Ziua Europeană a Limbilor 2026

Ziua Europeană a Limbilor 2026
EDL 2026

Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta CEDO. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta CEDO. Afișați toate postările

Sesiune de întrebări pentru Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului!


Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, Mattias Guyomar, și Grefiera Curții, Marialena Tsirli, au susținut o sesiune live de întrebări și răspunsuri pe YouTube, marți, 3 martie, la ora 11:00.

Sesiunea, cu o durată de 48 de minute, a oferi7 oportunitatea de a afla direct de la conducerea Curții informații despre activitatea și realizările instituției din ultimul an, inclusiv despre recenta publicare a Raportului anual 2025 și a sintezei jurisprudenței.


🔹 Doriți să adresați o întrebare?

Întrebările au putut fi transmise în limba engleză sau franceză, prin intermediul formularului dedicat.

🔹 Pentru a urmări înregistrearea sesiunii live din 3 martie, accesați linkul oficial disponibil pe pagina Curții.




*     *     *

Raportul anual al CEDO 2025

INAUGUREA SOLEMNĂ A ANULUI JUDICIAR 2026

75 de ani ai Convenției Europene a Drepturilor Omului

Actualizat noiembrie 2025/ ianuarie 2025


Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale (CEDO) marchează în acest an împlinirea a 75 de ani. Prima convenție a Consiliului Europei, aceasta reprezintă piatra de temelie a tuturor activităților sale. A fost adoptată la Roma în noiembrie 1950 și a intrat în vigoare în 1953. Ratificarea acesteia este o condiție prealabilă pentru aderarea la Organizație.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează implementarea Convenției în cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Persoanele fizice pot depune plângeri privind încălcarea drepturilor omului la Curtea de la Strasbourg, după ce au fost epuizate toate posibilitățile judiciare de soluționare  în statul membru respectiv.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12 septembrie 1997. De atunci, numeroase cauze examinate de Curte au contribuit la întărirea statului de drept și la îmbunătățirea protecției drepturilor omului în Republica Moldova. Prin jurisprudența Curții și prin implementarea hotărârilor sale, CEDO a devenit un instrument esențial pentru garantarea libertății, demnității și justiției pentru toți cetățenii.

  

Pentru a marca cea de-a 75-a aniversare a CEDO, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a organizat la Strasbourg o ceremonie solemnă, transmisă în direct pe canalul oficial de YouTube al Curții. Printre vorbitori s-au numărat Mattias Guyomar, Președintele Curții, Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, Myriam Spiteri Debono, Președinta Republicii Malta, și Theodoros Rousopoulos, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

În discursul său rostit în cadrul ceremoniei solemne dedicate marcării a 75 de ani de la semnarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Theodoros Rousopoulos, a salutat Convenția drept „cel mai puternic act de imaginație din istoria continentului nostru”.

Vorbind la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, președintele a declarat că această Convenție, „născută din foc și durere” în urma celui de-al Doilea Război Mondial, a fost redactată de cei care au văzut ce se întâmplă atunci când puterea scapă de sub control și demnitatea umană nu are apărător.

Președintele a subliniat că încercările recente de a contesta autoritatea Convenției, de a o renegocia sau chiar de a se retrage din aceasta „nu urmăresc îmbunătățirea instituțiilor noastre”, ci dimpotrivă, „subminarea lor”: „Dacă vor fi vreodată necesare schimbări, acestea trebuie discutate calm, temeinic și democratic – niciodată sub presiunea populismului.”

Din peste un milion de hotărâri ale Curții, doar 250 au vizat migrația, a remarcat președintele, adăugând: „Timp de 75 de ani s-au găsit soluții, iar migrația a fost întotdeauna prezentă – în Europa și în lume.”

O Europă fără Convenție, a spus el, ar fi un continent lipsit de suflet: „Din fericire, Convenția a fost acolo – șoptind fiecărui guvern: amintește-ți promisiunea ta.”



Mai devreme în cursul zilei, președintele a lansat o pagină web specială care prezintă rolul istoric al Adunării în inițierea și elaborarea Convenției în anul 1949, precum și rolul său actual în alegerea judecătorilor Curții, încurajarea statelor să aplice hotărârile și propunerea de reforme ale mecanismului Convenției.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului a fost deschisă spre semnare de către statele membre ale Consiliului Europei la Roma, la 4 noiembrie 1950. Ea protejează drepturile fundamentale și libertățile de bază ale aproximativ 700 de milioane de oameni de pe întreg continentul.

*    *     * 


Până la 31 decembrie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat 616 de hotărâri împotriva Republicii Moldova, în care au fost constatate 832 de încălcări ale drepturilor omului. În urma acestor hotărâri, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare totală de aproximativ 23 de milioane de euro.

În anul 2024, CEDO a pronunțat 17 de hotărâri în cauzele moldovenești, constatând 24 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Cele mai frecvente încălcări au vizat dreptul la un proces echitabil, protecția proprietății și tratamente inumane sau degradante.

La sfârșitul anului 2024, 1.150 de cereri împotriva Republicii Moldova erau pendinte la CEDO, situând țara pe locul 11 din 46 de state membre ale Consiliului Europei în ceea ce privește numărul de cereri depuse. 

Exemple de impact al hotărârilor CEDO în Republica Moldova:

  1. Protecția împotriva violenței domestice: Într-un caz în care o mamă și fiicele sale au fost victime ale violenței domestice, autoritățile nu au luat măsuri adecvate pentru a le proteja. CEDO a constatat că autoritățile nu au făcut suficient pentru a le proteja, ceea ce a determinat Republica Moldova să ia măsuri pentru a combate violența domestică.

  2. Libertatea de întrunire: Organizația neguvernamentală Hyde Park a organizat o serie de proteste în Chișinău în 2005 și 2006, care au fost interzise de autorități pe motive nejustificate. CEDO a decis că aceste interdicții au încălcat dreptul la liberă întrunire, ceea ce a condus la reforme pentru protejarea acestui drept în Moldova.

  3. Libertatea religioasă: Biserica Mitropolitană a Basarabiei a fost refuzată înregistrarea ca organizație religioasă de către autoritățile moldovene, împiedicându-i pe membri să-și practice religia. CEDO a hotărât că acest refuz a fost disproporționat, determinând Republica Moldova să facă reforme semnificative pentru a proteja libertatea religioasă.

Aceste exemple evidențiază modul în care hotărârile CEDO au contribuit la îmbunătățirea protecției drepturilor fundamentale în Republica Moldova.

VEZI
Impactul Convenției Europene a Drepturilor Omului
BV : CoE-RM - Republica Moldova la Curtea Europeană a drepturilor omului în anul 2024

CPESC /Colecţia publicaţiilor Consiliului Europei

E.1 Convenţia şi referinţe / Convention et references / Convention and reference
E.3. Jurisprudenţa / Jurisprudence / Case-Law
E.3.1 Publications de la Cour européenne des droits de l'homme : série A, arrets et décisions = Publications of the European Court of Human Rights : series A, judgements and decisions / Cour europeenne des droits de l'homme
E.3.1 Cour européenne des droits de l'homme : Recueildes arrets et décisions / Greffe de la Cour = European Court of Human Rights : Reportsof judgements and decisions / Registry of the Court

e-publicații CoE

BV - Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Carta Drepturilor Fundamentale a UE.Interacțiunea dintre CtEDO și CJUE

BAGRIN, Carolina. Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Interacțiunea dintre CtEDO și CJUE : Nota analitică/ Carolina Bagrin; CRJM. - Chișinău, 2025. - 9 p. ; Idem [Resursă electronică]. - URL:

 Cuprins:
  • Caracterul juridic
  • Domeniul de aplicare și tipurile de drepturi garantate
  • Căile de acces
  • Mecanismele de protecție și instanțele competente
  • Efectul hotărârilor
  • Impactul asupra Republicii Moldova –obligații și beneficii
  • Recomandări pentru pregătirea RM privind aplicarea Cartei UE și cooperarea în cadrul jurisdicțional European

Aderarea RM la UE, presupune pe lîngă la drumuri mai bune, economie mai stabilă, locuri de muncă și acces la fonduri europene și un nivel mai înalt de protecție a drepturilor omului, unde demnitatea umană, libertatea, egalitatea și statul de drept sunt puse pe primul loc.

