Prioritățile UE pentru cooperarea cu Consiliul Europei în perioada 2023-2024

La 30 ianuarie 2023, Consiliul Uniunii Europene, instituția care reunește miniștrii statelor membre ale UE, a adoptat noile priorități care vor ghida cooperarea dintre UE și CoE în următorii doi ani. În contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al amenințărilor globale la adresa multilateralismului bazat pe reguli, a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, documentul solicită o cooperare consolidată între UE și CoE.

Astăzi, mai mult ca niciodată, este esențială menținerea unitatății, reafirmarea importanței valorilor și principiilor comune și consolidarea rolului CoE ca organizație de referință pentru promovarea și susținerea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept în Europa. UE sprijină organizarea unui al patrulea summit al șefilor de stat și de guvern ai Consiliului Europei, care va fi esențial în acest sens.

Deoarece astăzi, impactul CoE ajunge mult dincolo de Europa, UE de asemenea, sprijină ferm aderarea statelor non-europene la cele mai relevante convenții CoE care sunt deschise pentru semnare globală.

În 2021, sfera și conținutul programelor comune UE-CoE, în cadrul UE și în regiunile sale de extindere și de vecinătate, au atins 207,4 milioane EUR. Această cooperare excelentă continuă în cadrul bugetului actual pe termen lung al UE .

Următoarele priorități specifice vor ghida eforturile UE în cele trei domenii principale ale cooperării structurate cu CoE, și anume: drepturile omului, democrația și statul de drept.

DREPTURILE OMULUI

Aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului va rămâne obiectivul central al politicii UE la CoE. Această realizare istorică va contribui la crearea unui spațiu unic de protecție a drepturilor omului în Europa prin plasarea UE sub jurisdicția Curții Europene a Drepturilor Omului.

Având în vedere rolul cheie pe care CoE l-a jucat în abolirea pedepsei cu moartea în Europa, cooperarea UE-CoE urmărește, de asemenea, să sprijine o dezbatere publică sporită, creșterea gradului de conștientizare și advocacy cu privire la această practică îngrozitoare și impactul ei asupra indivizilor, familiilor și societăților.

Va continua colaborarea pentru a promova egalitatea de gen, a preveni și a combate violența împotriva femeilor și violența domestică. Convenția de la Istanbul a CoE rămâne standardul de aur internațional în acest sens. Protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual nu este mai puțin importantă, așa cum este garantat de Convenția de la Lanzarote a CoE.

Persoanele aparținând minorităților și grupurilor vulnerabile sunt adesea printre cele mai afectate în situații de conflict și urgențe umanitare. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a demonstrat din nou că trebuie făcut mai mult pentru a le oferi sprijin și protecție. UE va continua să coopereze cu CoE în combaterea discriminării și promovarea respectului pentru diversitate.

Protecția apărătorilor drepturilor omului și a societății civile independente este, de asemenea, foarte importantă printre obiectivele UE, inclusiv implicarea cu opoziția democratică și societatea civilă din Belarus și Rusia. Agenda noastră de cooperare pentru următorii doi ani recunoaște, de asemenea, apariția de noi subiecte în legătură cu drepturile omului, cum ar fi tehnologiile digitale avansate, inteligența artificială, schimbările climatice și protecția mediului.

DEMOCRAȚIA

UE depune eforturi pentru a proteja și a consolida democrația la nivel global, contribuind la sisteme democratice mai rezistente. Rolul și expertiza CoE în acest domeniu sunt fundamentale. În 2023-2024, UE va continua să coopereze cu CoE pentru a contracara interferențele manipulative, inclusiv campanii de dezinformare, pentru a sprijini alfabetizarea digitală, educația civică, precum și pentru o mai mare transparență și incluziune. UE va încerca, de asemenea, să consolideze cooperarea în ceea ce privește reformele electorale, inclusiv cele bazate pe recomandările Misiunilor UE de Observare Electorală.

