Quorum din Regatul Unit câștigă hackathonul pentru democrație al Consiliului Europei
Premiile – susținute de Microsoft și Consiliul Europei – recompensează excelența în tehnologia civică și impactul în lumea reală
La 19 iunie 2026, în cadrul sesiunii de închidere a Hackathonului pentru Democrație și a Săptămânii „No Hate Speech”, Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a anunțat câștigătorul competiției „Hack the Hate, Renew Democracy 2026”, un eveniment emblematic care a reunit factori de decizie, reprezentanți ai societății civile și tineri inovatori pentru a aborda discursul instigator la ură, discriminarea și provocările din mediul digital.
„Hack the Hate, Renew Democracy 2026” a creat un spațiu unic în care dezbaterea s-a transformat în acțiune, iar expertiza în domeniul drepturilor omului, statului de drept și democrației a contribuit la dezvoltarea inovației. Dacă ura reduce la tăcere vocile oamenilor, inovatorii din domeniul tehnologiei, conștienți de implicațiile sociale și politice ale muncii lor, contribuie la modelarea unei revoluții digitale care să servească fiecărei persoane și fiecărei societăți.
„A fost fascinant să vedem cum Hackathonul și Săptămâna «No Hate Speech» s-au îmbinat într-un asemenea mod. Se spune că ura câștigă teren. Nu și aici”, a declarat Alain Berset.
Marele Premiu al Juriului
Câștigătorul competiției este Quorum (Regatul Unit), care a propus proiectul MOSAIC. Acesta permite victimelor abuzurilor online să transmită o singură sesizare anonimă, procesată integral pe dispozitivul utilizatorului, astfel încât datele brute să nu părăsească niciodată telefonul. Atunci când mai multe raportări independente confirmă același incident, informațiile sunt agregate și verificate de analiști umani, care aprobă dosare de dovezi structurate ce pot fi utilizate direct de comisiile electorale, organizațiile neguvernamentale sau procurori, fără a necesita cooperarea platformelor digitale. Soluția urmărește să depășească fragmentarea actuală a raportării abuzurilor online.
Ceilalți finaliști
Bulle (Franța) – Premiul Publicului
Bulle este un algoritm conceput pentru a combate „camerele de ecou” din mediul online, lucrând în interiorul dinamicii existente a rețelelor sociale. Acesta răspunde modului în care sistemele de recomandare bazate pe interacțiuni amplifică indignarea și consolidează taberele ideologice. Bulle își propune să expună utilizatorii la opinii divergente constructive în cadrul propriilor comunități, reducând polarizarea și ciclurile de indignare.
All for One (Republica Moldova)
Echipa All for One a prezentat AgnoSpeech, un instrument de protecție a vieții private care permite organizațiilor să analizeze și să distribuie date privind discursul instigator la ură fără a dezvălui identitatea autorilor, victimelor sau martorilor. Soluția facilitează cercetarea și moderarea în condiții de siguranță, fără partajarea datelor brute.
Finalist: ALL FOR ONE — Republica Moldova
Fiecare detector de discurs instigator la ură de astăzi citește întregul mesaj — inclusiv tot ceea ce poate identifica autorul. AgnoSpeech demonstrează că prejudiciul poate fi detectat fără a „vedea” omul din spatele textului.
Sistemele actuale de detectare a discursului instigator la ură funcționează pe baza textelor brute ale utilizatorilor, ceea ce înseamnă că nu există un strat real de protecție a vieții private între autor și model, jurnalele de date sau coada de moderare. Echipa ALL FOR ONE din Republica Moldova identifică două probleme majore care se amplifică reciproc: detectoarele antrenate pe text brut ajung să folosească identitatea ca scurtătură pentru a identifica discursul de ură (dialect, indicii ascunse, stil de scriere), ceea ce duce și la riscul de reidentificare și doxing prin amprenta stilometrică.
Comunitățile cele mai expuse la abuz online sunt astfel reduse la tăcere chiar de instrumentele menite să le protejeze. Scopul proiectului este de a permite analizarea fenomenului de abuz și dezvoltarea unor metode mai bune de protecție pornind de la date reale, fără a expune din nou victimele, martorii sau autorii.
