Raportului Alternativ „8 ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova: progrese. constrângeri. priorități"

Potrivit autorilor Raportului , prezentat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic cu susținerea oferită de Fundația Konrad Adenauer Republica Moldova , pe parcursul celui de-al optulea an de implementare a Acordului de Asociere,
  • Dialogul politic UE-Moldova a fost consolidat și avansat, în special odată cu obținerea, la 23 iunie 2022, a statutului de țară candidată la UE.
  • Uniunea Europeană rămâne cel mai mare partener de dezvoltare al Republicii Moldova
  • Cooperarea UE-Moldova în domeniul politicii externe și de securitate a fost aprofundată și extinsă, pe fundalul crizelor energetice, de securitate și umanitare generate de războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al avansării Republicii Moldova spre obținerea statutului de țară candidată la UE
  • Cel mai substanțial progres a fost atins la capitolul supremația legii, fiind aprobată Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022–2025 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia
  • Comerțul cu Uniunea Europeană a fost extins și consolidat în ultimul an. Exporturile de bunuri din Republica Moldova către statele membre ale UE au înregistrat o creștere de 270 mln. USD în anul 2021 comparativ cu 2020 și au constituit 1,91 mlrd. USD, ceea ce reprezintă circa 61,1% din totalul exporturilor țării pentru anul trecut.
Detalii : https://ipre.md/2022/11/25/raport-alternativ-ipre-8-ani-de-implementare-a-acordului-de-asociere-ue-moldova-progrese-constrangeri-si-prioritati/
Video : https://www.privesc.eu/Arhiva/101156/Prezentarea-Raportului-Alternativ--Acordul-de-Asociere-Moldova-UE--8-ani-de-implementare---Progrese--Constrangeri--Prioritati--
Raport : https://cpescmd2.blogspot.com/2022/11/bv-raport-alternativ-acordul-de.html


24.11.2022

Cea de-a 39-a Reuniune a Consiliului Consultativ al Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM)

a reunit reprezentanți ai Ministerelor de Externe, ai autorităților vamale, de frontieră și de aplicare a legii din Republica Moldova și Ucraina, Delegațiile UE în Moldova și Ucraina, Comisia Europeană, Misiunea Înalților Consilieri ai UE, Misiunea Uniunii Europene de Consiliere în Ucraina, Organizația Internațională pentru Migrație, și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.
În cadrul evenimentului, au fost prezentate principalele activități ale misiunii EUBAM din perioada iunie - octombrie 2022, fiind discutate provocările întâmpinate de instituțiile de resort din Republica Moldova și Ucraina în contextul mediului actual de securitate generat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Consiliul Consultativ a recunoscut rolul activ al Misiunii la buna desfășurare a Inițiativei UE ”Culoarele de Solidaritate” ca răspuns la blocajul coridoarelor de transport din Ucraina, precum și la organizarea unei serii de instruiri specializate privind amenințările actuale de criminalitate transfrontalieră.
Consiliul Consultativ și-a exprimat profunda apreciere față de agențiile de frontieră și vamale ucrainene și moldovenești pentru serviciul enorm în scopul asigurării securității economice și la frontieră, în special în aceste vremuri critice. De asemenea, participanții au recunoscut eforturile autorităților moldovenești și ucrainene de a restabili coridorul de transport feroviar marfar prin legătura feroviară Basarabeasca-Berezino și au salutat intenția de a implementa controlul comun pe teritoriul Republicii Moldova.
Ambasadorul UE în Republica Moldova și Președintele Consiliului Consultativ Jānis Mažeiks a lăudat eforturile excepționale ale partenerilor ucraineni și moldoveni și i-a încurajat să utilizeze pe deplin EUBAM, inclusiv posibilitatea de a solicita activități specifice de consolidare a capacităților care ar putea contribui în continuare la managementul vamal și la frontieră în contextul operațional dificil în care activăm.
Șeful EUBAM, Slawomir Pichor, a prezentat cele mai recente rezultate ale Misiunii și progresul în planul de acțiuni din iunie până în octombrie 2022, în pofida contextului nefavorabil. ”Misiunea a făcut tot posibilul pentru a merge mai departe cu implementarea programului nostru de lucru. Dar ne-am ajustat și activitățile pentru a le alinia la situația actuală și la repercusiunile acestui război care ne-a reproiectat securitatea și peisajul economic”, a subliniat el. Pentru a face față mai bine situației de securitate schimbate și riscurilor crescute la frontiera dintre Moldova și Ucraina, EUBAM a organizat 14 evenimente de formare pentru 261 de ofițeri care activează în organele de drept din ambele țări.
Directorul General Adjunct al Direcției pentru Uniunea Europeană și NATO din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serhii Saienko, a subliniat că provocările prezentate de agresiunea ilegală, brutală și nejustificată a Rusiei implică o multitudine de probleme, iar EUBAM a fost alături pentru a le face față. 
Șeful Direcției Cooperare Multilaterală a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a Republicii Moldova Victor Lăpușneanu a remarcat: ”Republica Moldova în continuare se angajează să sprijine refugiații ucraineni care caută adăpost în țara noastră, în ciuda greutăților și provocărilor cu care se confruntă. În același timp, continuăm să facilităm exportul de produse agricole ucrainene, contribuind activ la Inițiativa UE ”Culoarele de Solidaritate”. Lucrăm la consolidarea capacității de transport și tranzit pe teritoriul Republicii Moldova și dorim să subliniem nevoia urgentă de investiții prin granturi pe termen scurt și mediu în acest sens.”
Consiliul Consultativ se va reuni din nou în iunie, 2023.

Misiunea EUBAM a fost lansată în 2005, în conformitate cu prevederile Memorandumului de Înțelegere între Guvernul Republicii Moldova, Comisia Europeană și Guvernul Ucrainei. Mandatul actual al Misiunii a fost extins până la 30 noiembrie 2026.

Detalii :


24.11.2022

În cadrul ședinței Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană au fost stabilite prioritățile ulterioare de integrare europeană

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat  Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE). În cadrul ședinței, a fost discutat progresul privind realizarea Planului de acțiuni pentru implementarea condițiilor înaintate în contextul acordării Republicii Moldova a statutului de țară candidată la UE și au fost stabilite prioritățile ulterioare de integrare europeană.