Pe măsură ce Moldova se apropie de UE, este important să înțelegem cum drepturile noastre fundamentale vor fi protejate nu doar la nivel național, ci și european și să înțelegem cum funcționează cele două mari „umbrele” juridice care veghează asupra respectării drepturilor și a legii în Europa: Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (Carta). Deși ambele protejează drepturile și libertățile fundamentale ale omului, ele au roluri și competențe diferite. Iar pentru Moldova, cunoașterea acestor diferențe va deveni esențială în următorii pași ai parcursului european.

CEDO este un tratat internațional adoptat sub egida Consiliului Europei, care protejează în principal drepturile civile și politice esențiale, cum ar fi dreptul la viață, dreptul la un proces echitabil, libertatea de exprimare, interzicerea torturii și dreptul la educație. CEDO este supravegheată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), cu sediul la Strasbourg. Moldova este deja parte a acestui instrument, iar cetățenii pot sesiza direct Curtea de la Strasbourg dacă le-au fost încălcate drepturile și nu au obținut remediere în instanțele naționale. Anual circa 400 persoane din țară se adresează Curții pentru a se plânge de încălcarea unuia sau mai multor drepturi garantate de Convenție. 

De cealaltă parte, Carta se aplică în interiorul Uniunii Europene, în special atunci când statele membre pun în aplicare legislația UE. Aceasta reglementează o listă modernă și extinsă de drepturi, inclusiv drepturi sociale și digitale, precum protecția datelor personale sau accesul la servicii de sănătate.

Modalitatea de aplicare și realizare a drepturilor prevăzute de Cartă este asigurată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Deși Moldova nu este încă membră a UE și Carta nu se aplică direct în țara noastră, jurisprudența CJUE reprezintă o veritabilă sursă de inspirație și orientare pentru practicienii din RM. Odată ce va deveni membră a Uniunii Europene, Carta va deveni aplicabilă și pentru Republica Moldova. Pentru cetățeni, acest pas va însemna accesul la un sistem dublu de protecție a drepturilor fundamentale, care va consolida garantarea drepturilor și libertăților la cele mai înalte standarde europene.

Acest studiu analizează cele cinci aspecte esențiale ale protecției drepturilor omului în Europa: 
  1. caracterul juridic,
  2. domeniul de aplicare,
  3. mecanismele de protecție,
  4. căile de acces,
  5. efectele hotărârilor.
Aceste două instrumente nu se exclud reciproc, ci se completează, oferind cetățenilor mai multe garanții și mecanisme de apărare a drepturilor în fața autorităților naționale și europene.

Noutăți CoE-RM - Ianuarie 2025

31.01.2025

Deschiderea anului judiciar al Curții Europene a Drepturilor Omului

La Strasbourg a avut loc deschiderea oficială a anului judiciar al Curții Europene a Drepturilor Omului.

Cu acest prilej, a fost organizat un seminar cu tema: „Protejarea drepturilor omului într-o lume a inteligenței artificiale, a algoritmilor și a volumului masiv de date (Big Data)".

Discuțiile au vizat provocările și oportunitățile generate de noile tehnologii în domeniul protecției drepturilor fundamentale și au cuprins patru subiecte principale: Consiliul Europei/standarde europene privind inteligența artificială; Libertatea de exprimare în era inteligenței artificiale; Inteligența artificială și dreptul la un proces echitabil și Abordarea discriminării potențiale în inteligența artificială.

Evenimentul a continuat cu ceremonia solemnă de inaugurare a anului judiciar 2025, alocuțiunile de deschidere fiind rostite de Președintele Curții Europene, dl Marko Bošnjak, și Primul Președinte al Curții de Casație din Franța, dl Christophe Soulard.

Președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, doamna Domnica Manole, a participat la deschiderea oficială a anului judiciar al Curții Europene a Drepturilor Omului.


*    *     *

28.01.2025

 Ziua Protecției Datelor 2025

Pentru a marca Ziua Protecției Datelor, Consiliul Europei, Conferințele CPDP Computers, Privacy & Data Protection (Calculatoarele, Confidențialitatea și Protecția Datelor) și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor au organizat o conferință la Bruxelles, pe 28 ianuarie, pentru a explora peisajul actual și viitor al protecției datelor.


Conferința a abordat provocările și oportunitățile de la intersecția dintre tehnologiile emergente și riscurile pentru confidențialitate, precum și dintre inovație și cadrele de reglementare. De asemenea, a fost o oportunitate de a discuta necesitatea protejării datelor personale în contextul noilor evoluții tehnologice din domeniul inteligenței artificiale și al neuroștiințelor.

Dl Wojciech Wiewiórowski de la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, a susținut discursul de deschidere. Beatriz de Anchorena, președinta Comitetului Consultativ al Convenției Consiliului Europei privind Protecția Datelor și directoarea Agenției pentru Acces la Informația Publică din Argentina, a prezentat discursul principal.

Participanții au reflectat și au discutat despre mandatul în evoluție al protecției datelor, în special despre rolul său esențial ca mecanism de apărare a societății noastre democratice împotriva intruziunilor excesive în viața privată a cetățenilor, fie din partea actorilor publici, fie a celor privați.

În fiecare an, Ziua Protecției Datelor comemorează deschiderea spre semnare, la 28 ianuarie 1981, a Convenției Consiliului Europei pentru Protecția Persoanelor cu Privire la Prelucrarea Automatizată a Datelor cu Caracter Personal, cunoscută sub numele de „Convenția 108”. Ziua Protecției Datelor este celebrată din 2006, când Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei a decis desemnarea datei de 28 ianuarie ca Ziua Protecției Datelor, cu scopul de a sensibiliza publicul cu privire la necesitatea respectării și protejării vieții private și de a evidenția rolul „Convenției 108” în fluxurile transfrontaliere de date din întreaga lume. Această zi este sărbătorită la nivel global sub denumirea de „Privacy Day” în afara Europei.

„Convenția 108” a fost primul instrument internațional cu forță juridică obligatorie creat la nivel mondial pentru protejarea vieții private în era digitală. Până în prezent, 55 de state au ratificat tratatul, inclusiv cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, precum și Argentina, Cabo Verde, Mauritius, Mexic, Maroc, Senegal, Tunisia și Uruguay.

Un protocol de modernizare a „Convenției 108”, care ia în considerare noile provocări privind protecția datelor personale apărute din 1981 până în prezent, a fost deschis spre semnare în 2018. Acesta va intra în vigoare când 38 de semnatari îl vor ratifica.



*     *     *

27.01- 31.01.2025

Sesiunea de iarnă a APCE: criza umanitară din Gaza și necesitatea stabilirii unei noi ordine internaționale

Dezbaterile privind criza umanitară care afectează femeile, copiii și ostaticii din Gaza, precum și necesitatea stabilirii unei noi ordine internaționale bazată pe reguli – inclusiv o declarație a lui Marko Bošnjak, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului – se numără printre momentele de vârf ale sesiunii plenare de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care va avea loc la Strasbourg în perioada 27-31 ianuarie 2025.

La sesiune va participa și o delegație a Parlamentului Republicii Moldova.  În delegația națională la APCE fac parte șeful acesteia, deputatul Ion Groza, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, și deputații Andrian Cheptonar și Natalia Davidovici, care sunt membri ai delegației.

Prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden, se va adresa parlamentarilor, iar ministrul afacerilor externe și comerțului exterior și președintele Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, Xavier Bettel, va adresa un discurs Adunării și va răspunde întrebărilor în contextul președinției Luxemburgului.

Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, se va adresa, de asemenea, Adunării, la fel ca și Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei.

Prezentarea unui raport privind multiperspectivitatea în educația memoriei și istoriei va fi urmată de o ceremonie de comemorare a celei de-a 80-a aniversări a eliberării lagărului de la Auschwitz-Birkenau.

Alte momente importante includ observarea alegerilor parlamentare din Georgia; imigrația ca una dintre soluțiile la îmbătrânirea demografică a Europei; riscurile pentru drepturile omului și statul de drept generate de mercenari și companiile militare private; reglementarea moderării conținutului pe rețelele sociale pentru a proteja libertatea de exprimare; și discriminarea bazată pe vârstă împotriva persoanelor bătrâne.

Adunarea va dezbate, de asemenea, proiectul unei convenții a Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat, cu o declarație a Rt Hon Lord Hermer KC, procuror general pentru Anglia și Țara Galilor și avocat general pentru Irlanda de Nord, precum și rapoarte privind femeile în economie: ocuparea forței de muncă, antreprenoriatul și bugetarea sensibilă la gen; „Covid îndelungat” și accesul la dreptul la sănătate; și evoluția procedurii de monitorizare a Adunării.


