Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre şi Republica Moldova aspiră să adere la această organizaţie.

Consiliul Europei (CoE)

                                                                        www.coe.int

este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.

BV : CoE-RM: Raport privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale

Smusz-Kulesza, Monika. Raport privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale cu accent deosebit pe dreptul la muncă și angajare al persoanelor din grupurile vulnerabile din Republica Moldova / Monika Smusz-Kulesza, Doina Cazacu, Aliona Chisari-Rurak. - Consiliul Europei, 2024. - 66 p.

Disponibilhttps://rm.coe.int/raport-evaluarea-necesitatilor-ron/1680af2b14

Proiectul Consiliului Europei „Consolidarea dreptului la muncă în Republica Moldova” a realizat o evaluare a necesităților în domeniul drepturilor sociale, cu un accent deosebit pe dreptul la muncă și la angajare ale persoanelor din grupurile vulnerabile din Republica Moldova.

Scopul evaluării a fost de a identifica domeniile principale ale drepturilor sociale, inclusiv ale muncii, dar mai ales drepturile de angajare ale persoanelor din grupurile vulnerabile, unde este necesară o armonizare între politicile naționale, legislația, practica din Republica Moldova și Carta Socială Europeană, jurisprudența Comitetului European al Drepturilor Sociale și alte standarde internaționale relevante. Raportul de evaluare a necesităților a evidențiat, de asemenea, domeniile în care reforma este iminentă sau urgentă, amintind despre standardele aplicabile și provocările cu care se confruntă Republica Moldova în fiecare domeniu identificat.

Evaluarea s-a realizat ținând cont de standardele Consiliului Europei în domeniul drepturilor sociale, în special pe cele care decurg din Carta Socială Europeană, și a abordat acele prevederi ale legislației și practicii din Republica Moldova care au generat îngrijorare față de respectarea standardelor Consiliului Europei, care sunt reprezentate în principal de Carta Socială Europeană și de jurisprudența Comitetului European pentru Drepturile Sociale.

Raportul de evaluare a necesităților va servi drept o resursă valoroasă pentru factorii de decizie politică, organizațiile societății civile și alte părți interesate care lucrează pentru a promova practici de muncă incluzive și echitabile în Republica Moldova. Prin identificarea principalelor lacune și prin propunerea unor recomandări bazate pe dovezi, raportul își propune să contribuie la eforturile de consolidare a dreptului la muncă ale grupurilor vulnerabile și să creeze o piață a muncii mai echitabilă și mai incluzivă pentru toți cetățenii țării.


*     *     *

CUPRINS

INTRODUCERE  
DOMENIILE PRINCIPALE DE INTERES  
REPUBLICA MOLDOVA ÎN RAPORT CU CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ  

GRUPUL 1 
ARTICOLUL 1§1. Dreptul la muncă. Politica de angajare cu normă întreagă  
ARTICOLUL 1§2. Dreptul la muncă. Muncă liber întreprinsă. Nediscriminare  
ARTICOLUL 1§4. Dreptul la muncă la orientare profesională, la formare și readaptare 
ARTICOLUL 4§3. Dreptul la salarizare echitabilă. Salarii egale pentru muncă egală  
ARTICOLUL 9. Dreptul la orientare profesională  
ARTICOLUL 10§1. Dreptul la formare profesională. Incluziunea și accesul pe bază de aptitudini individuale  
ARTICOLUL 10§2. Dreptul la formare profesională. Ucenicia  
ARTICOLUL 10§3. Dreptul la formare profesională. Pregătirea profesională și recalificarea adulților
ARTICOLUL 10§4. Dreptul la formare profesională. Reintegrarea șomerilor de lungă durată  ARTICOLUL 10§5. Dreptul la formare profesională. Măsuri pentru a asigura utilizarea deplină a facilităților de formare profesională  
ARTICOLUL 20. Dreptul la egalitate de şanse şi de tratament în materie de angajare şi profesie, fără discriminare, în funcţie de sex  

GRUPUL 2  
ARTICOLUL 15§1. Dreptul persoanelor cu dizabilități la autonomie, la integrare socială şi la participare în viaţa comunităţii, la orientare, educație și formare profesională  
ARTICOLUL 15§2. Dreptul persoanelor cu dizabilități la autonomie, la integrare socială şi la participare în viaţa comunităţii. Angajarea persoanelor cu dizabilități 
 
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI  
- Angajamente internaționale  
- Reforme legislative-normative 
- Acțiuni executive  
- Angajamente bugetare 

*     *     *

Informatii suplimentare:


BV : CoE-RM: Carta Socială Europeană: Raport ad-hoc privind criza costului de trai prezentat de Guvernul Republicii Moldova

European Social Charter: Ad hoc report on the cost-of-living crisis submitted by the Government of the Republic of Moldova: Cycle 2024. - Council of Europe, 2024. - 19 p.

