Faceți căutări pe acest blog

Noutăți CoE-RM - Ianuarie- martie 2024

25.03.2024

Vizita Ministrei Justiției al Republicii Moldova, Veronica Mihailov-Moraru, la Consiliul Europei

În cadrul  vizitei sale la Strasbourg, Ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru a avut o întrevedere cu Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić.

Întâlnirea s-a concentrat pe strânsa cooperare în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024, în special în cadrul reformei judiciare și a luptei împotriva corupției. Implementarea Convenției Europene a Drepturilor Omului și a altor standarde ale Consiliului Europei au fost, de asemenea, pe agenda discuțiilor.

Părțile au făcut un schimb de opinii despre realizările obținute urmare a suportului oferit prin expertiza CoE pe diferite domenii, dar și gradul de implementare a proiectelor comune.

De asemenea, dna Veronica Mihailov-Moraru a avut întrevederi cu:
  • Președinta Curții Europene a Drepturilor Omului Siofra O’Leary, 
  • Președinta Comisiei de la Veneția Claire Bazy-Malaurie, 
  • șefa direcției generale Democrație și Demnitate Umană (DGII) din cadrul CoE, Marja Ruotanen, 
  • șeful direcției generale Drepturile Omului și Statul de Drept (DGI), Christos Giakoumopoulos.
Ministra Justiției a informat interlocutorii despre
  • prioritățile curente în sectorul justiției și provocările existente pe segmentul politicilor anticorupție, 
  • creșterea transparenței și a gradului de integritate în rândul actorilor din sectorul justiției,
  • digitalizarea domeniului justiției, optimizarea hărții judiciare, îmbunătățirea condițiilor de detenție și construcția noului penitenciar. 
În acest context a fost salutată deschiderea reprezentanților CoE de a structura viitorul Plan de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova astfel încât majoritatea priorităților în domeniul justiției, dar și în alte domenii de activitate ale CoE să fie luate în considerare.

„Consiliul Europei este un partener de încredere al Republicii Moldova în multe domenii importante, printre care sistemul judiciar, combaterea corupției, spălarea banilor, nediscriminarea, egalitatea de șanse, drepturile politice și sociale. Am apreciat deschiderea CoE de a avansa în susținerea pentru țara noastră prin intermediul unui nou Plan de acțiuni 2025-2028”, a menționat ministra Veronica Mihailov-Moraru.


Detalii

*     *     *

22.03.2024

GRETA și-a evaluat activitatea de 15 ani de monitorizare a implementării Convenției Consiliului Europei împotriva Traficului de Persoane, cu ocazia celei de-a 50-a reuniuni plenare. 

Cea mai recentă publicație despre "Impactul practic al activității GRETA" evidențiază multe măsuri pozitive luate de statele părți pentru întărirea legislațiilor și politicilor lor de combatere a traficului de persoane. Exemple includ modificări ale criminalizării traficului de persoane, adoptarea unor prevederi privind perioada de recuperare și reflecție și permisele de ședere pentru victimele traficului de persoane, precum și adoptarea unei prevederi specifice privind ne-pedepsirea victimelor traficului. Munca de monitorizare a GRETA a determinat, de asemenea, schimbări în procedurile de identificare a victimelor traficului, înființarea unor adăposturi specializate pentru aceste victime și creșterea finanțării pentru asistența victimelor.

"Succesul GRETA se datorează în mare măsură rigorii activității sale de monitorizare, cu rapoarte despre probleme care variază de la egalitatea de gen la nevoile celor mai vulnerabile grupuri, inclusiv copii și minorități. Cele trei runde de evaluare efectuate, care includ peste 130 de vizite în țări, oferă o imagine clară asupra tendințelor, practicilor și provocărilor care afectează statele părți la Convenție," a declarat Bjørn Berge, Secretar General Adjunct al Consiliului Europei, la deschiderea întâlnirii.

"În aceste timpuri de criză, GRETA joacă un rol important în asigurarea implementării depline a Convenției împotriva Traficului de Persoane. Acest lucru este deosebit de relevant în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei," a subliniat Helen Lorez-Schweig, Reprezentant Permanent Adjunct al Liechtensteinului pe lângă Consiliul Europei.

"Munca întreprinsă de GRETA în ultimii 15 ani a permis multe schimbări pozitive și suntem dornici să continuăm cu cea de-a patra rundă de evaluare a Convenției, care se concentrează pe vulnerabilitățile față de traficul de persoane și măsurile luate de statele părți pentru a le preveni și detecta, inclusiv concentrându-se pe utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor," a concluzionat Helga Gayer, Președinta GRETA.

Sursa


*     *     *

22.03.2024

Studiu: Stigmatizarea ONG-urilor, o problemă serioasă și răspândită în Europa, inclusiv în Republica Moldova

Studiul recent efectuat de Consiliul de Experți pentru Legislația ONG-urilor din cadrul Conferinței INGO-urilor a Consiliului Europei evidențiază o problemă serioasă de stigmatizare a organizațiilor neguvernamentale în Europa, inclusiv în Republica Moldova.

Potrivit cercetării, ONG-urile care activează în domeniile drepturilor omului și ale minorităților, ca gardieni ai drepturilor (împotriva corupției și jurnalismul de investigație) și pentru protecția mediului, s-au dovedit a fi particular afectate de stigmatizare.

Autoritățile publice sau politicienii de rang înalt din partidele aflate la guvernare au fost cel mai frecvent menționați ca surse de stigmatizare, urmați de mijloacele de comunicare pro-guvernamentale sau cele care promovează sau susțin vederi populiste și xenofobe.



*     *     *

18.03.2024

Andrei Brighidin - membru al ECRI din partea Republicii Moldova

Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) este o entitate independentă de monitorizare în domeniul drepturilor omului, creată în anul 2002 de Consiliul Europei, specializată în combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului și intoleranței la nivel european. 
Membrii ECRI participă la ședințe și sunt independenți. Ei evaluează nivelul de conformitate al legislației, al politicilor și al altor măsuri întreprinse în domeniile respective de către state, precum și înaintează recomandări pentru a fi implementate în acest sens la nivel național. ECRI este formată din 46 de membri, câte unul din partea fiecărui stat membru al Consiliului Europei.

Concursul organizat pe platforma Ministerului Justiției privind selectarea unui membru al Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), din partea Republicii Moldova, a fost câștigat de Andrei Brighidin. Acesta a obținut majoritatea voturilor membrilor comisiei de selectare, din totalul celor patru candidați care au aplicat la concurs. Candidatura lui Andrei Brighidin urmează a fi propusă organelor decizionale ale Consiliului Europei. Durata mandatului de membru al ECRI este de 5 ani. Hotărârea Comisiei de selectare poate fi accesată aici.

