Faceți căutări pe acest blog
Se afișează postările cu eticheta aniversare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta aniversare. Afișați toate postările

75 de ani ai Convenției Europene a Drepturilor Omului

Actualizat noiembrie 2025/ ianuarie 2025


Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale (CEDO) marchează în acest an împlinirea a 75 de ani. Prima convenție a Consiliului Europei, aceasta reprezintă piatra de temelie a tuturor activităților sale. A fost adoptată la Roma în noiembrie 1950 și a intrat în vigoare în 1953. Ratificarea acesteia este o condiție prealabilă pentru aderarea la Organizație.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează implementarea Convenției în cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Persoanele fizice pot depune plângeri privind încălcarea drepturilor omului la Curtea de la Strasbourg, după ce au fost epuizate toate posibilitățile judiciare de soluționare  în statul membru respectiv.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12 septembrie 1997. De atunci, numeroase cauze examinate de Curte au contribuit la întărirea statului de drept și la îmbunătățirea protecției drepturilor omului în Republica Moldova. Prin jurisprudența Curții și prin implementarea hotărârilor sale, CEDO a devenit un instrument esențial pentru garantarea libertății, demnității și justiției pentru toți cetățenii.

  

Pentru a marca cea de-a 75-a aniversare a CEDO, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a organizat la Strasbourg o ceremonie solemnă, transmisă în direct pe canalul oficial de YouTube al Curții. Printre vorbitori s-au numărat Mattias Guyomar, Președintele Curții, Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, Myriam Spiteri Debono, Președinta Republicii Malta, și Theodoros Rousopoulos, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

În discursul său rostit în cadrul ceremoniei solemne dedicate marcării a 75 de ani de la semnarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Theodoros Rousopoulos, a salutat Convenția drept „cel mai puternic act de imaginație din istoria continentului nostru”.

Vorbind la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, președintele a declarat că această Convenție, „născută din foc și durere” în urma celui de-al Doilea Război Mondial, a fost redactată de cei care au văzut ce se întâmplă atunci când puterea scapă de sub control și demnitatea umană nu are apărător.

Președintele a subliniat că încercările recente de a contesta autoritatea Convenției, de a o renegocia sau chiar de a se retrage din aceasta „nu urmăresc îmbunătățirea instituțiilor noastre”, ci dimpotrivă, „subminarea lor”: „Dacă vor fi vreodată necesare schimbări, acestea trebuie discutate calm, temeinic și democratic – niciodată sub presiunea populismului.”

Din peste un milion de hotărâri ale Curții, doar 250 au vizat migrația, a remarcat președintele, adăugând: „Timp de 75 de ani s-au găsit soluții, iar migrația a fost întotdeauna prezentă – în Europa și în lume.”

O Europă fără Convenție, a spus el, ar fi un continent lipsit de suflet: „Din fericire, Convenția a fost acolo – șoptind fiecărui guvern: amintește-ți promisiunea ta.”



Mai devreme în cursul zilei, președintele a lansat o pagină web specială care prezintă rolul istoric al Adunării în inițierea și elaborarea Convenției în anul 1949, precum și rolul său actual în alegerea judecătorilor Curții, încurajarea statelor să aplice hotărârile și propunerea de reforme ale mecanismului Convenției.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului a fost deschisă spre semnare de către statele membre ale Consiliului Europei la Roma, la 4 noiembrie 1950. Ea protejează drepturile fundamentale și libertățile de bază ale aproximativ 700 de milioane de oameni de pe întreg continentul.

*    *     * 


Până la 31 decembrie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat 616 de hotărâri împotriva Republicii Moldova, în care au fost constatate 832 de încălcări ale drepturilor omului. În urma acestor hotărâri, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare totală de aproximativ 23 de milioane de euro.