Disponibil: https://rm.coe.int/mda-ad-hoc-cost-of-living-2023/1680ae693b 


Raportul ad-hoc privind criza costului de trai din 2023 prezentat de Guvernul Republicii Moldova analizează impactul major al creșterii prețurilor asupra populației și economiei țării. 

Raportul subliniază că această creștere a costurilor afectează în special categoriile vulnerabile, precum familiile cu venituri reduse și pensionarii. Printre factorii care contribuie la această criză se numără inflația și scăderea puterii de cumpărare a monedei naționale. 

Guvernul Moldovei propune o serie de măsuri pentru a atenua impactul acestei crize, inclusiv ajustarea politicilor sociale și economice, creșterea salariilor și a pensiilor, și îmbunătățirea sistemului de protecție socială. 

De asemenea, raportul evidențiază necesitatea unor eforturi coordonate între sectorul public și cel privat pentru a aborda această problemă.

Informații suplimentare:


Mai mult:

Raport privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale cu accent deosebit pe dreptul la muncă și angajare al persoanelor din grupurile vulnerabile din Republica Moldova (2024)



Noutăți CoE-RM - Aprilie- Iunie 2024

15-19.04.2024

Sesiunea de primăvară a APCE

Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE), a avut loc la Strasbourg în perioada 15-19 aprilie, si a inclus mai multe teme importante.

Unul dintre punctele de discuție a fost aplicarea de către Kosovo pentru a deveni membru al Consiliului Europei.

De asemenea, s-a desfășurat o dezbatere comună despre "moartea lui Alexei Navalny și necesitatea contracarării regimului totalitar al lui Vladimir Putin și războiul său împotriva democrației", precum și despre "detenția arbitrară a lui Vladimir Kara-Murza și persecuția sistematică a protestatarilor anti-război în Rusia și Belarus", împreună cu o a treia privind sancțiunile țintite împotriva persoanelor implicate în detenția, condamnarea și otrăvirea anterioară a domnului Kara-Murza.

Adunarea a discutat și sprijinul pentru reconstrucția Ucrainei, inclusiv o propunere de utilizare a activelor statale ruse blocate în acest scop, cu participarea președintelui Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk. 

De asemenea, s-a desfășurat o dezbatere urgentă privind "proiectul Convenției-cadru privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept". Adunarea și-a exprimat opinia statutară asupra acestui nou tratat al Consiliului Europei. De asemenea, a fost solicitată și o dezbatere privind problemele curente referitoare la "rolul Consiliului Europei în prevenirea unei catastrofe umanitare în Gaza".

Printre personalitățile care s-au adresat Adunării au fost Prințul Moștenitor Alois von und zu Liechtenstein și Viceprim-ministrul și Ministru de Externe al Republicii Moldova, Mihail Popșoi. Ministrul de Externe al Liechtensteinului, Dominique Hasler, a prezentat comunicarea Comitetului Miniștrilor în cadrul președinției Liechtensteinului la Consiliul Europei. Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinovic Burić, a ținut sesiunea sa obișnuită de întrebări și răspunsuri. Alte dezbateri au inclus libertatea de exprimare și de întrunire a persoanelor LGBTI în Europa, precum și o dezbatere comună despre "integrarea dreptului uman la un mediu sigur, curat, sănătos și durabil" și strategiile Consiliului Europei pentru mări și oceane sănătoase.

Parlamentarii au discutat, de asemenea, protecția copiilor împotriva violenței online și au ținut o dezbatere comună despre relația dintre majoritate și opoziție într-o democrație, precum și despre bune practici în referendumuri. În cele din urmă, Adunarea a susținut o dezbatere privind respectarea obligațiilor și angajamentelor de către Albania - inclusiv o propunere de încheiere a monitorizării complete a acestei țări membre. 

Delegația Parlamentului Republicii Moldova a fost  condusă de șeful acesteia, vicepreședintele Comisiei politică externă și integrare europeană, Ion Groza. Din delegație au mai făcut parte deputații Natalia Davidovici și Andrian Cheptonar. 

Republica Moldova este membru al Consiliului Europei din anul 1995 și suntem recunoscători față de sprijinul acordat în parcursul european al țării noastre.



UNELE DOCUMENTE ADOPTATE:

  • Rezolutia APCE 2538: Promovarea Codului Revizuit al Practicii Bune în privința Referendumurilor
Un număr de garanții sunt necesare pentru a asigura că referendumurile exprimă în mod autentic dorințele electoratului și respectă standardele internaționale în domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept.

