Participanții la curs au studiat standardele internaționale care reglementează activele virtuale, iar prin intermediul exercițiilor practice, s-au familiarizat cu instrumentele și metodele avansate de identificare și gestionare a monedelor virtuale în timpul investigațiilor penale, cum ar fi utilizarea de software analitic specializat pentru urmărirea tranzacțiilor criptografice prin blockchains.
„În era inovării digitale, creșterea activelor virtuale a generat noi oportunități de dezvoltare economică și incluziune financiară. Aceste evoluții au adus, însă, noi provocări pentru organele din domeniul aplicării legii din întreaga lume. În calitate de „gardieni ai legii”, este de datoria noastră să anticipăm și să fim cu un pas înainte în procesul de înțelegere și combatere a utilizării ilicite a acestor tehnologii moderne. Astăzi, suntem aici pentru a acumula cunoștințe noi, pentru a descoperi instrumente și strategii necesare în abordarea cât mai eficientă a unor astfel de cazuri”, a menționat Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, în deschiderea evenimentului.
Marius Ciprian Toth, șeful adjunct al Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a reliefat importanța asigurării protecției drepturilor omului pentru refugiați și migranți: „Abordarea problemei migrației și azilului necesită eforturi colective, iar profesioniștii din domeniul juridic - judecători, avocați, procurori și asistenți judiciari - joacă un rol semnificativ în asistarea refugiaților, inclusiv a persoanelor strămutate din Ucraina. Cursul este o bună oportunitate pentru profesioniștii din domeniul juridic din Republica Moldova de a se familiariza cu standardele internaționale și europene în materie de azil, precum și cu jurisprudența relevantă a CtEDO și a Curții de Justiție a Uniunii Europene".
Ecaterina Popa, director interimar al Institutului Național al Justiției, a apreciat lansarea cursurilor de e-learning dezvoltate de Programul HELP: „Astăzi, având în vedere contextul regional sensibil care a determinat mișcări masive de populație, este mai important ca niciodată să susținem, cu fermitate, angajamentul nostru față de drepturile refugiaților și să promovăm o politică de azil care să fie bazată pe principii de justiție, umanitate și solidaritate. Noul curs va fi o contribuție semnificativă a Programului HELP și a Consiliului Europei în dezvoltarea capacităților profesionale ale beneficiarilor Institutului Național al Justiției”.
* * *
04-07.02.2024
Vizita de documentare a coraportorilor APCE
Coraportorii Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Pierre-Alain Fridez și Zanda Kalniņa-Lukaševica, s-au aflat într-o vizită de documentare în Republica Moldova.
Raportorii APCE au salutat progresul continuu în Moldova în ceea ce privește reformele. Aceste reforme au avansat suficient încât să ducă la rezultate concrete. După încheierea vizitei la Chișinău și Comrat în perioada 04-07 februarie 2024, reprezentanții APCE au observat că Moldova a făcut pași importanți în democratizare și consolidarea statului de drept, ceea ce a condus la începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Cu toate acestea, s-a constatat că unele părți interesate nu au fost implicate suficient în procesul de elaborare a reformelor, ceea ce ar putea afecta sprijinul larg al cetățenilor pentru aceste schimbări. De asemenea, raportorii APCE au subliniat importanța independenței și integrității sistemului judiciar în Moldova și au salutat eforturile pentru evaluarea membrilor cheie ai sistemului judiciar.
În timpul vizitei lor, experții europeni au discutat și pregătirile pentru alegerile prezidențiale și parlamentare viitoare. Autoritățile moldovene au anunțat intenția de a organiza un referendum constituțional privind integrarea europeană, dar au fost exprimate îngrijorări cu privire la momentul și modalitatea acestui referendum.
De asemenea, s-a acordat atenție situației din regiunea autonomă Găgăuzia, unde au fost semnalate tensiuni. Raportorii APCE au subliniat necesitatea respectării statului de drept și a procesului legal în rezolvarea acestor tensiuni.
În cadrul acestei vizite experții au avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Principalul subiect abordat a fost situația actuală din justiție, Republica Moldova fiind în plin proces de evaluare a integrității judecătorilor și procurorilor, dar și de evaluare a candidaților la funcția de procuror general. „Reforma justiției și curățarea sistemului judecătoresc de corupți reprezintă a fi în continuare prioritatea zero a legislativului”, a subliniat Igor Grosu. Potrivit Președintelui Parlamentului, în sesiunea parlamentară curentă vor fi examinate și aprobate Codul de conduită și etica deputatului în Parlament și Codul privind regulile și procedurile parlamentare, prin care se va stabili clar că traseismul politic nu este permis.