*     *     *
23-24.01.2025

Acordarea elevilor de mijloace pentru un viitor democratic

O conferință de două zile, parte a Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025, a debutat la Strasbourg pe 23 ianuarie. Evenimentul, care a reunit factori de decizie, educatori, experți și alți actori relevanți din întreaga Europă, s-a concentrat pe promovarea Educației pentru Cetățenie Digitală (ECD) și integrarea acesteia în educație și formare. Conferința intitulată „Acordarea elevilor mijloace pentru un viitor democratic” are ca scop impulsionarea Anului European 2025, prezentând obiectivele și activitățile sale, în timp ce promovează cooperarea între guverne, practicieni în educație și societatea civilă.

Importanța susținerii independenței tinerilor

În discursul principal, Elizabeth Milovidov, profesoară de drept, expertă în parenting digital și specialistă în protecția copiilor în mediul online, a subliniat importanța crucială a înzestrării elevilor de toate vârstele cu competențele și cunoștințele necesare pentru a naviga responsabil în lumea digitală. „Fiecare cetățean din Europa poate fi echipat pentru a proteja democrația, drepturile omului și incluziunea online, iar puterea transformatoare a educației trebuie folosită pentru a crea un viitor digital mai bun pentru toți,” a afirmat aceasta, evidențiind necesitatea urgentă de a integra educația pentru cetățenie digitală în curriculumurile din întreaga Europă.

Nevoia eforturilor naționale pentru avansarea Educației pentru Cetățenie Digitală


Conferința a inclus și prezentarea rezultatelor evaluării implementării Recomandării privind Educația pentru Cetățenie Digitală, evidențiind bunele practici din statele membre ale Consiliului Europei și conturând pașii următori pentru consolidarea ECD pe continent. Studiul a arătat că, deși există mai multe cadre europene și internaționale pentru promovarea ECD, integrarea acestor principii în politicile naționale rămâne limitată. Doar cinci state membre ale Consiliului Europei – Belgia, Franța, Islanda, Malta și Moldova – fac referire explicită la Recomandarea ECD în documentele lor de politică sau în curriculumuri. Totuși, multe alte țări au integrat teme conexe, precum competențele digitale, alfabetizarea media și siguranța online, prin strategii și planuri de acțiune naționale mai ample.

Strategii diverse pentru creșterea gradului de conștientizare asupra Educației pentru Cetățenie Digitală

Raportul subliniază diversitatea strategiilor utilizate de țări pentru a promova principiile Educației pentru Cetățenie Digitală. Aceste strategii includ integrarea formală în curricula educațională, ateliere non-formale și campanii pe rețelele sociale. Resursele prietenoase pentru copii s-au dovedit eficiente în reducerea lacunelor de înțelegere, în timp ce metodele inovatoare, precum învățarea prin jocuri, platformele interactive și videoclipurile, ajută la implicarea unui public divers, de la elevi la factori de decizie. Aceste eforturi asigură că ECD ajunge la actorii-cheie din diverse sectoare.

Abordări colaborative în elaborarea și implementarea politicilor

Studiul subliniază importanța abordărilor colaborative în proiectarea și implementarea politicilor ECD. Multe state membre recunosc valoarea implicării unui spectru larg de actori, inclusiv educatori, părinți și elevi, în procesul de creare a politicilor. Consilii multisectoriale, consultări publice și grupuri de lucru sunt utilizate frecvent pentru a încuraja incluziunea. Totuși, raportul evidențiază și provocările legate de asigurarea unei reprezentări echitabile și a unei participări semnificative, în special în faza de evaluare a inițiativelor ECD.

Educația pentru Cetățenie Digitală dincolo de granițe

Colaborarea internațională și între diferiți actori joacă un rol vital în promovarea Educației pentru Cetățenie Digitală. Platforme precum Rețeaua Promotorilor ECD facilitează schimbul de cunoștințe și bune practici, permițând țărilor să învețe unele de la altele. Aceste eforturi, inclusiv instituirea Anului European 2025, vor contribui la consolidarea cooperării internaționale în educația pentru cetățenie digitală în Europa și dincolo de aceasta, mobilizând actori publici, privați și din societatea civilă pentru a impulsiona transformarea digitală.


*     *     *

22.01.2025

Tinerii în era digitală: Adjuncții Miniștrilor discută provocările pentru democrație

Adjuncții Miniștrilor au discutat la Strasbourg participarea democratică a tinerilor în era digitală în cadrul unei reuniuni informale a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei pe 22 ianuarie, având ca scop înțelegerea mai bună a noilor tendințe.

Provocările influenței digitale

Era digitală a transformat radical modul în care tinerii participă la democrație. Accesul la știri și informații politice are loc acum prin platforme de streaming și rețele sociale. Politicienii folosesc aceste canale pentru a încuraja tinerii să se implice și să voteze, în timp ce interviurile politice sunt adesea realizate de influenceri.

Noile tehnologii, precum inteligența artificială (IA) și rețelele sociale, au un impact tot mai mare asupra tuturor secțiunilor societății, ridicând numeroase întrebări. Deși aceste instrumente ajută tinerii să exploreze, să învețe și să-și dezvolte conștiința politică, ele aduc și provocări semnificative. Acestea includ răspândirea discursurilor de ură, dezinformarea, cyberbullying-ul și interferențele externe în alegeri. Aceste tendințe reprezintă provocări majore pentru tinerii de astăzi și generațiile viitoare.

Problema influenței este, de asemenea, centrală în dezbaterea despre participarea tinerilor. În timp ce emoția și încrederea constituie fundațiile comunităților digitale, acest lucru ridică întrebări despre tehnicile de implicare și provocările politicii bazate pe emoții.


2025 – Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală

În acest context, Miniștrii Educației din cadrul Consiliului Europei au declarat anul 2025 drept Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală. Scopul este de a promova o mai bună înțelegere și o participare mai mare a tinerilor în viața democratică în era digitală.

Implicarea tinerilor: o prioritate pentru Consiliul Europei

Tinerii sunt cei care modelează societatea de astăzi și pe cea de mâine. Este esențial să le înțelegem codurile și canalele de comunicare pentru a promova valorile Consiliului Europei în rândul acestor cetățeni tineri. Președinția luxemburgheză a Comitetului Miniștrilor a făcut din participarea democratică a tinerilor la toate nivelurile – local, național și internațional – una dintre prioritățile sale, contribuind astfel la consolidarea statului de drept și a democrației.

Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală (DCEY2025)

*     *     *

21.01.2025

Conferința Anuală CORLEAP: Consolidarea Parteneriatului Estic prin Autoritățile Locale și Regionale

Vicepreședintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Cecilia DALMAN EEK (Suedia, SOC/G/PD), a participat la Conferința Anuală a Autorităților Locale și Regionale pentru Parteneriatul Estic (CORLEAP), organizată de Comitetul European al Regiunilor. Evenimentul a avut loc pe 21 ianuarie 2025, la Rzeszów, Polonia, și a evaluat stadiul actual și perspectivele Parteneriatului Estic (EaP) în contextul noului ciclu politic al UE.

Agenda evenimentului a inclus o serie de intervenții de la lideri regionali și oficiali europeni, cum ar fi:

  • Vasco ALVES CORDEIRO, Președintele Comitetului Regiunilor și Co-Președinte CORLEAP (mesaj video)
  • Tetiana YEHOROVA-LUTSENKO, Președinta Consiliului Regional Harkov, Co-Președinte CORLEAP
  • Aleksandra DULKIEWICZ, Primarul orașului Gdańsk și Președintele Grupului de Lucru CoR pentru Ucraina
  • Władysław ORTYL, Președintele Regiunii Podkarpackie, Membru CoR și CORLEAP

În cadrul sesiunii dedicate perspectivelor pentru Parteneriatul Estic și CORLEAP, s-au discutat modalitățile de consolidare a dimensiunii locale și regionale în cadrul EaP. Printre vorbitori s-au numărat:

  • Anna RADWAN-RÖHRENSCHEF, Subsecretar de Stat pentru Afaceri Externe, Republica Polonia
  • Marta KOS, Comisar UE pentru Extindere (mesaj video)
  • Oleksiy KULEBA, Viceprim-ministru pentru Restaurare, Ucraina (online)
  • Tatiana BADAN, Președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care a adus în discuție rolul și contribuția Republicii Moldova în acest parteneriat.