AgnoSpeech este un instrument local, care rulează doar pe procesor (CPU), și transformă texte sensibile — de exemplu, înregistrările unui serviciu de urgență sau mesaje abuzive — într-un format care poate fi partajat în siguranță de către organizații, fără ca datele brute să părăsească dispozitivul.
Majoritatea instrumentelor se limitează la ștergerea numelor, însă stilul de scriere poate permite în continuare identificarea autorului. AgnoSpeech merge mai departe: elimină elementele de identificare și reduce fiecare mesaj la conținutul relevant. Apoi verifică dacă sensul a fost păstrat (fără distorsiuni accidentale) și rulează un „atacator” împotriva propriei ieșiri pentru a măsura cât de mult semnal de identitate mai rămâne.
Astfel, în loc să promită doar că datele sunt sigure, sistemul oferă un indicator numeric și dovada că datele originale nu au părăsit niciodată computerul utilizatorului.
Lumen (România)
Lumen este un instrument open-source care identifică manipularea coordonată din mediul online prin detectarea unor tipare de comportament, precum publicarea sincronizată, viteza neobișnuită de distribuire a mesajelor și repetarea conținutului. Fără a monitoriza identități sau a elimina conținut, sistemul publică scoruri de coordonare care ajută la distingerea indignării artificiale de reacțiile autentice ale publicului, protejând în același timp libertatea de exprimare și viața privată.
După cum a subliniat membrul juriului, Ayisha Piotty, participanții din domeniile tehnologiei, mediului academic și democrației au depășit limitele propriilor specializări și au demonstrat că inovarea colaborativă și incluzivă poate reda oamenilor capacitatea de a influența schimbarea.
Sprijin pentru dezvoltarea proiectelorCâștigătorul și ceilalți trei finaliști au beneficiat de un pachet de sprijin care include:
-
granturi de dezvoltare ale Consiliului Europei în valoare totală de 15 000 de euro;
-
granturi tehnologice Microsoft Azure de până la 50 000 de dolari SUA, distribuite între cele patru categorii ale competiției;
-
mentorat pentru dezvoltarea și implementarea proiectelor, astfel încât ideile promițătoare să poată fi transformate în soluții concrete.
Premiul Concursului pentru TineriCâștigătorii Youth Contest, competiție internațională destinată studenților și masteranzilor din întreaga Europă, sunt echipa Democracy Wrapped. Formată din membri din Ucraina, Franța și Irlanda, aceasta a realizat un videoclip care prezintă acțiunile Consiliului Europei împotriva discursului instigator la ură și rolul Noului Pact Democratic pentru Europa în acest domeniu.
Un hackathon de succesEdiția din acest an a reunit echipe interdisciplinare din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, provocate să găsească soluții pentru probleme digitale actuale, inclusiv instrumente bazate pe inteligență artificială capabile să identifice comportamente neautentice, materiale de tip deepfake și riscuri pentru viața privată, contribuind astfel la combaterea discursului instigator la ură.
La hackathon au participat 20 de echipe, reunind 71 de participanți din Albania, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Georgia, Ungaria, Irlanda, Italia, Polonia, Republica Moldova, România, Serbia, Turcia și Regatul Unit. Femeile au reprezentat aproximativ 31% dintre participanți, un procent semnificativ peste media sectorului tehnologic.
Participanții au beneficiat de îndrumarea unor experți din domeniile tehnologiei, dreptului și societății civile, pentru a se asigura că soluțiile propuse sunt atât fezabile din punct de vedere tehnic, cât și compatibile cu valorile democratice.
Această inițiativă face parte dintr-un proces mai amplu de consultare pentru elaborarea Noului Pact Democratic pentru Europa, care urmărește identificarea unor recomandări de politici și instrumente capabile să răspundă regresului democratic observat în diferite părți ale continentului.
Hack the Hate, Renew Democracy
* * *
Consiliul Europei deschide înscrierile pentru „Hack the Hate, Renew Democracy!”