Oficialii s-au mai referit în discuțiile lor la lupta cu dezinformarea și cât de important este să întărim capacitățile statului pentru a deveni mai rezilienți.
Coraportorii APCE au mai avut discuții separate cu deputații din majoritatea parlamentară și din opoziție, precum și cu delegația Parlamentului Republicii Moldova la APCE.
Șefa statului a accentuat determinarea autorităților de a duce la bun sfârșit reforma justiției și de a combate corupția, care reprezintă un pericol real la adresa securității țării. Președinta Maia Sandu a subliniat că autoritățile Republicii Moldova sunt angajate plenar să avanseze hotărât în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Susținerea Consiliului Europei pentru fortificarea instituțiilor democratice din țara noastră ajută Moldova să-și atingă mai rapid obiectivele stabilite.
Șeful Executivului a apreciat suportul Consiliului Europei în consolidarea democrației în țara noastră, menționând că expertiza instituției este un instrument în eforturile actuale de avansare a reformelor. În context, prim-ministrul Dorin Recean a vorbit despre prioritățile setate pentru următoarea perioadă care, pe lângă asigurarea securității statului și dezvoltarea economică a țării, includ și obiectivul de bază - reformarea justiției și combaterea corupției.
Ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi, în cadrul unei discuții cu delegația APCE a punctat importanța dialogului constant între Republica Moldova și Consiliul Europei, transpunerea standardelor și recomandărilor structurilor organizației, în vederea implementării calitative a reformelor naționale lansate, care, la rândul lor, vor accelera încheierea cu succes a procedurii de monitorizare a Republicii Moldova de către APCE, contribuind astfel la procesul de integrare europeană a țării.
Delegația a salutat progresele înregistrate și eforturile depuse de autorități, în special în conjunctura provocărilor actuale. A fost exprimat interesul față de măsurile întreprinse în vederea prevenirii interferenței externe în următoarele alegeri în Republica Moldova.
În concluzie, raportorii APCE au exprimat sprijinul lor pentru continuarea reformelor în Moldova și intenționează să revină în țară înainte de alegerile viitoare pentru a monitoriza evoluțiile ulterioare.
* * *
31.01.2024
Centrul European pentru Limbile Moderne lansează noi proiecte pentru perioada 2024-2027
Prima ședință în cadrul noului program
"Educația lingvistică în centrul democrației" (2024-2027), lansat de Centrul European pentru Limbile Moderne (ECML) al Consiliului Europei, a avut loc la Graz, Austria, în perioada 25-26 ianuarie 2024.
Sprijinirea integrării copiilor proveniți din medii lingvistice diferite în sistemele de educație naționale, îmbunătățirea evaluării continue pentru cei care învață limbi, oportunitățile și amenințările generate de creșterea inteligenței artificiale - acestea sunt câteva dintre provocările identificate de profesorii europeni de limbi într-un sondaj realizat de ECML împreună cu ministerele educației în toamna anului 2023. Noul program va contribui la abordarea acestor provocări și îngrijorări.
Printre proiectele individuale incluse în noul program se numără:
- Inteligența artificială pentru educația lingvistică
- Învățarea profundă în sala de clasă pentru limbi străine: pluriliterații pentru cetățenie globală
- Deschiderea oportunităților educaționale în limbajele mimico-gestuale în Europa
- Sprijinirea bunăstării plurilingve a profesorilor de limbi
- Un set de instrumente pentru implementarea didacticii integrate în educația lingvistică
- Dezvoltarea competențelor pentru cultura democratică la tinerii învățători prin educația lingvistică
- Utilizarea resurselor ECML pentru sprijinirea educației plurilingve și interculturale în cadrul culturii democrate
- Materiale didactice integrate pentru învățarea conținutului și limbajului (CLIL) pentru competențele secolului al XXI-lea
* * *
27.01.2024
Ziua de Comemorare a victimelor Holocaust-ului
"A uita de Holocaust înseamnă a ucide de două ori" - Elie Wiesel, supraviețuitor al Holocaustului și activist pentru drepturile omului.