De asemenea, s-a discutat planul pentru crearea unei Academii pentru Administrație Publică, destinată guvernelor locale și regionale din cadrul EaP, cu intervenții de la experți precum:

  • Ewa OŚNIECKA-TAMECKA, Vice-Rector, Colegiul Europei, Campus Natolin
  • Colombe DE MERCEY, Lider de echipă pentru coordonarea Parteneriatului Estic, Comisia Europeană – DG NEAR

Această întâlnire, ajunsă la a 13-a ediție, este esențială pentru definirea viitoarelor strategii și inițiative menite să întărească cooperarea și dezvoltarea regională în cadrul Parteneriatului Estic.


*     *     *

20.01.2025

75 de ani ai Convenției Europene a Drepturilor Omului


Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale (CEDO) marchează în acest an împlinirea a 75 de ani. Prima convenție a Consiliului Europei, aceasta reprezintă piatra de temelie a tuturor activităților sale. A fost adoptată la Roma în noiembrie 1950 și a intrat în vigoare în 1953. Ratificarea acesteia este o condiție prealabilă pentru aderarea la Organizație.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează implementarea Convenției în cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Persoanele fizice pot depune plângeri privind încălcarea drepturilor omului la Curtea de la Strasbourg, după ce au fost epuizate toate posibilitățile judiciare de soluționare  în statul membru respectiv.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12 septembrie 1997.

Până la 31 decembrie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat 599 de hotărâri împotriva Republicii Moldova, în care au fost constatate 786 de încălcări ale drepturilor omului. În urma acestor hotărâri, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare totală de aproximativ 20 de milioane de euro.

În anul 2023, CEDO a pronunțat 24 de hotărâri în cauzele moldovenești, constatând 32 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Cele mai frecvente încălcări au vizat dreptul la un proces echitabil, protecția proprietății și tratamente inumane sau degradante.

La sfârșitul anului 2023, 1.150 de cereri împotriva Republicii Moldova erau pendinte la CEDO, situând țara pe locul 10 din 46 de state membre ale Consiliului Europei în ceea ce privește numărul de cereri depuse. 

Exemple de impact al hotărârilor CEDO în Republica Moldova:

  1. Protecția împotriva violenței domestice: Într-un caz în care o mamă și fiicele sale au fost victime ale violenței domestice, autoritățile nu au luat măsuri adecvate pentru a le proteja. CEDO a constatat că autoritățile nu au făcut suficient pentru a le proteja, ceea ce a determinat Republica Moldova să ia măsuri pentru a combate violența domestică.

  2. Libertatea de întrunire: Organizația neguvernamentală Hyde Park a organizat o serie de proteste în Chișinău în 2005 și 2006, care au fost interzise de autorități pe motive nejustificate. CEDO a decis că aceste interdicții au încălcat dreptul la liberă întrunire, ceea ce a condus la reforme pentru protejarea acestui drept în Moldova.

  3. Libertatea religioasă: Biserica Mitropolitană a Basarabiei a fost refuzată înregistrarea ca organizație religioasă de către autoritățile moldovene, împiedicându-i pe membri să-și practice religia. CEDO a hotărât că acest refuz a fost disproporționat, determinând Republica Moldova să facă reforme semnificative pentru a proteja libertatea religioasă.

Aceste exemple evidențiază modul în care hotărârile CEDO au contribuit la îmbunătățirea protecției drepturilor fundamentale în Republica Moldova.

Află aici cum a influențat Convenția Republica Moldova.

https://www.coe.int/en/web/impact-convention-human-rights/republic-of-moldova


*     *     *

15.01.2025

Premiul Václav Havel pentru Drepturile Omului 2025: apel pentru nominalizări


Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), în parteneriat cu Biblioteca Václav Havel și Fundația Charta 77, a lansat un apel pentru nominalizări pentru ediția 2025 a Premiului Václav Havel pentru Drepturile Omului.

Premiul, creat în 2013, are ca scop recompensarea acțiunilor remarcabile ale societății civile în apărarea drepturilor omului în Europa și dincolo de granițele acesteia. Candidații ar trebui să fi făcut o diferență semnificativă în situația drepturilor omului pentru un anumit grup, să fi jucat un rol esențial în dezvăluirea încălcărilor sistemice pe scară largă sau să fi mobilizat cu succes opinia publică sau comunitatea internațională pentru o anumită cauză.

Termenul limită pentru depunerea nominalizărilor pentru ediția 2025 a Premiului este 30 aprilie 2025.

Nominalizările trebuie trimise Adunării Parlamentare prin e-mail la următoarea adresă: hrprize.pace@coe.int, folosind formularul disponibil pe pagina web a Premiului. Acestea trebuie să fie semnate de cel puțin cinci sponsori și să fie depuse în limba engleză sau franceză.

Premiul, care va fi acordat în octombrie 2025 la Strasbourg, constă într-o sumă de 60.000 €, un trofeu și o diplomă.

De la crearea sa, Premiul a fost acordat Maríei Corina Machado (Venezuela), lui Osman Kavala (Turcia), lui Vladimir Kara-Murza (Federația Rusă), Mariei Kalesnikava (Belarus), lui Loujain Alhathloul (Arabia Saudită), în comun lui Ilham Tohti (China) și Inițiativei Tineretului pentru Drepturile Omului (Balcani), lui Oyub Titiev (Federația Rusă), lui Murat Arslan (Turcia), Nadiei Murad (Irak), Ludmillei Alexeeva (Federația Rusă), lui Anar Mammadli (Azerbaidjan) și lui Ales Bialiatski (Belarus).

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați:
APCE: Isild Heurtin, tel. +33 3 90 21 41 00, isild.heurtin@coe.int
Biblioteca Václav Havel: Sabina Tancevova, +420 605 089 599, sabina.tancevova@vaclavhavel.cz
Fundația Charta 77: Gabriela Švagrová, tel. +420 224 214 452, gabriela.svagrova@bariery.cz

*     *      *

14.01.2025

Lansarea publicației „Când afișele vorbesc – Ilustrând misiunea Consiliului Europei”

Președinția luxemburgheză a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei a lansat publicația „Când afișele vorbesc – Ilustrând misiunea Consiliului Europei”. Un eveniment de lansare la Biblioteca Națională și Universitară din Strasbourg prezintă o selecție de afișe menite să crească gradul de conștientizare asupra impactului pe care Consiliul Europei l-a avut și continuă să-l aibă asupra vieților de zi cu zi ale milioanelor de europeni.

Anul 2024 a marcat atât aniversarea a 75 de ani de la înființarea Consiliului Europei, fondat de zece state membre, inclusiv Luxemburg, cât și aniversarea a 70 de ani de la Convenția Culturală Europeană din 1954.

„De la primele zile ale noului organism internațional, cultura și diversele sale manifestări au fost din ce în ce mai recunoscute ca instrumente indispensabile pentru consolidarea păcii în Europa. Privind înapoi la afișe ca un instrument de comunicare simplu, dar puternic, a fost o modalitate eficientă de a revizui etapele importante din istoria organizației și de a sublinia activitățile sale esențiale. Selecția de afișe ale Consiliului Europei incluse în această publicație poate părea arbitrară, dar alegerea a doar aproximativ 100 de afișe dintr-un total de peste o mie care ilustrează 75 de ani de activitate nu a fost o sarcină ușoară”, a declarat Ambasadorul Patrick Engelberg, Reprezentant Permanent al Luxemburgului la Consiliul Europei.

Scopul Convenției Culturale Europene este de a promova înțelegerea reciprocă între popoarele Europei, de a încuraja respectul față de diversitatea lor culturală și de a evidenția contribuțiile naționale la patrimoniul cultural comun al Europei.

„Sperăm ca această selecție particulară de afișe să reflecte preambulul Convenției, care celebrează patrimoniul comun al statelor membre. Prin această Convenție, patruzeci și șase de țări sunt unite de idealuri și principii comune, legate mai presus de toate de diversitatea lor culturală și istoria unică, precum și de dialogul intercultural. Astăzi, în ochii publicului larg, afișele continuă să picteze un tablou al evenimentelor din trecut, servind drept surse istorice pentru a stabili ce s-a întâmplat și ce i-a inspirat pe cei care au venit înaintea noastră. Răsfoind arhivele, curându-l și organizând expoziția, precum și producerea acestei publicații subliniază angajamentul nostru neclintit față de această organizație vibrantă, care, la 75 de ani, rămâne extrem de activă în promovarea principiilor fundamentale ale drepturilor omului, statului de drept și democrației.”

