Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.
Posted by
Labels: , ,

Noutăți UE-RM - Iulie-septembrie 2026

04.09.2026

Extinderea UE pe agenda Reuniunii Informale a Consiliului Afaceri Generale

În cadrul reuniunii s-a discutat despre cum statele membre pot ajuta statele candidate în procesul de pregătire pentru aderare, cu ce provocări se confruntă și de ce fel de asistență au nevoie, pentru că UE este despre solidaritate și cooperare.

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a participat la reuniunea , alături de miniștrii pentru afaceri europene din statele membre ale Uniunii Europene și din țările candidate pentru aderare.

În marja reuniunii, viceprim-ministra a avut mai multe discuții bilaterale despre unde se află Moldova în procesul de negocieri și obiectivele pentru lunile următoare cu Marta Kos, comisara europeană pentru extindere, și cu omologi din Danemarca, Cehia, Grecia, Franța, Austria, Malta, Suedia, Belgia și Spania.

Detalii:


03.09.2026
Cea de-a 15-a Conferință a HUB-ului de Securitate al UE

Conferință organizată în comun de Ministerul Afacerilor Interne și Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne a Comisiei Europene – DG HOME a reunit instituțiile Republicii Moldova, Comisia Europeană, agențiile UE și reprezentanții statelor membre pentru a stabili acțiuni concrete de prevenire și combatere a fenomenului.

Discuțiile s-au concentrat pe amenințările care evoluează cel mai rapid: drogurile sintetice și noile substanțe psihoactive, utilizarea platformelor criptate, serviciilor poștale și de curierat pentru distribuție, schimbarea rutelor de trafic și capacitatea rețelelor criminale de a opera simultan în mai multe state.

La HUB au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, Delegației UE, EUDA, Europol, Frontex, CEPOL, EUBAM, ai statelor membre și ai instituțiilor naționale din domeniul afacerilor interne, sănătății, educației, justiției și asistenței sociale.

Europol a prezentat oportunitățile de consolidare a schimbului de informații și a sprijinului acordat investigațiilor privind rețelele de trafic de droguri, inclusiv în cazurile cu dimensiune transfrontalieră.

FRONTEX a abordat riscurile asociate traficului de droguri la frontieră, dezvoltarea capacităților de detectare și cooperarea operațională cu autoritățile Republicii Moldova, iar CEPOL a prezentat oportunitățile de instruire și consolidare a capacităților specialiștilor implicați în combaterea acestui tip de criminalitate.

Reprezentantul DG HOME a prezentat prioritățile Uniunii Europene pentru prevenirea consumului și combaterea traficului de droguri, precum și oportunitățile de sprijin pentru Republica Moldova în contextul statutului de țară candidată și al procesului de aderare la UE.

EUDA a prezentat la Chișinău evoluțiile pieței europene a drogurilor, amenințările generate de noile substanțe psihoactive și rolul sistemelor de avertizare timpurie în identificarea rapidă a pericolelor.

Cea de-a 15-a Conferință a HUB-ului de Securitate al Uniunii Europene s-a încheiat la Chișinău cu un set de acțiuni concrete pentru consolidarea luptei împotriva drogurilor. Republica Moldova și partenerii europeni vor accelera schimbul de informații, investigațiile transfrontaliere, identificarea noilor substanțe psihoactive și dezvoltarea sistemului de avertizare timpurie, concomitent cu întărirea prevenirii și protejarea sănătății publice.

Concluziile operaționale ce stabilesc direcțiile concrete de acțiune care vor continua după reuniunea de la Chișinău.

Avertizare mai rapidă atunci când apar droguri noi
Una dintre prioritățile convenite este accelerarea dezvoltării Sistemului Național de Avertizare Timpurie pentru noile substanțe psihoactive și conectarea acestuia la mecanismul european coordonat de Agenția Uniunii Europene pentru Droguri – EUDA.
În acest sens, va fi elaborat și un plan concret pentru implementarea Aranjamentului de Lucru semnat între EUDA, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, care va include schimb de informații, analize comune, asistență tehnică și evaluarea periodică a progreselor.

Mai multe investigații și schimb de informații peste frontiere
Republica Moldova, Europol, Frontex și statele membre UE vor intensifica investigațiile comune, acțiunile operaționale și schimbul de informații în timp real, cu prioritate pentru rețelele implicate în traficul de droguri sintetice și de noi substanțe psihoactive.
Republica Moldova își va consolida, în același timp, participarea în cadrul EMPACT 2026–2027, inclusiv în Planul de acțiune operațional privind drogurile sintetice și noile substanțe psihoactive, valorificând sprijinul Europol, EUDA, Frontex, CEPOL și al celorlalți parteneri europeni.

Capacități mai bune pentru identificarea drogurilor sintetice
Concluziile HUB-ului stabilesc drept prioritate și modernizarea capacităților criminalistice ale Republicii Moldova.
Creșterea numărului și diversității substanțelor care trebuie examinate pune o presiune tot mai mare asupra laboratoarelor. De aceea, vor fi urmărite investiții în echipamente moderne, validarea unor noi metode de analiză, pregătirea specialiștilor și extinderea cooperării cu laboratoarele europene, inclusiv cele din rețeaua EUDA.