Educația și tineretul ocupă, de asemenea, un loc important printre subiectele de cooperare pentru următorii di ani. Se va lucra împreună pentru a asigura acces eficient, egal și incluziv la educația generală de calitate pentru toți. În ceea ce privește drepturile culturale, UE și CoE vor promova accesul la activități culturale și artistice. Va fi organizată împreună următoarea ediție a Zilelor europene ale patrimoniului pentru a promova moștenirea culturală și naturală comună a Europei.

STATUL DE DREPT

Expertiza CoE în acest domeniu este crucială pentru pachetul anual de extindere al UE și pentru Mecanismul european pentru statul de drept. Cooperarea cu Comisia de la Veneția, Grupul de state împotriva corupției (GRECO), Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) sau Comitetul de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și finanțarea terorismului (MONEYVAL) rămâne o prioritate de top.

Una dintre realizările cheie de cooperare de până acum a fost lupta împotriva criminalității cibernetice, în care UE colabora îndeaproape cu CoE. UE va continua să promoveze Convenția de la Budapesta privind criminalitatea cibernetică și protocoalele sale suplimentare ca cadru pentru cooperarea internațională și consolidarea capacităților.

În plus, scopul UE este de a intensifica eforturile comune pentru a îmbunătăți răspunsul justiției penale la problema radicalizării care duce la terorism și extremism violent.

Lucrul împreună este mai important ca niciodată. Într-o lume în care abordările unilateraliste provoacă cooperarea internațională și luarea deciziilor participative, UE și CoE sunt unite și hotărâte să-și construiască în continuare punctele forte și competențele reciproce pentru a susține și promova drepturile omului, democrația și statul de drept în Europa și dincolo de hotarele sale.

 Detalii:

• https://www.eeas.europa.eu/eeas/new-eu-priorities-reinforced-strategic-partnership-council-europe-coe-human-rights-democracy_en?s=51
• Concluzii privind prioritățile UE pentru cooperarea cu Consiliul Europei în perioada 2023-2024
• https://www.coe.int/en/web/portal/european-union
• CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

CoE_BV: Raportul Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei (2017)

Annual Activity Report 2016 / Nils Muižnieks; Commissioner for Human Rights. – Strasbourg: Council of Europe, 2017. – 94 p.
Disponibil: https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168070ad23

Rapport Annuel d’activité 2016 / Nils Muižnieks; Commissaire aux droits de l’homme. – Strasbourg: Conseil de Europe, 2017. – 104 p.
Disponibil: https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168070ad57

”Anul 2016 va fi probabil considerat ca unul care a marcat o turnură decisivă pentru drepturile omului în Europa”, a declarat, la 26 aprilie 2017, Nils Muiznieks, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, cu ocazia prezentării ediției 2016 a raportului său anual de activitate. ”Această perioadă va fi considerată fie ca un punct de pornire la care țările europene, în mod individual și colectiv, au revenit pentru a-și reafirma angajamentul față de drepturile omului, fie va marca începutul sfârșitului sistemului european al drepturilor omului și al integrării europene”.

Comisarul a subliniat că, pentru prima dată, există trei țări (Ucraina, Franța și Turcia) care derogă de la Convenția europeană a drepturilor omului. Anul 2016 s-a deosebit și prin inițiativele naționale și europene care aduc atingere dreptului de azil, prin referendumul cu privire la Brexit desfășurat în Regatul Unit, printr-o tentativă de lovitură de stat în Turcia, urmată de o degradare a situației drepturilor omului în această țară, prin adoptarea, în Polonia, a măsurilor politice care amenință grav Statul de drept și prin alegerea lui Donald Trump la președinția Statelor Unite.

