Comisia a semnat două acorduri între UE și Republica Moldova care consolidează participarea Republicii Moldova la programele
04-08.02.2023
Vizita de lucru la Bruxelles a primului
ministru Natalia Gavrilița
În perioada 4 - 8 februarie curent,
prim-ministra Natalia Gavrilița se va afla într-o vizită de lucru la Bruxelles, unde va participa
la cea de-a 7-a reuniune a Consiliului de Asociere UE - Republica Moldova. În premieră, țara noastră va fi prezentă la acest eveniment din postura de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană.
Din delegația Republicii Moldova la Consiliul de Asociere vor mai face parte vicepremierul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, vicepremierul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, și secretarul de stat în cadrul Cancelariei de Stat, Adrian Băluțel.
Prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat în cadrul întâlnirii cu
vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisar UE pentru comerț, că Republica Moldova este determinată să realizeze un program ambițios de reforme în economie, ceea ce va contribui la dezvoltarea afacerilor, va crea noi locuri de muncă și va genera mai multe venituri la buget.
Printre subiectele abordate în cadrul întrevederii cu comisarul Valdis Dombrovskis s-au numărat eliminarea cotelor tarifare și acces la piața unică, reducerea tarifelor de roaming dintre țările UE și Republica Moldova și aderarea la zona unică de plăți în euro.
La întrevederea cu eurocomisarul pentru energie,
Kadri Simson prim-ministra a mulțumit oficialilor europeni pentru suportul acordat la interconectarea sistemului electric național la rețeaua europeană ENTSO-E, precum și pentru posibilitatea de a participa la
Platforma pentru Energie. De asemenea, prim-ministra Natalia Gavrilița a exprimat recunoștință blocului comunitar pentru suportul bugetar oferit anul trecut și pentru ultimul ajutor de
250 de milioane de euro - asistență financiară anunțată recent pentru sectorul energetic - bani care vor merge la suplinirea Fondului de vulnerabilitate energetică, prin intermediul căruia sunt acordate compensații la gaze și electricitate.
Șefa Cabinetului de miniștri, Natalia Gavrilița, a declarat după întrevederea, la Bruxelles, cu
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, că Guvernul de la Chișinău își va prioritiza eforturile în următoarea perioadă de timp, pentru a armoniza legislația națională cu cea europeană.
Roberta Metsola a apreciat efortul Guvernului și al oamenilor din Republica Moldova de a găzdui circa 100 de mii de refugiați și de a sprijini toți cetățenii ucraineni care au traversat teritoriul țării noastre. Președinta Parlamentului European a confirmat că va participa la reuniunea Comunității politice europene din 1 iunie anul curent și a oferit sprijinul său pentru organizarea reuniunii.
În cadrul întrevederii prim-ministrei Natalia Gavrilița cu
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen au fost examinate progresul Republicii Moldova în procesul de integrare europeană pentru deschiderea negocierilor de aderare, dar și cele mai importante aspecte de colaborare bilaterală UE - Republica Moldova, între care planul de acțiuni pentru integrarea Republicii Moldova în piața internă a UE și în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), reducerea tarifelor la roaming, liberalizarea comerțului, problemele legate de energie și altele.
Valorificarea statutului de țară candidată pentru aderare la UE și nivelul implementării agendei de reforme necesare în procesul de inițiere a negocierilor au fost discutate de prim-ministra Natalia Gavrilița și
Președintele Consiliului European, Charles Michel.
Președintele Consiliului European a apreciat voința de integrare europeană a Republicii Moldova și buna cooperare cu Ucraina. Charles Michel a punctat că, în pofida resurselor limitate ale țării, deschiderea și solidaritatea Republicii Moldova față de Ucraina și cetățenii ei este de admirat.
De asemenea, cei doi oficiali au făcut schimb de opinii legat de organizarea în Republica Moldova a reuniunii Comunității Politice Europene, agenda evenimentului și nivelul de pregătire al acestuia.