*     *     *

12.01.2025

53 de ani de la adoptarea Imnului European

La 12 ianuarie 1972, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a adoptat „Oda Bucuriei” a lui Beethoven, al patrulea pasaj al Simfoniei a 9-a a compozitorului german, ca Imn European. Paisprezece ani mai târziu, în 1986, Comunitatea Europeană (acum Uniunea Europeană) a adoptat aceeași melodie ca Imn European propriu, iar de atunci, cele două organizații îl împărtășesc.

În ultimele decenii, Consiliul Europei și-a extins gama de versiuni muzicale, de la versiunea orchestrală originală, la interpretări în stiluri precum Roma, big band, rock, jazz, techno, trance și chiar Hip-Hop. Descoperiți întreaga gamă de versiuni muzicale ale Imnului European aici.

Sursa

*     *     *

09.01.2025 

Declarație

Statele membre ar trebui să impună standarde pentru combaterea dezinformării online, protejând în același timp drepturile omului pentru toți

„Măsurile recente luate de META pentru ajustarea politicii sale de verificare a informațiilor, care au fost precedate de măsuri similare luate de X, pot avea implicații adverse asupra drepturilor omului. Platformele nu trebuie să se îndepărteze de fapte. Dacă o fac, creează un vid în care dezinformarea prosperă necontrolată, iar prejudiciul adus democrației este profund,” a declarat recent Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty.

„În centrul acestei controverse se află o tensiune fundamentală: cum să limităm răspândirea discursului nociv, protejând în același timp libertatea de exprimare și drepturile omului pentru toți. Această provocare nu este nouă, dar a devenit mai urgentă în vremurile actuale, când discursul nociv se poate răspândi mai repede decât cel corect, iar algoritmii care modelează conținutul amplifică adesea cele mai polarizante mesaje. Uneori, acest discurs nociv provine de la actori statali sau de la personalități apropiate acestora, crescând riscurile pentru democrație.

Este important să subliniem că combaterea falsurilor și prevenirea răspândirii mesajelor pline de ură sau violente nu este cenzură. Este un angajament de protejare a drepturilor omului.

Așa cum reflectă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectarea demnității individuale este fundamentul unei societăți democratice și pluraliste. Prin urmare, statele pot limita sau preveni discursul care răspândește sau susține ura bazată pe intoleranță, atâta timp cât interferențele sunt proporționale cu scopul legitim. Prevenirea discursului nociv este, de asemenea, consacrată în Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, care interzice „orice susținere a urii naționale, rasiale sau religioase care constituie incitare la discriminare, ostilitate sau violență”.

Pe această bază, statele au adoptat norme internaționale privind drepturile omului pentru a ghida autoritățile și companiile private în echilibrarea libertății de exprimare cu obligația de a proteja împotriva răului. Aceste standarde legale subliniază că măsurile de combatere a dezinformării trebuie să îndeplinească criteriile de legalitate, necesitate și proporționalitate. Ele cer, de asemenea, transparență, responsabilitate și un angajament de respectare a drepturilor omului.

Îndemn statele membre ale Consiliului Europei să-și dubleze eforturile și să demonstreze o conducere principială în aplicarea acestor standarde legale, asigurându-se că intermediarii de internet diminuează riscurile sistemice ale dezinformării și ale discursului necontrolat. Aceasta include cerința de transparență mai mare în practicile de moderare a conținutului, inclusiv în utilizarea sistemelor algoritmice. În același timp, măsurile statale trebuie să rămână ancorate în normele internaționale privind drepturile omului pentru a preveni excesele care ar putea sufoca exprimarea legitimă. De fapt, transparența și responsabilitatea sunt antidoturile atât pentru dezinformare, cât și pentru excese.

Obiectivul este protejarea drepturilor omului pentru toți, găsind un echilibru care să susțină libertatea de exprimare în cadrul limitelor sale bine stabilite. Pe măsură ce dezbaterile despre moderarea conținutului continuă, actorii statali, platformele și societatea civilă ar trebui să colaboreze sincer pentru a susține drepturile omului și principiile democratice.”

Sursa

Pagina Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei

*     *     *

08.01.2025

40 de ani de promovare a autonomiei locale în Europa

Carta Europeană a Autonomiei Locale (CEAL) marchează cea de-a 40-a aniversare în 2025. Aceasta a fost deschisă pentru semnare în octombrie 1985 și a intrat în vigoare trei ani mai târziu. De atunci, a fost ratificată de toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.

Carta stabilește standarde pentru protejarea drepturilor autorităților locale și cere statelor care au ratificat-o să respecte o serie de condiții, principii și practici. Aceasta garantează independența decizională și financiară a autorităților locale, permițându-le să finanțeze servicii, să răspundă nevoilor cetățenilor și să investească în dezvoltarea comunității. Statele se angajează să respecte un nucleu de principii de bază cărora nu li se pot aduce rezerve – cum ar fi dreptul cetățenilor de a participa la gestionarea afacerilor publice, drepturile esențiale ale comunităților de a se bucura de autonomie și autoguvernare, de a-și alege organele locale și de a avea propriile structuri și resurse financiare.

Afirmând rolul primar al comunităților locale în exercitarea democrației, Carta a jucat un rol cheie în transformarea Europei în cea mai descentralizată regiune a lumii. Congresul Autorităților Locale și Regionale monitorizează aplicarea cartei în toate cele 46 de state membre.

Republica Moldova a ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale (CEAL) în 1997, demonstrând angajamentul său față de principiile democrației locale și ale autonomiei autorităților publice locale. De la aderarea sa la Consiliul Europei în 1995, Republica Moldova a făcut pași importanți în consolidarea administrației publice locale și în promovarea descentralizării.

În conformitate cu CEAL, Republica Moldova a adoptat legislație pentru a garanta drepturile autorităților locale și a implementat reforme menite să sporească autonomia financiară și administrativă a unităților administrativ-teritoriale. Procesul de descentralizare a fost susținut de diverse inițiative și proiecte, în colaborare cu partenerii internaționali, inclusiv Consiliul Europei.

Un aspect esențial al aplicării cartei în Republica Moldova a fost promovarea participării cetățenilor la procesul decizional local. Autoritățile locale au fost încurajate să își dezvolte capacitatea de a furniza servicii publice eficiente și de a investi în dezvoltarea comunităților. Cu toate acestea, provocări rămân, în special în ceea ce privește consolidarea capacităților financiare ale autorităților locale și reducerea disparităților dintre regiuni.

Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei monitorizează periodic implementarea Cartei în Republica Moldova, oferind recomandări pentru îmbunătățirea guvernanței locale și pentru întărirea autonomiei locale.

Sursa

Carta europeană a autonomiei locale
Colecţii_CoE: L.9. Democraţie locală şi regională
CoE: E-publicații: Rolul și responsabilitățile primarilor

t.ly/TYzKO (XX.01.25)

Noutăți CoE-RM - Iulie- septembrie 2023

29.09.2023

Educația - pe prim plan: Lansarea noii Strategii de Educație a Consiliului Europei

  1. Renovarea misiunii democratice și civice a educației;
  2.  consolidarea responsabilității sociale și a capacitatății de răspuns a educației;
  3.  avansarea educației printr-o transformare digitală bazată pe drepturile omului - aceștia sunt cei 3 piloni ai noii strategii a Consiliului Europei pentru educație pentru perioada 2024-2030, lansată la cea de-a 26-a Conferință a Miniștrilor Educației care s-a desfasurat la Strasbourg.

Conferința a adunat miniștri de educație și oficiali de înaltă rang din 43 de state membre ale Consiliului Europei, care au lansat noua Strategie de Educație a Consiliului Europei pentru 2030 și au adoptat  5 rezoluții care reafirmă rolul crucial al educației în promovarea democrației, drepturilor omului și statului de drept; recunosc necesitatea unei acțiuni hotărâte pentru a aborda provocările globale; întăresc mecanismele de implementare a educației ale Consiliului Europei și se concentrează asupra viitorului democratic pentru toți elevii.

"Noua strategie oferă un program ambițios, care acordă prioritate bunăstării elevilor, pentru ca aceștia să devină cetățeni încrezători și angajați în democrațiile noastre, liniștiți în fața problemelor complexe și a comunităților diverse și să se simtă în largul lor cu tehnologiile digitale care oferă noi oportunități de învățare, dar ale căror pericole - cum ar fi dezinformarea, manipularea și discursurile de ură - pot fi identificate, interpretate și respinse", a explicat Secretarul General.