În anul 2024, CEDO a pronunțat 17 de hotărâri în cauzele moldovenești, constatând 24 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Cele mai frecvente încălcări au vizat dreptul la un proces echitabil, protecția proprietății și tratamente inumane sau degradante.

La sfârșitul anului 2024, 1.150 de cereri împotriva Republicii Moldova erau pendinte la CEDO, situând țara pe locul 11 din 46 de state membre ale Consiliului Europei în ceea ce privește numărul de cereri depuse. 

Exemple de impact al hotărârilor CEDO în Republica Moldova:

  1. Protecția împotriva violenței domestice: Într-un caz în care o mamă și fiicele sale au fost victime ale violenței domestice, autoritățile nu au luat măsuri adecvate pentru a le proteja. CEDO a constatat că autoritățile nu au făcut suficient pentru a le proteja, ceea ce a determinat Republica Moldova să ia măsuri pentru a combate violența domestică.

  2. Libertatea de întrunire: Organizația neguvernamentală Hyde Park a organizat o serie de proteste în Chișinău în 2005 și 2006, care au fost interzise de autorități pe motive nejustificate. CEDO a decis că aceste interdicții au încălcat dreptul la liberă întrunire, ceea ce a condus la reforme pentru protejarea acestui drept în Moldova.

  3. Libertatea religioasă: Biserica Mitropolitană a Basarabiei a fost refuzată înregistrarea ca organizație religioasă de către autoritățile moldovene, împiedicându-i pe membri să-și practice religia. CEDO a hotărât că acest refuz a fost disproporționat, determinând Republica Moldova să facă reforme semnificative pentru a proteja libertatea religioasă.

Aceste exemple evidențiază modul în care hotărârile CEDO au contribuit la îmbunătățirea protecției drepturilor fundamentale în Republica Moldova.

VEZI
Impactul Convenției Europene a Drepturilor Omului
BV : CoE-RM - Republica Moldova la Curtea Europeană a drepturilor omului în anul 2024

CPESC /Colecţia publicaţiilor Consiliului Europei

E.1 Convenţia şi referinţe / Convention et references / Convention and reference
E.3. Jurisprudenţa / Jurisprudence / Case-Law
E.3.1 Publications de la Cour européenne des droits de l'homme : série A, arrets et décisions = Publications of the European Court of Human Rights : series A, judgements and decisions / Cour europeenne des droits de l'homme
E.3.1 Cour européenne des droits de l'homme : Recueildes arrets et décisions / Greffe de la Cour = European Court of Human Rights : Reportsof judgements and decisions / Registry of the Court

e-publicații CoE
Posted by
Labels: , , , , ,

Republica Moldova și Consiliul Europei: 30 de ani de cooperare


La 13 iulie 1995, Republica Moldova a devenit stat membru al Consiliului Europei, angajându-se ferm pe calea consolidării valorilor democratice europene. Această aderare a reprezentat un pas esențial în apropierea țării de spațiul european al drepturilor omului, democrației și statului de drept.

În cei 30 de ani de apartenență, Moldova a beneficiat de sprijin instituțional, expertiză juridică, monitorizare și cooperare pentru a implementa reforme durabile. Accesul cetățenilor moldoveni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a devenit o garanție suplimentară pentru protecția drepturilor fundamentale.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a găzduit o ceremonie oficială dedicată celei de-a 30-a aniversări de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei. În cadrul evenimentului, a fost semnat și lansat timbrul aniversar „30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei” de către vicepremierul Mihai Popșoi, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange, și administratoarea interimară a Î.S. Poșta Moldovei, Violeta Cojocaru.



Evenimentul a reunit oficiali de rang înalt, ambasadori, diplomați, foști și actuali demnitari de stat. Programul a inclus proiecția unui documentar aniversar, alocuțiunea ministrului Mihai Popșoi, fostului prim-ministru Andrei Sangheli.