În opinia Comisarului, ”practicile dăunătoare, cum ar fi îndemnul la o ”modernizare” a Convenției europene și a altor tratate internaționale privind drepturile omului și refuzul de a coopera cu instituțiile și mecanismele Consiliului Europei, manifestat de către tot mai multe State membre, ar putea accelera căderea sistemului european de protecție a drepturilor omului, dacă ele vor persista și se vor răspândi.” ”Adepții unei reforme totale a sistemului actual nu ar trebui să piardă din vedere faptul că și noua formulă s-ar putea să nu le fie pe plac și riscă să ducă la haos”, a adăugat oficialul, invitând Comitetul de Miniștri ”să recunoască că situația este departe de a fi una obișnuită pentru sistemul european al drepturilor omului, să trateze foarte serios refuzul de cooperare  și să-l considere ca o amenințare fundamentală pentru sistem, și să prevadă măsuri de mare anvergură pentru a face ordine în casa europeană a drepturilor omului și pentru a păstra integritatea sa”.

Referitor la criza migrației, Comisarul a îndemnat Statele membre să-și assume partea lor de responsabilitate pentru a atenua presiunile asupra celor mai expuse țări. ”Guvernele și parlamentele ar trebui să asigure funcționarea programului de relocalizare al Uniunii Europene și să-și ceară explicații reciproce privind lipsa de acțiune, să identifice obstacolele sau motivele de întârziere. Nicio țară nu ar trebui să poată continua nepedepsită să acorde ajutor insuficient noilor veniți și să încurajeze astfel neintegrarea și plecarea lor spre alte țări”, a menționat Comisarul.

Cât privește combaterea terorismului, Comisarul a cerut imediat guvernelor și parlamentelor să pună în discuție subiectul privind prelungirea quasi automată a stării de urgență și a derogărilor de la Convenție. ”Lupta împotriva terorismului nu este un sprint, dar un maraton”, a reamintit Comisarul, care a insistat asupra necesității urgente de a consolida controlul democratic al serviciilor de securitate. Totodată, Comisarul a relevat că Comitetul de Miniștri și Adunarea Parlamentară ar trebui să acorde o atenție prioritară situației apărătorilor drepturilor omului și a situației mass-media.

Noutăţi CoE-RM - Aprilie 2014

25.04.2014


Orice femeie are dreptul la o viaţă fără violenţă

Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi violenţei domestice va intra în vigoare la 1 august 2014, după ce Andora a devenit cel de-al 10-lea stat care a ratificat-o.

Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a salutat intrarea în vigoare a convenţiei, subliniind modul în care aceasta generează o unitate între reforma justiţiei, asistenţa victimelor şi monitorizarea eradicării violenţei împotriva femeilor.

Intrarea în vigoare a convenţiei este prevăzută pentru 1 august, pentru ca guvernele să dispună de timpul necesar pentru a adopta măsurile administrative necesare punerii sale în aplicare. În prezent, tratatul este ratificat de către următoarele ţări : Albania, Andora, Austria, Bosnia-Herţegovina, Italia, Muntenegru, Portugalia, Serbia, Spania, Turcia, Danemarca.

Detalii

Pliant despre Convenţia CoE (rom)


23.04.2014

Crearea unui nou mecanism naţional de examinare a plângerilor ce vizează încălcarea CEDO

În vederea garantării la nivel naţional a dreptului la un recurs efectiv, prevăzut de art. 13 din Convenţia Europeană pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, Ministerul Justiţiei a iniţiat procesul de elaborare a cadrului normativ necesar creării unui mecanism investit cu competenţa de a examina plîngerile individuale ce vizează pretinse încălcări ale Convenţiei, pînă la adresarea la Curtea Europeană. 

Detalii

23.04.2014

Prelungirea termenului de delegare a juriştilor secunzi la CEDO

La solicitarea adresată Ministerului Justiţiei de către Grefierul-şef al CEDO, Erik Fribergh, Guvernul Republicii Moldova a prelungit mandatul celor trei jurişti secunzi delegaţi la Grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Detaliat

22.04.2014

CEDO şi-a pronunţat hotărârile în două cauze împotriva Republicii Moldova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat hotărârea camerei sale în cauza Gavriliţă împotriva Republicii Moldova (cererea nr. 22741/06) şi în cauza Tripăduş împotriva Republicii Moldova (cererea nr. 34382/07).