Membrii Comisiei au analizat nivelul de realizare a deciziilor luate la ședința precedentă, din august, când a fost aprobat Planul de acțiuni și a fost discutat mecanismul interinstituțional de coordonare a procesului de integrare europeană. La fel, au fost trasate mai multe măsuri care trebuie realizate până la sfârșitul acestui an și modalitățile în care pot fi accelerate progresele pe unele dintre acțiuni.

S-a constatat că, pe moment, din cele 35 de acțiuni care urmează să fie finalizate până la sfârșitul anului curent, au fost realizate 8. În luna decembrie urmează să fie încheiate încă 11, iar 16 dintre ele comportă un risc minor de realizare. În total, Planul de acțiuni pentru implementarea condițiilor înaintate în contextul acordării Republicii Moldova a statutului de țară candidată la UE conține 60 de acțiuni.
Președinta Maia Sandu a menționat că este important ca majoritatea măsurilor rămase pentru 2023 să fie adoptate si implementate până la începutul primăverii anului viitor, pentru a putea invita cât mai rapid Comisia Europeana să evalueze progresele noastre. 
Agenda ședinței a vizat și măsurile anticorupție, la toate nivelurile, prin realizarea de anchete proactive și eficiente, precum și prin obținerea unui bilanț credibil al urmăririlor penale și al condamnărilor. La fel, s-a vorbit și despre finalizarea reformei gestionării finanțelor publice, punându-se accent pe îmbunătățirea achizițiilor publice la toate nivelurile de guvernare. Un aspect important discutat a fost și realizarea angajamentului de „deoligarhizare” a Republicii Moldova, care este și una dintre recomandările formulate în luna iunie de Comisia Europeană.

Detalii :


23.11.2022

Infrastructura de gestionare a deșeurilor solide va fi dezvoltată cu suportul financiar al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare

În acest sens, Guvernul a aprobat semnarea Acordului de împrumut, în valoare de 25 milioane de euro pentru realizarea proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”.
După Ratificarea Acordului, prima infrastructură în gestionarea deșeurilor va fi dezvoltată în regiunea RMD5, care include raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. Lucrările la un poligon modern de gestionare a deșeurilor, conform standardelor europene, vor începe în anul 2023.
Proiectul are ca obiectiv construcția infrastructurii de management a deșeurilor solide și procurarea echipamentelor și utilajelor pentru transport, sortare, reciclare, compostare, cum ar fi: tomberoane și containere pentru colectarea deșeurilor (din poartă în poartă și puncte de colectare), vehicule pentru colectarea și transportarea deșeurilor, construcția stațiilor de sortare, de compostare și a celor de transfer. Programul prevede și lichidarea a peste 1600 de gunoiști neautorizate.
De asemenea, vor urma lucrări de infrastructură în RMD 8 – raioanele Edineț, Dondușeni, Ocnița, Briceni; RMD 1 – raioanele Cahul, Cantemir, Taraclia, precum și în UTA Găgăuzia (Comrat, Vulcănești și Ceadîr-Lunga).
Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” a fost elaborat în contextul angajamentelor asumate de către Republica Moldova în domeniul dezvoltării durabile. Urmare a negocierilor Acordului de împrumut, țara noastră va contribui la realizarea indicatorilor de performanță pentru Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 11 „Orașe și comunități durabile”.
Proiectul va fi implementat în perioada 2023-2027, termenul de valabilitate a Acordului fiind de până la 15 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani.

Detalii :

22.11.2022

Cea de-a șasea rundă de consultări în domeniul de securitate și apărare, în conformitate cu prevederile Acordul de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană

Consolidarea dialogului și a cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană pe dimensiunea de securitate și apărare, inclusiv participarea experților moldoveni la misiunile și operațiunile UE de gestionare a crizelor, precum și provocările de securitate cu care se confruntă Republica Moldova – au constituit subiectele principale ale agendei discuțiilor în cadrul consultărilor.
Consultările au fost co-prezidate de către secretarul de stat Vladimir Cuc și directorul pentru politică de securitate și apărare din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, Joanneke Balfoort.
Șefa Direcției de politică de securitate și apărare, Joanneke Balfoort, a declarat: „Salutăm că, în ciuda diferitelor crize care se suprapun, mențineți un angajament ferm față de reformele care sunt vitale pentru procesul de integrare în UE și sunt la fel de importante pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova.Notăm adoptarea, în luna iunie, a  asistenței de 40 de milioane de euro pentru Forțele Armate naționale, adițional la decizia anterioară de alocate a 7 milioane de euro adoptată în 2021 și așteptăm cu nerăbdare implementarea ambelor programe de asistență. Astfel, intenționăm să propunem pe baza acestor exemple, un nou sprijin substanțial de asistență pentru anul 2023 în cadrul programului Facilității Europene pentru Pace”.
Ambele părți au făcut un schimb de opinii cu privire la situația de securitate din regiune. Agravarea crizei energetice și implicațiile sale profunde, provocările de securitatea internă și de gestionare a frontierelor, precum și creșterea riscurilor hibride au fost evidențiate ca principalele preocupări existente.
Cooperarea practică în domeniul securității a fost principalul subiect de discuție și a oferit ocazia de a face schimb de opinii asupra evoluțiilor în domeniu, precum și de a analiza modalităților de aprofundare a cooperării în domeniul securității cibernetice, a comunicării strategice și a combaterii dezinformării, precum și cu privire la participarea Republicii Moldova în cadrul misiunilor și operațiunile UE în cadrul Politicii Comune de Securitate și Apărare, inclusiv și sprijinirea sectorului de apărare al Republicii Moldova.