Pentru a răspunde naturii schimbate a campaniilor politice și creșterii mass-mediei digitale, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a elaborat un Cod Revizuit al Practicii Bune în privința Referendumurilor în iunie 2022.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezolutia 2538 privind promovarea Codului Revizuit al Practicii Bune în privința Referendumurilor, pentru a asigura că aceste procese democratice respectă standardele internaționale. Acest cod vine în urma preocupărilor legate de corectitudinea și transparența referendumurilor naționale în contextul schimbărilor politice și media digitale. Adunarea îndeamnă statele membre să adopte și să promoveze acest cod, care oferă orientări și garanții pentru organizarea și desfășurarea referendumurilor la nivel național, regional și local. Este un pas important pentru consolidarea democrației și respectarea drepturilor omului în cadrul statelor membre ale Consiliului Europei.


  • Rezolutia APCE 2537 privind relația dintre majoritatea parlamentară și opoziție într-o democrație 
Promovarea și consolidarea democrației pluraliste se numără printre principalele obiective ale Consiliului Europei și ale Adunării Parlamentare a acestuia. În toate parlamentele naționale există prevederi care recunosc rolul opoziției sau al minorității parlamentare în calitatea lor de grupuri politice sau parlamentari individuali care nu susțin guvernul.

În iunie 2019, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a adoptat Parametrii privind relația dintre majoritatea parlamentară și opoziție într-o democrație: o listă de verificare. Lista se concentrează pe chestiuni precum înființarea grupurilor de majoritate și opoziție în parlamente, numirile parlamentare, anumite procese legislative și imunitățile membrilor parlamentului.

Adunarea a salutat elaborarea listei de verificare și a recomandat-o parlamentelor statelor membre și observatoare ale Consiliului Europei, precum și parlamentelor care beneficiază de statut de observator sau de partener pentru democrație cu Adunarea.

*     *     *

15-16.04.24
 
Vizita oficială a vicepremierului Mihai Popșoi la Strasbourg

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a efectuat o vizită oficială la Strasbourg, în cadrul căreia s-a adresat cu un discurs în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Discursul a fost transmis în direct pe data de 15 aprilie, începând cu ora 17:30, ora Chișinăului.

În adresarea sa către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei dl Mihai Popșoi a subliniat angajamentul ferm al Republicii Moldova de a avansa reformele și de a promova integrarea europeană. Accentuând determinarea țării de a combate corupția, de a reduce influența oligarhilor și de a implementa recomandările partenerilor internaționali precum Comisia de la Veneția și GRECO, Popșoi a accentuat progresul și hotărârea Moldovei de a construi un viitor prosper în concordanță cu valorile europene.

În fața unor provocări semnificative, inclusiv agresiunea rusă împotriva Ucrainei, Popșoi a condamnat astfel de acțiuni și a reafirmat solidaritatea Moldovei cu Ucraina, promițând sprijin pentru refugiați și pledând pentru eforturi internaționale comune pentru a soluționa conflictul. În plus, a reiterat sprijinul Moldovei pentru Registrul Daunelor al Consiliului Europei și pentru stabilirea unui tribunal internațional pentru a aborda actele de agresiune ale Rusiei.

De asemenea, oficialul moldovean a avut întrevederi cu președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Theodoros Rousopoulos, secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić şi președinta Comisiei de la Veneția, Claire Bazy – Malaurie.

Discuțiile Secretarul General Marija Pejčinović Burić cu Viceprim-ministrul și Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi s-au concentrat pe rezultatele Summitului de la Reykjavik, cu accent pe implementarea Registrului Daunelor, precum și pe pregătirile pentru cea de-a 75-a aniversare a organizației, subliniind importanța multilateralismului și a colaborării interguvernamentale. În plus, dialogul a abordat probleme critice precum egalitatea de gen și prevenirea violenței împotriva femeilor și violenței domestice.

Secretarul General a reiterat angajamentul Consiliului Europei de a sprijini eforturile curente ale Republicii Moldova în direcția reformelor și calea acesteia spre aderarea la Uniunea Europeană.

De asemenea, Viceprim-ministrul Popșoi a demonstrat sprijinul Moldovei prin semnarea unei contribuții voluntare pentru consolidarea Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și a inițiativelor sale de combatere a violenței împotriva femeilor și violenței domestice.

Întreveri cu:

Detalii


*     *     *


08-09.04.2024

Vizita Secretarului General Adjunct al Consiliului Europei, Bjørn Berge, în Republica Moldova

În timpul vizitei sale de două zile în Republica Moldova, Secretarul General Adjunct Bjørn Berge și-a exprimat susținerea pentru eforturile autorităților de a întări asistența medicală pentru deținuți și de a promova egalitatea de gen și acțiuni pentru combaterea violenței împotriva femeilor. De asemenea, el a avut o serie de întâlniri cu oficiali de rang înalt cu care a discutat provocările regionale, inclusiv războiul de agresiune în curs al Rusiei împotriva Ucrainei și a subliniat sprijinul neclintit al Consiliului Europei pentru suveranitatea, integritatea teritorială și reformele democratice și judiciare ale Moldovei.