A doua ediție a Hackathon-ului Consiliului Europei caută soluții tehnologice pentru combaterea discursului instigator la ură în mediul online
Au fost deschise înscrierile pentru „Hack the Hate, Renew Democracy!” (Combatem ura, reînnoim democrația), cea de-a
doua ediție a Hackathon-ului organizat de Consiliul Europei, care va avea loc la Strasbourg în perioada
17–19 iunie 2026. Echipe interdisciplinare vor fi selectate pentru a crea soluții practice, bazate pe tehnologie, menite să combată discursul instigator la ură în spațiile online.
Înscrierile sunt deschise până la 5 iunie 2026.
Discursul instigator la ură reduce la tăcere vocile oamenilor. Acesta limitează participarea civică, erodează coeziunea socială și reprezintă o amenințare directă la adresa democrației.
Evenimentul constituie o etapă importantă a consultărilor desfășurate în cadrul
Pactului Democratic pentru Europa („
New Democratic Pact for Europe”), inițiativă care urmărește identificarea unor soluții inovatoare pentru consolidarea fundamentelor democrației, modernizarea formelor sale și apropierea beneficiilor acesteia de cetățeni.
Implicarea mediului academic în Hackathon
Organizat împreună cu cea de-a treia ediție a „
No Hate Speech Week”, hackathon-ul va reuni 80 de participanți, care vor avea oportunitatea de a colabora cu 120 de experți din domeniu – reprezentanți ai societății civile, autorităților naționale și mediului academic – pentru dezvoltarea unor instrumente și sisteme concrete.
Cele 20 de echipe selectate vor beneficia de o călătorie cu toate cheltuielile acoperite la Strasbourg pentru participarea la eveniment.
Echipele interdisciplinare de participanți („hackathoners”) vor aborda una dintre cele patru provocări elaborate de reprezentanți și cercetători ai organizației Democracy Reporting International, ai Institute for Strategic Dialogue, ai Technical University of Munich și ai University of Strasbourg.
Fond de premiere: 50.000 de euro
Un juriu va selecta câte o echipă câștigătoare pentru fiecare provocare, iar cele patru echipe finaliste vor participa la o prezentare finală. Echipele câștigătoare vor concura pentru un fond total de premiere de 50.000 de euro, oferit de Microsoft, și vor beneficia de sprijin post-eveniment din partea unor mentori experimentați pentru dezvoltarea ulterioară a soluțiilor propuse.
Prima ediție a Hackathonului pentru Democrație al Consiliului Europei, organizată în 2025, s-a concentrat pe combaterea dezinformării și a generat soluții precum instrumente de detectare, măsuri pentru diminuarea efectelor „camerelor de ecou” și kituri educaționale pentru dezvoltarea gândirii critice.
* * *
Ediția I - 2025
Protecția democrației în era digitală
Dezinformarea nu mai este doar o problemă politică — este o epidemie digitală. De la știri false la deepfake-uri, manipularea online amenință să submineze încrederea, dialogul și instituțiile democratice. Consiliul Europei invită tinerii inovatori din întreaga Europă să accepte această provocare prin Hackathon-ul „Democracy’s Firewall”, organizat la Strasbourg.
Această inițiativă le oferă tinerilor oportunitatea de a crea instrumente, strategii și campanii pentru a combate dezinformarea și a proteja valorile democratice în mediul online.
Eveniment-fanion al Consiliului Europei: Hackathon pentru Democrație și reziliență democratică în era digitală
Pe 20 iunie 2025, Consiliul Europei a organizat în premieră, la Strasbourg, un eveniment de referință în cadrul Noului Pact Democratic pentru Europa, inițiativă lansată ca urmare a Declarației de la Reykjavik. Evenimentul a reunit echipe diverse din întreaga Europă, inclusiv din Republica Moldova, într-un hackathon intensiv dedicat contracarării dezinformării și revitalizării democrației în era digitală.
Programul a inclus dezbateri plenare, provocări în echipă, sesiuni de mentorat, activități sociale și prezentări de idei inovatoare. Participanții – activiști civici, lideri ai societății civile, dezvoltatori tehnologici, decidenți politici, diplomați, experți juridici, economiști, oameni de știință, artiști și tineri – au colaborat pentru a găsi soluții concrete care să sprijine democrația, libertatea de exprimare și statul de drept în fața amenințărilor contemporane precum dezinformarea, polarizarea politică și inegalitățile în creștere.
Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a deschis evenimentul și a participat activ la dezbateri, subliniind angajamentul ferm al organizației pentru apărarea democrației în Europa.
* * *
Dezinformarea și egalitatea de gen: un atac strategic asupra coeziunii democratice
Prima dezbatere a abordat una dintre cele mai presante provocări contemporane:
legătura dintre dezinformare și egalitatea de gen.
Panelul a reunit intervenții valoroase din partea: Zita Gurmai, membră a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei; Jelle Postma, director executiv al organizației Justice for Prosperity; Maja Zaric, președinta Comitetului director pentru media și societatea informațională (CDMSI).
Concluzii esențiale:
-
Dezinformarea, o armă împotriva democrației și a femeilor
Participanții au evidențiat modul în care campaniile de dezinformare vizează din ce în ce mai mult femeile din viața publică, supunându-le abuzului online și atacurilor digitale. Aceste acțiuni subminează participarea democratică și descurajează implicarea politică a femeilor.
-
Apel pentru o guvernanță digitală sensibilă la dimensiunea de gen
S-a cerut adoptarea unui cadru clar de acțiune care să sprijine concret femeile aflate în funcții publice, precum și o guvernanță digitală care să țină cont de impactul disproporționat al dezinformării asupra acestora.
-
Pericolul real nu vine de la utilizatorii naivi, ci de la arhitecții strategici ai manipulării
Paneliștii au atras atenția asupra rețelelor ultra-conservatoare, oligarhilor și actorilor economici care exploatează narațiuni bazate pe frică – cum ar fi „declinul demografic” – pentru a diviza societățile și a slăbi democrația, inclusiv prin exportul acestor strategii în regiunile din Africa Subsahariană.
-
Consiliul Europei – rol esențial în crearea standardelor, dar și în implementare
Deși Consiliul Europei a jucat un rol activ în elaborarea standardelor împotriva dezinformării și discursului instigator la ură, acestea trebuie implementate ferm la nivel național. Normalizarea abuzului online nu poate fi acceptată.
-
Este nevoie de mai mult decât alfabetizare media
Dezinformarea nu trebuie tratată doar prin reacții la conținut, ci prin investigații privind actorii din spatele mesajelor. Este important cine comunică, nu doar ce se comunică.
-
Democrația trebuie rebranduită
Un mesaj puternic a fost acela că democrația trebuie comunicată mai bine: valorile ei trebuie exprimate într-un limbaj uman, clar și empatic – mai ales pentru generațiile tinere care navighează printr-un spațiu informațional fragmentat și agresiv.
Concluzie:
Democrația este fragilă, umană și complexă. Dacă mesajele care o susțin nu reușesc să ajungă la cetățeni, vina nu este a publicului, ci a celor care comunică. Este nevoie de eforturi mai curajoase și mai profunde pentru a proteja coeziunea democratică și pentru a susține egalitatea de gen în fața unui atac digital tot mai organizat.
* * *
Dezinformarea și alegerile: un test esențial pentru sănătatea democrației
Cea de-a doua dezbatere democratică, desfășurată la Strasbourg, a oferit o analiză profundă – și adesea alarmantă – asupra fragilității proceselor electorale într-o lume saturată de dezinformare. Participanții au subliniat că, pentru a proteja democrația, este nevoie de cetățeni bine informați și conștienți, mai ales în modul în care interacționează online.
Printre vorbitorii principali s-au numărat:
-
Antoine Bernard, director pentru advocacy, Reporters Without Borders;
-
Iva Nenadić, profesoară la Universitatea din Dubrovnik și coordonatoare științifică a Centrului pentru Pluralismul și Libertatea Mass-Mediei;
-
Gobnait Ní Mhuimneacháin, membră a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei;
-
George Papandreou, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, raportor general pentru democrație.