Detalii : 


21 - 22.11.2022

Cea de-a 3-a Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova

Reuniunea unde au fost discutate subiecte de importanță majoră, precum suportul acordat în contextul crizei energetice și provocările de securitate, a fost coprezidată de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, alături de ministrul pentru Europa și afaceri externe al Franței, Catherine Colonna, și de ministrul afacerilor externe al Germaniei, Annalena Baerbock. Conferința beneficiază de participarea Președintelui Franței, Emmanuel Macron, și a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. La eveniment au participat din partea Republicii Moldova, și viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu și alți miniștri de resort. Având în vedere gravitatea crizei în sectorul energetic, cu puternice consecințe destabilizatoare asupra bugetului de stat, lucrările Conferinței ministeriale de la Paris s-au concentrat în mod deosebit asupra opțiunilor de asistență de urgență în acest domeniu în beneficiul Republicii Moldova.
.
Suntem recunoscători tuturor țărilor și organizațiilor care s-au alăturat acestei inițiative lansate de Franța, Germania și România pentru a ne ajuta într-o perioadă atât de dificilă pentru toți. Mulțumim pentru solidaritate și pentru angajamentele de sprijin” a spus în debutul discursului Președinta Maia Sandu,
Lidera de la Chișinău a mulțumit partenerilor și prietenilor noștri pentru susținerea lor vitală ca să rezistăm acestor crize și i-a asigurat că, în calitate de țară candidată la UE, lucrăm la recomandările Comisiei Europene și ne pregătim pentru lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. „Oricât de greu ar fi, vom merge pe calea democrației și a integrării europene”, a spus Președinta Maia Sandu, care i-a mulțumit și Președintelui Emmanuel Macron pentru angajamentul de a consolida relațiile moldo-franceze și pentru tot sprijinul acordat Republicii Moldova.

Următoarea ediție a Conferinței ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova va avea loc la Chișinău, în prima parte a anului 2023.

Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova (Moldova Support Platform) este o inițiativă a României, Germaniei și Franței, care urmărește generarea de asistență imediată politică, financiară și materială, precum și de expertiză aprofundată pentru procesul de reformă democratică, din partea instituțiilor și statelor membre ale Uniunii Europene, a țărilor G7, a instituțiilor financiare internaționale și organizațiilor internaționale, precum și a altor parteneri de dezvoltare. Scopul organizării Conferințelor este de a mobiliza, concentra și coordona sprijinul politic, tehnic și financiar al țărilor dezvoltate pentru Republica Moldova. Prima ediție a Conferinței ministeriale a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova a avut loc în Berlin, Germania, pe 5.04.2022. Cea de-a doua ediție a avut loc la București, România, pe 15.07.2022 . 

Totodată, în cadrul vizitei de lucru de la Paris (18-22.11.2022) Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a participat  la cel de-al 18-lea Summit al Francofoniei  si s-a întâlnit, cu Comisarul European pentru Extindere și Vecinătate, Olivér Várhelyi, și cu directoarea generală adjunctă a Direcției generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea din cadrul Comisiei Europene, Katarína Mathernová. În discuțiile purtate cu oficialii europeni, Președinta Maia Sandu s-a referit la stadiul curent al relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, în contextul efectelor dezastruoase pe care războiul Rusiei împotriva Ucrainei le are asupra economiei noastre și a securității energetice. Șefa statului a mulțumit pentru sprijinul important acordat de Uniunea Europeană pentru a gestiona aceste crize și a reiterat angajamentul guvernării de la Chișinău de a accelera procesul de integrare europeană a Republicii Moldova (https://www.presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/cooperarea-cu-institutiile-europene-discutata-de-presedinta-maia-sandu-in-cadrul-vizitei-de-lucru-de-la-paris)

Detalii :
VIDEO

21.11.2022

BEI anunță noi investiții pentru anul 2023

Banca Europeană de Investiții (BEI), banca Uniunii Europene, a anunțat noi investiții în Republica Moldova pentru anul 2023. Finanțarea include investiții orientate către sectoarele cheie ale economiei moldovenești, inclusiv investiții în proiecte de transport, energie și asistență medicală în întreaga țară.
Vicepreședintele BEI, Teresa Czerwińska, a anunțat aceste investiții noi în cadrul celei de-a treia conferințe ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova. Investițiile BEI vor ajuta țara să atenueze efectele economice și sociale ale invaziei Rusiei în Ucraina și vor sprijini aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
În 2023, BEI preconizează să acorde Republicii Moldova împrumuturi, combinate cu granturi și asistență tehnică, în valoare de aproximativ 150-170 de milioane de euro. „Anul viitor, prioritatea noastră vor fi investițiile în sectorul energetic și cel al transporturilor, care vor ajuta Moldova să obțină independența energetică și să se integreze în continuare în Uniunea Europeană. De asemenea, intenționăm să sprijinim proiectele din domeniul sănătății care vizează asigurarea accesului la servicii medicale de înaltă calitate”, a declarat vicepreședintele BEI.
Teresa Czerwińskа a adăugat că, numai în 2022, BEI a oferit sprijin financiar și tehnic Republicii Moldova, investind aproape 280 de milioane de euro în împrumuturi și mobilizând 16 milioane de euro sub formă de granturi pentru sectoarele public și privat.

Detalii : 


17.11.2022

Conferința internațională „Aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro – realizări și perspective”

Evenimentul, organizat de Banca Națională a Moldovei, a reunit reprezentanți ai comunității prestatorilor de servicii de plată din țara noastră și oficiali de rang înalt, printre care guvernatorul BNM, Octavian Armașu, ambasadorul UE în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, directorul general al Consiliului European de Plăți, Etienne Goosse. Participanții au analizat beneficiile și provocările aderării țării noastre la SEPA, progresele înregistrate în acest sens de autorități și pașii necesari în vederea pregătirii dosarului de aderare.
În discursul său, prim-ministra Natalia Gavrilița a menționat că aderarea la zona SEPA rămâne o prioritate, în contextul în care economia țării noastre este strâns interconectată cu cea a spațiului european.
„Odată cu integrarea noastră în zona SEPA, atât cetățenii care trăiesc în țările membre, cât și companiile noastre vor putea conta pe cheltuieli mai mici și o competitivitate mai mare. Vom trece la transferuri bancare mai ieftine, care, de fapt, sunt fără comisioane. Nu este un proces ușor, sunt anumite obstacole tehnice, normative și financiare, însă vă asigur, din partea Executivului, că vom face tot ce ne stă în puteri pentru a facilita și a accelera aderarea țării noastre la Zona Unică de Plăți în Euro”, a spus prim-ministra.
Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a menționat că aderarea Republicii Moldova la SEPA reprezintă un exercițiu de importanță națională: „Este un pas important în contextul statutului de țară candidat obținut de țara noastră și o etapă nouă în dezvoltarea infrastructurii de plăți prin deschiderea granițelor către o piață a plăților fără bariere, mult mai comode pentru cetățeni”.
Aderarea la Spațiul Unic de Plăți în Euro va aduce Republica Moldova mai aproape de UE și de piața sa unică, a declarat Janis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, în deschiderea conferinței.
„Acest lucru va crea beneficii inestimabile și vizibile pentru cetățeni, care vor putea face plăți fără numerar în euro oriunde în Uniunea Europeană… Republica Moldova are nevoie de un sistem financiar solid, stabil și pe deplin funcțional, care să deservească cetățenii și întreprinderile. UE va continua să sprijine Republica Moldova, în special, având în vedere că criteriile de aderare la SEPA reflectă anumite cerințe de adaptare la legislația europeană, care sunt relevante și pentru aderarea la UE”, a declarat Janis Mažeiks.