Secretarul General Adjunct și Ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, au organizat o ceremonie de predare a celei de-a doua donații, din partea Consiliului Europei, de echipamente medicale importante pentru acoperirea necesităților de asistență medicală în închisori și pentru a îndeplini standardele stabilite de Comitetul pentru Prevenirea Torturii și Tratamentului sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT).

La deschiderea ceremoniei, Secretarul General Adjunct a subliniat că "excelenta cooperare și parteneriatul între Consiliul Europei și autoritățile moldovenești fără îndoială ne sunt utile și ne ajută să ridicăm împreună standardul asistenței medicale în închisori și, astfel, sănătatea și bunăstarea pe termen lung a deținuților."

Ministrul Justiției Mihailov-Moraru a evidențiat sprijinul în continuare al Consiliului pentru proiectul în desfășurare în Moldova "Întărirea reformelor penitenciare și a probațiunii, furnizarea de îngrijiri medicale și tratament pentru pacienți în instituțiile închise din Republica Moldova".

"Îmbunătățirea condițiilor din închisori, inclusiv asigurarea unei asistențe medicale de calitate pentru toți cei deținuți, este o prioritate pentru Ministerul Justiției. Echiparea facilităților medicale din închisori cu echipamente moderne va contribui semnificativ la îmbunătățirea calității serviciilor medicale furnizate deținuților și la asigurarea respectării dreptului lor la sănătate. Ne exprimăm recunoștința față de Biroul Consiliului Europei din Chișinău pentru contribuția sa valoroasă și sprijinul neclintit al eforturilor noastre de a crea condiții de detenție decente, în conformitate cu standardele internaționale", a subliniat ministrul.

Programul a inclus și o vizită la Universitatea de Stat din Moldova, unde Secretarul General Adjunct a susținut un discurs și s-a angajat într-un dialog cu studenții despre egalitatea de gen și Convenția de la Istanbul (Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice), la care Moldova s-a alăturat în 2022.

În cadrul unei serii de întrevederi la nivel înalt, Secretarul General Adjunct s-a întâlnit cu Vladimir Cuc, Secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Externe și cu Igor Grosu, Președintele Parlamentului. Discuțiile nu numai că au subliniat angajamentul Republicii Moldova și al Consiliului Europei de a întări legăturile bilaterale în domeniile drepturilor omului și al justiției, dar au reafirmat și importanța stabilității și cooperării regionale în fața provocărilor în curs de desfășurare, precum și rolul important al parlamentelor naționale în promovarea valorilor Consiliului Europei.


Mai mult:


*     *     *

05.04.2024

Lansarea interfeței în limba română a bazei de date HUDOC cu jurisprudența CtEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a lansat interfața în limba română a bazei de date HUDOC cu jurisprudența CtEDO (https://hudoc.echr.coe.int/rum), dezvoltată în colaborare cu Institutul European din România și cu sprijinul proiectului „Promovarea transparenței hotărârilor judecătorești și consolidarea punerii în aplicare la nivel național a Convenției Europene a Drepturilor Omului” (TJENI).

Evenimentul a fost găzduit de Institutul National al Magistraturii din București și a atras un mare număr de profesioniști din domeniul juridic. Domnul judecător Sebastian Rǎdulețu, ales în numele României la CEDO și invitat la lansare, a declarat următoarele: „Principiul subsidiarității, susținut de Curte încă de la înființare și în prezent consacrat definitiv de Protocolul nr. 15 și consolidat de Protocolul nr. 16, face parte din nucleul sistemului instituit de Convenție. În consecință, instanțelor naționale le revine responsabilitatea primară pentru punerea în aplicare a Convenției la nivel național și, în acest proces, trebuie să o interpreteze în conformitate cu jurisprudența Curții. Prin urmare, este esențial pentru judecătorii din România, precum și pentru alți actori naționali, să beneficieze de un acces mai larg la acest corp de jurisprudență complex și cuprinzător, care stabilește standardele minime în materie de protecție și promovare a drepturilor fundamentale în Europa.”

Ghidurile privind jurisprudența și alte documente traduse în limba română sunt disponibile pe Platforma pentru schimb de cunoștințe (knowledge-sharing) ECHR-KS și pe website-ul principal al Curții.

Sunt disponibile, de asemenea, fișiere video pe canalul YouTube al Curții.