Investiție în specialiști și capacitatea de intervenție
Un alt rezultat al reuniunii privește pregătirea oamenilor care lucrează direct în prevenirea și combaterea fenomenului.
Republica Moldova va utiliza mai intens programele de instruire oferite de CEPOL și alte mecanisme europene pentru dezvoltarea competențelor polițiștilor, specialiștilor în investigații, analiză de risc și criminalistică și ale altor profesioniști implicați.

În cadrul HUB-ului de Securitate va fi realizată evaluarea periodică a progreselor, iar prioritățile vor putea fi adaptate în funcție de evoluția pieței drogurilor, apariția unor noi amenințări și rezultatele obținute.
Concluziile și necesitățile identificate vor fi, de asemenea, integrate în proiectele și mecanismele de sprijin ale Uniunii Europene pentru Republica Moldova.  
Aceste acțiuni susțin direct și angajamentele Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, în special în cadrul Capitolului 24 – Justiție, Libertate și Securitate.

Detalii:
06.08.2026

Orașele din Republica Moldova pot candida pentru competiția „Capitala Europeană a Culturii” 2033
Oficiul Național de Dezvoltare a Culturii (ONDC) a lansat concursul național pentru selectarea orașului care va reprezenta Republica Moldova în competiția europeană pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2033”. Orașele și municipiile din țară își pot depune candidaturile până la 4 octombrie 2026.

La concurs pot participa orașele și municipiile din Republica Moldova, reprezentate de autoritățile administrației publice locale competente, indiferent de dimensiunea localității.

Selecția națională se va desfășura în două etape. În prima etapă vor fi evaluate dosarele de candidatură, iar localitățile selectate vor accede în etapa a doua, în care își vor prezenta public proiectele culturale în fața unui juriu independent.

Candidaturile vor fi evaluate în baza a șase criterii: contribuția la strategia de dezvoltare pe termen lung a orașului, dimensiunea europeană a programului, conținutul cultural și artistic, capacitatea de implementare, implicarea publicului și gestionarea administrativă.

Procesul de evaluare va fi realizat de un juriu format din nouă membri: doi reprezentanți ai Ministerului Culturii, un reprezentant al ONDC, patru experți din societatea civilă, un expert internațional cu experiență în programe culturale europene și un reprezentant al autorităților publice locale desemnat de CALM. Cei patru experți din societatea civilă vor fi selectați printr-un apel public lansat de ONDC.

Detalii:
31 .07.2026

22 de antreprenori din stânga Nistrului vor beneficia de sprijin total în valoare de 470.000 USD din partea UE și Suediei pentru dezvoltarea afacerilor și sporirea eficienței energetice

Prin intermediul PNUD, ei vor primi echipamente, servicii și consiliere.
Antreprenorii au fost selectați prin concurs al proiectelor de afaceri. Dintre aceștia, șapte întreprinderi mici și mijlocii vor beneficia de asistență din partea UE, în valoare totală de 245.000 USD pentru eficientizarea și extinderea activității economice.
Alte 15 întreprinderi vor primi finanțare oferită de Suedia, în valoare totală de 225.000 USD. Prin aceste investiții, întreprinderile vor putea reduce consumul și costurile de energie, integra soluții bazate pe energie regenerabilă, aplica principii ale economiei circulare și moderniza procesele de producție și modelele de afaceri.
Pentru a promova afaceri reziliente energetic, la Tiraspol a fost creat, cu sprijinul PNUD și Suediei, primul Centru de expertiză în eficiență energetică de pe malul stâng al Nistrului. Centrul va contribui la dezvoltarea competențelor în domeniul auditului și eficienței energetice. Prin servicii de instruire, mentorat și consultanță, companiile vor putea reduce consumul de energie și costurile operaționale, își vor spori competitivitatea și se vor adapta mai ușor la cerințele economiei verzi.


28.07.2026

Vizita Directorului General pentru Extindere și Vecinătatea Estică al Comisiei Europene, Gert Jan Koopman

Întrevederea cu Premierul Vasile Tofan 
Au fost discutate prioritățile economice ale noului Guvern, implementarea Planului de creștere pentru Republica Moldova și agenda de reforme necesară pentru avansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană .
Prim-ministrul a subliniat că obiectivul Guvernului este relansarea economiei prin stimularea investițiilor, valorificarea eficientă a oportunităților oferite de Planul de creștere și accelerarea reformelor care să contribuie la dezvoltarea economică și integrarea țării noastre în Uniunea Europeană.
Un subiect al discuțiilor a vizat implementarea Agendei de reforme 2025–2027 și pregătirea următoarei etape de realizare a angajamentelor asumate. Republica Moldova a îndeplinit 18 dintre cele 20 de angajamente stabilite pentru primul semestru al anului 2026. În cazul unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene,Republica Moldova va beneficia, în luna septembrie, de o nouă tranșă de 157 de milioane de euro din Planul de creștere.
În total, până în prezent, Republica Moldova a realizat 46 dintre cele 48 de acțiuni în cadrul Agendei de reforme 2025–2027, atingând un nivel de implementare de 95% – cel mai înalt dintre statele beneficiare ale Mecanismului de reformă și creștere al Uniunii Europene.