Zona Unică de Plăţi în Euro (Single Euro Payments Area - SEPA) este acea zonă geografică în care nu există diferențe între plățile fără numerar în euro, naționale sau transfrontaliere.
În SEPA clienţii vor fi capabili să efectueze şi să primească plăţi fără numerar în euro, la fel de sigur, rapid și eficient ca în context naţional, folosind un cont unic și instrumente de plată standardizate, prin care un client poate face plăți din contul propriu către orice altă destinație din zona SEPA. Aceste standarde reprezintă fundamentul dezvoltării serviciilor de plăti realizate exclusiv electronic, precum plăți prin internet și dispozitive mobile, servicii de facturare electronică și alte servicii electronice cu valoare adăugată. SEPA este proiectul de cea mai mare anvergură derulat de industria europeană a plăților, având ca obiectiv crearea unei piețe integrate pentru serviciile de plăti în euro, prin eliminarea barierelor comerciale, legale și tehnice între piețele de plăti naționale participante la zona SEPA.

Detalii : 
16.11.2022

Republica Moldova a aderat la Mecanismul de protecție civilă al UE

Cum funcționează Mecanismul de protecție civilă al UE?
Încă o reușită pentru Republica Moldova. În contextul înaintării MAI pe agenda de integrare europeană, a fost acceptată cererea de aderare a țării noastre la Mecanismul de Protecție civilă al UE.
Acest lucru presupune intervenții mai eficiente, timp de reacție mai scurt și lărgirea spectrului de intervenții al IGSU. Astfel, vor putea fi gestionate crize precum inundații, prin acțiuni de pompare cu capacitate mare, lichidare incendiilor de vegetație, cu autospeciale de intervenție, dar și intervenția echipelor de salvatori pentru acțiuni de deblocare și salvare de sub dărâmături în medii urbane.
Obiectivul mecanismului este de a consolida cooperarea în domeniul protecției civile, sprijinind eforturile țărilor de a proteja oamenii, mediul și bunurile împotriva tuturor tipurilor de dezastre naturale și provocate de om. Odată cu aderarea Republicii Moldova la mecanismul protecției civile al UE, țara noastră va beneficia de consultanță, expertiză și susținerea Uniunii Europene în domeniul intervenției, prevenției și pregătirii în caz de dezastre.
În ultimii doi ani, Republica Moldova a beneficiat de multiple ori de asistența statelor participante la mecanism, în contextul pandemiei COVID -19, crizei energetice și invaziei rusești în Ucraina. La fel, Republica Moldova a oferit asistență statelor UE, prin intermediul misiunilor din Grecia și România.

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii coordonează la nivelul UE răspunsul la dezastrele naturale și la cele provocate de om. Obiectivele sale sunt:
  • să promoveze cooperarea între autoritățile naționale de protecție civilă
  • să sporească gradul de sensibilizare și pregătire a populației în ceea ce privește dezastrele
  • să permită acordarea unei asistențe coordonate, eficace și rapide populațiilor afectate
Detalii :


11.11.2022

Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BERD) alocă 100 milioane de euro pentru modernizarea drumurilor

Republica Moldova va primi din partea BERD un împrumut de 100 milioane de euro pentru implementarea Proiectului „Moldova drumuri IV”.
Banii vor fi alocați în baza unui amendament la Acordul de Împrumut între țara noastră şi Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BERD) privind realizarea lucrărilor de construcție şi reabilitarea drumurilor în Republica Moldova, semnat de ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi și directorul general al BERD pentru Europa de Est și Caucaz, Matteo Patrone.

Urmare a modificărilor, în cadrul Proiectului urmează să fie reabilitați peste 85 km de drum, pe următoarele sectoare de drum:
  • drumul R14, R6 – Codrul Nou – Soroca – Unguri – frontiera cu Ucraina, pe sectorul Soroca – Arionești, total 31 km;
  • drumul R8.1, R8 – Arionești – R14, sectorul Arionești – Otaci, total 9,4 km;
  • drumul M3 Chișinău – Comrat – Giurgiulești – frontiera cu România, sectorul de ocolire a orașului Vulcănești, total 8,58 km;
  • drumul R33 Hîncești – Lăpușna – M1, inclusiv supravegherea tehnică a acestor lucrări, total 37,2 km.
Acordul de modificare va contribui la implementarea deplină a Proiectului „Reabilitarea Drumurilor în Moldova IV”, care va avea beneficii de ordin economic asupra îmbunătățirii stării şi calității rețelei drumurilor naționale prin reducerea costurilor transportului rutier pentru utilizatorii drumurilor din Republica Moldova, ceea ce va facilita indirect creșterea economică. Totodată, acesta va avea un impact pozitiv asupra mobilității populației prin facilitarea transportului rutier și sporirea siguranței circulației rutiere.
Acordul de Împrumut între Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare privind realizarea lucrărilor de construcție şi reabilitarea drumurilor în Republica Moldova, a fost semnat la 28 iunie 2013.