Principalele acțiuni ale strategiei
vizează 
  • promovarea flexibilității în proiectarea programelor și cursurilor, 
  • autonomia elevilor,
  •  dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, precum și 
  • guvernarea democratică și participativă a sistemelor educaționale și a instituțiilor de învățământ. Pentru ca elevii să-și dezvolte pe termen lung bunăstarea și să aibă succes academic, este esențial să se simtă susținuți și incluși într-un mediu prietenos.
Anda Čakša, Ministrul Educației și Științei al Letoniei, țara care deține în prezent Președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, în discursul său principal, a încercat să situeze educația în contexte mai largi - locul educației în era digitalizării, în eforturile pentru atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă nr. 4 al ONU, care se concentrează pe oferirea de oportunități de educație de calitate, incluzive și echitabile pentru toți, precum și educația în timpurile de război.

"Războiul nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei a afectat mai mult de 90% dintre copiii de vârstă școlară ai Ucrainei și a perturbat peisajul educațional european în ansamblu", a declarat ea.
Pentru a aborda tensiunile existente și cele care apar, "este nevoie de un instrument obligatoriu la nivel european mai puternic pentru a garanta rolul unic al educației în dezvoltarea culturii democrației", a spus dna Ministru. "De aceea, încurajez în mod ferm lansarea unui Spațiu European pentru Educație Civică în vederea unei noi convenții-cadru a Consiliului Europei pentru promovarea educației pentru democrație în școli, instituții de învățământ superior și comunități, și pentru a furniza un cadru de cooperare între statele membre angajate în valorile democratice."

Dezvoltarea unei noi convenții-cadru pentru crearea unui "Spațiu European pentru Educație Civică" este una dintre propunerile discutate la conferința Consiliului Europei.

Alte propuneri discutate au inclus o trusă pilot pentru asigurarea drepturilor la educație în situații de urgență și lansarea Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală în 2025.

Conferința are ca scop ajutarea la implementarea concluziilor Summitului al 4-lea al Șefilor de Stat și de Guvern, a Strategiei Consiliului Europei pentru 2030, a Cadrului Strategic al Secretarului General și a Agendei ONU 2030 pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă."


Republica Moldova, alături de celelalte state membre, a reafirmat susținerea noii Strategii educaționale 2030 a Consiliului Europei și ale acțiunilor care le include documentul, precum pregătirea Convenției-cadru privind spațiul european pentru educația pentru cetățenie, demararea unei noi faze de pilotare a unui set de instrumente pentru asigurarea drepturilor la educație în situații de urgență, lansarea Anului european al educației pentru cetățenie digitală în 2025, începerea lucrărilor la un instrument privind utilizarea sistemelor de inteligență artificială în sistemele de învățământ etc.


*    *    *

28-29.09.2023

Conferința Europeană a Președinților de Parlament a avut loc la Dublin

"Membrii ai Parlamentului din întreaga Europă se confruntă cu o serie de presiuni concomitente: crize neașteptate, provocări noi și în evoluție, o schimbare a așteptărilor publicului. Politicienii trebuie să reacționeze apărând spațiul în care democrația reprezentativă își desfășoară activitatea: Parlamentele noastre", a subliniat Secretarul General Marija Pejčinović Burić la deschiderea Conferinței Europene a Președinților Parlamentelor de la Dublin.

Evenimentul, un important summit parlamentar european, are loc la fiecare doi ani sub egida APCE și este găzduit alternativ la Strasbourg și în capitala unui stat membru al Consiliului Europei. La ediția curentă și-au anunțat participarea peste 60 de președinți și vicepreședinți de parlament din 46 de țări membre ale Consiliului Europei, peste 400 de delegați din țările cu statut de partener sau observator și șefi ai mai multor adunări parlamentare.

"Niciodată democrația, drepturile omului și statul de drept nu au fost atât de adânc înrădăcinate în societățile europene. Și totuși, niciodată aceste valori nu au fost atât de contestate la nivelul continentului în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. Parlamentele și Președinții lor au avut un rol central în ceea ce s-a construit", a concluzionat Marija Pejčinović Burić.

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, aflat la Dublin pentru a participa la Conferința Europeană a Președinților de Parlament, a avut întrevederi cu omologii săi din diferite țări, cu care a discutat despre parcursul european al țării noastre.


*    *     *

26.09.2023

Daniela Cujbă, Ambasador, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei, aleasă în funcția de al doilea Vicepreședinte al Comitetului Părților la Convenția de la Istanbul

În cadrul ședinței extraordinare din 26 septembrie 2023, Comitetul Părților la Convenția Consiliului Europei privind Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și a Violenței Domestice (Convenția de la Istanbul) și-a ales noul Birou, compus din: Tanja Gonggrijp, Ambasador și Reprezentant Permanent al Olandei la Consiliul Europei, aleasă în funcția de Președinte; Gilberto Jerónimo, Ambasador și Reprezentant Permanent al Portugaliei la Consiliul Europei, aleasă în funcția de prim Vicepreședinte; Daniela Cujbă, Ambasador și Reprezentant Permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei, aleasă în funcția de al doilea Vicepreședinte.

Mandatul acestor membri a început la 26 septembrie 2023, și se va încheia la 31 ianuarie 2024.

Această alegere reprezintă un moment de mândrie pentru Republica Moldova și confirmă angajamentul său continuu în ceea ce privește protecția drepturilor femeilor și combaterea violenței de gen la nivel internațional. Daniela Cujbă, în calitate de al doilea Vicepreședinte al Comitetului Părților la Convenția de la Istanbul, va avea oportunitatea de a contribui la promovarea acestor valori fundamentale în cadrul Consiliului Europei.

Republica Moldova își reiterează angajamentul ferm de a sprijini măsurile de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, și de a lucra alături de comunitatea internațională pentru realizarea acestor obiective nobile.

La 1 octombrie 2023, Convenția Consiliului Europei privind Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și a Violenței Domestice (Convenția de la Istanbul) a intrat în vigoare în ceea ce privește Uniunea Europeană, care a devenit a 38-a parte la Convenție. Eforturile Consiliului Europei de a crește numărul de părți subliniază determinarea de a eradica violenta de gen pe continentul european.


*     *     *

20-22.09.2023

Secretar de Stat la Ministerul Culturii al Republicii Moldova, a participat la Forumul European al Patrimoniului Cultural din Polonia

Cel de-al 12-lea Forum consultativ anual privind Rutele Culturale ale Consiliului Europei, s-a desfășurat în perioada 20-22 septembrie la Łódź, Polonia, cu tema "Rutele Culturale: dimensiunile sociale și creative ale patrimoniului cultural într-un context postindustrial". Această reuniune semnificativă, organizată de Consiliul Europei, a reunit experți și oficiali din 40 de state membre și reprezentanți ale clor 47 de Rute Culturale certificate.

Forumul a abordat rolul central al patrimoniului cultural în promovarea societăților pașnice și democratice, cu precădere în contextele postindustriale. Acesta a căutat să stabilească legături între conservarea patrimoniului și provocările actuale, precum conflictele, dezastrele naturale și schimbările climatice.

Secretarul General adjunct al Consiliului Europei, Bjørn Berge, a subliniat relevanța orașului Łódź pentru tema Forumului din acest an, datorită transformării sale postindustriale de succes după declinul industriei textile și eforturile reușite de a păstra și promova patrimoniul său industrial și art nouveau renumit. "Acest Forum a fost o oportunitate de a împărtăși, discuta și învăța din exemplele bune ale modului în care patrimoniul cultural poate depăși o gamă largă de provocări actuale și poate prospera în secolul al XXI-lea - și poate servi drept punct de atracție pentru creativitatea și identitatea europeană", a declarat Berge.

Programul Forumului a inclus un Dialog de Înalt Nivel, cu participarea Secretarul General adjunct al Consiliului Europei și a reprezentanților din patru state membre ale EPA: Polonia, Lituania, Republica Cehă și Republica Moldova. În cadrul evenimentului de trei zile, a fost difuzat și un mesaj video al Ministrului Culturii din Ucraina, Rostyslav Karandieiev, cu privire la tema recuperării și reconstrucției postconflict și postdezastre.

Pe parcursul a trei zile, participanții din statele membre ale Consiliului Europei, academicieni și profesioniști din domeniul patrimoniului cultural au prezentat dovezi cu privire la modul în care standardele, politicile și inițiativele Consiliului Europei, precum programul Rutele Culturale, contribuie la evoluția dinamică a conservării și promovării patrimoniului cultural european. Evenimentul a subliniat utilizarea platformelor digitale și a incluziunii pentru a da viață patrimoniului prin implicarea cetățenilor și a comunităților locale.