Întrevederea cu Viceprim-ministrul și Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, și Ministra Finanțelor, Victoria Belous
Discuțiile au vizat prioritățile economice ale noului Guvern și măsurile concrete pentru consolidarea competitivității economiei Republicii Moldova în contextul integrării europene.
Un subiect important al întrevederii l-au constituit implementarea Agendei de reforme 2025–2027 și valorificarea oportunităților oferite de Planul de Creștere pentru Republica Moldova.
Viceprim-ministrul a prezentat direcțiile asumate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării: atragerea investițiilor, dezvoltarea industriei, susținerea IMM-urilor, creșterea exporturilor și integrarea companiilor moldovenești în lanțurile valorice europene.
Ministra Finanțelor a subliniat că una dintre prioritățile mandatului său este consolidarea finanțelor publice prin politici fiscale și bugetare moderne, predictibile și aliniate standardelor Uniunii Europene, care să susțină dezvoltarea economică și creșterea investițiilor.
În cadrul întrevederii au fost abordate măsuri privind eficientizarea cheltuielilor publice și îmbunătățirea managementului investițiilor publice, precum și importanța continuării cooperării cu instituțiile europene pentru implementarea reformelor și avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Întrevederea cu Viceprim-ministră pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov
A fost discutată  importanța menținerii ritmului în procesul de implementare a reformelor și despre următorii pași în procesul de negocieri după ce instituțiile europene revin din vacanță.
Viceprim-ministră pentru Integrare Europeană a mulțumit echipa DG ENEST pentru o excelentă colaborare în prima jumătate a acestui an, pentru expertiza oferită, pentru că sunt alături de noi și ne ghidează în pașii pe care-i facem în parcursul european.

Detalii:
27.07.2026

Progresele în implementarea Programului național de aderare 2025-2029 pe agenda Ședinței Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a prezidat ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, prima la care au participat membrii noului Guvern, condus de Prim-ministrul Vasile Tofan.

În cadrul ședinței, a fost prezentat bilanțul implementării Programului Național de Aderare pentru primul semestru al anului 2026. Au fost analizate, de asemenea, progresele înregistrate în îndeplinirea criteriilor de referință intermediare aferente capitolelor 23 și 24, care vizează justiția, drepturile fundamentale, libertatea și securitatea. Aceste domenii stau la baza întregului proces de aderare, iar ritmul reformelor în cadrul acestora depinde, în primul rând, de munca depusă acasă.

Agenda ședinței a inclus și prioritățile de integrare europeană ale noului Guvern, precum și pregătirile pentru Pachetul de Extindere pentru anul 2026, evaluarea anuală a progreselor țării noastre de către Comisia Europeană. 
14-16 .07.2026

Vizita de lucru la Bruxelles a Viceprim-ministrului, ministrului afacerilor externe, Mihai Popșoi

Agenda vizitei a inclus participarea viceprim-ministrului, în calitate de membru al delegației naționale, la Conferința Interguvernamentală Republica Moldova - Uniunea Europeană privind deschiderea negocierilor pentru Clusterul 6 „Relații externe”.Ministerul Afacerilor Externe coordonează Capitol 31 „Politica externă, de securitate și apărare” și gestionează componenta privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistența umanitară din cadrul Capitolului 30 „Relații externe”.

Pe parcursul vizitei, șeful diplomației moldovenești a avut întrevederi cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, secretarul general adjunct pentru afaceri politice din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), Olof Skoog, precum și cu vicepreședinți și membri ai Parlamentului European.

întrevedere cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas

Cei doi oficiali au salutat cele două evoluții importante din această săptămână pentru Republica Moldova: lansarea negocierilor de aderare pentru Clusterul 6 „Relații externe” și aprobarea unui nou pachet de asistență de 120 de milioane de euro prin Instrumentul european pentru pace (EPF), care va contribui la consolidarea capacităților de apărare și a rezilienței țării.

Discuțiile au vizat prioritățile procesului de aderare, cooperarea în domeniile politicii externe, securității și apărării, precum și contribuția țării noastre la securitatea europeană prin alinierea la politica externă și de securitate a UE.

Ministrul a prezentat prioritățile Republicii Moldova în consolidarea securității și rezilienței țării, progresele în implementarea Parteneriatului de Securitate și Apărare cu Uniunea Europeană și rezultatele obținute prin sprijinul UE, inclusiv prin Instrumentul european pentru pace (EPF) și Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM).

În cadrul discuțiilor, oficialii au făcut un schimb de opinii privind evoluțiile de securitate din regiune și impactul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei asupra Republicii Moldova. Viceprim-ministrul Mihai Popșoi a evidențiat principalele riscuri cu care se confruntă țara noastră, inclusiv încălcările spațiului aerian de către dronele rusești, atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și tentativele de ingerință în procesele democratice. participarea la misiunile PSAC și combaterea amenințărilor hibride.

participarea la reuniunea Comisiei pentru securitate și apărare (SEDE) a Parlamentului Europeana la invitația președintei Comisiei, Marie-Agnes Strack-Zimmermann

În intervenția sa, ministrul a prezentat prioritățile Republicii Moldova în consolidarea securității și rezilienței țării, progresele în implementarea Parteneriatului de Securitate și Apărare cu Uniunea Europeană și rezultatele obținute prin sprijinul UE, inclusiv prin Instrumentul european pentru pace (EPF) și Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM).