Andrei Brighidin are peste 15 ani de experiență în domeniul combaterii discriminării și promovării drepturilor omului, iar în ultimii 10 ani a activat în calitate de membru în cadrul Consiliului pentru Egalitate.


Mai mult:
*     *     *

13.03.2024

Recomandările ECRI privind integrarea și includerea migranților: noua fișă informativă

Secretariatul Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) a publicat o nouă fișă informativă care vizează recomandările ECRI privind integrarea și includerea migranților. 

Fișa informativă oferă o prezentare generală a recomandărilor făcute de ECRI în rapoartele țărilor ciclurilor cinci și șase începând din 2012. Aceste recomandări au ca scop asistarea statelor în elaborarea politicilor lor de integrare și includere și implementarea lor eficientă pentru a asigura că migranții pot contribui pe deplin și să prospere în realitățile sociale ale societăților gazdă.

ECRI: Integrarea și includerea migranților: Fișă de informare

13.03.2024

Apărătorii drepturilor copilului doresc să fie ascultați de guvernele lor: studiu al Consiliului Europei

Copiii care luptă pentru drepturile omului doresc ca guvernele să-i asculte. Este concluzia principală a unui nou raport al Consiliului Europei. Raportul arată că acești copii vor să fie implicați în procesul de creare a legilor și politicilor, iar guvernele trebuie să le ofere protecție împotriva oricăror reprize violente sau intimidări care ar putea surveni ca urmare a activităților lor.

Studiul evidențiază faptul că multe state membre ale Consiliului Europei nu au reglementări specifice pentru protecția acestor tineri luptători pentru drepturi. Cu toate acestea, copiii spun că ar dori mai mult sprijin din partea guvernelor lor, inclusiv schimbarea atitudinii acestora și luarea în considerare a opiniilor lor.

Raportul conține și recomandări practice pentru statele membre pentru a-și îndeplini mai bine obligațiile față de acești tineri apărători ai drepturilor omului. Acestea includ implicarea copiilor în procesul decizional, furnizarea de informații prietenoase pentru copii și asigurarea unei protecții adecvate împotriva oricăror repercusiuni negative pe care le-ar putea suporta pentru activitățile lor de apărare a drepturilor.


Copiii ca apărători ai drepturilor omului: Studiu privind statele membre ale CoE

*     *     *

12.03.2024

Republica Moldova: GRECO cere îmbunătățiri în prevenirea corupției în guvernul central și poliție

Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) al Consiliului Europei a recunoscut progresul realizat de Republica Moldova în stabilirea unui cadru instituțional și legal de integritate pentru promovarea integrității și prevenirea corupției în funcțiile executive de top ale guvernului central și agențiilor sale de aplicare a legii, dar a solicitat și îmbunătățiri în mai multe domenii.

Raportul de evaluare din cea de-a cincea rundă a GRECO asupra Republicii Moldova, publicat astăzi, evaluează eficacitatea măsurilor în vigoare pentru prevenirea și combaterea corupției în funcțiile executive de top precum președintele, prim-ministrul, viceprim-miniștrii, miniștrii, secretarii de stat, secretarii de stat ai guvernului, secretarul general al biroului prezidențial, secretarul general al guvernului, consilierii prezidențiali și consilierii ministeriali, precum și în membrii personalului Poliției și Poliției de Frontieră.

GRECO recunoaște că Moldova a dezvoltat un cadru instituțional de integritate care include Centrul Național Anticorupție, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și Biroul Procurorului Anticorupție. Există și o Strategie Națională de Integritate și Anticorupție. 
Cadru legal de integritate cuprinde mai multe legi care reglementează probleme precum evaluarea integrității instituționale, gestionarea riscurilor de corupție instituțională și declarația și verificarea activelor și intereselor personale, etc. În ianuarie 2024 a intrat în vigoare o nouă lege privind accesul la informații de interes public, iar în octombrie 2023 a intrat în vigoare o lege privind protecția informatorilor.


BV : CoE-RM: Raport de evaluare GRECO: Prevenirea corupției la nivel central

*    *    *
 
06.03.2024

Consiliul Europei adoptă Strategia pentru egalitatea de gen pentru 2024-2029

Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a adoptat o nouă Strategie pentru Egalitatea de Gen pentru perioada 2024-2029. În conformitate cu angajamentele de la Reykjavik ale șefilor de stat și de guvern, această strategie va ghida activitatea organizației către egalitatea de gen în următorii 6 ani. 
Secretarul General Marija Pejčinović Burić a declarat că „adoptarea acestei noi Strategii pentru Egalitatea de Gen pentru perioada 2024-2029 în ajunul Zilei Internaționale a Femeii trimite un semnal foarte puternic al angajamentului nostru”.

Abordând provocările existente și emergente, noua strategie este structurată în jurul a 6 obiective:

  1. Prevenirea și combaterea stereotipurilor de gen și a sexismului
  2. Prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor și a violenței domestice
  3. Asigurarea accesului egal la justiție pentru femei și fete
  4. Realizarea unei participări echilibrate a femeilor și bărbaților în viața politică, publică, socială și economică
  5. Asigurarea împuternicirii femeilor și a egalității de gen în legătură cu provocările globale și geopolitice 
  6. Realizarea integrării perspectivei de gen și a unui abordaj intersecțional în toate politicile și măsurile

O conferință la nivel înalt pentru a lansa oficial strategia va avea loc la Strasbourg pe 30 mai, în cadrul programului Președinției Lituaniei a Comitetului Miniștrilor.


* * *

06.03.2024

Consiliul Europei evaluează munca desfășurată în protejarea drepturilor copiilor 

Consiliul Europei a publicat primul raport de implementare al Strategiei actuale pentru Drepturile Copilului (2022-2027), acoperind anii 2022-2023. De la lansarea Programului „Construirea unei Europe pentru și cu copii” în 2006, Consiliul Europei a promovat și sprijinit implementarea drepturilor copilului în întreaga Europă în cadrul mai multor cicluri de strategie.  Prezentul raport se bazează pe informații provenite dintr-o varietate de surse: informații furnizate de statele membre prin intermediul unui sondaj și de diferite organe ale Consiliului Europei prin intermediul Grupului de Lucru Inter-Secretariat pentru Drepturile Copilului, sau care au fost cercetate printre cele mai recente cazuri de jurisprudență ale Curții Europene a Drepturilor Omului sau constatările unei game de organe de monitorizare ale Consiliului Europei. 

Acoperind toate cele șase obiective strategice ale Strategiei - libertatea de la violență, egalitatea de șanse, accesul la și utilizarea sigură a tehnologiilor, justiția prietenoasă cu copiii, participarea copilului și situațiile de criză și de urgență - raportul indică realizări și practici promițătoare și stabilește un număr de provocări care se află înaintea noastră în fiecare dintre domeniile prioritare, precum și subiecte specifice unde trebuie intensificate acțiunile pentru a asigura implementarea completă a Strategiei.