Un participant notabil în cadrul acestui Forum a fost domnul Andrei Chistol, Secretar de Stat la Ministerul Culturii al Republicii Moldova, subliniind astfel angajamentul Moldovei în discuțiile privind relevanța patrimoniului cultural în societatea contemporană.

Dl Chistol a menționat importanța pentru Republica Molodva a participării la Acordul parțial extins privind traseele culturale al Consiliului Europei (APE), care va asigura promovarea și integrarea patrimoniului cultural în circuitul turistic european, cunoașterea și conștientizarea importanței patrimoniului comun al Europei și dezvoltarea conexiunilor culturale și a dialogului în Europa, precum și cu alte țări și regiuni. Integararea în circuitul european, participarea la traseele culturale existente, inițierea unor noi itinerare culturale, va contribui la sensibilizarea cu privire la patrimoniu, educație, crearea de rețele, turismul transfrontalier de calitate și durabil și alte activități conexe.

Participarea Moldovei la acest Forum prestigios a evidențiat angajamentul țării în conservarea și promovarea patrimoniului cultural în contextul european și a contribuit la conturarea viitorului conservării patrimoniului pe întreg continentul.


*     *     *

21.09.2023

Violența îndreptată împotriva femeilor: GREVIO publică raportul anual

Grupul de Experți al Consiliului Europei care se ocupă de combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (cunoscut sub numele de GREVIO) tocmai a lansat raportul său anual. Acest raport ne arată ce lucruri importante au făcut acești experți în 2022.

Iată câteva dintre cele mai semnificative realizări:

Au publicat nu mai puțin de nouă rapoarte de evaluare pentru țări diferite. Asta înseamnă că au analizat cum stau aceste țări la capitolul violență împotriva femeilor și violență domestică și au spus ce pot face mai bine.

Trei țări noi (Republica Moldova, Ucraina și Regatul Unit) au ratificat Conventia Consiliului Europei numita "Convenția de la Istanbul", care are scopul de a preveni si a combate violența împotriva femeilor. Acest lucru este foarte important și reprezintă cel mai mare număr de ratificari din 2018 încoace.

GREVIO a creat un nou chestionar de evaluare cu titlul "Încredere prin furnizarea de suport, protecție și justiție". Acest chestionar le va ajuta să înțeleagă mai bine cum pot ajuta victimele violenței.

GREVIO a lucrat foarte bine cu un alt grup numit "Comitetul Părților". Împreună, au adoptat "Declarația Dublin", care se concentrează pe prevenirea violenței domestice, a violenței de gen și a violenței bazate pe gen. 38 de miniștri au semnat această declarație.

În acest raport, există și o secțiune specială despre violul și violența sexuală. Aceasta este o problemă serioasă, iar raportul ne spune cum legea și politica se schimbă pentru a proteja mai bine femeile și pentru a-i aduce în fața justiției pe cei care comit astfel de crime.

În concluzie, GREVIO a realizat o actititate importantă pentru a combate violența împotriva femeilor și violența domestică. Este un raport important care ne arată ce se întâmplă și cum putem face lumea un loc mai sigur pentru femei.


*    *    *

13.09.2023

CPT  îndeamnă Moldova să rezolve problema ierarhiilor neoficiale din închisori și a violenței între deținuți

Într-un nou raport, Comitetul Consiliului Europei pentru Prevenirea Torturii (CPT) solicită autorităților moldovene să ia măsuri hotărâte, fără întârziere, pentru a aborda fenomenul ierarhiei informale a deținuților și violența și intimidarea între deținuți în întregul sistem penitenciar, pe care nu au reușit să-l soluționeze de-a lungul anilor. 

Raportul conține constatările unei vizite efectuate în Republica Moldova în decembrie 2022 pentru a reexamina tratamentul și condițiile de detenție ale persoanelor aflate în închisoare.

Raportul subliniază că fenomenul ierarhiei informale a deținuților și violența și intimidarea rezultată rămân în mare măsură nesoluționate, iar închisorile în general nu reușesc să asigure un mediu sigur pentru persoanele incarcerate. Încă o dată, un număr mare de persoane aflate în închisoare au descris delegației CPT atmosfera generală de intimidare și violență creată de liderii informali din închisoare și cercurile lor apropiate.

Situația persoanelor considerate "umilite" sau "intangibile", adică cele aflate în "casta" cea mai joasă a ierarhiei informale a deținuților, rămâne o problemă gravă. CPT consideră că aceasta ar putea fi considerată o încălcare continuă a Articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În plus, delegația a observat o distribuție semnificativ de neuniformă a deținuților în instituțiile vizitate, o situație strâns legată de fenomenul ierarhiei informale a deținuților; anumiți deținuți privilegiați locuiau în camere spațioase sau chiar în apartamente mici compuse din mai multe camere, cu echipament abundent. CPT recomandă ca deținuții să fie distribuiți corect în celule și dormitoare și să li se ofere cel puțin 4 metri pătrați de spațiu de locuit per persoană.

Raportul a fost făcut public în conformitate cu procedura automată de publicare introdusă de autoritățile moldovene.

Raportul CPT privind vizita ad-hoc in Republica Moldova, la 5-12 decembrie 2022

*    *     *

11.09.2023

Miniștrii Justiției ai statelor membre și observatoare ale Consiliului Europei s-au întâlnit la Riga pentru a susține justiția în cazul Ucrainei


Miniștrii Justiției ai statelor membre și observatoare ale Consiliului Europei au adoptat o declarație care conturează o serie de principii ("Principiile de la Riga") pentru a obține responsabilitatea cuprinzătoare pentru agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și pentru a oferi compensații tuturor victimelor războiului, inclusiv prin funcționarea concentrată și eficientă a Registrului Daunelor cauzate de agresiune.

Aceste principii subliniază faptul că Registrul Daunelor pentru Ucraina ar trebui să aibă o abordare centrată pe victimă pentru a furniza remedii în special pentru cei mai vulnerabili, cum ar fi femeile și copiii. De asemenea, se subliniază importanța furnizării de asistență autorităților naționale pentru a facilita coordonarea eforturilor interne de susținere a funcționării Registrului și de consultare semnificativă a societății civile și a organizațiilor neguvernamentale, inclusiv a apărătorilor drepturilor omului, precum și a victimelor și a organizațiilor pentru drepturile victimelor.

Miniștrii au reamintit importanța Registrului Daunelor ca prim pas pentru a se asigura că Rusia va plăti pentru daunele cauzate în Ucraina prin războiul său ilegal. Registrul, inclusiv platforma sa digitală cu toate datele despre cereri și dovezi înregistrate, este destinat să constituie primul element al unui viitor mecanism internațional de compensare. Acest lucru va ajuta la asigurarea reparării complete și eficiente pentru Ucraina și victime prin intermediul unui instrument internațional separat care va fi stabilit în cooperare cu Ucraina.

"Toate acuzațiile privind crimele, inclusiv crime de război, crime împotriva umanității și genocidul comise de forțele rusești în Ucraina, trebuie investigate pe deplin și, dacă este cazul, să fie judecate la nivel național și internațional, astfel încât cei responsabili să fie trași la răspundere pentru acțiunile lor. Justiția trebuie să fie servită pentru toate victimele și cu scopul de a descuraja crimele de război viitoare. În acest sens, susținem eforturile de investigație și strângere de dovezi efectuate de autoritățile ucrainene, alte autorități naționale și Procurorul Curții Penale Internaționale", au mentionat miniștrii în declarația lor.

În acest sens, au subliniat importanța mandatelor de arestare emise de procurorul CPI în legătură cu presupusele crime de război, deportare ilegală și transfer de copii din sau către zonele temporar controlate sau ocupate din Ucraina. Au condamnat în cei mai puternici termeni plasarea forțată sub custodie sau adopția de către cetățenii ruși și încălcările demnității și drepturilor acestora. De asemenea, au cerut tuturor părților interesate relevante, inclusiv organizațiilor internaționale care își continuă activitatea în Federația Rusă și Belarus, să participe activ la identificarea locațiilor actuale ale copiilor ucraineni deportați și transferați ilegal și să ofere asistență pentru întoarcerea în siguranță a acestora.

Consiliul Europei va continua să susțină implementarea eficientă a Planului de Acțiune pentru Ucraina intitulat "Reziliență, Recuperare și Reconstrucție pentru perioada 2023-2026".