În cadrul discuțiilor, oficialii au făcut un schimb de opinii privind evoluțiile de securitate din regiune și impactul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei asupra Republicii Moldova. Viceprim-ministrul Mihai Popșoi a evidențiat principalele riscuri cu care se confruntă țara noastră, inclusiv încălcările spațiului aerian de către dronele rusești, atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și tentativele de ingerință în procesele democratice. Totodată, a prezentat măsurile întreprinse de autorități pentru consolidarea instituțiilor statului, dezvoltarea capacităților de apărare și sporirea rezilienței în fața amenințărilor hibride.
Totodată, a prezentat măsurile întreprinse de autorități pentru consolidarea instituțiilor statului, dezvoltarea capacităților de apărare și sporirea rezilienței în fața amenințărilor hibride.

participarea la evenimentul public privind „Politica Externă a Republicii Moldova: provocări și perspective” organizat de Fundația Kondrad Adenauer

participarea la Dezbaterea de nivel înalt privind extinderea Uniunii Europene
Evenimentul, organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE), a reunit oficiali europeni și reprezentanți ai statelor candidate, iar deschiderea a avut loc în prezența comisarei europene pentru extindere, Marta Kos, alături de președintele CESE, Séamus Boland.
În cadrul panelului de discuții „Construirea unei Europe mai sigure, mai reziliente și mai securizate”, viceprim-ministrul Mihai Popșoi a vorbit despre progresele Republicii Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană, precum și despre rolul societății civile în promovarea reformelor și consolidarea rezilienței democratice.
Ministrul a subliniat că deschiderea negocierilor pe Clusterul 1 „Valori fundamentale” și Clusterul 6 „Relații externe” confirmă rezultatele obținute de Republica Moldova în procesul de integrarea europeană. Totodată, a reiterat că aderarea la UE este principala prioritate pentru țara noastră și a subliniat importanța implicării întregii societăți.

Detalii
14.07.2026

Cea de-a treia Conferință Interguvernamentală Moldova – UE
Republica Moldova și UE au deschis negocierile de aderare pentru Clusterul 6 – „Relații externe”



Reuniunea a permis deschiderea negocierilor cu privire la grupul tematic 6: Relațiile externe. Acest grup tematic acoperă comerțul și politicile internaționale, precum și politica externă, de securitate și de apărare. Acesta cuprinde două capitole de negociere:

Capitolul 30 – Relații externe
Capitolul 31 – Politica externă, de securitate și de apărare

Delegația Uniunii Europene a fost condusă de dl Thomas Byrne, ministru adjunct pentru afaceri europene și apărare al Irlandei, în numele președinției irlandeze a Consiliului UE, cu participarea comisarei pentru extindere, dna Marta Kos. Delegația Republicii Moldova a fost condusă de dl Eugen Osmochescu, prim-ministrul interimar al Republicii Moldova.



Deschiderea Clusterului 6 are loc la doar o lună după deschiderea negocierilor pentru Clusterul 1 – „Valori fundamentale”, iar decizia marchează o nouă etapă în procesul de aderare și confirmă
 avansarea negocierilor în baza progreselor realizate, a reformelor susținute și a încrederii reciproce. 

Clusterul 6 cuprinde domenii precum politica externă, de securitate și apărare, precum și politica comercială comună a Uniunii Europene.

Detalii


 13.07.2026

Consiliul UE a adoptat o măsură de asistență în valoare de 120 de milioane EUR în cadrul Instrumentului european pentru pace în sprijinul forțelor armate ale Republicii Moldova

 în vederea consolidării capabilităților de apărare aeriană ale țării.

Măsura de asistență va finanța un sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune în beneficiul forțelor armate ale Republicii Moldova. Aceasta completează măsurile anterioare de asistență IEP în sprijinul supravegherii aeriene și al apărării aeriene.

Acest sprijin va permite în continuare forțelor armate ale Republicii Moldova să își îmbunătățească eficacitatea operațională și, prin urmare, să protejeze mai bine civilii.

Odată cu această nouă măsură, sprijinul total al UE pentru Republica Moldova se ridică la 317 milioane EUR în cadrul Instrumentului european pentru pace.

Context

Instrumentul european pentru pace a fost instituit în martie 2021 pentru a finanța toate acțiunile din cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) în domeniul militar și în domeniul apărării, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea pe plan internațional. În special, Instrumentul european pentru pace permite UE să finanțeze acțiuni menite să consolideze capacitățile statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale în ceea ce privește chestiuni militare și de apărare



08.07.2026

Rezoluția Parlamentului European din 8 iulie 2026 referitoare la raportul Comisiei pe 2025 privind Republica Moldova
 
În raportul privind progresele înregistrate în vederea aderării la UE, PE felicită Republica Moldova pentru angajamentul său exemplar, în pofida ingerințelor externe continue ale Rusiei.