În hotărârea Camerei, pronunţată în cauza Gavriliţă împotriva Republicii Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a constatat, în unanimitate, că a avut loc încălcarea articolului 3 al CEDO (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante) şi încălcarea articolului 5 § 1 (dreptul la libertate şi siguranţă) în privinţa lui Victor Gavriliţă. Curtea a stabilit că Republica Moldova trebuie să achite 9 000 euro lui Vasile Gavriliţă şi 10 000 euro lui Victor Gavriliţă pentru prejudiciul moral şi 140 euro ambilor reclamanţi pentru costuri şi cheltuieli.

În cauza Tripăduş împotriva Republicii Moldova, Curtea a stabilit încălcarea articolului 5 § 4 şi a acordat reclamantului 2 000 euro pentru reparaţia prejudiciului moral şi 2 000 pentru costuri şi cheltuieli.

• Hotărârea CEDO în cauza Tripăduş împotriva Republicii Moldova
• Hotărârea CEDO în cauza Gavriliţă împotriva Republicii Moldova

16.04.2014
 
Europa se află în cea mai profundă criză a drepturilor omului după războiul rece

În toată Europa persistă încălcări grave ale drepturilor omului, printre care corupţia, traficul de fiinţe umane, rasismul şi discriminarea, menţionază într-un nou raport Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland. În multe ţări, şomajul şi sărăcia alimentează manifestările de extremism şi conflictele. Acest raport constituie prima analiză consolidată a drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept în Europa, în baza observaţiilor organelor de monitorizare ale Consiliului Europei.

Detalii

15.04.2014

Încălcarea dreptului la respectarea vieţii private

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notificat în scris hotărârea sa în cauza Radu împotriva Republicii Moldova (nr. 50073/07).

Reclamanta, Liliana Radu, s-a născut în 1969 şi locuieşte la Chişinău. Cauza vizează plângerea reclamantei despre faptul că un spital de stat a divulgat patronului său informaţii medicale despre starea sănătăţii sale. Ea a activat în calitate de lector la Academia de Poliţia şi în august 2003, însărcinată cu gemeni, a fost spitalizată timp de două săptămâni din cauza riscului de a pierde sarcina. Ea a prezentat la locul de muncă cerficiatul medical. Cu toate acestea, Academia de Poliţie a solicitat informaţii suplimentare de la spital, în ceea ce priveşte concediul ei medical, şi a primit  în noiembrie 2003 un răspuns, în care erau oferite mai multe informatii despre sarcina ei, starea de sănătate şi tratament care i-a fost aplicat. Informaţia a fost răspândită pe larg la locul de muncă al doamnei Radu şi, la scurt timp după aceea, ea a avut un avort spontan din cauza stresului. Ea a introdus o acţiune împotriva spitalului şi a Academiei de Poliţie solicitând despăgubiri pentru încălcarea dreptului său la viaţă privată. Acţiunea sa a fost respinsă în mai 2007 de către Curtea Supremă de Justiţie, deoarece a considerat că spitalul a avut dreptul de a divulga informaţiile solicitate de patronul doamnei Radu.

Invocând articolul 8 (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie), doamna Radu s-a plâns de dezvăluirea de către spital a informaţiilor sensibile despre starea sănătăţii sale angajatorului.

Curtea a stabilit încălcarea articolului 8 al CEDO şi a acordat reclamantei 4.500 EUR pentru prejudiciul moral cauzat şi 1.440 EUR – pentru costuri şi cheltuieli.

Hotărârea CEDO în cauza Radu împotriva Republicii Moldova (nr. 50073/07) (eng)
08.04.2014

O Companie britanică a câştigat la CEDO un proces împotriva Moldovei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notificat în scris hotărârea sa în cauza Kenzie Global Limited Ltd împotriva Republicii Moldova şi hotărârea în cauza Eugenia şi Doina Duca împotriva Republicii Moldova.