Detalii :

11.11.2022

„Coridoarele de Solidaritate” „aduc Ucraina și Republica Moldova mai aproape de piața unică a UE

Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Grupul Băncii Mondiale au anunțat că au mobilizat 1 miliard de euro pentru „coridoarele de solidaritate”. Acestea sunt esențiale pentru securitatea alimentară la nivel mondial și pentru economia Ucrainei.
Comisia Europeană va aloca de urgență 250 de milioane de euro pentru a stimula coridoarele de solidaritate. Pe termen scurt, UE va sprijini îmbunătățiri rapide, în special cu echipamente mobile, pentru a reduce timpul de așteptare și circulația prin punctele de trecere a frontierei.
Pe termen mediu, Comisia mobilizează Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE) și 50 de milioane de euro pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii necesare pentru a crește în continuare capacitatea Coridoarelor de Solidaritate.
BEI și BERD intenționează să investească fiecare până la 300 de milioane de euro, până la sfârșitul anului viitor, în proiecte care să răspundă obiectivelor Coridoarelor de Solidaritate.
O parte din această sumă urmând să fie alocată unor proiecte deja identificate și în curs de aprobare.
Grupul Băncii Mondiale pregătește un proiect de urgență pentru repararea infrastructurii feroviare și rutiere afectate de război. Până la 100 de milioane de dolari SUA vor fi alocate pentru aceste necesități în 2023. Deasemenea, este în curs de discuție posibilitatea reabilitării infrastructurii feroviare și a logisticii multi-modale din România și Republica Moldova până la frontierele cu Ucraina pentru a sprijini exporturile și importurile din și către Ucraina.
Potrivit Comisiei Europene, „Coridoarele de Solidaritate” „aduc Ucraina și Republica Moldova mai aproape de piața unică a UE, menținând în același timp ambele țări conectate cu restul lumii”.

Detalii :

11.11.2022

Vizita Președintei Parlamentului European, Roberta Metsola în Republica Moldova

Aflată în prima sa vizită la Chișinău, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola s-a întâlnit cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. , Șefa Executivului Natalia Gavrilița, președintele Parlamentului, Igor Grosu și a ținut un discurs în cadrul unei ședințe speciale a Parlamentului RM.

https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20221111IPR53601/president-metsola-moldova-s-place-is-in-europe

 întrevedere cu Președinta Maia Sandu


„Parlamentul European a fost întotdeauna de partea cetățenilor Republicii Moldova în demersul lor pentru democrație și stat de drept, contra corupției”, a menționat în discursul său Președinta Maia Sandu. Potrivit șefei statului, deputații europeni ne-au fost alături atunci când grupări corupte au capturat statul, punându-l în slujba intereselor oligarhice, iar sprijinul constant al legislativului european a fost vital pentru menținerea țării noastre pe calea democratică. „A fost și prima instituție europeană care a spus clar și tare că ne susține în demersul de obținere a statutului de țară candidată la Uniunea Europeană”, a subliniat Președinta Maia Sandu.


(VIDEO)
Conferință de presă susținută de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola
 
Declarația Președintei Maia Sandu după întrevederea cu Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola  https://www.presedinte.md/rom/discursuri/declaratia-presedintei-maia-sandu-dupa-intrevederea-cu-presedinta-parlamentului-european-roberta-metsola

Roberta Metsola a ținut un discurs în ședința plenară a Parlamentului
 
Potrivit Președintei Parlamentului European, acordarea statutului de țară candidată la aderarea la UE pentru Republica Moldova a fost un mesaj puternic de speranță și solidaritate cu cei care împărtășesc valorile europene și care vor să trăiască în pace, este o oportunitate unică de a consolida democrația și de a construi un stat rezilient și modern
Președinta Parlamentului European și-a exprimat admirația pentru determinarea autorităților de a continua parcursul european al țării noastre, dând asigurări că UE va ajuta în continuare Republica Moldova. Roberta Metsola s-a referit și la elementele-cheie de apropiere dintre Moldova și UE, dar și la ajutorul oferit de UE țării noastre în ultima perioadă: asistența macrofinanciară de 150 milioane de euro, măsuri de liberalizare a pieței europene pentru produsele agricole din Moldova, acțiuni de stimulare a comerțului, de susținere a transportatorilor și de consolidare a securității. În discursul său a remarcat și eforturile de reformare a domeniului justiției, luptei împotriva corupției și crimei organizate, precum și reformele în domeniul electoral. Roberta Metsola a reiterat solidaritatea cu Republica Moldova și determinarea de a oferi tot suportul necesar și o asistență mult mai mare pentru depășirea crizei energetice, dar și a altor provocări generate de invazia nejustificată a Federației Ruse în Ucraina. Președinta Parlamentului European a subliniat că, în vremurile dificile de instabilitate pe care le parcurgem, solidaritatea între țări reprezintă puterea Europei.

Detalii :

 întrevederea cu prim-ministra Natalia Gavrilița
Șefa Executivului a apreciat sprijinul constant al Parlamentului European în implementarea agendei de integrare, asumate de Republica Moldova, accentuând în principal rezoluțiile prin care a fost solicitată acordarea statutului de țară candidat pentru aderare la UE. În context, prim-ministra a reiterat faptul că autoritățile sunt hotărâte să implementeze cele 9 condiționalități, în vederea deschiderii negocierilor de aderare, la nivel național fiind elaborat un Plan de acțiuni care conține măsurile necesare în acest sens.
Oficialii au făcut un schimb de opinii privind situația de securitate din regiune, consecințele negative asupra stabilității socio-economice a Republicii Moldova și crizele în lanț, generate de războiul din Ucraina. În mod special, părțile s-au referit la criza energetică și identificarea surselor alternative de aprovizionare cu gaze, inclusiv prin participarea țării noastre la Platforma Energetică a UE.
„Vizita mea vine în perioada marilor provocări pentru Republica Moldova. Am văzut cât de mult lucrați asupra realizării obiectivelor stabilite, cât de eficiente sunt acțiunile voastre și toți pașii pe care îi parcurgeți în procesul de aderare la UE. De aceea, vom continua să ajutăm țara voastră. Avem misiunea de a identifica împreună prioritățile pentru perioada imediat următoare, pentru a putea oferi suportul nostru și, evident, vom trece la acțiuni pe termen mediu și lung”, a menționat Roberta Metsola.


Roberta Metsola a vizitat principalul Centru de Informare al UE. În sediul Europe Cafe, Roberta Metsola a fost așteptată de Tinerii Ambasadori Europeni, care au profitat de ocazie pentru a-i adresa întrebări legate de statutul de țară candidată oferit Republicii Moldova, securitatea energetică, agenda digitală și oportunitățile pentru tineret.