Holocaustul este termenul dat crimelor sistematice împotriva a șase milioane de evrei de către regimul nazist și aliații săi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Pe lângă evrei, alte grupuri au fost persecutate pentru presupusa lor inferioritate rasială și biologică. Printre acestea se numără romii, persoanele cu dizabilități, prizonierii de război sovietici și homosexualii. Altele, precum Martorii lui Iehova, socialiștii și comuniștii, au fost vizate din cauza credințelor lor religioase sau politice. "Holocaust" este un cuvânt de origine greacă care înseamnă "sacrificiu prin foc". Evreii se referă la acest eveniment și ca la "Shoah". Pentru naziști, obiectivul așa-numitei "Soluții Finale" era exterminarea tuturor evreilor din Europa. În timp ce majoritatea victimelor au murit în lagăre de concentrare precum Auschwitz-Birkenau, mulți au pierit în mâinile echipelor mobile de execuție și alții în ghetouri, cum ar fi cel din Varșovia.
* * *
26.01.2024
Implementarea Strategiei de reformă a administrației publice și agenda pentru o guvernare deschisă, discutate la Chișinău
Progresele înregistrate în procesul reformării administrației publice, dar și rezulatele reuniunii Comitetului Director privind implementarea Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024, s-au numărat printre subiectele discutate de Falk LANGE, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, și Marius Ciprian TOTH, șef adjunct al Oficiului, în cadrul întâlnirii avute cu Artur MIJA, secretarul general al Guvernului Republicii Moldova. De asemenea, au fost trecute în revistă realizările anului 2023 și analizate activitățile comune planificate pentru anul 2024, pe domeniul administrației publice locale și guvernarea deschisă.
Părțile au evidențiat importanța adoptării, în anul 2023, a celui de-al 5-lea Plan de Acțiuni pentru o Guvernare Deschisă pentru Republica Moldova 2023-2025. Planul cuprinde, pentru prima dată, o componentă locală creată în colaborare cu autoritățile locale, iar Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a fost inclus ca partener cu drepturi depline în procesul de guvernare.
Conducerea Oficiului Consiliului Europei la Chișinău a reiterat disponibilitatea de a continua să ofere autorităților Republicii Moldova sprijinul necesar în implementarea cu succes a documentelor de politici privind democrația locală. Sprijinul va fi acordat în cadrul Proiectului „Consolidarea culturii dialogului și a guvernării locale deschise și etice în Republica Moldova”, implementat de Congres ca parte a
Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024. Proiectul își propune să consolideze dialogul dintre autoritățile locale și centrale și să sprijine îmbunătățirea calității guvernării locale prin integritate, combaterea corupției, guvernare deschisă, etică publică, egalitate de gen și gestionarea migrației la nivel local.
* * *
25.01.2024
Michael O’Flaherty - noul Comisar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei
Michael O’Flaherty (Irlanda) a fost ales Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului de către Adunarea Parlamentară a organizației (APCE) în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg. El va îndeplini un mandat irenovabil de șase ani începând cu 1 aprilie 2024.
Domnul O’Flaherty a obținut 104 voturi în cea de-a doua rundă a alegerilor. Meglena Kuneva (Bulgaria) a obținut 70 de voturi, iar Manfred Nowak (Austria) a obținut 37 de voturi.
El a fost director al Agenției Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale și anterior a fost profesor de Drepturile Omului și director al Centrului Irlandez pentru Drepturile Omului la Universitatea Națională din Irlanda, șef al Comisiei pentru Drepturile Omului din Irlanda de Nord și membru al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.
Comisarul pentru Drepturile Omului este o instituție independentă și imparțială, non-judiciară, înființată în 1999 de Consiliul Europei pentru a promova conștientizarea și respectarea drepturilor omului în cele 46 de state membre ale Consiliului Europei; identifica posibile deficiențe în legislație și practică privind drepturile omului; și facilitează activitățile instituțiilor naționale de ombudsman și ale altor structuri pentru drepturile omului.
Comisarul efectuează vizite regulate în statele membre pentru a dialoga cu guvernele și societatea civilă și pentru a întocmi rapoarte cu privire la problemele cuprinse în mandatul său.
* * *
23.01.2024
Monitorizarea implementării Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024
Oficialii autorităților din Republica Moldova și reprezentanții Consiliului Europei au discutat nivelul de implementare și etapa actuală a proiectelor din
Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024. Evenimentul a reunit peste 50 de participanți și a fost moderat de
secretarul de stat Vladimir Cuc și
directorul pentru Programe și Coordonare al Consiliului Europei, Claus Neukirch. Secretarul de stat Cuc a evidențiat sprijinul continuu al Consiliului Europei și a subliniat corelarea cooperării cu procesul de aderare la UE. Claus Neukirch a mulțumit autorităților moldovene pentru implicarea activă și a afirmat că sprijinul în implementarea agendei de reformă democratică rămâne o prioritate. Instituțiile din Moldova au prezentat impactul proiectelor asupra reformelor, progresele, dificultățile și prioritățile viitoare. La final, s-au revizuit acțiunile prioritare pentru ultimul an de implementare a Planului și pentru noul document de politici al CoE 2025-2028.