Kenzie Global Limited Ltd împotriva Republicii Moldova (nr. 287/07)

Compania reclamantă, Kenzie Global Limited Ltd, a fost înregistrată în Regatul Unit. În octombrie 2005, aceasta a încheiat un acord cu o altă companie înregistrată în Moldova cu privire la o datorie. Cauza vzează plângerea companiei reclamante că u a fost citată la audierea din noiembrie 2006 din faţa Curţii Supreme de Justiţie din Moldova în cadrul procesului legat de insolvabilitate. De asemenea, compania reclamantă a pretins că a suportat daune după ce a pierdut cazul şi a fost exclusă de pe lista creditorilor din cadrul procesului legat de insolvabilitate. Compania reclamantă a invocat articolul 6 § 1 (accesul la justiţie) şi articolul 1 din Protocolul nr. 1 (protecţia proprietăţii).

Curtea a constatat, în uninamitate, încălcarea articolului 6, dreptul la un process echitabil şi a acordat 3.600 de euro în calitate de prejudiciu moral și 1.500 de euro pentru costuri și cheltuieli.

Eugenia şi Doina Duca împotriva Republicii Moldova (nr. 75/07)

Reclamantele, Eugenia Duca, şi fiica sa, Doina Duca, s-au născut în 153 şi, respectiv, în 1975, şi locuiesc în Chişinău. Reclamantele s-au plâns la Curtea despre anularea, în noiembrie 2006, a unei hotărâri definitive în favoarea lor emisă în septembrie 1999 cu privire la un litigiu despre deţinerea acţiunilor unei companii. În rezultat, Doina Luca a pierdut toate acţiunile (94.46%) companiei sale. În hotărârea sa principală din 3 martie 2009 Curtea a stabilit încălcarea Articolului 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil) şi a articolului 1 din Protocolul nr. 1 (protecţia proprietăţii), constatând că anularea hotărârii în favoarea reclamantelor după şase ani de la data la care a devebit definitivă încalcă ambele principii ale securităţii juridice şi dreptul reclamantelor de a dispune paşnic de bunurile sale. Problema ce ţine de reparaţia echitabilă a fost examinată de către Curte în hotărârea sa din 8 aprilie 2014. Astfel, Curtea a acordat celei de-a doua reclamante 50.000 în calitate de prejudicii. 

• Kenzie Global Limited Ltd împotriva Republicii Moldova (nr. 287/07)
• CAUZA EUGENIA ŞI DOINA DUCA c. MOLDOVEI: Hotărârea principală
• Eugenia şi Doina Duca împotriva Republicii Moldova (nr. 75/07): Hotărârea privind reparaţia echitabilă

 

7-11.04.2014

Sesiunea de primăvară a APCE
 

Prim-ministrul ucrainean, Arsenii Iatseniouk, va ţine un discurs în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) în cea de-a doua zi a sesiunii.de primăvară (7-11 aprilie 2014).

Pa parcursul săptămânii, Adunarea va convoca o dezbatere urgentă cu privire la pericolele care ameninţă funcţionarea instituţiilor democratice din Ucraina; ea va adopta, printre altele, o decizie referitoare la o propunere de reexaminare, din motive semnficiative, a împuternicirilor delegaţiei ruse, în contextul situaţiei din Crimeea.

Printre alte subiecte incluse pe agenda sesiunii, pot fi menţionate discursul Preşedintelui Austriei, o decizie de acordare a statutului de partener pentru democraţie Parlamentului kirghiz , precum şi examinarea rapoartelor cu privire la prostituţie, traficul de fiinţe umane şi sclavia modernă în Europa.

De asemenea, Adunarea va examina raportul de activitate anual al Comisarului pentru drepturile omului şi va ţine o dezbatere cu privire la protecţia securităţii internauţilor în spaţiul cibernetic, precum şi dreptul de acces la Internet.