Șefa Executivului a descris situația economică a țării noastre ca urmare a războiului și crizelor multiple suprapuse, care au dus la creșterea inflației, pierderea unor piețe de desfacere și întreruperea lanțurilor logistice. Printre participanții la întâlnire se numără David McALLISTER (PPE, Germania), președintele Comisiei pentru afaceri externe (AFET); Andrius KUBILIUS (PPE, LT), președintele Adunării Parlamentare EURONEST; Michael GAHLER (PPE, DE), purtătorul de cuvânt al Grupului PPE pentru afaceri externe; Andrzej HALICKI (PPE, PL), vicepreședinte al Delegației la Adunarea Parlamentară EURONEST; Rasa JUKNEVIČIENĖ (PPE, LT), vicepreședinte al Grupului PPE, și Robert GOLANSKI, consilier politic al Grupului PPE pentru afaceri externe, securitate și apărare.
la întrevederea cu
vicepreședintele Comisiei Europene pentru Pactul verde european, Frans Timmermans Natalia Gavrilița a vorbit despre situația din domeniul energetic și măsurile întreprinse de Chișinău pentru a identifica surse alternative de energie și gaze naturale, dar și pentru a limita dependența de gazul rusesc. Prim-ministra a reamintit că Republica Moldova a aderat la
Programul LIFE 2021-2027, dedicat mediului și schimbărilor climatice, și a menționat că țara noastră și-a propus să majoreze substanțial cota energiei regenerabile, dar și să asigure gestionarea mai eficientă a deșeurilor.
De asemenea, șefa Guvernului a mulțumit Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe pentru asistența acordată de blocul comunitar în cadrul mecanismului Facilității Europene pentru Pace, care a oferit oportunități Armatei Naționale a Moldovei în demersul său de modernizare, în valoare de 40 de mln de euro. În contextul încălcărilor spațiului aerian al Republicii Moldova, urmare a războiului Federației Ruse asupra Ucrainei, Natalia Gavrilița a solicitat asistență suplimentară în domeniul apărării antiaeriene.
Josep Borrell a apreciat efortul Guvernului de la Chișinău de a menține sub control situația din domeniul securității, reiterând sprijinul UE în procesul de aliniere a instituțiilor de apărare la standardele UE.
Reformele structurale din justiție, economie, finanțe publice, lupta anticorupție și pașii întreprinși de Republica Moldova în ultimele luni pentru îndeplinirea agendei europene au fost subiectele discutate de prim-ministra Natalia Gavrilița la întrevederea cu
eurocomisarul pentru Vecinătate și Extindere, Oliver Varhelyi, în cadrul Consiliului de Asociere Moldova – UE, de la Bruxelles.
În cadrul întrevederii prim-ministrei Natalia Gavrilița cu
comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni au fost discutate
Lansarea Programului de reformă în economie și a dialogului economic și financiar în susținerea acestuia, eliminarea cotelor tarifare la produsele moldovenești pe piața europeană, aplicarea prevederilor Acordului de liber schimb și aderarea Republicii Moldova la Convenția comună de transport.
Programele Customs și Fiscalis au fost semnate de către Natalia Gavrilița și comisarul european pentru Economie,
Paolo Gentiloni. Acordul privind cooperarea în domeniul vamal va permite țării noastre să uniformizeze legislația și politicile în domeniu; să consolideze capacitățile administrative și în domeniul IT; să opereze sisteme electronice europene, dar și să implementeze inovații în domeniul politicii vamale.
Semnarea Programului UE Fiscalis va contribui la îmbunătățirea schimbului de informații fiscale și întărirea capacității administrative, va consolida abilitățile IT prin dezvoltarea și operarea sistemelor electronice.
Cel de-al treilea Acord UE-Moldova, semnat de Natalia Gavrilița și
Margaritis Schinas, vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului european de viață, a fost
Programul „UE pentru sănătate” (EU4Health). Programul are mai multe arii de intervenție, inclusiv consolidarea sistemului de sănătate și a angajaților acestuia, transformarea digitală și lupta împotriva cancerului.