*     *     *

03-05.04.2024

Vizita delegației Departamentului de executare a hotărârilor CEDO

În perioada 3-5 aprilie 2024, reprezentanții Departamentului de executare a hotărârilor CEDO, condus de Clare Ovey, au efectuat o vizită de documentare în Republica Moldova cu privire la nivelul de implementare și provocările înregistrate în procesul de executare a hotărârilor Curții de la Strasbourg.

Secretarul de stat Vladimir Cuc a avut o întrevedere cu delegația de la Strasbourg. Interlocutorii au discutat executarea hotărârilor CtEDO în particular pe cauzele originare din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. În context, secretarul de stat a reiterat importanta menținerii pe agenda Comitetului de Miniștri pentru drepturile omului al CoE a acestor cauze, ținând cont de caracterul obligatoriu al executării hotărârilor CtEDO.

În cadrul întrevederii cu echipa Ministerului Justiției, părțile au discutat despre măsurile întreprinse de autoritățile Republicii Moldova pentru a preveni repetarea încălcării drepturilor omului pe segmentul condițiilor de detenție, prestarea asistenței medicale pentru deținuții grav bolnavi și umanizarea politicilor penale.

Șefa Departamentului de executare a hotărârilor CtEDO, Clare Ovey, a mulțumit autorităților Republicii Moldova pentru dialogul deschis și atitudinea pro-activă în cooperarea cu Departamentul, ceea ce permite identificarea soluțiilor la nivel național și încheierea procedurii de supraveghere a executării hotărârilor CtEDO ce vizează Republica Moldova.


*     *     *

02.04.2024

Lansarea Registrului Daunelor pentru Ucraina în cadrul Conferinței "Restabilirea Justiției pentru Ucraina"



Registrul Daunelor pentru Ucraina al Consiliului Europei a deschis procesul de depunere a cererilor pentru compensarea daunelor, pierderilor sau vătămărilor cauzate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Lansarea inițială se concentrează pe o categorie critică, și anume daunele sau distrugerea proprietăților rezidențiale. Distrugerea locuințelor în timpul războiului are un impact imens asupra vieții oamenilor. Se estimează că vor fi depuse între 300.000 și 600.000 de cereri în această categorie.

"Astăzi, Registrul va primi primele cereri. Aceasta reprezintă primul pas substanțial și necesar către un mecanism internațional de compensare în viitor, în care Consiliul Europei este de asemenea pregătit să joace un rol, în timp ce căutăm, în cele din urmă, să asigurăm responsabilitatea pentru crimele pe care Rusia le comite", a subliniat Marija Pejčinović Burić, Secretarul General al Consiliului Europei.

Lansarea Registrului a avut loc la cea de-a patra reuniune a Conferinței Participanților la Registrul Daunelor pentru Ucraina, desfășurată la Haga, în cadrul Conferinței Ministeriale "Restabilirea Justiției pentru Ucraina", organizată în colaborare cu Țările de Jos, Ucraina și Comisia Europeană.



*    *    *

01.04.2024

Michael O'Flaherty își începe mandatul în calitate de Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului

Noul Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Michael O'Flaherty, își începe mandatul de șase ani cu promisiunea de a pune drepturile omului în centrul agendelor statelor membre.

Comisarul a identificat, de asemenea, alte domenii în care este necesară în mod urgent o protecție mai puternică a drepturilor omului, inclusiv criza climatică, guvernarea inteligenței artificiale, libertatea de exprimare, migrația și creșterea discursului de ură, inclusiv antisemitismul și atacurile anti-musulmane.

O parte semnificativă din agenda Comisarului va fi, de asemenea, dedicată punerii pe prim-plan a discuțiilor despre drepturile omului pentru persoanele marginalizate și victimele discriminării, în special a romilor.

În cele din urmă, Comisarul a subliniat intenția sa de a se concentra pe tineret, drepturile socio-economice și apărătorii drepturilor omului, precum și de a-și folosi mandatul pentru a contribui la punerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. 

Noutăți UE-RM - Aprilie-iunie 2024


26.04.24

Cea de-a 3-a reuniune a Dialogului Republica Moldova – Uniunea Europeană la nivel înalt în domeniul politic și de securitate

Dialogul a reconfirmat angajamentul și interesul reciproc al părților de a continua consolidarea cooperării în domeniul politicii externe și de securitate comune, în conformitate cu statutul de candidat la UE al Republicii Moldova.

Reuniunea a fost co-prezidată de secretarul general adjunct pentru afaceri politice/Director Politic al Serviciului European de Acțiune Externă, Enrique Mora, și de viceprim-ministrul ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihail Popșoi.