*     *     *

06.03.2024

Lansarea Studiului privind capacitatea sistemului național de azil în Republica Moldova

„Studiul privind capacitatea sistemului național de azil în Republica Moldova”, realizat de Ministerul Afacerilor Interne, cu sprijinul Consiliului Europei, a fost prezentat la Chișinău, în cadrul unui atelier de lucru. La eveniment a participat Falk Lange - șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Jana Costachi - secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne, experți din domeniu, dar și reprezentanți ai instituțiilor statului și ai organizațiilor societății civile.

„Statele, inclusiv Republica Moldova, au responsabilitatea de a primi solicitanții de azil într-o manieră demnă, asigurându-se că dosarul lor este examinat și soluționat în mod echitabil și eficient. Dezvoltarea și punerea în aplicare a unei politici clare și coerente în materie de azil, care să echilibreze drepturile și obligațiile persoanelor care au nevoie de protecție internațională, trebuie să constituie o prioritate”, a declarat Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău.

Studiul identifică principalele carențe și provocări ale sistemului național de azil în contextul armonizării cu legislația Uniunii Europene, în domeniu. De asemenea, documentul propune recomandări privind îmbunătățirea cadrului național de reglementare în conformitate cu standardele internaționale și europene în domeniul azilului și drepturilor omului, printre care se numără: necesitatea evaluării capacității de răspuns a autorităților publice la sosirile în masă a străinilor în situații de criză - inclusiv evaluarea cadrului legislativ, elaborarea standardelor operaționale în domeniul azilului, evaluarea riscurilor și a beneficiilor în cazul implementării soluțiilor digitale moderne în procedura de azil, precum și necesitatea consolidării cunoștințelor și aptitudinilor funcționarilor din domeniul azilului prin activități de formare generală, specifice sau tematice.

„Studiul privind capacitatea sistemului național de azil din Republica Moldova” a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea protecției drepturilor omului pentru refugiați și migranți în Republica Moldova”, finanțat prin intermediul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024.


*     *     *

05.03.2024

Consolidarea rezilienței la nivel local prin managementul migrației și incluziune în Republica Moldova

Congresul Autorităților Locale și Regionale a găzduit o masă rotundă axată pe tema "Consolidarea rezilienței la nivel local prin managementul migrației și incluziunii în Republica Moldova", cu scopul de a stimula dialogul la mai multe niveluri și de a facilita dezvoltarea politicilor și strategiilor referitoare la drepturile omului și migrație. 

Evenimentul a oferit o platformă de discuție pentru 100 de reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului, autorităților locale, oficiului Avocatului Poporului și societății civile. Participanții au subliniat importanța cooperării pe mai multe niveluri pentru o gestionare eficientă a migrației, cu respectarea drepturilor tuturor cetățenilor, inclusiv ale migranților și refugiaților.

Prezent la eveniment, Mathieu Mori, Secretarul General al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, a subliniat rolul cheie al autorităților locale în gestionarea migrației și importanța construirii sinergiilor între instituțiile publice, părțile interesate relevante și alte state. Oficialul a reiterat sprijinul acordat de Congres tuturor autorităților pentru a putea identifica soluții durabile, democratice, centrate pe drepturile omului.

Aflat la Chișinău cu ocazia acestei întruniri, Mathieu Mori, Secretarul General al CALRE a avut mai multe întrevederi cu reprezentanți ai Cancelariei de Stat, Ministerului Afacerilor Externe, Parlamentului, CALM, Avocatului Poporului, societății civile, dar și cu membri ai comunității internaționale, în cadrul cărora a subliniat contribuția CALRE la viitorul Plan de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028. De asemenea,, interlocutorii au reafirmat angajamentul de a continua procesele de guvernare pe mai multe niveluri și au convenit asupra consolidării dialogului instituționalizat între autoritățile centrale și locale pentru a intensifica eforturile țării de a-și îndeplini obligațiile ca stat membru al Consiliului Europei și ca parte a procesului de aderare la UE.

Această inițiativă este parte a două proiecte de cooperare ale Centrului de Expertiză și Bună Guvernare, care vizează "Fortificarea culturii dialogului și a guvernării deschise etice în Republica Moldova" și "Consolidarea rezilienței în autoritățile locale și regionale în fața provocărilor migrației", implementate în Polonia, Republica Moldova și România.


*     *     *



*     *     *

27.02.2024

Cum au fost percepute drepturilor omului în Republica Moldova în anul 2023


La Chișinău are loc prezentarea rezultatelor unui sondaj de opinie publică privind percepția drepturilor omului în Republica Moldova în anul 2023. Acest sondaj este realizat cu sprijinul Consiliului Europei și al UNICEF, două organizații importante care promovează și susțin respectarea drepturilor omului și a drepturilor copilului în întreaga lume.

Importanța acestui subiect constă în faptul că oferă o imagine clară și actualizată asupra modului în care sunt percepute drepturile omului în Republica Moldova, atât de către publicul larg, cât și de către autorități și organizații implicate în protejarea acestor drepturi. Rezultatele acestui sondaj pot furniza informații valoroase pentru elaborarea și implementarea politicilor publice și a programelor care vizează promovarea și protejarea drepturilor omului în țară.
Sursa

Oficiul Avocatului Poporului, în colaborare cu Oficiul Consiliului Europei la Chișinău și UNICEF Moldova, a prezentat rezultatele studiului privind percepțiile asupra drepturilor omului în Republica Moldova, obținute printr-un sondaj de opinie publică desfășurat în 2023.

Sondajul de opinie a fost realizat pe parcursul anului 2023 și cuprinde multiple aspecte legate de drepturile omului, inclusiv nivelul de informare al populației, respectarea drepturilor în diferite domenii - educație, sănătate, mediul înconjurător, muncă, trai decent, libertatea de întrunire și asociere, proces echitabil, viață și integritate fizică și psihică, informație, opinie și exprimare, egalitate și nediscriminare, participare în procesul decizional, cu un accent major pe respectarea drepturilor copiilor și a persoanelor refugiate.

La evenimentul de lansare al sondajului a participat și Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, alături de Adrian Efros, ministrul afacerilor interne, Ceslav Panico, avocatul poporului, Maha Damaj, reprezentantă de țară UNICEF în Republica Moldova, dar și reprezentanți ai autorităților statului și ai organizațiilor societății civile.