Parlamentul salută progresele constante înregistrate de guvernul Republicii Moldova în ceea ce privește reformele legate de aderarea la UE, în pofida provocărilor interne și externe semnificative, nu în ultimul rând a ingerințelor ostile persistente ale Rusiei în afacerile interne ale țării. Eurodeputații salută deschiderea negocierilor de aderare cu capitolul „valori fundamentale”, care include sistemul judiciar și drepturile fundamentale, libertatea și securitatea, precum și controlul financiar. Aceștia îndeamnă statele membre ale UE din cadrul Consiliului să deschidă fără întârziere toate capitolele de negociere – confirm abordării bazate pe merit. Aceștia subliniază, de asemenea, că deschiderea negocierilor oficiale de aderare la UE cu Republica Moldova înseamnă că UE recunoaște și recompensează realizările concrete ale țării, afirmând că niciun proces de negociere nu ar trebui blocat sau întârziat din cauza unor neînțelegeri bilaterale.
Au fost analizate și alte subiecte, precum:
  • Reforma sectorului justiției, combaterea corupției
  • Interferența persistentă a Rusiei în Republica Moldova
  • Integrarea în piața UE, energie, Transnistria
Raportul salută aprofundarea integrării economice a Republicii Moldova în cadrul pieței unice a UE și încurajează luarea de măsuri suplimentare în direcția integrării sectoriale treptate și a liberalizării ambițioase și durabile a comerțului. În ceea ce privește energia, eurodeputații salută planul guvernului de a deveni independent de resursele energetice rusești.
În ceea ce privește Transnistria, textul reiterează angajamentul de lungă durată al Parlamentului față de integritatea teritorială a Republicii Moldova și față de soluționarea pașnică a conflictului. Rusia trebuie să își retragă tot personalul militar, echipamentele militare și muniția din zonă, potrivit deputaților.

Raportul a fost adoptat cu 505 voturi pentru, 115 împotrivă și 45 abțineri.



07 - 08.07.2026

Conferința inaugurală a președinților parlamentelor țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană

Conferința a reunit președinții parlamentelor din țările candidate pentru a discuta provocările și oportunitățile comune ale procesului de aderare la Uniunea Europeană, a face schimb de experiență și bune practici, a promova inițiative comune și a pune bazele unei platforme permanente de dialog, coordonare și sprijin reciproc la nivel parlamentar. Tema principală a fost „Integrarea europeană într-un context geopolitic în schimbare”, cu accent pe rolul parlamentelor țărilor candidate în avansarea procesului de integrare europeană. Evenimentul a fost organizat la inițiativa Președintei Adunării Naționale a Republicii Serbia, Ana Brnabić, și a Președintelui Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și omologii din țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană au semnat o declarație comună care a pus bazele unei platforme permanente de dialog, coordonare și sprijin reciproc la nivel parlamentar între țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Conferinței inaugurale a președinților parlamentelor țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană, desfășurată la Belgrad în perioada 7–8 iulie.


Declarația evidențiază importanța strategică a procesului de aderare la Uniunea Europeană pentru statele semnatare și cetățenii acestora, subliniind rolul parlamentelor în promovarea reformelor legislative, exercitarea controlului parlamentar și consolidarea legitimității democratice în parcursul european.
Semnatarii își reafirmă angajamentul față de perspectiva europeană a țărilor candidate, inclusiv prin implementarea eficientă a acquis-ului Uniunii Europene și continuarea reformelor în conformitate cu principiile și standardele europene.
Declarația reafirmă rolul esențial al parlamentelor în procesul de integrare europeană, prin adoptarea legislației necesare, exercitarea controlului democratic, consolidarea instituțiilor și reprezentarea intereselor cetățenilor. Totodată, aceasta prevede intensificarea cooperării interparlamentare, schimbul de experiență și de bune practici, precum și organizarea unor consultări periodice pe subiecte de interes comun privind aderarea la Uniunea Europeană.

Platforma de cooperare va reuni toate formele de colaborare interparlamentară – între președinții parlamentelor, comisiile de specialitate, grupurile parlamentare și funcționarii secretariatelor parlamentare – în domenii de interes comun. De asemenea, Conferința președinților parlamentelor țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană va avea loc anual, în cadrul acestui nou mecanism permanent de dialog și cooperare.

Republica Moldova va găzdui, în vara anului 2027, următoarea Conferință a președinților parlamentelor țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Detalii
 









 

Posted by
Labels: , , , , , , , ,

Zilele Europene ale Patrimoniului 2026: Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare

Zilele Europene ale Patrimoniului (ZEP), inițiativă comună a Consiliului Europei și a Uniunii Europene, reprezintă cel mai amplu eveniment cultural participativ din Europa. În fiecare an, milioane de cetățeni sunt invitați să descopere, să valorifice și să protejeze patrimoniul cultural și natural prin intermediul unor evenimente organizate la nivel local, unite sub o temă comună europeană. 

În 2026, tema aleasă este „Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare” (Heritage at Risk: Revive, Resist, Reimagine), un apel la acțiune pentru protejarea patrimoniului european aflat în fața unor provocări fără precedent. Schimbările climatice, urbanizarea, migrația, conflictele armate și transformările digitale afectează tot mai mult patrimoniul material și imaterial al Europei, punând în pericol monumente, peisaje culturale, tradiții, meșteșuguri și limbi.