Pentru a marca această aniversare Secretarului General al Consiliului Europei, Alain Berset, a transmis un mesaj video, în care a menționat, printre altele:

„Dacă Republica Moldova de astăzi ar putea vorbi cu Republica Moldova din 1995, probabil că ar spune: ‘Uite cât de departe am ajuns’. Astăzi, procesele electorale sunt mai transparente, instanțele sunt mai independente, există cadre anticorupție, jurnaliștii lucrează cu mai multă libertate și protecție, combatem dezinformarea, discriminarea și discursul instigator la ură. Protejăm drepturile și demnitatea tuturor cetățenilor, inclusiv a celor mai vulnerabili.”


Intregul videoclip

Ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, în discursul său, a subliniat importanța aderării Republicii Moldova la Consiliul Europei, la 13 iulie în 1995, drept prim pas esențial spre integrarea europeană.

„Această cooperare a avut un impact major nu doar asupra drepturilor omului și a instituțiilor de drept, ci și asupra culturii politice, asupra modului în care este înțeles și respectat dreptul. A fost o școală a democrației și a responsabilității, pentru funcționari, judecători, procurori, avocați, jurnaliști și cetățeni deopotrivă. Mai mult decât atât, sprijinul oferit de Consiliul Europei a fost și rămâne un element-cheie în parcursul nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a menționat ministrul Popșoi.

Andrei Sangheli, prim-ministru al Republicii Moldova în perioada aderării țării noastre la Consiliul Europei, a subliniat semnificația istorica și emoțională a acelui moment:

„Republica Moldova era un stat tânăr, aflat la început de drum în consolidarea instituțiilor sale ca stat suveran și independent. Aderarea în calitate de al 36-lea membru al Consiliului Europei și arborarea drapelului nostru la Strasbourg au reprezentat momente istorice, de profundă încărcătură emoțională, cu o rezonanță puternică în mass-media din întreaga Europă, dar și din spațiul CSI”.



La 13 iulie 2025, ziua în care Republica Moldova a marcat 30 de ani de la aderarea la Consiliul Europei – organizație care promovează democrația, statul de drept și drepturile omului pe continentul european, Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi, a adresat un mesaj video, în care a menționat:

„Trei decenii mai târziu, putem spune cu certitudine că parteneriatul cu Consiliul Europei a fost un pilon esențial al progresului nostru. Grație cooperării strânse și susținute, am reușit să avansăm reforme importante în justiție, combaterea corupției, protecția drepturilor omului, libertatea presei și guvernarea democratică. Privim înainte cu încredere, convinși că acest parteneriat va continua să fie solid, constructiv și orientat spre viitorul european al țării noastre”.

Ministerul Afacerilor Externe a invitat publicul să descopere, printr-o serie de carduri informative, mai multe despre structura Consiliului Europei, prioritățile organizației, Planul de Acțiuni pentru Republica Moldova și viitoarea Președinție a Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al CoE.

30 de ani de apartenență la Consiliul Europei – Justiție mai echitabilă, instituții mai puternice 
și drepturi mai bine protejate

La 30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei, Ministerul Justiției a evidențiat suportul valoros oferit de această organizație în elaborarea politicilor pe segmentul justiției, a politicilor anticorupție și pe segmentul drepturilor omului.