Oportunitățile deschise pentru Republica Moldova în urma aderării la programele europene au fost discutate, astăzi, la întrevederea prim-ministrei Natalia Gavrilița cu
vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului european de viață, Margaritis Schinas. Oficialii au vorbit despre beneficiile aderării țării noastre la programul EU4Health, care ne va oferi mai multe instrumente atât pentru gestionarea unor eventuale crize în domeniul sănătății, cât și pentru consolidarea sistemului de sănătate publică.
În cadrul vizitei de lucru la Bruxelles, prim-ministra Natalia Gavrilița a avut o întrevedere
cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la sediul general al Alianței. Oficialii au discutat despre provocările de securitate pe care le dictează războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar și despre cooperarea între Republica Moldova și NATO în noile condiții de securitate. Un alt subiect s-a referit la Pachetul Adaptat al Programului de Consolidare a Capacităților de Apărare, care rămâne a fi o prioritate și un instrument important în relațiile între Republica Moldova și NATO.
Mai mult :
Rapoartele oferă o analiză în detaliu a poziției acestor țări în ceea ce privește alinierea lor la acquis-ul UE, corpul UE de drepturi și obligații comune. Rapoartele completează Avizele cu privire la cererile celor trei țări de aderare la UE, adoptate de Comisia Europeană în luna iunie 2022. Consiliul European le-a oferit perspectiva europeană celor trei țări și statutul de țară candidată la aderarea la UE Ucrainei și Republicii Moldova, în conformitate cu Avizele care precizează o serie de priorități ce urmează a fi abordate în acest context.
În rapoarte, Comisia a evaluat nivelul de armonizare cu acquis-ul UE pe baza răspunsurilor la chestionare primite din partea celor trei țări candidate, precum și a informațiilor relevante obținute în cadrul unor dialoguri intensive realizate timp de mai mulți ani în cadrul Acordurilor de asociere, inclusiv al Acordurilor de liber schimb aprofundat și cuprinzător (AA/DCFTA), pentru a evalua punerea în aplicare a acestora. Toate cele trei țări candidate au fost supuse evaluării pe baza acelorași criterii și pe baza meritelor proprii.
Rapoartele analitice publicate oferă o descriere succintă a situației în ceea ce privește capacitatea celor trei țări de a-și îndeplini obligațiile privind aderarea la UE. Rapoartele oferă orientări valoroase privind activitățile ulterioare în temeiul diferitor capitole din acquis.
* * *
31.01.2023
Prima ședință plenară a Platformei Naționale a FSC din PaE din acest an
Pe data de 31 ianuarie, a avut loc prima ședință plenară a Platformei Naționale a FSC din PaE din acest an.
Scopul principal al acestei întruniri a fost planificarea activităților pentru anul 2023 ale celor 5 grupuri de lucru din cadrul platformei:
- Democrație, drepturile omului, buna guvernare și stabilitate;
- Integrarea economică și corelarea cu politicile UE;
- Mediul, schimbările climatice și securitatea energetică;
- Contacte Interumane;
- Politici de Muncă și Dialog Social. În cadrul evenimentului au participat 40 de reprezentanți, membri ai platformei.
La deschiderea evenimentului a participat Excelența Sa, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, care a reiterat sprijinul Uniunii Europene față de societatea civilă și a evidențiat importanța activității Platformei Naționale.
"Anul 2022 a demonstrat importanța societății civile atât pentru Moldova, pentru Uniunea Europeană, cât și la nivel regional... Cred că unul dintre motivele pentru care Republica Moldova a obținut statutul de stat candidat pentru aderarea la UE a fost activitatea societății civile, care a impulsionat schimbarea și a făcut ca acest proces să fie unul mai rapid"
30.01.2023
Consolidarea cooperării Uniunii Europene cu Consiliul Europei în 2023-2024Consiliul Uniunii Europene, instituția care reunește miniștrii statelor membre ale UE, a adoptat noile priorități care vor ghida cooperarea dintre UE și CoE în următorii doi ani. În contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al amenințărilor globale la adresa multilateralismului bazat pe reguli, a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, documentul solicită o cooperare consolidată între UE și CoE.