Detalii : https://tinyurl.com/2y2uab97

Informații suplimentare : 
{VIDEO} Interviu cu Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola. În cadrul emisiunii „Dimensiunea Diplomatică” la Moldova 1. https://youtu.be/3N93YUn8tCc

10.11.2022

Vizita Președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen în Republica Moldova

întrevedere cu Președinta Maia Sandu

 din Declarația președintei von der Leyen la conferința de presă comună cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

"...De la invazia Rusiei în Ucraina, v-am fost cel mai apropiat partener. Am avut multe apeluri telefonice, multe întâlniri. Doar în ultimul an, Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova peste 840 de milioane EUR sub formă de împrumuturi și granturi. În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică acută, legată atât de aprovizionarea cu gaze și energie electrică, cât și de accesibilitatea gazului și a energiei electrice. Vă asigurăm că facem tot ceea ce putem pentru a vă ajuta să faceți față acestei crize.
Prin urmare, am constituit un pachet suplimentar de sprijin în domeniul energiei pentru Republica Moldova. 

În primul rând, ne angajăm să oferim 200 de milioane EUR pentru a ajuta Republica Moldova să își satisfacă nevoile de aprovizionare cu gaze. Această sumă va consta în 100 de milioane EUR sub formă de granturi și 100 de milioane EUR sub formă de împrumuturi. Banii ar trebui să fie disponibili începând din ianuarie 2023. În al doilea rând, vom oferi sprijin bugetar suplimentar în valoare de 50 de milioane EUR pentru Republica Moldova. Această sumă va contribui la acordarea de sprijin persoanelor celor mai vulnerabile; este vorba, așadar, de un sprijin bugetar cu obiectiv specific.
În sfârșit, vom colabora, desigur, îndeaproape cu donatorii pentru a oferi sprijin suplimentar Republicii Moldova prin intermediul Platformei de sprijin pentru Moldova. La 21 noiembrie va avea loc o reuniune a Platformei de sprijin pentru Moldova la Paris. În acest context, Comisia colaborează cu Secretariatul Comunității Energiei pentru a institui o schemă de salvare în domeniul energiei pentru Republica Moldova, care le va permite donatorilor să sprijine achizițiile de energie. Sper că aceste măsuri combinate vor oferi Republicii Moldova sprijinul de care are atât de multă nevoie în această iarnă.

Privind spre viitorul nostru comun, Republica Moldova nu ne este doar vecin, partener și prieten apropiat, ci, desigur, și candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Republica Moldova face parte din familia noastră europeană. Iar familia trebuie să rămână împreună atunci când vremurile devin grele și când întâmpină dificultăți. De aceea sunt astăzi aici..."


În discuția cu doamna von der Leyen, șefa statului a reafirmat astăzi angajamentul puternic al Republicii Moldova de a trece la următoarea etapă de integrare europeană - inițierea negocierilor. În acest sens, guvernarea va continua implementarea reformelor cheie, în special pe cea a justiției, și va insista pe lupta cu grupările corupte care încearcă, în continuare, să submineze statul și instituțiile sale.


VIDEO

* * *

Obiectivul este de a sublinia sprijinul nostru [UE] pentru Moldova, una dintre țările cele mai afectate de consecințele războiului ilegal purtat de Rusia împotriva Ucrainei.”Anunțul a fost făcut de către adjuncta purtătorului de cuvânt șef și director pentru comunicare politică a Comisiei Europene, Dana Spinant.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu se va întâlni ,cu Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, (  https://ec.europa.eu/commission/commissioners/2019-2024/president_en)
După întrevedere, la ora 09.20, oficialele vor susține o conferință de presă comună.

Detalii : 

10.11.2022

Parlamentul European a aprobat Acordurile de transport rutier ale UE cu Ucraina și Moldova pentru a facilita transportul transfrontalier de mărfuri

Cele două noi acorduri ale UE privind transportul rutier fac parte din răspunsul UE la perturbările din sectoarele transporturilor din Ucraina și Moldova cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Întrucât spațiul aerian ucrainean a fost închis pentru traficul civil, iar exportul maritim este extrem de limitat, Ucraina trebuie să găsească rute alternative pe cale rutieră pentru a-și exporta stocurile de cereale, combustibil, produse alimentare și alte bunuri. Moldova suferă în mod similar, având nevoie de rute de tranzit alternative prin UE și de asistență pentru tranzitarea mărfurilor ucrainene pe teritoriul său.
Acordurile vor înlocui acordurile bilaterale de transport existente cu țările UE. Noile acorduri facilitează temporar transportul rutier de mărfuri, permițând transportatorilor ucraineni, moldoveni și UE să tranziteze și să opereze între teritoriile respective, fără a fi nevoie de permisele aferente.
„Am gândit aceste acorduri având două obiective: evitarea unei crize alimentare mondiale și aprofundarea relațiilor UE cu Ucraina și R. Moldova“, a declarat europarlamentarul Marian-Jean Marinescu.
Ambele acorduri sunt în vigoare cu titlu provizoriu de la 29 iunie 2022. După ce Parlamentul și-a dat acordul, textele necesită acum și aprobarea oficială a Consiliului UE.

Detalii :


10.11.2022

Cea de-a 10 reuniune a Platformei Societății Civile Uniunea Europeană – Republica Moldova

La Chișinău, s-a desfășurat cea de-a zecea reuniune a Platformei Societății Civile Uniunea Europeană – Republica Moldova, platformă de dialog din care fac parte mai multe organizații, inclusiv și reprezentanți ai Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova. 
În cadrul discuțiilor au fost abordate cele mai stringente provocări cu care se confruntă Republica Moldova, mai ales în contextul crizelor cu care se confruntă țara. 
Reprezentanții Platformei, participante la eveniment, au făcut schimb de opinii privind
  • statutul de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, 
  • perspectivele de dezvoltare a țării, 
  • implementarea Acordului de Asociere, 
  • reformele anticorupție, 
  • criza economică globală și regională. 
Totodată s-a discutat despre progresele atinse de către Republica Moldova în implementarea Acordului de Asociere și gradul de realizare a recomandărilor Comisiei Europene pentru țara noastră în vederea începerii negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană ca urmare a obținerii statutului de candidat la aderarea la UE. 

La finele reuniunii a fost adoptată o declarație pe marginea subiectelor discutate. 