De-a lungul a trei decenii, cooperarea cu Consiliul Europei a generat rezultate concrete, printre care:
  • Reformarea sistemului judiciar în conformitate cu standardele europene;
  • Aplicarea recomandărilor Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) pentru îmbunătățirea managementului instanțelor;
  • Sprijin în implementarea Strategiei privind independența și integritatea justiției (2022–2025);
  • Asistență în procesul de evaluare externă (vetting) a actorilor din justiție;
  • Implementarea recomandărilor GRECO (runda IV) în domeniul prevenirii corupției;
  • Revizuirea cadrului normativ privind egalitatea și nediscriminarea, consolidarea instituțiilor naționale de protecție a drepturilor omului;
  • Acreditarea unităților medicale din penitenciare și îmbunătățirea calității serviciilor medicale pentru deținuți;
  • Diversificarea programelor de probațiune și modernizarea legislației penale și procesual-penale;
  • Creșterea capacității Direcției agent guvernamental în executarea eficientă a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO);
  • Promovarea Programului european HELP pentru formarea continuă a profesioniștilor din justiție.
Printre proiectele-cheie susținute de această colaborare se numără:
  • „Suport pentru reforma justiției în Republica Moldova” – proiect comun UE și Consiliul Europei, lansat în octombrie 2023, care urmărește sporirea independenței, responsabilității, imparțialității și transparenței sistemului judiciar și procuraturii, conform Strategiei 2022–2025; https://www.coe.int/.../support-to-the-justice-reform-in...
  • „Consolidarea sistemului de justiție penală bazat pe respectarea drepturilor omului – faza II” – pentru promovarea unui sistem de justiție penală eficient și aliniat la standardele europene privind drepturile omului; https://www.coe.int/.../strengthening-the-human-rights...
  • „Sprijin pentru modernizarea în continuare a managementului instanțelor judecătorești” – cu scopul creșterii eficienței și calității funcționării instanțelor, prin consolidarea managementului și asigurarea celerității procedurilor. https://www.coe.int/.../modernisation-of-court-management...
Ministerul Justiției își exprimă aprecierea profundă pentru contribuția Consiliului Europei și pentru dialogul intermediat de acesta cu statele membre ale CoE, de unde sunt preluate bune practici esențiale pentru eficientizarea accesului la justiție, prevenirea și combaterea corupției, precum și asigurarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Cooperarea continuă prin noul Plan de Acțiuni 2025–2028, care consolidează angajamentele comune pentru o justiție accesibilă, eficientă și orientată spre cetățean.


Ministerul Justiției reafirmă angajamentul de a valorifica în continuare această apartenență strategică în beneficiul statului de drept și al societății moldovenești.


În scopul celebrării celei de-a 30-a aniversări de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova împreună cu Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, a invitat vizitatorii la o expoziție specială care reflectă momentele-cheie ale acestui eveniment. Expoziția cuprinde documente, publicații, fotografii, date statistice și mărturii care ilustrează acest parteneriat.

Într-un mesaj video, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange, a invitat publicul să viziteze expoziția și să reflecte asupra drumului parcurs de Republica Moldova alături de Consiliul Europei.

„Această expoziție ne amintește cum a început totul, unde suntem acum și cum am ajuns aici: prin dialog, încredere și parteneriat”.




Expoziția își propune să pună în evidență contribuția acestui parteneriat la consolidarea democrației, promovarea drepturilor omului și edificarea statului de drept.

Mesajul transmis este că apartenența la Consiliul Europei a fost și rămâne o ancoră strategică pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova, iar sprijinul oferit de această organizație a contribuit esențial la modernizarea instituțiilor, protejarea drepturilor cetățenilor și apropierea de standardele europene.



Expoziția se adresează unui public larg – tineri, studenți, cercetători, funcționari publici, jurnaliști, diplomați – și constituie o platformă de informare, educare și promovare a valorilor europene într-un moment simbolic pentru țara noastră. 





Posted by
Labels: ,

UE marchează cea de-a 30-a aniversare a pieței unice


UE sărbătorește cea de a 30-a aniversare a pieței unice, una dintre realizările majore ale integrării europene și unul dintre principalele sale motoare. Instituită la 1 ianuarie 1993, piața unică europeană permite libera circulație în UE a bunurilor, a serviciilor, a persoanelor și a capitalurilor, facilitând viața cetățenilor și deschizând noi oportunități pentru întreprinderi.