Zilele Europene ale Patrimoniului sunt celebrate anual în luna septembrie în cele 50 de state semnatare ale Convenției culturale europene. Prin mii de evenimente organizate la nivel local, cetățenii sunt invitați să descopere, să valorifice și să protejeze patrimoniul cultural și natural al Europei, fiecare ediție fiind dedicată unei teme paneuropene comune.

Tema din acest an evidențiază necesitatea de a conserva patrimoniul aflat în pericol și de a transmite generațiilor viitoare valorile și identitatea culturală a comunităților europene.

Cei trei piloni ai temei sunt:

  • Revitalizare (Revive) – readucerea la viață a tradițiilor, meșteșugurilor și poveștilor aflate în pericol de dispariție prin ateliere, festivaluri și proiecte de istorie orală;
  • Reziliență (Resist) – evidențierea capacității comunităților de a proteja și apăra patrimoniul împotriva amenințărilor care îl pun în pericol;
  • Reimaginare (Reimagine) – promovarea unor modalități inovatoare de valorificare a patrimoniului prin tehnologii digitale, creație artistică și colaborări transfrontaliere, pentru a-l face mai accesibil și mai relevant pentru societatea contemporană.

Ediția din 2026 pune, de asemenea, accent pe transmiterea cunoștințelor între generații, diversitatea lingvistică și promovarea limbilor regionale și minoritare, reafirmând faptul că patrimoniul dăinuie atunci când comunitățile participă activ la conservarea și valorificarea sa. Organizatorii sunt încurajați să dezvolte evenimente interactive, să promoveze voluntariatul și să consolideze cooperarea la nivel european.

Într-o societate aflată într-o continuă schimbare, patrimoniul nu reprezintă doar o moștenire a trecutului, ci și fundamentul identității și memoriei noastre colective. Zilele Europene ale Patrimoniului 2026 invită cetățenii să descopere, să protejeze și să împărtășească patrimoniul aflat în pericol, contribuind astfel la păstrarea unei moșteniri culturale vii și semnificative pentru generațiile viitoare.

Tema Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026, oferă totodată oportunitatea de a reflecta asupra modului în care prioritizăm și protejăm patrimoniul construit și mediul natural, sensibilizând publicul cu privire la riscurile care le amenință și la responsabilitatea comună de a le conserva. Ea reafirmă importanța păstrării identității culturale și istorice a tuturor comunităților din Europa. 


Patrimoniul european în fața noilor provocări

Broșura din acest an analizează principalele riscuri care afectează patrimoniul european. Printre acestea se numără: 
  • efectele schimbărilor climatice asupra monumentelor istorice, peisajelor culturale și patrimoniului natural;
  • impactul digitalizării asupra transmiterii tradițiilor și cunoștințelor între generații;
  • presiunea urbanizării și dezvoltării economice asupra siturilor istorice și comunităților locale;
  • migrația și conflictele armate, care contribuie la distrugerea patrimoniului și la dispariția unor limbi, tradiții și identități culturale.
Un accent deosebit este pus pe conservarea patrimoniului imaterial și pe protejarea limbilor regionale și minoritare, considerate componente esențiale ale diversității culturale europene și ale memoriei colective.

Publicația prezintă și instrumentele dezvoltate de Consiliul Europei pentru protejarea patrimoniului, precum Convențiile de la Granada, Valletta, Faro și Convenția Europeană a Peisajului, alături de Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, Strategia europeană pentru patrimoniul secolului XXI (Strategy 21), Rețeaua HEREIN și Programul Itinerarelor Culturale ale Consiliului Europei. Totodată, sunt evidențiate programele și inițiativele Uniunii Europene care sprijină conservarea patrimoniului prin cercetare, inovare și cooperare internațională.

Un element deosebit de valoros al broșurii îl reprezintă cele 70 de exemple de activități propuse organizatorilor Zilelor Europene ale Patrimoniului. Acestea includ expoziții, tururi ghidate, ateliere de meșteșuguri tradiționale, festivaluri gastronomice, proiecte de istorie orală, activități dedicate limbilor regionale și minoritare, competiții pentru tineri, proiecte digitale, expoziții fotografice, aplicații de realitate augmentată și inițiative de implicare a comunităților locale.

Broșura oferă, de asemenea, recomandări privind colaborarea dintre instituțiile culturale, biblioteci, arhive, muzee, universități, organizații neguvernamentale și comunitățile locale, subliniind că protejarea patrimoniului este o responsabilitate comună.

Mesajul ediției 2026 este unul puternic: patrimoniul nu reprezintă doar mărturia trecutului, ci și fundamentul identității și al viitorului nostru comun. Protejarea patrimoniului înseamnă păstrarea memoriei colective, a diversității culturale și a valorilor europene pentru generațiile următoare.

Prin tema „Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare”, Zilele Europene ale Patrimoniului 2026 invită fiecare cetățean să descopere, să valorifice și să contribuie la conservarea patrimoniului cultural și natural, transformând această inițiativă într-un adevărat exercițiu european de solidaritate și responsabilitate.