Detalii
* * *
22-26.01.2024
Sesiunea de iarnă a APCE 2024: Subiecte importante privind politicile globale actuale și drepturile omului
Dezbaterile privind
evoluțiile recente în Orientul Mijlociu, cum ar fi atacul terorist al Hamas asupra Israelului și răspunsul Israelului, precum și
acuzațiile de tortură sistemică în locurile de detenție din Europa și contracararea SLAPP-urilor ca un imperativ pentru o societate democratică, au fost printre aspectele importante ale Sesiunii de iarnă din 2024 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care s-a desfășurat în perioada 22-26 ianuarie la Strasbourg. De asemenea, pe agenda sesiunii a fost inclusă și o
dezbatere în regim de urgență privind situația copiilor din Ucraina.
Președinții Republicii Cipru, Nikos Christodoulides, și Muntenegru-lui, Jakov Milatović, precum și Prim-ministrul Liechtenstein-ului, Daniel Risch, s-au adresat parlamentarilor. Dominique Hasler, Ministrul Afacerilor Externe, Educației și Sportului al Liechtenstein-ului, președintele Comitetului Miniștrilor, și Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, și-au prezentat comunicările Adunării și au răspuns la întrebările membrilor.
La deschiderea Sesiunii, Adunarea și-a ales noul său președinte. În timpul sesiunii, parlamentarii au ales, de asemenea, și Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei.
Pe ordinea de zi au fost și dezbateri privind globalizarea în vremuri de crize și război și rolul OECD de la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, cu participarea Secretarului General al OECD, Mathias Cormann. Alte subiecte au inclus tema migrației și azilului în campania electorală și prevenirea abuzului asupra copiilor în instituțiile din Europa.
De asemenea, în raportul său anual, Comitetul de monitorizare a evaluat activitățile desfășurate în perioada ianuarie - decembrie 2023 și progresul în respectarea angajamentelor de aderare și obligațiilor de membru ale Consiliului Europei asumate de țările aflate în procedura completă de monitorizare. In cadrul acestei ședințe a fost vizată și situația din Republica Moldova, care se află sub monitorizare completă.
Delegația Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) pentru Sesiunea de iarnă din 2024 a fost condusă de deputatul Ion Groza și din ea au făcut parte vicepreședinții legislativului, Mihail Popșoi și Vlad Batrîncea, precum și deputatele Natalia Davidovici și Adela Răileanu.
Această echipă a reprezentat Republica Moldova în dezbaterile și deciziile importante luate în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în timpul Sesiunii de iarnă din 2024.
Vicepreședintele Parlamentului Mihail Popșoi și-a exprimat recunoștința față de sprijinul acordat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) în parcursul european al Republicii Moldova.
Mihail Popșoi a susținut
un discurs în care s-a referit la subiectul „Globalizarea în timp de criză și
război: rolul Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare în contextul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei”. Vicepreședintele a remarcat necesitatea ca resursele financiare confiscate de jurisdicțiile occidentale în cadrul aplicării sancțiunilor să fie utilizate pentru a ajuta Ucraina.
„Este timpul ca statele membre ale OCDE și toate țările democratice, bazate pe supremația legii, să se asigure de stabilirea unor reparații preventive și ca cele 300 de miliarde de euro actualmente confiscate de jurisdicțiile occidentale să fie folosite cu pricepere în Ucraina, pentru a apăra țara de bombardamentele și suferința îngrozitoare pe care le îndură zi de zi, azi, ieri și, din păcate, cel mai probabil, și mâine. Sprijinirea Ucrainei este cea mai bună investiție într-o Europă pașnică, prosperă și stabilă”, a adăugat vicepreședintele Parlamentului. Mihail Popșoi a dat asigurări că Republica Moldova va continua să acorde asistență femeilor, copiilor și bătrânilor care au ajuns în țara noastră în căutarea unui refugiu.
Totodată, Mihail Popșoi a avut un mesaj de rămas-bun pentru membrii APCE, parlamentari din țările membre ale Consiliului Europei. Vicepreședintele Parlamentului a menționat că este ultima sesiune APCE la care participă în calitate de membru al delegației Parlamentului Republicii Moldova, fiind desemnat ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. „Părăsind această organizație distinsă, aș dori să mulțumesc fiecăruia dintre voi pentru că sprijiniți Republica Moldova și Ucraina”, a menționat vicepreședintele Parlamentului.