Timp de 30 de ani, piața unică a condus la o integrare fără precedent a piețelor între economiile statelor membre, servind drept motor al creșterii economice și al competitivității și sprijinind puterea economică și politică a Europei la nivel mondial. Totodată, aceasta a jucat un rol-cheie în accelerarea dezvoltării economice a noilor state membre care au aderat la UE, eliminând barierele din calea intrării și stimulând creșterea economică.

Datorită pieței unice, UE a reușit să îmbunătățească viața tuturor europenilor, inclusiv prin:
  •  Accelerarea tranziției către o economie mai verde și mai digitală: Pactul verde european este strategia de creștere a UE. Pe baza propunerilor UE „Pregătiți pentru 55” și „deceniul digital”, UE instituie un cadru de reglementare care va sta la baza tranziției verzi și a celei digitale a Europei. Strategia industrială însoțește industria UE în aceste tranziții. Piața unică contribuie, de asemenea, la asigurarea disponibilității continue a factorilor de producție esențiali pentru întreprinderile noastre, inclusiv a materiilor prime critice și a tehnologiilor avansate, cum ar fi semiconductorii.
  • Garantarea unor standarde de siguranță ridicate și a unor standarde tehnologice de vârf la nivel mondial: Legislația UE le permite consumatorilor să aibă încredere că toate produsele de pe piața unică sunt sigure și se bazează pe standarde ridicate de protecție a mediului, a lucrătorilor, a datelor cu caracter personal și a drepturilor omului. Aceste norme și standarde sunt adesea adoptate în întreaga lume, oferind întreprinderilor europene un avantaj competitiv și consolidând poziția Europei la nivel mondial, încurajând totodată o cursă către atingerea unui nivel cât mai înalt al standardelor. În prezent, UE stabilește standarde la nivel mondial.
  • Răspunsul la crizele recente cu o viteză și o hotărâre fără precedent: Răspunsul la crizele recente, cum ar fi pandemia de COVID-19 și actuala criză energetică, se bazează pe o abordare europeană comună și coordonată. În timpul pandemiei de COVID-19, menținerea frontierelor interne deschise și asigurarea bunei funcționări a pieței unice au permis vaccinurilor, echipamentelor medicale și altor materiale critice să ajungă la cei care aveau nevoie de ele. În prezent, răspunsul Europei la criza energetică se bazează pe planul REPowerEU, care valorifică puterea pieței unice pentru a permite Uniunii Europene să achiziționeze în comun surse de energie mai diversificate și să accelereze în mod semnificativ dezvoltarea și utilizarea energiei curate și din surse regenerabile. Acest lucru a dus deja la reducerea dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia.

În decembrie 2022, cu ocazia lansării seriei de evenimente care marchează cea de a 30-a aniversare a pieței unice, Comisia a prezentat un document analitic privind situația pieței unice la 30 de ani de la instituirea acesteia și rolul său de motor al rezilienței UE. În cursul anului 2023, vor avea loc numeroase dezbateri, expoziții și campanii organizate în colaborare cu părțile interesate din întreaga Uniune pentru a promova succesele pieței unice și a implica cetățenii într-o dezbatere privind viitorul acesteia. În acest context, Comisia va publica o comunicare în care va prezenta realizările și beneficiile semnificative ale pieței unice, identificând totodată lacunele în materie de punere în aplicare și prioritățile viitoare pentru ca piața unică să joace în continuare un rol-cheie.


Piața unică a fost instituită la 1 ianuarie 1993, în urma semnării Tratatului de la Maastricht la 7 februarie 1992. Inițial, piața unică a fost alcătuită din 12 țări ale UE: Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia și Regatul Unit. În prezent, ea cuprinde cele 27 de state membre, precum și Islanda, Liechtenstein și Norvegia, iar Elveția are acces parțial.