Secretarul general adjunct Enrique Mora a declarat: „A treia ediție a Dialogului la nivel înalt în domeniul politic și de securitate confirmă cooperarea noastră intensă cu Republica Moldova, pe care UE intenționează să o avanseze la un nou nivel strategic. Întâlnirea de astăzi are loc pe fundalul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Efectele acestuia sunt încă prezente - așa cum arată încălcările repetate ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către rachetele și dronele rusești. Moldova a răspuns cu hotărâre la acțiunile hibride conduse de Rusia și afiliații săi, dând dovadă de o reziliență remarcabilă, continuând să avanseze pe calea sa spre UE. Uniunea Europeană își va continua sprijinul cuprinzător pentru reziliența Moldovei, inclusiv prin Misiunea de Parteneriat UE (EUPM)”.

Părțile au discutat despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova din cauza acțiunilor hibride ale Rusiei, în vederea destabilizării parcursului european al Republicii Moldova. UE a exprimat apreciere pentru reziliență și hotărârea țării noastre în acest context.

Cooperarea în domeniul securității a fost un subiect central de discuție. UE a salutat alinierea sporită de către Republica Moldova la Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) a UE și a discutat despre contribuțiile viitoare ale țării noastre la misiunile sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comune.

Notă: Dialogul Republica Moldova – UE la nivel înalt în domeniul politic și de securitate are loc anual, următoarea întâlnire fiind programată la Bruxelles în 2025.



25.04.2024

Republica Moldova a transmis la Bruxelles Contribuția națională la Pachetul de extindere al Comisiei Europene pentru 2024

Documentul reflectă progresele înregistrate în implementarea recomandărilor din Pachetul de extindere 2023 și realizarea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană în perioada iulie 2023 - martie 2024.

Contribuția pentru anul curent va fi transmisă în 2 părți – prima în aprilie, iar cea de a doua în septembrie 2024. 

Progresele raportate de instituțiile naționale vor fi evaluate de către Comisia Europeană în Raportul pentru Republica Moldova din Pachetul de extindere 2024, care va fi publicat către sfârșitul acestui an.
Detalii - https://gov.md/ro/content/republica-moldova-transmis-la-bruxelles-contributia-nationala-la-pachetul-de-extindere-al-0



18.04.24

Ședintă Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, într-o nouă componență

Suplinirea Comisiei cu noi membri vine din necesitatea unei implicări mai mari în procesul de aderare la UE, atât din partea statului, cât și din partea societății civile și a sectorului privat. „Acest efort trebuie să fie unul al întregii societăți: al sectorului privat, al mediului academic, al reprezentanților societății civile, dar și al celor din diaspora”, a menționat șefa statului Maia Sandu. Totodată, aceasta a salutat modificarea structurii Guvernului cu includerea noii funcții de viceprim-ministru pentru integrare europeană și înființarea Biroului pentru integrare europeană, care are scopul de a coordona procesul de aderare.

Agenda ședinței a inclus mai multe subiecte ce țin de accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Membrii comisiei au analizat mersul procesului de evaluare a legislației naționale și pregătirile pentru ajustarea acesteia la acquis-ul comunitar. Au fost discutate contribuțiile Republicii Moldova la Pachetul de extindere al UE pentru 2024, un document care evaluează situația actuală și a progreselor înregistrate de țări candidate la statutul de membru UE, precum Republica Moldova.

Președinta a subliniat necesitatea de a accelera în mod calitativ progresele privind aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, membrii comisiei au fost îndemnați să asigure implementarea neîntârziată a Planului Național de Acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027.

Detalii 

11.04.24 

Lansarea proiectului UE-OIM „Suportul UE pentru o piață a muncii mai incluzivă în Republica Moldova”


Uniunea Europeană a alocat 2 milioane EUR
pentru reformarea instituțiilor-cheie, care reglementează piața muncii din Moldova. În acest sens a fost lansat proiectul „Suportul UE pentru o piață a muncii mai incluzivă în Republica Moldova”, implementat de Organizația Internațională a Muncii (OIM).

Scopul proiectului, cu durata de 2 ani, este de a îmbunătăți accesul la oportunități mai bune de angajare în Republica Moldova. Conferința de lansare a proiectului a avut loc în cadrul vizitei comune în Republica Moldova a Comisarului European pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit și a Directorului General al OIM, Gilbert Houngbo.

Unul din obiectivele Proiectului este creșterea performanțelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) și ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) în ceea ce privește prevenirea și combaterea excluziunii de pe piața muncii. Acest obiectiv vizează îmbunătățirea capacităților instituționale ale MMPS și ANOFM de a îndeplini obiectivele stabilite de cadrul politicii de ocupare a forței de muncă. Noul proiect lansat va include diversificarea serviciilor și programelor de ocupare a forței de muncă; extinderea furnizării de servicii personalizate; îmbunătățirea sistemului de management al performanței și îmbunătățirea sistemului de formare internă pentru personalul ANOFM.