26.01.2024 MOLDOVA
Sesiunea de iarnă a APCE: evaluarea procedurii de monitorizare a statelor membre
În cadrul sesiunii se iarnă a fost evaluată și procedura de monitorizare a unor state membre și a fost adoptată o Rezoluție la acest subiect.
În raportul său anual, Comitetul de monitorizare evaluează activitățile desfășurate în perioada ianuarie - decembrie 2023 și evaluează progresul în respectarea angajamentelor de aderare și obligațiilor de membru ale Consiliului Europei asumate de țările aflate în procedura completă de monitorizare. In cadrul acestei ședințe discuțiile au vizat și situația din Republica Moldova, care se află sub monitorizare completă.
Cât privește Republica Moldova, în proiectul de Rezoluție, făcând trimitere la
Rezoluția 2484 (2023), Adunarea salută angajamentul autorităților moldovene pentru integrarea europeană și programul de reforme ambițioase, în special în ceea ce privește justiția și lupta împotriva corupției și a "captivității statului". Aceasta reiterează poziția sa că, pentru a asigura sprijinul și acceptarea largă necesare pentru reforme în societatea moldovenească, este esențial ca aceste reforme să fie implementate și persoanele să fie numite în conformitate cu prevederile legale și standardele Consiliului Europei și să se bazeze pe un proces de consultare bipartizan inclusiv.
Adunarea salută finalizarea procesului de pre-verificare pentru Consiliul Superior al Magistraților (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), precum și hotărârea de a extinde acest proces la toți judecătorii și procurorii de nivel înalt. În același timp, Adunarea cere autorităților să se asigure că nu se aplică retroactivitatea legii care guvernează acest proces.
De asemenea, Adunarea a remarcat modificările aduse legilor electorale, care permit interzicerea membrilor organului executiv și a celor care dețin funcții alese în partidele politice declarate neconstituționale pentru o perioadă de cinci ani. APCE a considerat că aceste restricții afectează dreptul de a candida la alegeri, așa cum este garantat în Articolul 3, Protocolul 1 la Convenție (ETS nr. 9), și a sugerat că aceste restricții ar trebui aplicate cu mare atenție și numai în cazuri bine definite, cu posibilitatea de revizuire judiciară.
Adunarea a îndemnat autoritățile din Republica Moldova să abordeze în totalitate recomandările Comisiei de la Veneția înainte de următoarele alegeri. În acest context, Adunarea a luat în considerare concluziile unei misiuni comune de observare a Congresului Autorităților Locale și Regionale ale Consiliului Europei, OSCE/ODIHR și Parlamentului European cu privire la alegerile locale din 5 noiembrie 2023, constatând că intervenția străină și măsurile restrictive impuse din motive de securitate națională au avut un impact negativ asupra procesului electoral.
* * *
#APCE - 22.01.2024
Theodoros Rousopoulos - noul Președinte al APCE
Theodoros Rousopoulos
(Grecia, PPE/CD) a fost ales în funcția de Președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), devenind primul cetățean grec în această poziție. În discursul său de inaugurare, Rousopoulos a evidențiat tragedia din Ucraina ca prioritate a mandatului său și a pledat pentru respectarea drepturilor omului și combaterea inegalităților. De asemenea, a subliniat importanța gestionării responsabile a Inteligenței Artificiale și a protejării mediului înconjurător. Noul președinte a exprimat dorința de a crește vizibilitatea Consiliului Europei și a promis colaborare cu toate organele statutare și membrii Adunării.
* * *
17.01.2024
Decernarea Premiului Raoul Wallenberg pentru acțiuni dedicate combaterii violenței domestice
Neva Tölle, o cetățeancă croată care și-a dedicat aproape întreaga viață adultă protejării femeilor de violența domestică, a fost distinsă cu Premiul Raoul Wallenberg 2024 al Consiliului Europei, astfel fiind recunoscut rolului său de pionier, curajului și hotărârii de a oferi asistență victimelor și de a promova schimbări în percepția publică, legislație și politici pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. În cadrul ceremoniei de decernare desfășurată la Strasbourg,
Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a declarat:
„Acțiunile și devotamentul de acest fel nu vin fără un preț. De-a lungul anilor, știu că ai întâmpinat amenințări, intimidări și obstacole de tot felul. Dar ai perseverat. Curajul și determinarea ta au ajutat pe cei aflați în mare nevoie și au contribuit la schimbarea opiniei publice și asigurarea unor legi mai bune și mai juste. Ai salvat, cu adevărat, vieți.”