Concluzii esențiale:
-
Un ecosistem informațional profund transformat
Mass-media tradițională a pierdut din influență în fața platformelor digitale, care au devenit actori dominanți în difuzarea informației – dar fără standardele etice și jurnalistice care susțineau încrederea publică. Algoritmii privilegiază conținutul polarizant și senzațional, amplificând dezinformarea, slăbind încrederea în instituții și afectând coeziunea socială – mai ales în perioadele electorale.
-
Accesul la informație corectă este un drept democratic fundamental
Participanții au propus elaborarea unei noi convenții privind dreptul la informație, sub egida Consiliului Europei, precum și crearea unui mecanism multilateral pentru monitorizarea respectării acestui drept în statele membre.
-
Presa liberă, sub asediu
Jurnaliștii se confruntă cu hărțuire politică, procese abuzive (SLAPP) și presiuni financiare. Deși Consiliul Europei promovează măsuri anti-SLAPP, s-a cerut reglementare mai eficientă: nu mai multă reglementare, ci reglementare mai bună.
-
Etica digitală nu poate fi opțională
Standardele de respectare a drepturilor omului în mediul digital nu pot fi lăsate la voia companiilor tehnologice. Este necesară intervenția publică pentru a contracara modelele de afaceri dăunătoare, care pun în pericol democrația în favoarea profitului.
-
Alfabetizarea media este necesară, dar insuficientă
Dezinformarea se răspândește mai repede decât corectările. Soluțiile trebuie să includă transparență în algoritmi, standarde partajate și responsabilizarea actorilor care manipulează dezbaterea publică.
-
Tinerii – între mobilizare și manipulare
Tinerii joacă un rol activ în apărarea democrației, însă aceleași instrumente digitale care le oferă putere pot fi folosite și pentru manipulare. Este esențial să înțelegem cine influențează narațiunile și de ce unele comunități sunt mai vulnerabile decât altele.
-
Consiliul Europei – un rol de lider în era digitală
Participanții au cerut ca organizația să meargă dincolo de standarde și principii, inițiind convenții, coordonând statele membre și dezvoltând mecanisme de răspuns în timp real la transformările ecosistemului informațional. Este nevoie de o agendă pozitivă pentru democrație, care să sprijine încrederea, creativitatea și reziliența civică.
Concluzie:
Dacă nu mai împărtășim un spațiu informațional comun, poate democrația să funcționeze cu adevărat?
Răspunsul oferit de panel a fost clar: trebuie să reconstruim acest spațiu în mod conștient, transparent și colectiv. Numai astfel putem proteja esența alegerilor libere și corecte.
* * *
Cultura și Arta – Forțe Democratice în Lupta împotriva Dezinformării
În cadrul celei de-a treia dezbateri democratice, desfășurate la Strasbourg pe 20 iunie 2025, tema
„Dezinformarea și Cultura” a reunit experți din domeniul artistic și cultural, care au analizat rolul esențial al culturii în consolidarea democrației și în combaterea dezinformării.
Printre vorbitori s-au numărat: Denise Bertchi, artistă și cercetătoare la Collegium Helveticum, ETH Zürich; Philippe Bischof, consultant strategic în politici culturale și fost director al Consiliului Elvețian pentru Arte Pro Helvetia (2017–iunie 2025); Inês Fialho-Brandão, șefă a departamentului de mediere culturală și digitală la Muzeul Calouste Gulbenkian din Lisabona.
Concluzii esențiale:
-
Cultura ca spațiu de exercițiu democratic
Arta stimulează reflecția critică, dialogul și empatia – elemente-cheie pentru pluralism. Spațiile culturale (muzee, galerii, teatre) devin locuri unde diferențele sunt explorate și acceptate, dezvoltând capacitatea de a „fi de acord că nu suntem de acord”.
-
Libertatea expresiei artistice trebuie protejată
Participanții au subliniat că arta trebuie să rămână independentă de instrumentalizarea politică. Cultura poate fi politică în sensul angajamentului civic, dar nu trebuie politizată. Puterea sa constă tocmai în libertatea de exprimare.