„Studiul este un instrument valoros pentru a înțelege percepțiile titularilor de drepturi, fie că sunt cetățeni ai Republlicii Moldova sau persoane strămutate, cu privire la nivelul în care le sunt respectate drepturile. În baza rezultatelor sondajului, pot fi identificate problemele existente în acest domeniu, dar, totodată, este promovată importanța înțelegerii drepturilor omului și este subliniat impactul politicilor statului asupra populației”, a declarat Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău.

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a subliniat că studiul oferă o perspectivă directă asupra problemelor reale și a schimbărilor în timp, servind ca ghid pentru acțiuni strategice viitoare. A evidențiat, de asemenea, că acest demers susține alinierea la standardele internaționale și contribuie la formularea de politici eficiente pentru promovarea și protejarea drepturilor omului în Republica Moldova. Este important, de asemenea a declarat Ombudsmanul, să vedem tendințele de la primul studiu, din 2016, până astăzi și să analizăm focusat domeniile în care nu sunt mari progrese, astfel ca intervențiile ulterioare să fie îndreptate spre îmbunătățirea situației, în special pentru grupurile vulnerabile și marginalizate.

Detalii


*     *    *

19.02.2024

Lansarea unui nou studiu național privind accesul femeilor la justiție


Polițiștii, judecătorii, procurorii, profesioniștii din domeniul juridic, precum și reprezentanții mediului academic și societății civile pot beneficia acum de un studiu național actualizat intitulat "Bariere, remedii și bune practici privind accesul femeilor la justiție".

Studiul a fost pregătit inițial în 2017 și actualizat în 2023, cu scopul de a identifica și sprijini eliminarea obstacolelor în calea accesului femeilor la justiție, precum și pentru a consolida capacitatea autorităților naționale de a asigura că lanțul de justiție este mai receptiv la gen.

Studiul prezintă o sinteză a dezvoltărilor pozitive survenite în Republica Moldova de la publicarea lui inițială, cum ar fi ratificarea Convenției de la Istanbul de către Republica Moldova, dar și consecințele negative ale evenimentelor neprevăzute, în special pandemia globală de Covid-19 și agresiunea pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei.


*    *    *

19-23.02.2024

Consolidarea capacitățile instituționale de identificare și atenuare a riscurilor de corupție

În perioada 19-23 februarie 2024, Consiliul Europei, în cooperare cu Centrul Național Anticorupție din Republica Moldova, a organizat o serie de sesiuni cu tema „Evaluarea și managementul riscurilor de corupție", care au reunit 80 de reprezentanți din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale și Serviciului Vamal.

Participanții la instruiri și-au îmbunătățit cunoștințele în domeniul evaluării riscurilor de corupție și a măsurilor de gestionare a acestora, în conformitate cu normele naționale și practicile internaționale.

Prin intermediul exercițiilor teoretice și a simulărilor, participanții au fost familiarizați cu cele mai recente practici și instrumente metodologice de identificare și evaluare a activităților expuse riscului de corupție. De asemenea, în cadrul cursurilor, colaboratorii organelor de drept au aflat tehnici noi de perfecționare a procedurilor de raportare a rezultatelor evaluării riscurilor de corupție.

Seminarele au fost organizate în cadrul proiectului „Acțiune împotriva corupției în Republica Moldova - Faza 2", finanțat de Biroul Internațional pentru Controlul Narcoticelor și Aplicarea Legii (INL) al Departamentului de Stat al SUA și implementat de Consiliul Europei.


*     *     *

18.02.2024

Republica Moldova aderă la Acordul parțial extins privind Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei


La data de 18 februarie 2024 Republica Moldova a devenit stat Participant la Acordul Parțial Extins privind Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Registrul este înființat sub auspiciile Consiliului Europei și va servi ca o platformă de înregistrare, în formă documentară, a dovezilor și informațiilor privind reclamațiile cu privire la daune, pierderi sau prejudicii cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei. Registrul va primi și va procesa cererile de daune și probele aferente, va clasifica și organiza astfel de cereri, va evalua și stabili eligibilitatea cererilor pentru includerea în registru și va înregistra cererile eligibile în scopul examinării lor ulterioare de un viitor mecanism de compensare. Registrul își are sediul la Haga, Țările de Jos și va avea un birou satelit la Kiev, Ucraina.

Până în prezent, 43 de țări și Uniunea Europeană au aderat în calitate de membri (Participanți și Membri asociați) la Registru.



13-14.02.2024

Consiliul Europei consolidează capacitățile de investigare a cazurilor de spălare a banilor în Moldova

Specialiști din domeniul aplicării legii, inclusiv procurori, ofițeri de urmărire penală și ofițeri de investigație din cadrul Centrului Național Anticorupție, Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, au participat la un curs de instruire menit să le aprofundeze cunoștințele și competențele practice de detectare și anchetare a cazurilor de spălare a banilor comise prin utilizarea activelor digitale, în conformitate cu practicile internaționale.

Participanții la curs au studiat standardele internaționale care reglementează activele virtuale, iar prin intermediul exercițiilor practice, s-au familiarizat cu instrumentele și metodele avansate de identificare și gestionare a monedelor virtuale în timpul investigațiilor penale, cum ar fi utilizarea de software analitic specializat pentru urmărirea tranzacțiilor criptografice prin blockchains.

„În era inovării digitale, creșterea activelor virtuale a generat noi oportunități de dezvoltare economică și incluziune financiară. Aceste evoluții au adus, însă, noi provocări pentru organele din domeniul aplicării legii din întreaga lume. În calitate de „gardieni ai legii”, este de datoria noastră să anticipăm și să fim cu un pas înainte în procesul de înțelegere și combatere a utilizării ilicite a acestor tehnologii moderne. Astăzi, suntem aici pentru a acumula cunoștințe noi, pentru a descoperi instrumente și strategii necesare în abordarea cât mai eficientă a unor astfel de cazuri”, a menționat Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, în deschiderea evenimentului.

Evenimentul face parte din programul comun al Uniunii Europene și al Consiliului Europei „Parteneriat pentru Buna Guvernare”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Consiliul Europei și implementat de Consiliul Europei, în cadrul proiectului „Consolidarea regimului de combatere a spălării banilor și de recuperare a activelor în Republica Moldova”.


*     *     *

12.02.2024

Lansarea Cursului HELP – „Azilul și drepturile omului”

Cursul HELP – „Azilul și drepturile omului”, destinat judecătorilor, avocaților și procurorilor din Republica Moldova, a fost lansat la Chișinău. În cadrul instruirii s-a pus accent pe conceptele-cheie, cadrul internațional și cel european (Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei și Uniunea Europeană) în materie de azil, inclusiv s-a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Marius Ciprian Toth, șeful adjunct al Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a reliefat importanța asigurării protecției drepturilor omului pentru refugiați și migranți: „Abordarea problemei migrației și azilului necesită eforturi colective, iar profesioniștii din domeniul juridic - judecători, avocați, procurori și asistenți judiciari - joacă un rol semnificativ în asistarea refugiaților, inclusiv a persoanelor strămutate din Ucraina. Cursul este o bună oportunitate pentru profesioniștii din domeniul juridic din Republica Moldova de a se familiariza cu standardele internaționale și europene în materie de azil, precum și cu jurisprudența relevantă a CtEDO și a Curții de Justiție a Uniunii Europene".