Mai multe informații:

ZEP #EHD 2019-2025

Posted by
Labels: , , ,

Ziua Europeană a Limbilor 2026


Cei 700 de milioane de locuitori din 46 de State membre ale Consiliului Europei sunt invitați să învețe mai multe limbi, la orice vârstă, atât la școală, cât și în afara ei. Convins că diversitatea lingvistică reprezintă cheia unei mai bune comunicări interculturale și că este unul din elementele principale ale bogatului patrimoniu cultural al continentului, Consiliul Europei încurajează plurilingvismul în Europa.

La inițiativa Consiliului Europei, Ziua Europeană a Limbilor este celebrată în fiecare an la data de 26 septembrie. Lansată pentru prima dată în 2001 de către Consiliul Europei și Comisia Europeană, în cadrul Anului European al Limbilor, această zi s-a transformat într-o sărbătoare la nivel continental. Activitățile sale celebrează diversitatea lingvistică în Europa și promovează învățarea limbilor.

Obiectivele generale ale Zilei Europene a Limbilor sunt următoarele:
  • sensibilizarea publicului cu privire la importanța învățării limbilor și la diversificarea numeroaselor limbi învățate, cu scopul de a favoriza plurilingvismul și înțelegerea interculturală;
  • promovarea bogăției diversității culturale și lingvistice a Europei, menținerea și cultivarea ei;
  • încurajarea învățării pe tot parcursul vieții, nu numai în contextul școlar ci și în afara acestuia, pe durata studiilor, pentru nevoi profesionale, dar și din motive de mobilitate sau pentru petrecerea timpului liber și pentru diverse schimburi.

Cui se adresează Ziua Europeană a Limbilor?

Invitația Consiliului Europei de a celebra această zi se adresează atât autorităților statelor sale membre cât și tuturor partenerilor potențiali, la nivelurile:
  • politic (măsuri specifice sau reflecții legate de problemele din cadrul politicii lingvistice, de exemplu);
  • public (sensibilizarea față de obiectivele generale ale Zilei și, în special, față de importanța unei învățări a limbilor în mod diversificat pe tot parcursul vieții și la orice vârstă, în instituțiile de învățământ, la locul de muncă etc);
  • asociativ (acțiuni specifice de către și / sau pentru ONG-uri, asociații, întreprinderi etc).



MANIFEST PENTRU MOTIVAȚIE
Empowering language learners A motivation manifesto for the European Day of Languages
URL: https://cdn.ecml.at/EDL/motivation-manifesto/EDL-manifesto-full_text-EN.pdf

 Punctul de plecare în învățarea oricărei limbi este motivația și angajamentul de a o învăța.

Manifestul pentru motivație, elaborat de un grup de lucru comun al Centrului European pentru Limbi Moderne (ECML) și al Comisiei Europene, evidențiază de ce învățarea limbilor este importantă și de ce motivația joacă un rol atât de semnificativ în procesul de învățare. Totodată, acesta identifică principalii actori și factorii esențiali care influențează motivația în contextul învățării limbilor.




Set de activități pentru Ziua Europeană a Limbilor 2026 
2026 European Day of Languages Activity Kit
/Institut national des langues Luxembourg. -   Luxembourg., 2026. - 10 p. - URL:  https://cdn.ecml.at/EDL/activity-kit/EDL-activity-kit-2026-EN.pdf (accesat: 01.09.2026)

Acest kit practic este plin de idei pentru activități pentru Ziua Europeană a Limbilor din acest an – niciun profesor nu ar trebui să rămână fără unul!

Activitățile din acest set sunt potrivite pentru orice vârstă și pot fi realizate individual, în grupuri, împreună cu o clasă sau chiar la nivelul întregii școli. Fie că sunteți începător sau sunteți deja familiarizat cu una sau mai multe limbi, aceste activități distractive și educative au scopul de a stârni curiozitatea și de a inspira. 
Descoperiți limbile prin jocuri interactive, puzzle-uri lingvistice, ghicitori și multe altele. 
Explorați particularitățile limbilor, sunetele lor melodioase, alfabetele fascinante și expresiile idiomatice pline de farmec.