„Întrucât Moldova se pregătește să adere la UE, aceasta este o oportunitate considerabilă de a stimula piața muncii și sistemele de protecție socială. În cele din urmă, sursa de bunăstare a Republicii Moldova este reprezentată de oamenii săi: prin investiții în competențele acestora, prin crearea de locuri de muncă de calitate și prin combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, se obține un câștig reciproc: pentru incluziunea socială și pentru economie. Sunt mândru să lansez astăzi noul proiect UE-OIM împreună cu DG Houngbo al OIM, pentru a îmbunătăți perspectivele de angajare și a transforma Moldova într-o țară mai incluzivă și mai prosperă, înainte de aderarea la UE”, a declarat Comisarul European pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit.

Un alt obiectiv al Proiectului este îmbunătățirea performanțelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale și ale Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de muncă și protejarea drepturilor lucrătorilor. Obiectivul se concentrează pe îmbunătățirea capacităților ISM de a-și îndeplini mandatul de control de stat. Aceasta înseamnă revizuirea cadrului juridic și a politicilor interne; planificarea strategică a vizitelor de inspecție; îmbunătățirea sistemului de formare pentru personalul ISM; modernizarea procedurilor ISM și a sistemului informațional; colaborarea strânsă cu partenerii sociali, precum și furnizarea de sprijin material.


Detalii
https://social.gov.md/wp-content/uploads/2024/04/Despre-proiect-1.pdf


    Vizita comună  Comisarului European pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit


10.04.2024

Banca Europeană de Investiții Global a anunțat semnarea a două acorduri

cu cea mai mare bancă din Republica Moldova, Moldova Agroindbank, în cadrul Conferinței UE-Moldova privind investițiile în sectorul privat, desfășurată la Chișinău:

  1. un împrumut de 50 de milioane de euro și
  2. un instrument de partajare a riscurilor, susținut de UE, care deblochează un portofoliu suplimentar de 44 de milioane de euro de împrumuturi pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii (IMM).
Împrumutul de 50 de milioane de euro acordat de BEI pentru maib va îmbunătăți accesul la finanțare și va stimula investițiile ecologice. Cel puțin 10 % din valoarea împrumutului va fi dedicată proiectelor ecologice, contribuind astfel la acțiunile de combatere a schimbărilor climatice și la durabilitatea mediului. IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie din Moldova vor primi împrumuturi în condiții atractive, cum ar fi termene lungi, rate avantajoase ale dobânzii și opțiunea de denominare atât în valută străină, cât și în lei moldovenești.

Semnarea garanției de portofoliu parțiale, susținute de Fondul european pentru dezvoltare durabilă (EFSD) al UE, permite BEI Global să-și completeze și consolideze oferta de sprijin financiar pentru sectorul privat din Moldova. Această operațiune de partajare a riscurilor va mobiliza 44 de milioane de euro în plus sub formă de împrumuturi pentru IMM-uri.

Vicepreședintele BEI, Teresa Czerwińska, responsabilă pentru activitățile BEI în Moldova, a declarat: „Acest pachet financiar va susține antreprenoriatul local, va încuraja crearea de locuri de muncă și va consolida rezistența întreprinderilor moldovenești, ceea ce este cu atât mai important acum pe fondalul războiului din Ucraina. Întreprinderile micro, mici și mijlocii sunt coloana vertebrală a economiei moldovenești, reprezentând 60% din locurile de muncă din sectorul privat. Consolidarea și diversificarea economiei moldovenești au devenit tot mai imperioase pe măsură ce țara avansează spre aderarea la UE. Împreună cu partenerii noștri din UE, ne menținem angajamentul de a ajuta Moldova în dezvoltarea unei economii mai puternice, cu scopul de a o face mai competitivă, inovatoare și incluzivă”.

Directorul DG NEAR pentru vecinătate estică și dezvoltare instituțională, Adrienn Kiraly, a declarat: „Suntem încântați să fim prezenți la semnarea acordului de împrumut al BEI cu maib și a garanției de portofoliu parțiale susținute de Uniunea Europeană. Împreună, aceste instrumente vor mobiliza împrumuturi în valoare de peste 90 de milioane de euro pentru a sprijini IMM-urile din Moldova și vor contribui la consolidarea în continuare a inițiativei emblematice „Acces la finanțare” din cadrul Planului de investiții economice al UE (EIP). Prin acest sprijin, ne propunem să consolidăm rezistența întreprinderilor din Moldova, generând în același timp locuri de muncă și oportunități economice”.