Ecaterina Popa, director interimar al Institutului Național al Justiției, a apreciat lansarea cursurilor de e-learning dezvoltate de Programul HELP: „Astăzi, având în vedere contextul regional sensibil care a determinat mișcări masive de populație, este mai important ca niciodată să susținem, cu fermitate, angajamentul nostru față de drepturile refugiaților și să promovăm o politică de azil care să fie bazată pe principii de justiție, umanitate și solidaritate. Noul curs va fi o contribuție semnificativă a Programului HELP și a Consiliului Europei în dezvoltarea capacităților profesionale ale beneficiarilor Institutului Național al Justiției”.

Cursul e-learning este implementat de Programul european de educație în domeniul drepturilor omului pentru profesioniștii din domeniul juridic (HELP), în cooperare cu Institutul Național al Justiției din Republica Moldova, în cadrul proiectului Consiliului Europei Consolidarea protecției drepturilor omului pentru refugiați și migranți în Republica Moldova, finanțat prin intermediul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024 și implementat de Consiliul Europei.


*     *     *

04-07.02.2024

Vizita de documentare a coraportorilor APCE

Coraportorii Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Pierre-Alain Fridez și Zanda Kalniņa-Lukaševica, s-au aflat într-o vizită de documentare în Republica Moldova. 

Raportorii APCE au salutat progresul continuu în Moldova în ceea ce privește reformele. Aceste reforme au avansat suficient încât să ducă la rezultate concrete. După încheierea vizitei la Chișinău și Comrat în perioada 04-07 februarie 2024, reprezentanții APCE au observat că Moldova a făcut pași importanți în democratizare și consolidarea statului de drept, ceea ce a condus la începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, s-a constatat că unele părți interesate nu au fost implicate suficient în procesul de elaborare a reformelor, ceea ce ar putea afecta sprijinul larg al cetățenilor pentru aceste schimbări. De asemenea, raportorii APCE au subliniat importanța independenței și integrității sistemului judiciar în Moldova și au salutat eforturile pentru evaluarea membrilor cheie ai sistemului judiciar.

În timpul vizitei lor, experții europeni au discutat și pregătirile pentru alegerile prezidențiale și parlamentare viitoare. Autoritățile moldovene au anunțat intenția de a organiza un referendum constituțional privind integrarea europeană, dar au fost exprimate îngrijorări cu privire la momentul și modalitatea acestui referendum.

De asemenea, s-a acordat atenție situației din regiunea autonomă Găgăuzia, unde au fost semnalate tensiuni. Raportorii APCE au subliniat necesitatea respectării statului de drept și a procesului legal în rezolvarea acestor tensiuni.

În cadrul acestei vizite experții au avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Principalul subiect abordat a fost situația actuală din justiție, Republica Moldova fiind în plin proces de evaluare a integrității judecătorilor și procurorilor, dar și de evaluare a candidaților la funcția de procuror general. „Reforma justiției și curățarea sistemului judecătoresc de corupți reprezintă a fi în continuare prioritatea zero a legislativului”, a subliniat Igor Grosu. Potrivit Președintelui Parlamentului, în sesiunea parlamentară curentă vor fi examinate și aprobate Codul de conduită și etica deputatului în Parlament și Codul privind regulile și procedurile parlamentare, prin care se va stabili clar că traseismul politic nu este permis.

Oficialii s-au mai referit în discuțiile lor la lupta cu dezinformarea și cât de important este să întărim capacitățile statului pentru a deveni mai rezilienți.

Coraportorii APCE au mai avut discuții separate cu deputații din majoritatea parlamentară și din opoziție, precum și cu delegația Parlamentului Republicii Moldova la APCE.


Discuția Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, cu raportorii APCE a vizat agenda de reforme și eforturile autorităților de a consolida instituțiile statului, în contextul regional dificil, precum și angajamentele țării noastre în domeniul promovării statului de drept.

Șefa statului a accentuat determinarea autorităților de a duce la bun sfârșit reforma justiției și de a combate corupția, care reprezintă un pericol real la adresa securității țării. Președinta Maia Sandu a subliniat că autoritățile Republicii Moldova sunt angajate plenar să avanseze hotărât în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Susținerea Consiliului Europei pentru fortificarea instituțiilor democratice din țara noastră ajută Moldova să-și atingă mai rapid obiectivele stabilite.

Reformele și acțiunile Guvernului, axate pe realizarea agendei europene a Republicii Moldova, au fost discutate cu prim-ministrul Dorin Recean.

Șeful Executivului a apreciat suportul Consiliului Europei în consolidarea democrației în țara noastră, menționând că expertiza instituției este un instrument în eforturile actuale de avansare a reformelor. În context, prim-ministrul Dorin Recean a vorbit despre prioritățile setate pentru următoarea perioadă care, pe lângă asigurarea securității statului și dezvoltarea economică a țării, includ și obiectivul de bază - reformarea justiției și combaterea corupției.

Ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi, în cadrul unei discuții cu delegația APCE a punctat importanța dialogului constant între Republica Moldova și Consiliul Europei, transpunerea standardelor și recomandărilor structurilor organizației, în vederea implementării calitative a reformelor naționale lansate, care, la rândul lor, vor accelera încheierea cu succes a procedurii de monitorizare a Republicii Moldova de către APCE, contribuind astfel la procesul de integrare europeană a țării.

Delegația a salutat progresele înregistrate și eforturile depuse de autorități, în special în conjunctura provocărilor actuale. A fost exprimat interesul față de măsurile întreprinse în vederea prevenirii interferenței externe în următoarele alegeri în Republica Moldova.

În concluzie, raportorii APCE au exprimat sprijinul lor pentru continuarea reformelor în Moldova și intenționează să revină în țară înainte de alegerile viitoare pentru a monitoriza evoluțiile ulterioare.

*     *     *

31.01.2024

Centrul European pentru Limbile Moderne lansează noi proiecte pentru perioada 2024-2027

Prima ședință în cadrul noului program "Educația lingvistică în centrul democrației" (2024-2027), lansat de Centrul European pentru Limbile Moderne (ECML) al Consiliului Europei, a avut loc la Graz, Austria, în perioada 25-26 ianuarie 2024.