Astăzi, mai mult ca niciodată, este esențială menținerea unitatății, reafirmarea importanței valorilor și principiilor comune și consolidarea rolului CoE ca organizație de referință pentru promovarea și susținerea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept în Europa.
26.01.2023
BERD a investit în 2022 o sumă record de 525 de milioane de euro în Republica Moldova
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a investit o sumă record de
525 de milioane de euro în 14 proiecte în Republica Moldova în 2022. Astfel a fost oferit un sprijin critic țării în timpul unui an dificil cauzat de războiul Rusiei în Ucraina.
Investițiile anuale ale Băncii au crescut de cinci ori față de cifrele din 2021, când se ridicau la 106 milioane de euro, în condițiile în care Republica Moldova s-a confruntat cu o inflație ridicată și cu o criză energetică globală cauzată de consecințele războiului, precum și cu un aflux de refugiați din Ucraina.
Republica Moldova este foarte dependentă de gazele naturale importate din Rusia prin Ucraina, iar BERD a împrumutat guvernului 300 de milioane de euro pentru a-și diversifica aprovizionarea cu gaze naturale din alte surse decât cele rusești și pentru a procura gaze din centre europene. Între timp, toate cele 300 de milioane de euro au fost acordate, asigurând o aprovizionare stabilă cu energie pentru milioane de oameni.
În domeniul infrastructurii, Banca a împrumutat 100 de milioane de euro pentru a finanța în continuare reabilitarea drumurilor din apropierea graniței cu Ucraina, sprijinind integrarea regională și continuarea fluxurilor comerciale între Republica Moldova, piețele sale tradiționale și Uniunea Europeană.
Până în prezent, BERD a investit peste 2 miliarde de euro prin intermediul a 159 de proiecte în Republica Moldova.
Detalii :
26.01.2023
Cooperarea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare cu instituțiile europene pe agenda discuțiilor de la Bruxelles
Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir BOLEA întreprinde o vizită de lucru la Bruxelles, unde are mai multe întrevederi cu
oficiali europeni.
Ministrul în discuții cu
Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură și cu
Wolfgang Burtscher, directorul general pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI), despre posibilitatea extinderii cooperării cu instituțiile europene pe segmentul agricol și despre dinamismul schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Interlocutorii au subliniat necesitatea dezvoltării relațiilor economice, remarcând potențialul țării noastre de a livra produse agricole de calitate. Ministrul a exprimat recunoștință instituțiilor europene pentru facilitarea accesului pe piață a celor șapte produse din Republica Moldova care ajung pe rafturile Uniunii Europene fără taxe vamale.
Oficialul a reiterat interesul țării noastre de a beneficia de măsurile de suport din partea comunității europene în cadrul exercițiului Coridoarele Solidarității. Totodată, a sugerat crearea unui grup de mentorat la nivelul Comisiei Europene, care să ofere suportul necesar ministerului în activitățile de transpunere a acquis-ului UE în legislația țării noastre, solicitând și acces la mecanismele comunitare de sprijin.
Ministrul Vladimir BOLEA a discutat cu
Oliver VARHELYI, Comisarul European pentru Politica de Vecinătate și Extindere. În cadrul întrevederii, oficialii au trecut în revistă evoluțiile din sectorul agricol, progresele înregistrate și punerea în aplicare a celor mai importante reforme în domeniul siguranței alimentelor.