-
Instituțiile culturale – spații sigure pentru adevăr și formare de competențe
Exemple precum programul „Pinocchio în școli” din Portugalia au ilustrat modul în care muzeele și inițiativele locale pot promova gândirea critică, alfabetizarea media și selecția informației, mai ales în rândul tinerilor.
-
„Contracte de rezonanță” – un nou model de parteneriat
A fost propus un model de colaborare culturală bazat pe co-creare și dialog, în locul unei programări impuse de sus în jos. Rezonanța înseamnă ascultare autentică și schimb reciproc între stat și instituțiile culturale.
-
Politicile culturale trebuie să fie transparente
Puterea culturală este reală și uneori manipulată strategic. Participanții au cerut ca politicile culturale să fie publice, transparente și responsabile, amintind cazuri de utilizare abuzivă a diplomației culturale.
-
Arta poate reda voci marginalizate și istorii uitate
Prin exprimare artistică se pot recupera narațiuni excluse – despre colonialism, comunități vulnerabile sau amintiri colective ignorate.
-
Cultura combate dezinformarea nu prin contra-narațiuni, ci prin context, complexitate și conexiune emoțională
Arta atinge nu doar rațiunea, ci și emoțiile și identitatea – oferind o cale alternativă de a ajunge la cei atrași de dezinformare.
-
Investiția în cultură este esențială
De la proiecte integrate (școli care colaborează cu muzee locale) până la sprijinul constant pentru libertatea artistică și educația vizuală, cultura trebuie susținută ca pilon al democrației.
Concluzie:
Dacă democrația dorește să rămână rezilientă, cultura trebuie să fie în centru, nu la periferie. Ea este atât un scut, cât și un catalizator – un spațiu unde putem imagina, pune întrebări, ne aminti și reconecta.
* * *
Câștigătorii Hackathon-ului pentru democrație
Premiul I (3.000 €) a fost acordat echipei
„The Fact-Checking Foxes” (Italia) pentru o soluție educațională inovatoare, bazată pe învățare prin joc, care încurajează gândirea critică în rândul adolescenților prin analiza afirmațiilor false din viața reală. Proiectul a fost remarcat pentru integrarea completă în sala de clasă, abordarea captivantă și lipsa dependenței de conținut generat de inteligență artificială.
Două mențiuni speciale au fost oferite:
-
„Echobreaker” (Georgia) – o unealtă menită să spargă camerele de rezonanță, prin afișarea scorurilor de diversitate ideologică și recomandarea de surse media alternative;
-
„Sunflower” (Italia) – o aplicație mobilă care transformă datele deschise în informații vizuale accesibile, cu funcționalități sociale și o interfață prietenoasă.
Concluziile Secretarului General
La încheierea evenimentului, Alain Berset a evidențiat trei idei-cheie:
-
Democrația este, în esență, o formă de inovație – o „hack”-uire originară a puterii în favoarea cetățenilor.
-
Dezinformarea și regresul democratic nu sunt inevitabile – o nouă generație este pregătită să le combată.
-
Acest hackathon a fost mai mult decât o competiție – a reprezentat o scânteie de speranță într-o lume marcată de îndoială și cinism.
Evenimentul a contribuit activ la consolidarea Noului Pact Democratic pentru Europa, oferind idei și propuneri concrete pentru întărirea rezilienței democratice și combaterea dezinformării. În paralel, un eveniment-satelit organizat la Centrul European pentru Tineret din Budapesta a implicat tineri din statele membre ale Consiliului Europei, care au dezvoltat propriile inițiative cu sprijinul experților.
DESPRE PROIECT
Cine poate aplica?
Acest hackathon se adresează:
- Persoanelor cu vârste între 18 și 30 de ani
- Dezvoltatorilor, designerilor, analiștilor de politici publice, activiștilor și creativilor
- Persoanelor pasionate de democrația digitală, tehnologia civică și libertatea de exprimare online
- Sunt încurajate să aplice echipe multidisciplinare de până la 5 membri. Indiferent dacă ești bun la programare, crearea de povești sau dezvoltarea de strategii, aceasta este șansa ta de a contribui la inovația civică digitală.