Sprijinirea integrării copiilor proveniți din medii lingvistice diferite în sistemele de educație naționale, îmbunătățirea evaluării continue pentru cei care învață limbi, oportunitățile și amenințările generate de creșterea inteligenței artificiale - acestea sunt câteva dintre provocările identificate de profesorii europeni de limbi într-un sondaj realizat de ECML împreună cu ministerele educației în toamna anului 2023. Noul program va contribui la abordarea acestor provocări și îngrijorări.

Printre proiectele individuale incluse în noul program se numără:
  • Inteligența artificială pentru educația lingvistică
  • Învățarea profundă în sala de clasă pentru limbi străine: pluriliterații pentru cetățenie globală
  • Deschiderea oportunităților educaționale în limbajele mimico-gestuale în Europa
  • Sprijinirea bunăstării plurilingve a profesorilor de limbi
  • Un set de instrumente pentru implementarea didacticii integrate în educația lingvistică
  • Dezvoltarea competențelor pentru cultura democratică la tinerii învățători prin educația lingvistică
  • Utilizarea resurselor ECML pentru sprijinirea educației plurilingve și interculturale în cadrul culturii democrate
  • Materiale didactice integrate pentru învățarea conținutului și limbajului (CLIL) pentru competențele secolului al XXI-lea
Programul Centrului European pentru Limbile Moderne se bazează pe prioritățile Acordului parțial extins și este strâns aliniat cu Recomandarea CM/Rec(2022)1 privind importanța educației plurilingve și interculturale pentru cultura democratică. Anul 2024 marchează a 30-a aniversare a Acordului Parțial Extins privind Centrul European pentru Limbile Moderne. Inițial înființat la Graz, Austria, la 8 aprilie 1994, cu opt state fondatoare. În prezent, Centrul are 36 de state membre, Spania fiind cea mai recentă aderare (în aprilie 2023).


*     *      *

27.01.2024

Ziua de Comemorare a victimelor Holocaust-ului

"A uita de Holocaust înseamnă a ucide de două ori" - Elie Wiesel, supraviețuitor al Holocaustului și activist pentru drepturile omului.

Holocaustul este termenul dat crimelor sistematice împotriva a șase milioane de evrei de către regimul nazist și aliații săi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Pe lângă evrei, alte grupuri au fost persecutate pentru presupusa lor inferioritate rasială și biologică. Printre acestea se numără romii, persoanele cu dizabilități, prizonierii de război sovietici și homosexualii. Altele, precum Martorii lui Iehova, socialiștii și comuniștii, au fost vizate din cauza credințelor lor religioase sau politice. "Holocaust" este un cuvânt de origine greacă care înseamnă "sacrificiu prin foc". Evreii se referă la acest eveniment și ca la "Shoah". Pentru naziști, obiectivul așa-numitei "Soluții Finale" era exterminarea tuturor evreilor din Europa. În timp ce majoritatea victimelor au murit în lagăre de concentrare precum Auschwitz-Birkenau, mulți au pierit în mâinile echipelor mobile de execuție și alții în ghetouri, cum ar fi cel din Varșovia.

*     *      *

26.01.2024

Implementarea Strategiei de reformă a administrației publice și agenda pentru o guvernare deschisă, discutate la Chișinău

Progresele înregistrate în procesul reformării administrației publice, dar și rezulatele reuniunii Comitetului Director privind implementarea Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024, s-au numărat printre subiectele discutate de Falk LANGE, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, și Marius Ciprian TOTH, șef adjunct al Oficiului, în cadrul întâlnirii avute cu Artur MIJA, secretarul general al Guvernului Republicii Moldova. De asemenea, au fost trecute în revistă realizările anului 2023 și analizate activitățile comune planificate pentru anul 2024, pe domeniul administrației publice locale și guvernarea deschisă.

Părțile au evidențiat importanța adoptării, în anul 2023, a celui de-al 5-lea Plan de Acțiuni pentru o Guvernare Deschisă pentru Republica Moldova 2023-2025. Planul cuprinde, pentru prima dată, o componentă locală creată în colaborare cu autoritățile locale, iar Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a fost inclus ca partener cu drepturi depline în procesul de guvernare.

Conducerea Oficiului Consiliului Europei la Chișinău a reiterat disponibilitatea de a continua să ofere autorităților Republicii Moldova sprijinul necesar în implementarea cu succes a documentelor de politici privind democrația locală. Sprijinul va fi acordat în cadrul Proiectului „Consolidarea culturii dialogului și a guvernării locale deschise și etice în Republica Moldova”, implementat de Congres ca parte a Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024. Proiectul își propune să consolideze dialogul dintre autoritățile locale și centrale și să sprijine îmbunătățirea calității guvernării locale prin integritate, combaterea corupției, guvernare deschisă, etică publică, egalitate de gen și gestionarea migrației la nivel local.


*     *      *

25.01.2024

Michael O’Flaherty - noul Comisar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei

Michael O’Flaherty (Irlanda) a fost ales Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului de către Adunarea Parlamentară a organizației (APCE) în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg. El va îndeplini un mandat irenovabil de șase ani începând cu 1 aprilie 2024.

Domnul O’Flaherty a obținut 104 voturi în cea de-a doua rundă a alegerilor. Meglena Kuneva (Bulgaria) a obținut 70 de voturi, iar Manfred Nowak (Austria) a obținut 37 de voturi.

El a fost director al Agenției Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale și anterior a fost profesor de Drepturile Omului și director al Centrului Irlandez pentru Drepturile Omului la Universitatea Națională din Irlanda, șef al Comisiei pentru Drepturile Omului din Irlanda de Nord și membru al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.

Comisarul pentru Drepturile Omului este o instituție independentă și imparțială, non-judiciară, înființată în 1999 de Consiliul Europei pentru a promova conștientizarea și respectarea drepturilor omului în cele 46 de state membre ale Consiliului Europei; identifica posibile deficiențe în legislație și practică privind drepturile omului; și facilitează activitățile instituțiilor naționale de ombudsman și ale altor structuri pentru drepturile omului.

Comisarul efectuează vizite regulate în statele membre pentru a dialoga cu guvernele și societatea civilă și pentru a întocmi rapoarte cu privire la problemele cuprinse în mandatul său.


*     *     *

23.01.2024

Monitorizarea implementării Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024

Oficialii autorităților din Republica Moldova și reprezentanții Consiliului Europei au discutat nivelul de implementare și etapa actuală a proiectelor din Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024. Evenimentul a reunit peste 50 de participanți și a fost moderat de secretarul de stat Vladimir Cuc și directorul pentru Programe și Coordonare al Consiliului Europei, Claus Neukirch. Secretarul de stat Cuc a evidențiat sprijinul continuu al Consiliului Europei și a subliniat corelarea cooperării cu procesul de aderare la UE. Claus Neukirch a mulțumit autorităților moldovene pentru implicarea activă și a afirmat că sprijinul în implementarea agendei de reformă democratică rămâne o prioritate. Instituțiile din Moldova au prezentat impactul proiectelor asupra reformelor, progresele, dificultățile și prioritățile viitoare. La final, s-au revizuit acțiunile prioritare pentru ultimul an de implementare a Planului și pentru noul document de politici al CoE 2025-2028.