La primirea Premiului Raoul Wallenberg, Neva Tölle a spus: „Acest premiu nu este doar pentru mine, este și o recunoaștere a femeilor care au supraviețuit violenței. Ele sunt eroinele mele și sursa de inspirație care îmi dă putere în fiecare zi. Mă consider privilegiată să am ocazia să fiu alături de ele, să ascult poveștile lor și să martor la curajul incredibil al acestora. Nu este doar o recunoaștere a eforturilor trecute, ci și o angajare pentru viitor. Voi continua să lupt pentru drepturile omului ale femeilor, să promovez justiția și securitatea și, împreună cu voi, să construiesc o societate în care violența împotriva femeilor nu are loc.”
Începând din 2014, Premiul Raoul Wallenberg al Consiliului Europei, în valoare de 10.000 de euro, este acordat la fiecare doi ani pentru a recompensa realizări umanitare extraordinare ale unei singure persoane, unui grup de persoane sau unei organizații.
* * *
17.01.2024
Congresul Consiliului Europei își celebrează cea de-a 30-a aniversare
În anul 2024 va fi marcată aniversarea a 30-a de la crearea
Congresului Autorităților Locale și Regionale, structură a Consiliului Europei care este organul reprezentativ al autorităţilor locale şi regionale din statele membre ale Consiliului Europei, creat prin rezoluţia statutară din 1994. Prin activitățile sale CALRE contribuie la consolidarea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre ale Organizației, precum și are misiunea de a monitoriza implementarea Cartei Europene a Autonomiei Locale. Congresul este format din două camere - Camera Autorităţilor Regionale şi Camera Autorităţilor Locale care se reunesc în ședință plenară de 2 ori pe an în componența celor 306 de membri ce reprezintă autoritățile locale și regionale din statele membre ale CoE. Activitatea Congresului este pregătită de comitetele sale: Comitetul de Monitorizare, Comitetul pentru Guvernanță și Comitetul Afaceri Curente.
Cu această ocazie, Președintele Congresului, Marc Cools, a făcut următoarea declarație:
„
Cu treizeci de ani în urmă, săptămâna aceasta, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a adoptat o rezoluție statutară care a stabilit Congresul Autorităților Locale și Regionale ca o adunare permanentă a orașelor și regiunilor din Europa. Între 31 mai și 3 iunie 1994, Congresul a ținut prima sa sesiune. Astăzi, la 30 de ani de la acea perioadă, Congresul are un mandat chiar mai puternic, conferit de Summitul de la Reykjavik, pentru a avansa în democrația locală și regională, a asigura respectul pentru Carta Europeană a Autonomiei Locale, a consolida protecția drepturilor omului și a susține principiile statului de drept la nivel local.
„Pentru a sărbători această aniversare, Congresul va organiza o reuniune generală a peste 100 de asociații naționale ale autorităților locale și regionale din țările europene, pentru a discuta implementarea deciziilor Summit-ului în comunitățile noastre. Un eveniment comun va fi organizat cu Comitetul European al Regiunilor al Uniunii Europene, care sărbătorește, de asemenea, 30 de ani în acest an. În 2024, Congresul va sărbători, de asemenea, cea de-a zecea aniversare a Programului său de delegați ai tinerilor, care a adus implicarea tinerilor în activitatea Congresului.
„La treizeci de ani de la înființare, avem multe motive să fim mândri - și multe provocări înainte pe măsură ce începem acest an de aniversare.”
* * *
03.01.2024
2024 - Anul celebrării celei de-a 75-a aniversări a Consiliului Europei
În anul 2024 va fi marcată aniversarea a 75 de ani de la înființarea Consiliului Europei - o ocazie deosebită pentru a crește conștientizarea impactului pozitiv al Organizației asupra vieților oamenilor în decursul a trei sferturi de secol, protejând drepturile omului, democrația și statul de drept. Totodată, va fi o oportunitate de a privi spre viitor și de a evidenția munca depusă de statele membre ale Consiliului Europei pentru promovarea și implementarea valorilor și standardelor comune.
Pe parcursul anului 2024, vor fi lansate o serie de evenimente și inițiative la Strasbourg și în statele membre, menite să celebreze această aniversare importantă.
.png)
.jpg)
_870.jpg)
.jpg)
Postări