 Detalii

09..04  - 10.042024

Vizita Președintelui  Eurojust, Ladislav Hamran, în Moldova 

întrevedere cu Președinta Maia Sandu 
Interlocutorii au discutat despre intensificarea cooperării judiciare operaționale cu „Eurojust” și statele membre ale UE - un element important în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Șefa statului a subliniat faptul că o mai bună cooperare cu instituțiile europene va contribui la combaterea mai eficientă a crimelor transfrontaliere și la intensificarea luptei împotriva crimei organizate și a accentuat rolul echipelor comune de investigații cu participarea procurorilor din Republica Moldova.
https://presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/presedinta-maia-sandu-a-discutat-despre-intensificarea-cooperarii-in-domeniul-judiciar-si-luptei-impotriva-crimei-organizate-transfrontaliere-cu-ladislav-hamran-presedintele-eurojust

întrevedere cu Procurorul General interimar, Ion Munteanu

Domnul Ladislav Hamran a subliniat că, colaborarea dintre Procuratura Republicii Moldova și Eurojust, nu este doar o obligație, ci o relație de parteneriat, iar orice necesitate legată de facilitarea procesului de acordare a asistenței juridice internaționale în cauzele investigate poate fi adresată Agenției pentru examinare. Domnul Hamran a reiterat disponibilitatea Eurojust de a oferi suport și expertiză continuă, menționând și posibilitățile de asistență financiară care poate fi acordată, în cadrul cooperării, de Secretariatul Echipelor Comune de Investigații.

În cadrul discuț‬iilor, a fost salutat faptul că Republica Moldova ș‬i Eurojust au semnat ‬‬‬un acord de cooperare, intrat în vigoare din 2016, iar prin desemnarea procurorului de ‬legătură se valorifică mai eficient posibilităț‬ile de cooperare (cazurile din trimestrul I/2024 depăș‬esc deja totalul cazurilor din 2023).Preș‬edintele Eurojust a ‬‬menț‬ionat întâlnirile regulate la nivelul instituț‬iei cu procurorii de legătură din statele aflate în negocieri de aderare la UE, ca un exerciț‬iu al unei culturi comune.
Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a menț‬ionat că țara noastră este preocupată de identificarea ș‬i recuperarea bunurilor ‬infracț‬ionale ‬‬peste ‬hotare, ‬iar ‬asistenț‬a ‬procurorului ‬de ‬legătură ‬este binevenită în acest caz



întrevedere cu Prim-ministrul Dorin Recean
Părțile au discutat despre intensificarea colaborării în domeniul justiției, reformele implementate de Executiv și suportul oferit de „Eurojust” în investigarea crimelor transfrontaliere.
https://gov.md/ro/content/prim-ministrul-dorin-recean-avut-o-intrevedere-cu-presedintele-eurojust-ladislav-hamran
 

 


Eurojust - Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală  facilitează coordonarea și cooperarea judiciară între autoritățile naționale prin acordarea de sprijin practic procurorilor în lupta împotriva criminalității transfrontaliere grave și a terorismului

La 21.10.2016, a fost ratificat de către Eurojust şi astfel a intrat în vigoare Acordul de
Cooperare dintre Republica Moldova şi Eurojust semnat la 10.07.2014.În prezent cooperarea cu Eurojust se realizează prin intermediul Procurorului de legătură la Eurojust, desemnat temporar pe o perioadă limitată de Procuratura Republici Moldova.

04.04.2024

Instrumentul european pentru pace: Consiliul UE adoptă măsuri de asistență în sprijinul Republicii Moldova

Consiliul UE a adoptat două măsuri de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP) în sprijinul forțelor armate ale Republicii Moldova și al forțelor armate ale Ghanei, cu obiectivul consolidării securității naționale, a stabilității și a rezilienței în sectorul apărării.

Măsura adoptată se ridică la 41 de milioane EUR pe o perioadă de 40 de luni și va finanța furnizarea de echipamente neletale în următoarele domenii: mobilitate, supraveghere aeriană, război electronic și echipamente logistice.

Pe baza sprijinului anterior în cadrul IEP, măsura de asistență urmărește să permită forțelor armate ale Republicii Moldova să sporească eficacitatea operațională, să accelereze respectarea standardelor UE și interoperabilitatea și, prin urmare, să protejeze mai bine civilii în situații de criză și de urgență. Aceasta urmărește, de asemenea, să consolideze capacitățile Republicii Moldova în ceea ce privește participarea sa la misiunile și operațiile militare ale UE în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC).

Măsura a fost solicitată de Republica Moldova la 5 februarie 2023 și va completa alte măsuri de asistență adoptate în mai 2023, iunie 2022 și decembrie 2021.

UE se angajează să furnizeze Republicii Moldova tot sprijinul relevant pentru abordarea provocărilor cu care se confruntă ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și pentru consolidarea rezilienței, securității și stabilității acestei țări în contextul activităților de destabilizare desfășurate de Rusia.
 
Detalii