Detalii

*     *     *

22-26.01.2024

Sesiunea de iarnă a APCE 2024: Subiecte importante privind politicile globale actuale și drepturile omului

Dezbaterile privind evoluțiile recente în Orientul Mijlociu, cum ar fi atacul terorist al Hamas asupra Israelului și răspunsul Israelului, precum și acuzațiile de tortură sistemică în locurile de detenție din Europa și contracararea SLAPP-urilor ca un imperativ pentru o societate democratică, au fost printre aspectele importante ale Sesiunii de iarnă din 2024 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care s-a desfășurat în perioada 22-26 ianuarie la Strasbourg. De asemenea, pe agenda sesiunii a fost inclusă și o dezbatere în regim de urgență privind situația copiilor din Ucraina.

Președinții Republicii Cipru, Nikos Christodoulides, și Muntenegru-lui, Jakov Milatović, precum și Prim-ministrul Liechtenstein-ului, Daniel Risch, s-au adresat parlamentarilor. Dominique Hasler, Ministrul Afacerilor Externe, Educației și Sportului al Liechtenstein-ului, președintele Comitetului Miniștrilor, și Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, și-au prezentat comunicările Adunării și au răspuns la întrebările membrilor.

La deschiderea Sesiunii, Adunarea și-a ales noul său președinte. În timpul sesiunii, parlamentarii au ales, de asemenea, și Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei.

Pe ordinea de zi au fost și dezbateri privind globalizarea în vremuri de crize și război și rolul OECD de la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, cu participarea Secretarului General al OECD, Mathias Cormann. Alte subiecte au inclus tema migrației și azilului în campania electorală și prevenirea abuzului asupra copiilor în instituțiile din Europa. 

De asemenea, în raportul său anual, Comitetul de monitorizare a evaluat activitățile desfășurate în perioada ianuarie - decembrie 2023 și progresul în respectarea angajamentelor de aderare și obligațiilor de membru ale Consiliului Europei asumate de țările aflate în procedura completă de monitorizare. In cadrul acestei ședințe a fost vizată și situația din Republica Moldova, care se află sub monitorizare completă.


Delegația Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) pentru Sesiunea de iarnă din 2024 a fost condusă de deputatul Ion Groza și din ea au făcut parte vicepreședinții legislativului, Mihail Popșoi și Vlad Batrîncea, precum și deputatele Natalia Davidovici și Adela Răileanu.

Această echipă a reprezentat Republica Moldova în dezbaterile și deciziile importante luate în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în timpul Sesiunii de iarnă din 2024. 

Vicepreședintele Parlamentului Mihail Popșoi și-a exprimat recunoștința față de sprijinul acordat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) în parcursul european al Republicii Moldova.

Mihail Popșoi a susținut un discurs în care s-a referit la subiectul „Globalizarea în timp de criză și

război: rolul Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare în contextul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei”. Vicepreședintele a remarcat necesitatea ca resursele financiare confiscate de jurisdicțiile occidentale în cadrul aplicării sancțiunilor să fie utilizate pentru a ajuta Ucraina.

„Este timpul ca statele membre ale OCDE și toate țările democratice, bazate pe supremația legii, să se asigure de stabilirea unor reparații preventive și ca cele 300 de miliarde de euro actualmente confiscate de jurisdicțiile occidentale să fie folosite cu pricepere în Ucraina, pentru a apăra țara de bombardamentele și suferința îngrozitoare pe care le îndură zi de zi, azi, ieri și, din păcate, cel mai probabil, și mâine. Sprijinirea Ucrainei este cea mai bună investiție într-o Europă pașnică, prosperă și stabilă”, a adăugat vicepreședintele Parlamentului. Mihail Popșoi a dat asigurări că Republica Moldova va continua să acorde asistență femeilor, copiilor și bătrânilor care au ajuns în țara noastră în căutarea unui refugiu.

Totodată, Mihail Popșoi a avut un mesaj de rămas-bun pentru membrii APCE, parlamentari din țările membre ale Consiliului Europei. Vicepreședintele Parlamentului a menționat că este ultima sesiune APCE la care participă în calitate de membru al delegației Parlamentului Republicii Moldova, fiind desemnat ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. „Părăsind această organizație distinsă, aș dori să mulțumesc fiecăruia dintre voi pentru că sprijiniți Republica Moldova și Ucraina”, a menționat vicepreședintele Parlamentului.


26.01.2024  MOLDOVA

Sesiunea de iarnă a APCE: evaluarea procedurii de monitorizare a statelor membre

În cadrul sesiunii se iarnă a fost evaluată și procedura de monitorizare a unor state membre și a fost adoptată o Rezoluție la acest subiect.

În raportul său anual, Comitetul de monitorizare evaluează activitățile desfășurate în perioada ianuarie - decembrie 2023 și evaluează progresul în respectarea angajamentelor de aderare și obligațiilor de membru ale Consiliului Europei asumate de țările aflate în procedura completă de monitorizare. In cadrul acestei ședințe discuțiile au vizat și situația din Republica Moldova, care se află sub monitorizare completă.


Cât privește Republica Moldova, în proiectul de Rezoluție, făcând trimitere la Rezoluția 2484 (2023), Adunarea salută angajamentul autorităților moldovene pentru integrarea europeană și programul de reforme ambițioase, în special în ceea ce privește justiția și lupta împotriva corupției și a "captivității statului". Aceasta reiterează poziția sa că, pentru a asigura sprijinul și acceptarea largă necesare pentru reforme în societatea moldovenească, este esențial ca aceste reforme să fie implementate și persoanele să fie numite în conformitate cu prevederile legale și standardele Consiliului Europei și să se bazeze pe un proces de consultare bipartizan inclusiv.

Adunarea salută finalizarea procesului de pre-verificare pentru Consiliul Superior al Magistraților (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), precum și hotărârea de a extinde acest proces la toți judecătorii și procurorii de nivel înalt. În același timp, Adunarea cere autorităților să se asigure că nu se aplică retroactivitatea legii care guvernează acest proces.

De asemenea, Adunarea a remarcat modificările aduse legilor electorale, care permit interzicerea membrilor organului executiv și a celor care dețin funcții alese în partidele politice declarate neconstituționale pentru o perioadă de cinci ani. APCE a considerat că aceste restricții afectează dreptul de a candida la alegeri, așa cum este garantat în Articolul 3, Protocolul 1 la Convenție (ETS nr. 9), și a sugerat că aceste restricții ar trebui aplicate cu mare atenție și numai în cazuri bine definite, cu posibilitatea de revizuire judiciară.