Platforma Societății Civile Uniunea Europeană – Republica Moldova este o structură neinstituționalizată și apolitică, ce funcţionează pe principii benevole şi la care poate adera orice organizație neguvernamentală, necomercială și apolitică, care împărtășește viziunea, misiunea şi obiectivele Platformei şi este gata să se implice activ și în mod direct în realizarea acestora. Misiunea Platformei este de a consolida procesul de integrare europeană și de dezvoltare democratică a Republicii Moldova, de a contribui la procesul de advocacy și de monitorizare în implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, precum și a altor documente relevante ce se referă la Parteneriatul Estic.

Detalii :

10.11.2022
 
BERD acordă Republicii Moldova un împrumut de 200 milioane de euro pentru achiziții de urgență de gaze

Împrumutul reprezintă a doua tranșă dintr-un credit de tip revolving în valoare de 300 milioane de euro aprobat de BERD pentru Republica Moldova în luna iunie, cu scopul de a spori securitatea energetică a țării.
“ a fost concepută pentru a fi utilizată pentru achizițiile de urgență de gaze în cazul întreruperii aprovizionării în cadrul actualului contract de cinci ani încheiat de Moldova cu furnizorul rus de stat Gazprom. Aceasta va ajuta guvernul să își refacă rezervele de gaz și va proteja nevoile de bază și mijloacele de trai economice ale celor 2,7 milioane de moldoveni și ale refugiaților din Ucraina”,se arată într-un comunicat de presă al BERD.

Detalii :


10.11.2022

Direcțiile prioritare de cooperare dintre Guvernul RM şi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)


pentru următoarea Strategie de ţară 2023-2028, dar și proiectele de consolidare a sectorului energetic au fost discutate în cadrul unei întrevederi dintre prim-ministra Natalia Gavrilița cu Matteo Patrone, director executiv pentru Europa de Est și Caucaz al BERD.
Părțile au făcut un schimb de opinii privind prioritățile Strategiei și direcțiile de dezvoltare pentru perioada următoare. De asemenea, a fost accentuată necesitatea consolidării sectorului energetic al Republicii Moldova, prin investiții în dezvoltarea surselor alternative de energie.
„Vedem apetitul sănătos al acestui Guvern pentru reforme structurale și vedem că sunteți aliniați la tot ce înseamnă eficiență și incluziune energetică. Suntem convinși că ajutorul pe care îl oferim merge exact acolo unde este necesar și vreau să vă asigur că veți avea tot suportul nostru și în continuare”, a spus director executiv BERD, Matteo Patrone.
Oficialii au făcut o retrospectivă a proiectelor implementate cu sprijinul BERD și au trasat direcții noi de dezvoltare în domeniul infrastructurii, inclusiv a celei feroviare. A fost subliniată importanța organizării unei noi Conferințe de sprijin pentru Republica Moldova, în noiembrie curent, la Paris, în cadrul căreia va fi anunțat un nou pachet de susținere financiară pentru țara noastră.

Detalii :
https://gov.md/ro/content/prim-ministra-natalia-gavrilita-discutie-cu-directorul-executiv-al-berd

Vezi de asemenea : 
https://mfa.gov.md/ro/content/vicepremierul-nicu-popescu-avut-o-intrevedere-cu-o-delegatie-bancii-europene-pentru

09.11.2022

Drumul de centură Bahmut, finanțat de UE, a fost inaugurat oficial în Moldova


Viceprim-ministrul Republicii Moldova, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu, ambasadorul Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene (UE) în Moldova și Matteo Patrone, director general al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru Europa de Est și Caucaz au inaugurat oficial astăzi drumul de ocolire de șase kilometri în jurul satului Bahmut.
Segmentul de drum, construit grație unui grant de cca 8 milioane de euro oferit de UE, face parte din drumul național Chișinău-Ungheni-Sculeni spre frontiera cu România, fiind o arteră cheie de transport, care leagă Moldova cu UE.
Drumul de ocolire Bahmut face parte dintr-un program de amploare de modernizare și de construcție a drumurilor cheie din țară, cu investiții de 300 de milioane de euro oferite de BERD și Banca Europeană de Investiții (BEI).

Detalii : 

01-02.11.2022

Cea de-a 12-a  Reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană

Parlamentul Republicii Moldova a găzduit cea de-a 12-a reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Moldova. Sesiunea a fost coprezidată de vicepreședintele Parlamentului Mihail Popșoi și europarlamentarul Siegfried Mureșan, Președintele Delegației UE la CPA UE-Moldova. Reuniunea a fost prima de la acordarea statutului de țară candidată UE Republicii Moldova în iunie. Comitetul Parlamentar de Asociere reprezintă forumul parlamentar al Acordului de Asociere UE – Republica Moldova. Din el fac parte membri numiți atât de de Parlamentul Republicii Moldova, cât și de Parlamentul European, care se întrunesc de două ori pe an, alternativ la Chișinău și Bruxelles.

Membrii Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Moldova au adoptat o declarație în care cer instituțiilor Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova cât mai repede după îndeplinirea celor nouă recomandări transmise de Comisia Europeană în avizul privind acordarea statului de țară candidată. În document se solicită Comisiei Europene să comunice Republicii Moldova, în timp util, condițiile suplimentare necesare procesului de aderare și să asiste țara noastră în pregătirea unei strategii cuprinzătoare de preaderare. De asemenea, parlamentarii cer instituțiilor europene să asigure sprijin financiar rapid și suplimentar, inclusiv fonduri europene nerambursabile, pentru a susține procesul de aderare a Republicii Moldova și pentru gestionarea crizei energetice din Moldova.

La finalul vizitei delegației Parlamentului European la Chișinău, copreședinții CPA UE-RM, Mihail Popșoi și Siegfried Mureșan, au susținut o conferință de presă. (VIDEO) https://youtu.be/JE-W9frdauo

Totodată, în perioada 31 octombrie – 2 noiembrie Delegația Parlamentului European a avut întrevederi cu conducerea țării – Președintele Parlamentului, Igor Grosu, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și Prim-ministra Natalia Gavrilița, cu ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, și ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.; întrevederi cu membrii fracțiunilor parlamentare „Partidul Acțiune și Solidaritate” și a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Detalii : 


24.10.2022
Procesul de aderare al Republicii Moldova la UE discutat la Chișinău de MAEIE cu Serviciul European de Acțiune Externă.