Cine poate participa
Participanții trebuie să se înscrie în echipe. Oricine are reședința într-un stat membru al Consiliului Europei, inclusiv Republica Moldova, este eligibil să participe. Echipele trebuie să fie multidisciplinare, iar participanții sunt încurajați să formeze grupuri care reflectă diversitatea de gen.
Echipele selectate vor fi invitate la Strasbourg pentru evenimentul final, toate costurile de transport și cazare fiind acoperite integral de Consiliul Europei.
Care este scopul?
Participanții vor dezvolta soluții pentru a contracara amenințările online la adresa democrației — inclusiv dezinformarea, discursul instigator la ură, prejudecățile algoritmice și excluderea digitală.
Echipa ta ar putea crea:
- Instrumente de verificare a faptelor bazate pe inteligență artificială
- Campanii interactive pentru alfabetizare digitală
- Platforme open-source pentru participare civică
- Modalități inovatoare de a stimula dezbateri online incluzive și informate
Obiectivul: realizarea unui prototip funcțional sau a unui concept care poate fi dezvoltat și replicat în întreaga Europă.
De ce Strasbourg?
Strasbourg este inima politică și simbolică a democrației europene — și sediul Consiliului Europei. Organizarea hackathon-ului aici plasează participanții în centrul unei mișcări continentale pentru drepturi, participare și spații digitale deschise.
Ce vei câștiga
- Un premiu de 3.000 € pentru cel mai bun proiect
- Mentorat din partea unor experți de top în domeniul democrației, drepturilor digitale și inovației
- O oportunitate de a-ți prezenta soluția în fața instituțiilor internaționale și a rețelelor civice
- O experiență semnificativă care poate transforma ideile tale în influență reală
Aceasta nu este doar o competiție — este o platformă de colaborare dedicată unui scop.
Date importante despre ediția din 2025
- Înscrieri: 15 aprilie – 28 mai
- Anunțarea echipelor selectate: 2 iunie
- Sesiuni online de pregătire: 5 – 16 iunie
- Hackathon la Strasbourg: 20 iunie
- Termen-limită pentru înscrieri: 28 mai 2025
- Perioada desfășurării hackathon-ului: 20 iunie 2025
Înscrie-te acum pe democracysfirewall.com
Actualizează democrația. O idee pe rând.
Viitorul democrației este digital. Și este modelat de cei care au grijă să îl protejeze.
Dacă crezi în puterea societăților deschise, informate și incluzive — și vrei să creezi instrumentele pentru a le apăra — atunci acest hackathon este pentru tine.
Aplică astăzi și ajută la construirea Democracy’s Firewall!
Hackathon-ul „Firewall-ul Democrației”
Un hackathon este un eveniment în care participanții, de obicei programatori, designeri și alți profesioniști din diverse domenii, se adună pentru a lucra intens la dezvoltarea de soluții pentru probleme specifice, într-o perioadă scurtă de timp. În cazul „Democracy’s Firewall”, hackathon-ul este o competiție sau o colaborare între tineri din întreaga Europă, care sunt invitați să dezvolte soluții pentru a combate dezinformarea online și pentru a proteja valorile democratice în mediul digital.
„Firewall” (sau „perete de foc” în traducere literală) este un termen folosit în tehnologia informației, care descrie un sistem de securitate ce protejează o rețea de internet sau un sistem computerizat de atacuri externe. În acest caz, „Democracy’s Firewall” simbolizează un sistem de protecție a democrației în fața amenințărilor din mediul digital, precum dezinformarea, discursul instigator la ură și manipularea online.
Hackathon-ul are scopul de a aduna tinerii inovatori pentru a crea instrumente, aplicații, campanii și strategii care pot ajuta la combaterea acestor probleme și la promovarea unui internet liber și corect. Participanții vor lucra în echipe pentru a dezvolta soluții tehnologice care pot include platforme de verificare a faptelor, campanii de educație digitală și instrumente care să sprijine dezbaterile online deschise și informate.
Acesta nu este doar un eveniment de competiție, ci și o oportunitate de a învăța, de a colabora și de a influența modul în care democrația este protejată în lumea digitală.
Postări