Adunarea a îndemnat autoritățile din Republica Moldova să abordeze în totalitate recomandările Comisiei de la Veneția înainte de următoarele alegeri. În acest context, Adunarea a luat în considerare concluziile unei misiuni comune de observare a Congresului Autorităților Locale și Regionale ale Consiliului Europei, OSCE/ODIHR și Parlamentului European cu privire la alegerile locale din 5 noiembrie 2023, constatând că intervenția străină și măsurile restrictive impuse din motive de securitate națională au avut un impact negativ asupra procesului electoral.

*     *     *
#APCE  - 22.01.2024

Theodoros Rousopoulos - noul Președinte al APCE

Theodoros Rousopoulos  (Grecia, PPE/CD) a fost ales în funcția de Președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), devenind primul cetățean grec în această poziție. În discursul său de inaugurare, Rousopoulos a evidențiat tragedia din Ucraina ca prioritate a mandatului său și a pledat pentru respectarea drepturilor omului și combaterea inegalităților. De asemenea, a subliniat importanța gestionării responsabile a Inteligenței Artificiale și a protejării mediului înconjurător. Noul președinte a exprimat dorința de a crește vizibilitatea Consiliului Europei și a promis colaborare cu toate organele statutare și membrii Adunării.


*     *     *

17.01.2024

Decernarea Premiului Raoul Wallenberg pentru acțiuni dedicate combaterii violenței domestice


Neva Tölle, o cetățeancă croată care și-a dedicat aproape întreaga viață adultă protejării femeilor de violența domestică, a fost distinsă cu Premiul Raoul Wallenberg 2024 al Consiliului Europei, astfel fiind recunoscut rolului său de pionier, curajului și hotărârii de a oferi asistență victimelor și de a promova schimbări în percepția publică, legislație și politici pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. În cadrul ceremoniei de decernare desfășurată la Strasbourg, Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a declarat: „Acțiunile și devotamentul de acest fel nu vin fără un preț. De-a lungul anilor, știu că ai întâmpinat amenințări, intimidări și obstacole de tot felul. Dar ai perseverat. Curajul și determinarea ta au ajutat pe cei aflați în mare nevoie și au contribuit la schimbarea opiniei publice și asigurarea unor legi mai bune și mai juste. Ai salvat, cu adevărat, vieți.”

La primirea Premiului Raoul Wallenberg, Neva Tölle a spus: „Acest premiu nu este doar pentru mine, este și o recunoaștere a femeilor care au supraviețuit violenței. Ele sunt eroinele mele și sursa de inspirație care îmi dă putere în fiecare zi. Mă consider privilegiată să am ocazia să fiu alături de ele, să ascult poveștile lor și să martor la curajul incredibil al acestora. Nu este doar o recunoaștere a eforturilor trecute, ci și o angajare pentru viitor. Voi continua să lupt pentru drepturile omului ale femeilor, să promovez justiția și securitatea și, împreună cu voi, să construiesc o societate în care violența împotriva femeilor nu are loc.”

Începând din 2014, Premiul Raoul Wallenberg al Consiliului Europei, în valoare de 10.000 de euro, este acordat la fiecare doi ani pentru a recompensa realizări umanitare extraordinare ale unei singure persoane, unui grup de persoane sau unei organizații.


*  *  *

17.01.2024

Congresul Consiliului Europei își celebrează cea de-a 30-a aniversare


În anul 2024 va fi marcată aniversarea a 30-a de la crearea Congresului Autorităților Locale și Regionale, structură a Consiliului Europei care este organul reprezentativ al autorităţilor locale şi regionale din statele membre ale Consiliului Europei, creat prin rezoluţia statutară din 1994. Prin activitățile sale CALRE contribuie la consolidarea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre ale Organizației, precum și are misiunea de a monitoriza implementarea Cartei Europene a Autonomiei Locale. Congresul este format din două camere - Camera Autorităţilor Regionale şi Camera Autorităţilor Locale care se reunesc în ședință plenară de 2 ori pe an în componența celor 306 de membri ce reprezintă autoritățile locale și regionale din statele membre ale CoE. Activitatea Congresului este pregătită de comitetele sale: Comitetul de Monitorizare, Comitetul pentru Guvernanță și Comitetul Afaceri Curente.

Cu această ocazie, Președintele Congresului, Marc Cools, a făcut următoarea declarație:

„Cu treizeci de ani în urmă, săptămâna aceasta, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a adoptat o rezoluție statutară care a stabilit Congresul Autorităților Locale și Regionale ca o adunare permanentă a orașelor și regiunilor din Europa. Între 31 mai și 3 iunie 1994, Congresul a ținut prima sa sesiune. Astăzi, la 30 de ani de la acea perioadă, Congresul are un mandat chiar mai puternic, conferit de Summitul de la Reykjavik, pentru a avansa în democrația locală și regională, a asigura respectul pentru Carta Europeană a Autonomiei Locale, a consolida protecția drepturilor omului și a susține principiile statului de drept la nivel local.

„Pentru a sărbători această aniversare, Congresul va organiza o reuniune generală a peste 100 de asociații naționale ale autorităților locale și regionale din țările europene, pentru a discuta implementarea deciziilor Summit-ului în comunitățile noastre. Un eveniment comun va fi organizat cu Comitetul European al Regiunilor al Uniunii Europene, care sărbătorește, de asemenea, 30 de ani în acest an. În 2024, Congresul va sărbători, de asemenea, cea de-a zecea aniversare a Programului său de delegați ai tinerilor, care a adus implicarea tinerilor în activitatea Congresului.

„La treizeci de ani de la înființare, avem multe motive să fim mândri - și multe provocări înainte pe măsură ce începem acest an de aniversare.”


*     *     *

03.01.2024

2024 - Anul celebrării celei de-a 75-a aniversări a Consiliului Europei

În anul 2024 va fi marcată aniversarea a 75 de ani de la înființarea Consiliului Europei - o ocazie deosebită pentru a crește conștientizarea impactului pozitiv al Organizației asupra vieților oamenilor în decursul a trei sferturi de secol, protejând drepturile omului, democrația și statul de drept. Totodată, va fi o oportunitate de a privi spre viitor și de a evidenția munca depusă de statele membre ale Consiliului Europei pentru promovarea și implementarea valorilor și standardelor comune.

Pe parcursul anului 2024, vor fi lansate o serie de evenimente și inițiative la Strasbourg și în statele membre, menite să celebreze această aniversare importantă.

Posted by
Labels: , , , , , , , , , ,