La sesiunea de primăvară participă şi delegaţia Republicii Moldova, condusă de condusă de Vicepreşedinta Legislativului, Liliana Palihovici, din care mai  fac parte deputaţii Ana Guţu, Preşedinta Comisiei politică externă şi integrare europeană, Stella Jantuan, Valeriu Ghileţchi şi Grigore Petrenco.

Delegaţia Parlamentului Republicii Moldova va avea întrevederi cu Preşedinta APCE, Anne Brasseur şi cu co-raportorii APCE pentru Republica Moldova, Lise Christoffersen şi Piotr Wach.

Urmăriţi sesiunea în direct

Pagina sesiunii

03.04.2014

Consolidarea statului de drept în Europa

În perioada 3-4 aprilie 2014, la Innsbruck (Austria), se desfăşoară Conferinţa academică cu genericul: „Consolidarea statului de drept în Europa – de la concept comun la mecanism de implementare”.

Obiectivul conferinţei constă în lansarea dezbaterilor pe marginea elementelor de bază ale principiului european comun al statului de drept, dar şi măsurilor aferente implementării acestui principiu în statele membre, precum şi implicaţiile instituţionale.

Detalii

01.04.2014

Acord de cooperare între CoE şi UE cu privire la drepturile omului, democraţie şi statul de drept

La Bruxelles, Comisarul UE pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Štefan Füle, şi Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, au semnat o „Declaraţie de intenţie” care stabileşte un nou cadru pentru cooperare în UE Extinsă şi Regiunile din Vecinătate pentru perioada 2014-2020.

Detalii

CoE:BV_ Situaţia democraţiei, drepturilor omului şi statului de drept în Europa

State of democracy, human rights and rule of law in Europe: Report by the Secretary General of the Council of Europe, Thorbjørn Jagland. - Strasbourg: Council of Europe, 2014. - 72 p.

Situation de la démocracy, des droits de l'homme et de l'état de droit en Europe: Rapport établi par le Secrétaire Général du Conseil de l'Europe, Thorbjørn Jagland. - Strasbourg: Conseil de l'Europe, 2014. - 72 p. 

În toată Europa persistă încălcări grave ale drepturilor omului, printre care corupţia, traficul de fiinţe umane, rasismul şi discriminarea, menţionază într-un nou raport Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland. În multe ţări, şomajul şi sărăcia alimentează manifestările de extremism şi conflictele. Acest raport constituie prima analiză consolidată a drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept în Europa, în baza observaţiilor organelor de monitorizare ale Consiliului Europei.

Cât priveşte criza din Ucraina şi intervenţia militară în Crimeea, Dl Jagland a atenţionat cu privire la existenţa riscului apariţiei şi altor conflicte similare .în Europa, din cauza lipsei contra-forţelor democratice, a mass-media libere şi a unei justiţii independente, motive care se află la originea corupţieie endemice şi a abuzului de putere.

Demnitarul european a făcut apel către Statele membre să respecte Convenţia europeană a Drepturilor Omului şi să înceteze erodarea drepturilor fundamentale şi să recurgă la noi reforme ale acestui sistem convenţional unic din Europa, inclusiv la un nou plan de acţiune paneuropeană de securitate care presupune protecţia fermă a drepturilor omului şi a principiilor democratice. „Împreună, noi trebuie să readucem Europa pe calea unităţii şi cooperării, sprijinindu-ne pe valorile şi normele noastre comune şi obligaţiile legale”, a declarat Secretarul General.

Acest raport, care conţine o serie de recomandări cu privire la modalitatea în care organizaţia ar putea răspunde cât mai rapid şi eficient celor 47 de State membre ale sale, va fi examinat în cadrul reuniunii Comitetului Miniştrilor pentru Afaceri Externe al Consiliului Europei, care va avea loc la 6 mai 2014, la Viena.