Câteva informații referitoare la limbi
Ştiați că ...
  1. Planeta noastră numără mai mult de 7 miliarde de locuitori care vorbesc între 6 000 și 7 000 de limbi diferite; sunt repartizați în 189 de state independente.
  2. Există în jur de 225 de limbi indigene în Europa – aproximativ 3% din totalul mondial.
  3. Majoritatea limbilor lumii sunt vorbite în Asia și în Africa.
  4. Mai mult de jumătate din populația mondială este bilingvă într- un anumit grad și un mare număr de indivizi sunt plurilingvi, adică vorbesc două limbi sau mai mult.
  5. In viața de zi cu zi, Europenii întâlnesc un număr crescut de limbi străine. Trebuie deci să încurajăm cetățenii europeni să aibă un mai mare interes pentru limbi străine.
  6. Multe limbi conțin 50 000 de cuvinte sau mai mult, dar fiecare vorbitor nu utilizează decât aceiași aproximativ o sută de termeni în conversațiile zilnice.
  7. Limbile sunt în contact permanent între ele și, astfel, exercită influențe mutuale în diverse moduri: engleza, de exemplu, a împrumutat numeroase cuvinte din alte limbi în trecut; astăzi, limbile europene împrumută, la rândul lor, numeroși termeni din limba engleză.
  8. In primul an, copilul produce o largă gamă de sunete; spre vârsta de un an apar primele cuvinte comprehensibile. La aproximativ trei ani, formează fraze complexe iar vocabularul trece la mai multe mii de cuvinte spre vârsta de cinci ani.
  9. Limba maternă este în general cea pe care un individ o cunoaște cel mai bine și pe care o utilizează cel mai mult. Există anumite persoane bilingve care stăpânesc amândouă limbile la egalitate; totuși, este rar să existe un echilibru perfect între cele două limbi.
  10. Bilingvismul aduce numeroase avantaje: facilitează învățarea altor limbi, îmbunătățește procesul de reflecție și încurajează contactele cu ceilalți și cu culturile lor.
  11. Bilingvismul și plurilingvismul aduc, de asemenea, avantaje economice: persoanele care vorbesc mai multe limbi găsesc mai ușor de lucru și întreprinderile multilingve sunt mai competitive decât întreprinderile monolingve.
  12. Limbile sunt legate între ele ca și membrii unei familii. Majoritatea limbilor europene aparțin marii familii a limbilor indo-europene.
  13. Majoritatea limbilor europene aparțin celor trei grupe: limbile germanice, limbile romanice și limbile slave.
  14. Familia limbilor germanice include, între altele, daneza, norvegiana, suedeza, islandeza, germana, neerlandeza, engleza și idiș.
  15. Limbile romanice includ, între altele, italiana, franceza, spaniola, portugheza și româna.
  16. Limbile slave includ rusa, ucraineana, bielorusa, poloneza, ceha, slovaca, slovena, sârba, croata, macedoneana, bulgara și altele.
  17. Majoritatea limbilor europene utilizează alfabetul latin. Unele limbi slave utilizează alfabetul chirilic. Greaca, armeana, georgiana și idiș au propriul lor alfabet.
  18. In Europa, majoritatea țărilor cuprind un mare număr de limbi regionale sau minoritare – unele dintre ele au un statut de limbă oficială.
  19. Limbile non europene cele mai utilizate pe teritoriul european sunt araba, chineza și hindusa, fiecare cu propriul său sistem caligrafic.
  20. Rusia (cu 148 de milioane de locuitori) numără de departe cel mai mare număr de limbi vorbite pe teritoriul său: între 130 și 200 în funcție de criteriile adoptate.
  21. Ca urmare a afluxului de migranți și de refugiați, Europa este astăzi în mare parte multilingvă. Doar la Londra, în jur de 300 de limbi sunt vorbite (araba, turca, kurda, berbera, hindusa, punjaba etc).

Întrebări pe care niciodată nu ai îndrăznit să le pui despre limbaje

Pentru Ziua Europeană a Limbilor au fost produse o serie de scurte clipuri video axate pe "Întrebările pe care niciodată nu ai îndrăznit să le pui despre limbaje", în care experți cu diferite domenii de expertiză răspund.

Așa cum sugerează și titlul, întrebările sunt acelea pe care s-ar putea să nu dorim să le punem în fața unei audiențe, dar, de fapt, subliniază probleme importante și abordează unele concepții eronate populare despre limbaje și învățarea limbilor. Aveți vreo întrebare pe care ați dori să o adresați unui expert?

Aveți cu adevărat nevoie de gramatică pentru a învăța o limbă?
Cu David Newby


Cât de ușor este să atingi nivelul A1 într-o limbă și cât timp este necesar 
pentru a ajunge la nivelul C2?
Cu Peter Brown


Pot deveni rapid fluent într-o limbă folosind o aplicație sau alt instrument online?
Cu Bernd Rüschoff


Puteți trimite aici întrebarea dumneavoastră legată de limbă.

Vă invităm să descoperiți materiale didactice, jocuri interactive și resurse educaționale care transformă învățarea limbilor într-o experiență atractivă, captivantă și accesibilă pentru toate vârstele.


Participați la inițiativele Zilei Europene a Limbilor și lăsați-vă inspirați să explorați diversitatea lingvistică a Europei – o limbă nouă înseamnă noi oportunități, noi perspective și noi conexiuni.


Aplicația Agentul secret poliglot


În calitate de agent internațional, veți vizita locuri noi și alte țări. Va fi o mare provocare. Un agent bun trebuie să aibă încredere în abilitățile sale lingvistice pentru a nu-și dezvălui niciodată identitatea! Prin urmare, va trebui să puteți vorbi limbi străine cât mai fluent posibil.

Provocările lingvistice se referă în principal la sarcini de comunicare apropiate de viața de zi cu zi și pentru care agenții trebuie să fie pregătiți.

Cercetările au arătat că unii elevi sunt reticenți în a-și asuma riscuri și nu profită întotdeauna de oportunitățile de a utiliza limba pe care o învață în afara cursurilor.

Comunicarea, în viața reală, într-o limbă străină, nu este lipsită de stres, mai ales atunci când vă aflați într-o misiune. S-ar putea să faceţi greșeli, să fiţi înțeleşi greșit, să-i înțelegeţi greşit pe ceilalți, să luaţi o altă identitate, să schimbaţi modul în care utilizaţi limba.

Această aplicație vă va pregăti pentru acest tip de situații.


Posted by
Labels: , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)