Mai mult :
24.01.2023
UE-Moldova: Comisia Europeană propune majorarea asistenței macrofinanciare pentru Moldova cu până la 145 de milioane EUR
Comisia
propune să sporească cu până la 145 milioane de euro asistența macro-financiară actuală (MFA) acordată Republicii Moldova, suma totală a asistenței MFA atingând astfel
295 milioane de euro.Cu această propunere, Comisia Europeană este alături de Republica Moldova pe măsură ce țara continuă să implementeze programul său de reforme, confruntându-se concomitent cu efectele negative ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, luptând cu criza energetică și găzduind un număr mare de refugiați din Ucraina. Aceasta propunere urmează
anunțul efectuat de
Președinta von der Leyen în timpul vizitei sale la Chișinău din noiembrie 2022 privind asistența financiară suplimentară Republicii Moldova.
Scopul asistenței suplimentare este de a oferi în continuare sprijin Republicii Moldova, a cărei economie a fost afectată grav de consecințele invaziei Rusiei în Ucraina, precum și de criza energetică de proporții în derulare din luna octombrie 2021.
Sporirea asistenței MFA va ajuta țara să acopere în anul 2023 o parte din necesitățile sale de finanțare suplimentare, să sprijine stabilitatea macro-economică și să asigure continuarea reformelor. Propunerea de astăzi vine în susținerea programului în derulare al Fondului Monetar Internațional.
Cele două debursări suplimentare în cadrul sporirii asistenței MFA vor fi condiționate în mod strict de atingerea unui progres satisfăcător în cadrul programului Fondului Monetar Internațional și de implementarea noilor condiții de politici ce urmează să fie agreate între Moldova și UE și incluse în Memorandumul de acord existent. Aceste condiții urmează să abordeze unele deficiențe apărute în ultimii ani în economia Republicii Moldova și în sistemul de guvernanță economică, precum și în alte domenii cheie, inclusiv buna guvernare și combaterea corupției, asigurarea supremației legii și securității energetice. Condițiile vor completa angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul programului agreat cu Fondul Monetar Internațional și cu Banca Mondială, precum și cu operațiunile de sprijin bugetar oferit de UE, Acordul de asociere și totalitatea obiectivelor trasate în relația UE-Moldova, oferind în continuare sprijin parcursului european al Republicii Moldova.
Din suma adițională de aproape 145 milioane de euro, circa 45 milioane de euro vor fi acordate sub formă de granturi, iar 100 milioane de euro – sub formă de împrumuturi în condiții favorabile de finanțare. Suma urmează să fie debursată în două rate suplimentare planificate pentru trimetrele III și IV 2023, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de politici.
Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei, a menționat: “Suntem solidari cu Republica Moldova întrucât undele de șoc ale războiului brutal inițiat de Rusia continuă să afecteze țara. Astăzi noi propunem să completăm asistență macro-financiară acordată Republicii Moldova cu 145 milioane de euro. Astfel vom susține economia țării și securitatea energetică a acesteia.”
Asistența macro-financiară actuală face parte din angajamentul mai amplu al UE în raport cu partenerii de vecinătate și din țările aflate în procesul de aderare, fiind destinată în calitate de instrument excepțional de răspuns la criză. Acest instrument este disponibil pentru partenerii de vecinătate și din țările implicate în procesul de aderare la UE care se confruntă cu probleme majore legate de balanța de plăți, demonstrând solidaritatea UE cu acești parteneri și sprijinul politicilor eficiente într-o perioadă de criză fără precedent.
Asistența MFA are ca obiectiv să completeze programul în derulare al Fondului Monetar Internațional în Republica Moldova, aprobat la 20 decembrie 2021 și amplificat în luna mai 2022.
Detalii :
20.01.2023
Prezentarea Raportului de țară al UE pentru Republica Moldova pe domeniile cercetării și inovării
Ministerul Educației și Cercetării a organizat un eveniment de prezentare a raportului de țară ,, Cu ambiție pentru transformare: Evaluarea finanțării cercetării, infrastructurilor de cercetare și legăturilor dintre știință și industrie în RM”, realizat de experții internaționali desemnați de Comisia Europeană prin Mecanismul de sprijin al politicilor (Policy Support Facility – PSF) din Programul Cadru al Uniunii Europene pentru Cercetare și Inovare ,,Orizont Europa”.