Mai mult
Posted by
Labels: , ,

Carta socială la cea de-a 60-a aniversare: Constituția socială a Europei

 Carta socială la cea de-a 60-a aniversare: Constituția socială a Europei

Ocuparea forței de muncă, locuința, sănătatea, educația, protecția socială și drepturile sociale: Carta socială europeană - denumită adesea Constituția socială a Europei - își sărbătorește cea de-a 60 - aniversare în calitate de gardian al drepturilor sociale și economice fundamentale. Carta, împreună cu Convenția europeană a drepturilor omului, sunt două părți constitutive de bază ale sistemului european de protecție a drepturilor omului. Carta pune un accent special pe protecția persoanelor vulnerabile, precum persoanele în vârstă, copiii, migranții și persoanele cu dizabilități.

„Drepturile sociale sunt o parte fundamentală a sistemului general de garanții colective pentru protecția drepturilor omului în Europa. Cu toate acestea, pandemia Covid-19 a evidențiat inegalitățile sociale în creștere în societățile noastre. Carta socială a Consiliului Europei ajută statele membre să contracareze această tendință prin sprijinirea dezvoltării sistemelor de drepturi sociale care sunt eficiente chiar și în perioade de criză ”, a declarat secretarul general, Marija Pejčinović Burić

Ca tratat internațional al Consiliului Europei, Carta a fost deschisă spre semnare la Torino (Italia) la 18 octombrie 1961. Cea de-a 60-a aniversare va fi marcată cu un panel de discuții la nivel înalt la Palais de l'Europe, pe 18 octombrie 2021 

Anul acesta se marchează, de asemenea și 25 de ani de la prima deschidere privind semnarea versiunii revizuite.

Carta a adus o contribuție semnificativă la progresul social al Europei în ceea ce privește condițiile de muncă, protecția socială, sănătatea publică, egalitatea între femei și bărbați, precum și drepturile copiilor. A ghidat deciziile statelor membre, a influențat legislația Uniunii Europene și a contribuit la dezvoltarea dreptului internațional al drepturilor omului în alte părți ale lumii.

Mai mult

CPESC  BNRM  Vă invită la expoziția jubiliară a Cartei Sociale Europene  în care sunt prezentate publicații din colecția CPESC privind implementarea Cartei Sociale Europene, precum și alte standarde ale Consiliului Europei în domeniul drepturilor sociale.

Posted by
Labels: , , , , , , ,

Convenția 108 a Consiliului Europei privind protecția datelor la cea de-a 40-a aniversare

Convenția pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor cu caracter personal („Convenția 108”), care în acest an, marchează cea de-a 40-a aniversare, poate deveni standardul internațional de referință privind confidențialitatea și protecția datelor în era digitală, a declarat Comitetul de Miniștri.


Comitetul a reamintit, de asemenea, importanța protocolului de modificare (2018) pentru a asigura un spațiu juridic comun adecvat erei digitale, pentru a păstra relevanța acestui instrument de referință pentru deceniile viitoare. Solicită tuturor statelor părți la convenție care nu au făcut încă acest lucru să ratifice protocolul de modificare.

Vezi textul complet al Declarației https://search.coe.int/cm/Pages

O serie de evenimente online vor marca cea de-a 40-a aniversare a Convenției pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor cu caracter personal, de asemenea, cunoscută și sub denumirea de „Convenția 108“ a Consiliului Europei.

„Convenția 108“ fiind deschisă spre semnare în data de 28 ianuarie 1981, la Strasbourg, a fost primul document și rămâne a fi unicul tratat internațional cu caracter obligatoriu legat de protecția datelor, și constituie un model pentru multe reglementări privind protecția datelor din întreaga lume.
Un eveniment organizat de Ministerul Federal de Interne din Germania, Clădirea și Comunitatea sub Președinția germană a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei vor examina provocările „Convenției 108” și Regulamentul general al UE privind protecția datelor.



Site-ul web al Consiliului Europei privind protecția datelor https://www.coe.int
Cea de-a 15-a aniversare a Zilei Protecția Datelor https://www.coe.int/en/web/data-protection/data-protection-day
Posted by
Labels: , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)