 Secretarul de stat Vladimir Cuc a avut o întrevedere cu Dorota Dlouchy-Suliga, șefa Direcției Georgia, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan și Belarus din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), aflată într-o vizită de lucru în țara noastră.

Un subiect separat al discuțiilor a constituit procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Secretarul de stat Vladimir Cuc a informat despre progresele înregistrate în procesul de realizare a Planului de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE. Oficialul european a reiterat importanța realizării calitative și cu respectarea procedurilor necesare a acțiunilor din plan. Suplimentar, s-au făcut unele precizări cu privire la calendarul și modalitatea implicării țării noastre în elaborarea pachetului de extindere al Comisie Europene pentru anul 2023, care pentru prima dată se va referi și la Republica Moldova.

Detalii : 

19.10.2022

Cea de-a 13-a rundă a Dialogului UE-RM anual privind drepturile omului

Participanții au salutat noua etapă strategică a relațiilor UE-Moldova după ce Consiliul European a acordat Moldovei statutul de țară candidată la UE. Aceștia și-au reafirmat angajamentul reciproc față de valorile comune ale democrației, drepturilor omului, libertăților fundamentale și statului de drept, consacrate, de asemenea, în Acordul de Asociere UE-Moldova. Se așteaptă acum eforturi reînnoite din partea autorităților moldovenești pentru consolidarea respectării, protecției și realizării drepturilor omului.

Reuniunea a oferit ocazia de a trece în revistă evoluțiile de după dialogul precedent din 2021. Discuțiile au acoperit o gamă largă de subiecte, de la principalele evoluții ale politicii UE în domeniul drepturilor omului, la implementarea politicii naționale a Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului, alegerile și cadrul electoral, libertatea și pluralismul mass-mediei, respectarea drepturilor omului în sistemul de justiție, drepturile copilului, lupta împotriva discriminării și protecția persoanelor în situații vulnerabile, drepturile muncii și cooperarea în forurile internaționale.
UE a salutat evoluțiile pozitive în Moldova, cum ar fi ratificarea Convenției de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, adoptarea legislației privind infracțiunile motivate de ură, precum și activitatea în curs de reformare a Codului electoral. Aceasta a încurajat autoritățile moldovenești să abordeze deficiențele identificate de OSCE/BIDDO și de Comisia de la Veneția în toate domeniile și să asigure punerea în aplicare efectivă și continuă a legislației privind drepturile omului.

Următorul dialog privind drepturile omului între UE și Republica Moldova este planificat să aibă loc la Chișinău în 2023.

Detalii : 

13-14.10.2022

Promovarea agendei de integrare europeană a RM de către Nicu Popescu, Viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe și integrării europene, in cadrul vizitei de lucru la Luxemburg și la Bruxelles

La Bruxelles, , Nicu Popescu, a discutat cu șeful diplomației europene Josep Borrell, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politici de securitate.
Înaltul Reprezentant / Vicepreședintele Josep Borrell și ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu au discutat despre impactul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, în special asupra securității energetice a Moldovei, și despre agenda de reforme a Moldovei, în procesul avansării pe calea sa europeană.
Înaltul Reprezentant Borrell a reiterat sprijinul ferm al UE pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova și a condamnat încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova de către rachetele rusești care au fost folosite pentru atacuri asupra țintelor și infrastructurii civile din Ucraina.
Înaltul Reprezentant a subliniat solidaritatea puternică a UE cu Moldova și a asigurat sprijinul politic, financiar și tehnic ferm și cuprinzător al UE pentru a oferi suport Moldovei în atenuarea impactului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a susține rezistența acesteia. Oficialii au discutat despre modalitățile de îmbunătățire a cooperării în domeniul securității și al apărării.
În contextul statutului de candidat al Republicii Moldova la UE, Înaltul Reprezentant a salutat angajamentul continuu al Guvernului față de reforme și a subliniat importanța realizării reformelor din sectorul justiției și a combaterii corupției. Aceasta este esențială pentru procesul de extindere, dar la fel de important pentru consolidarea rezilienței generale a Moldovei.

Ministrul Nicu Popescu a discutat cu vicepreședintele Comisiei Europene despre impactul dramatic al agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei, consecințele pentru Republica Moldova - în special vulnerabilitățile din sectorul energetic - și despre agenda de reforme în drumul nostru de modernizare europeană.

Vicepremierul moldovean a abordat agenda de aderare europeană cu alți oficiali ai Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă al Uniunii Europene :
Stefano Sannino, secretar general al Serviciului European pentru Acțiune Externă, Frédéric Bernard, șeful de Cabinet al președintelui Consiliului European, Fernando Guimaraes, membru al cabinetului președintei Comisiei Europene, Maciej Popowski, director general interimar al Direcției generale pentru vecinătate și negocieri de extindere a Comisiei Europene, Mikołaj Dowgilevich, adjunctul secretarului general al Băncii Europene pentru Investiții.

13.10.2022 

Proiectul Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” a fost aprobat de Parlamentul RM în prima lectură

 Strategia națională de dezvoltare reprezintă documentul național de viziune strategică pe termen lung, care indică direcțiile de dezvoltare a țării și care adaptează la contextul național prioritățile angajamentelor internaționale asumate de țara noastră conform Acordului de Asociere la UE și ale celor care derivă din statutul de țară candidat pentru aderarea la UE.

Urmând imperativul integrării europene, exprimat nemijlocit prin implementarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi 5 Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, Strategia „Moldova Europeană 2030” adoptă conceptul utilizat de țările Uniunii Europene pentru măsurarea calității vieții oamenilor în zece dimensiuni, sporirea calității vieții fiind scopul strategic al documentului. În același timp, Strategia „Moldova Europeană 2030” este contribuția Republicii Moldova la realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată de către țările membre ale Organizației Națiunilor Unite în septembrie 2015. Astfel, Strategia „Moldova Europeană 2030” transpune țintele, în special cele considerate acceleratori ai dezvoltării, și indicatorii Agendei 2030 adaptați la contextul național al Republicii Moldova.

Documentul stabilește 10 obiective generale ... https://cpescmd2.blogspot.com/2022/10/strategia-nationala-de-dezvoltare.html

Detalii :