În Raportul de țară sunt prezentate provocările sistemice-cheie cu care se confruntă sistemul național de cercetare și inovare, precum și principalele recomandări privind revizuirea sistemului de finanțare a cercetării publice, configurarea unei politici comprehensive pentru dezvoltarea și utilizarea eficientă a infrastructurii publice de cercetare și propunerea unor măsuri care vizează consolidarea legăturilor dintre cercetare și mediul de afaceri.
Mai mult :18.01.2023
O echipă de experți din cadrul UE (EPF — Facilitatea Europeană pentru Pace) in vizită de lucru la Ministerul Apărării
Membrii delegației UE, care au fost însoțiți de E.S. Janis Mazeiks, Ambasador UE la Chișinău, au avut o întrevedere oficială cu ministrul Apărării Anatolie Nosatîi. Agenda discuțiilor a cuprins subiecte cu privire la cooperarea dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană pe segment militar, modernizarea Armatei Naționale, precum și perspectivele intensificării parteneriatului bilateral.
Totodată, delegația UE a avut ședințe de lucru cu șefi ai subdiviziunilor structurale din cadrul Ministerului Apărării și Marelui Stat Major al Armatei Naționale pentru detalierea priorităților de asistență externă oferită în anul 2023 de Uniunea Europeană în contextul dezvoltării capacităților Armatei Naționale.
De menționat că delegația UE se află în Republica Moldova în perioada 16-19 ianuarie, curent. Agenda vizitei cuprinde întrevederi oficiale cu reprezentanții instituțiilor de stat și a ambasadelor statelor UE/NATO la Chișinău.
18.01.2023
Misiune de evaluare a Comisiei Europene, la Chișinău, pentru necesitățile MAI de fortificare a capacităților de acțiune
O misiune de experți ai Comisiei Europene este prezentă în Republica Moldova, pentru a evalua nevoile de intervenție imediată, pentru fortificarea capacităților de acțiune ale sistemului afacerilor interne în situații de criză.
În acest registru de lucru, ministrul Revenco a prezentat membrilor misiunii de evaluare cele 3 mari necesități pentru a spori capacitatea de acțiune a afacerilor interne ale Republicii Moldova, ca factor de stabilitate și securitate în regiune, prin:
- Acordarea suportului pentru dezvoltarea capacității de intervenție a HUB-ului de Securitate UE la Chișinău;
- Dezvoltarea unui Centru de Inteligență Strategică (Strategic Intelligence Center);
- Accelerarea implementării Strategiei de dezvoltare a afacerilor interne în concordanță cu politicile de Securitate europene și îndeplinirea aquis-ului comunitar.
Delegația experților din cadrul instituțiilor UE, se va deplasa în mai multe regiuni din țară, ca să poată observa realitatea din teren, inclusiv în zona de frontieră, pentru a identifica, împreună cu specialiștii MAI Moldova, prioritățile de intervenție financiară necesară afacerilor interne, pentru a riposta rapid în fața amenințărilor.
18.01.2023
Lansarea cărții „Europenizare versus democratizare în Georgia, Moldova și Ucraina. Provocări interne și externe pentru consolidarea democratică”,
semnată de vicepreședintele Parlamentului, Mihail Popșoi. La eveniment au participat viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, precum și experți din domeniu.
„Din perspectivă academică, am încercat să analizez toate riscurile, vulnerabilitățile țărilor respective din perspectiva democratică și de europenizare. Evident, factorii de risc îi cunoaștem foarte bine, dar, nici eu, nici oameni de știință mult mai experimentați decât mine n-au putut prevedea urmările acelor situații de influență nefastă, prin care am trecut noi în toți acești ani”, a menționat vicepreședintele Parlamentului, Mihail Popșoi.
Cartea a fost publicată în limba engleză. În curând, va fi redactată și varianta în limba română.
Detalii https://multimedia.parlament.md/a-fost-lansata-cartea-semnata-de-vicepresedintele-parlamentului-mihail-popsoi-europenizare-versus-democratizare-in-georgia-moldova-si-ucraina-provocari-interne-si-externe-pentru-consolida/
VIDEO - https://www.privesc.eu/arhiva/101644/Lansarea-cartii--Europeanization-versus-democratization-in-Georgia--Moldova-and-Ukraine--Internal-and-external-challenges-to-democratic-consolidation-
Teza de doctorat - https://tinyurl.com/yvs6cjnm
13.01.2023
Lansarea manualului „Armonizarea legislației ca element cheie pentru succesul procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană”
Manualul
„Armonizarea legislației ca element cheie pentru succesul procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană” a fost prezentat în cadrul unui eveniment, cu participarea Secretarului de Stat al Guvernului,
Adrian Băluțel, Șefei Centrului de armonizare a legislației, din cadrul Cancelariei de stat,
Natalia Suceveanu, Secretarului de Stat al MAEIE,
Vladimir Cuc, Șeful Delegației UE în Republica Moldova,
Jānis Mažeiks, dar și al co-autorilor cărții, experții internaționali
Vladimir Međak și Primož Vehar.Lucrarea prezintă informații teoretice și practice privind legislația europeană și principiile de bază de funcționare a instituțiilor Uniunii Europene, explică etapele de bază ale procesului de armonizare legislativă și cadrul național aferent, prezintă pașii următori pentru Republica Moldova în negocierile de aderare la UE și rolul Parlamentului național în acest proces.
În cadrul evenimentului, Secretarul de Stat al Guvernului, Adrian Băluțel, a vorbit despre acțiunile, întreprinse de Executiv, în procesul de implementare a angajamentelor de integrare europeană. Printre acestea, au fost evidențiate acțiunile de fortificare a capacităților instituționale, reforma Cancelariei de stat, dar și măsurile suplimentare de stimulare a funcționarilor publici, antrenați în procesul de integrare europeană.
Șefa Centrului de armonizare a legislației, din cadrul Cancelariei de Stat, Natalia Suceveanu a făcut un scurt rezumat al cărții și a menționat că manualul va deveni un instrument util pentru toți angajații administrației publice, antrenați în activitățile de integrare europeană.
Publicația a fost elaborată cu suportul financiar al UE cadrul Proiectului „Suport pentru dialogul politic structurat, coordonarea implementării Acordului de Asociere și consolidarea procesului de armonizare a legislației pentru Republica Moldova”, în comun cu Centrul de armonizare a legislației din cadrul Cancelariei de Stat.
În procesul de aderare la Uniunea europeană, Guvernul are sarcina de a gestiona transpunerea în legislația națională a celor 35 capitole ale acquis-ului UE. În acest proces vor fi implicați sute de funcționari publici, manualul fiind o bază solidă de expertiză în acest sens.
Detalii :
Manualul „Armonizarea legislației ca element cheie pentru succesul procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană”
https://tinyurl.com/y85cwe2w
12.01.2023
Cea de-a doua reuniune a Comunității Politice Europene va avea loc la Chișinău
Reuniunea Comunității Politice Europene va avea loc pe data de
1 iunie 2023, la Chișinău. O invitație oficială în acest sens a fost semnată de Președintele Republicii Moldova,
Maia Sandu, și Președintele Consiliului European,
Charles Michel, și a fost expediată șefilor de stat și de guvern ale țărilor participante.
La eveniment sunt așteptați 47 de președinți și șefi de guverne, precum și conducătorii Uniunii Europene. Liderii întruniți la Chișinău vor pune în discuție eforturile comune pentru pace, în contextul războiului din Ucraina și al crizelor conexe, apărarea democrației, consolidarea securității energetice și reziliența statelor europene.
Comunitatea Politică Europeană a fost creată anul trecut, la inițiativa Președintelui Franței, Emmanuel Macron.
Prima reuniune a CPE a avut loc la Praga în octombrie 2022.
11.01.2023
Comisia Națională pentru Integrare Europeană a evaluat nivelul de realizare a Planului de acțiuni pentru implementarea recomandărilor UE
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE). Membrii Comisiei au evaluat modul de
realizare a Planului de acțiuni pentru îndeplinirea celor nouă recomandări făcute de Comisia Europeană la acordarea statutului de țară candidată Republicii Moldova. Totodată, printr-un decret al Președintei, au fost numiți noi membri ai Comisiei - miniștri, parlamentari, reprezentanți ai organelor de drept și ai societății civile.
Membrii comisiei au fost informați despre faptul că, din cele 35 de acțiuni care urmau să fie implementate până la sfârșitul lui 2022, 16 sunt realizate și 9 se află la etapa finală. Printre acțiunile realizate se numără adoptarea de către Parlament a noului Cod electoral, intrat în vigoare la 1 ianuarie curent. La fel, Guvernul a adoptat Regulamentul cu privire la achizițiile publice de valoare mică.
Printre acțiunile care sunt în faza de finalizare se numără:
- evaluarea extraordinară a candidaților pentru Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor (pre-vetting);
- clarificarea competențelor Procuraturii anticorupție și ale Centrului Național Anticorupție în ceea ce privește combaterea corupției mari.
De asemenea, urmează promovarea unui pachet de acte normative care să elimine influența oligarhilor din sfera politică, economică și mass-media - acest lucru reprezintă una dintre recomandările Comisiei Europene din iunie 2022.
Detalii
10.01.2023
BERD oferă suport Republicii Moldova pentru o mai bună gestionare a deșeurilor solide
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) acordă un împrumut suveran în valoare de
25 de milioane de euro guvernului Republicii Moldova pentru finanțarea investițiilor esențiale în infrastructura de gestionare a deșeurilor solide.
Împrumutul face parte dintr-un pachet de finanțare mai amplu, Banca Europeană de Investiții (BEI) oferind un împrumut suveran suplimentar de 25 de milioane de euro, precum și subvenții pentru investiții din partea donatorilor internaționali.
Proiectul este primul proiect la scară largă în sectorul gestionării deșeurilor solide din Republica Moldova, care implică mai multe regiuni. Investiția BERD va sprijini îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor solide din trei zone de management a deșeurilor în cadrul Strategiei de Gestionare a Deșeurilor solide din Republica Moldova. Acesta va finanța achiziționarea de active de colectare și transfer al deșeurilor, cum ar fi containere și vehicule de colectare, precum și construirea de infrastructuri de eliminare și tratare a deșeurilor solide, cum ar fi depozite de deșeuri și instalații de sortare și tratare a materialelor.
Mai mult :
07.01.2023
Parlamentul European va susține în continuare Republica Moldova în procesul de preaderare la Uniunea Europeană
Pașii ce urmează a fi întreprinși de țara noastră pentru implementarea celor 9 acțiuni recomandate de Comisia Europeană și prioritățile dialogului moldo-comunitar pentru perioadă următoare au fost discutate în cadrul întrevederii prim-ministrei Natalia Gavrilița cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
În discuții, părțile s-au referit la programele Uniunii Europene, care vin să fortifice eforturile Executivului în diverse domenii, dar și la pregătirile pentru reuniunea Consiliului de Asociere RM–UE, din luna februarie a acestui an. De asemenea, oficialele au făcut un schimb de opinii privind situația de securitate din regiune, crizele generate de războiul din Ucraina și metodele de combatere a unor provocări conexe, printre care războiul hibrid și propaganda.
Detalii
În cadrul vizitei oficiale în Germania, prim-ministra Natalia Gavrilița a avut întâlniri bilaterale cu Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cu liderul grupului PPE din Parlamentul European, Președinte al Partidului Popular European, eurodeputatul Manfred Weber,