Ministrul Justiției al Republicii Moldova, dl Veronica Mihailov-Moraru, a participat la Conferința informală a miniștrilor de justiție din statele membre ale Consiliului Europei – „În calea spre justiție pentru Ucraina: promovând responsabilitatea, susținerea rezilienței sistemului de justiție a acesteia și reunirea copiilor cu familiile lor”, care a avut loc la data de 11 septembrie 2023, la Riga, Letonia.

În cadrul conferinței, dl Veronica Mihailov-Moraru a avut o intervenție la sesiunea a II-a – „Susținerea rezilienței sistemului judiciar din Ucraina în timpul războiului și în perioada de după război, inclusiv investigarea crimelor de război comise de Rusia”. Veronica Mihailov-Moraru a afirmat că războiul din Ucraina nu este doar o provocare de securitate națională sau regională, ci și globală, care determină asumarea unui angajament internațional și un răspuns ferm. „Principiile fundamentale ale comunității internaționale au fost încălcate din februarie 2022, iar actele de război nu trebuie să submineze încrederea în instituțiile internaționale și în eficiența acestora. Obiectivul nostru comun este de a restabili statul de drept internațional în Ucraina și de a descuraja pentru viitor astfel de încălcări ce afectează profund statul de drept și drepturile omului”, a subliniat dna Ministru.

De asemenea, Veronica Mihailov-Moraru a menționat că Republica Moldova susține instituirea unor mecanisme speciale pentru investigarea și condamnarea crimelor de agresiune pe împotriva Ucrainei. „Suntem deschiși să cooperăm în ceea ce privește asigurarea răspunderii celor care se fac responsabili de crimele de război. Cetățenii moldoveni și Guvernul Republicii Moldova sunt în continuare dedicați susținerii cetățenilor ucraineni refugiați în țara noastră și vor susține Ucraina până la victorie”, a punctat ministrul Justiției.


*    *    *

06.09.2023

Primul Standard Internațional privind Democrația Deliberativă a fost adoptat de Consiliul Europei!

Recomandarea CM/Rec(2023)6 a Comitetului Miniștrilor către Statele membre privind Democrația Deliberativă, adoptată la 6 septembrie 2023, a devenit primul standard internațional în acest domeniu.

Recomandarea contribuie la punerea în aplicare a Principiilor de la Reykjavik pentru Democrație, în care Statele membre s-au angajat să "permită și să încurajeze activ PARTICIPAREA DEMOCRATICĂ la nivel național, regional și local prin alegeri libere și corecte. În funcție de situație, pot fi încurajate forme de democrație participativă, inclusiv democrația deliberativă".

Participarea cetățenilor este la baza unei democrații autentice. În ultimii ani, scăderea încrederii în instituțiile democrate a atras atenția asupra unor noi modalități de implicare a cetățenilor. Democrația deliberativă nu își propune să înlocuiască democrația tradițională, ci să o îmbunătățească și să o informeze prin implicarea activă a cetățenilor în luarea deciziilor în diferite domenii politice. Unele State membre au explorat deja și au implementat cu succes practici deliberative inovatoare, cum ar fi adunările cetățenilor, juriile cetățenilor și întâlnirile în sălile de consiliu, atât la nivel local, cât și național.

Pentru Statele membre care aleg să desfășoare sau să promoveze acest tip de participare cetățenească, Recomandarea CM/Rec(2023)6 furnizează principii în conformitate cu care orice proces deliberativ ar trebui să se desfășoare. Aceste principii acoperă aspecte precum disponibilitatea unui cadru legal, claritatea mandatului și a designului, reprezentarea echitabilă și responsabilitatea. Prin respectarea acestor principii, Statele membre pot să asigure integritatea și eficacitatea unor astfel de inițiative și să se asigure că procesele deliberative pot completa democrația reprezentativă.

Recomandarea a fost dezvoltată de către Comitetul European pentru Democrație și Guvernare (CDDG) și se bazează pe constatările Raportului privind Democrația Deliberativă, de asemenea elaborat de CDDG.


*     *     *

05-08.09.2023

Vizita delegației Comisiei de la Veneția in Republica Moldova

O delegație a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), condusă de președinta de onoare a acesteia, Hanna Suchocka, s-a aflat la Chișinău, în contextul pregătirii opiniei Comisiei privind proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative.

Delegația Comisiei de la Veneția s-a intalnit cu membrii Comisiei juridice, numiri și imunități. De asemenea, a avut loc o întrevedere cu Președinta țării, Maia Sandu. Oficialii au avut de asemenea  discuții cu reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Centrului Național Anticorupție și ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu conducerea Procuraturii Generale, a Procuraturii Anticorupție și a Autorității Naționale de Integritate.

Ulterior, Opinia Comisiei de la Veneția față de proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative va fi examinată și adoptată în cadrul sesiunii plenare a Comisiei.

Proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative este o inițiativă legislativă a Președintei țării, Maia Sandu. Documentul are scopul de a consolida eforturile de combatere a corupției și de a asigura un proces de examinare rapidă și calitativă a dosarelor complexe de corupție. Acesta reglementează organizarea și activitatea judecătoriei specializate pe cauze de corupție și a colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău.


*     *     *

08.09.2023

Noua conducere a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău- șef al Oficiului, Falk Lange și șef adjunct, Marius Ciprian Toth

Falk Lange
are o experiență vastă, de peste 25 de ani, în domeniul relațiilor internaționale, lucrând pentru organizații internaționale pe subiecte ce țin de politica externă și de securitate, promovarea democrației, drepturile omului, statul de drept și buna guvernare, precum și sprijinirea tranziției și reformelor. Are competențe excelente și experiență în comunicare, negocieri și reprezentare a intereselor la nivel politic și de conducere în Europa și în regiunile învecinate.

Falk este un lider de echipă cu experiență în medii multiculturale, ocupând funcții de manager și coordonator. A lucrat în cadrul OSCE în Letonia, Haga și Viena, în calitate de observator al alegerilor în Republica Moldova și Grecia, a lucrat pentru țările din Spațiul Economic European (SEE) în cadrul programelor internaționale și de gestionare a granturilor în cadrul țărilor SEE și Norvegiei. Recent a sprijinit Georgia în aspirațiile sale euro-atlantice prin consiliere și consolidare a capacităților.


Marius Ciprian Toth
are, de asemenea, o expertiză profesională temeinică în domeniul relațiilor internaționale și afaceri europene, inclusiv în managementul fondurilor europene. A lucrat peste 20 de ani în funcții de condure și de top management la Delegația Comisiei Europene la București, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Afacerilor Externe din România. De asemenea, este formator certificat în Afaceri Europene și Fonduri Structurale și a susținut peste 50 de sesiuni de formare pe diferite subiecte legate de aceste domenii.

Marius Ciprian Toth este diplomat de carieră. În perioada 2019 – 2023 a fost detașat la Ambasada României în Republica Moldova, ca ministru plenipotențiar și adjunct al șefului misiunii. El deține un doctorat în Științe ale Comunicării și a fost profesor invitat la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrație Publică din București.

Detalii


*    *     *

03.09.2023

Secretarul General al Consiliului Europei: Convenția privind drepturile omului "nu a fost niciodată mai importantă"


Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a marcat cea de-a 70-a aniversare a Convenției Europene a Drepturilor Omului cu un apel către guverne de a sustne sistemul CEDO și  valorile sale.

"Evenimentele oribile din ultimele 18 luni arată ce se poate întâmpla atunci când statele își întorc spatele acestor valori și cât de repede pot fi desfăcute realizările ultimelor 70 de ani.

"Acum, mai mult decât în oricare moment din istoria Convenției, poporul Europei are nevoie ca națiunile noastre să se unească în spatele sistemului Convenției și a valorilor sale - așa cum liderii europeni au promis să facă la Summitul de la Reykjavik din luna mai a acestui an - în beneficiul nostru tuturor și a generațiilor viitoare", a declarat ea.


*     *     *

01.09.2023

Zilele Patrimoniului European 2023 pun în lumină "Patrimoniul Viu": tradițiile culturale și abilitățile

Cu tema "Patrimoniul Viu" (Living Heritage) în centrul atenției, Zilele Patrimoniului European din 2023 ne invită să celebrăm diversitatea și vitalitatea tradițiilor culturale din Europa. Evenimentele vor avea loc în 48 de țări participante, oferind zeci de mii de oportunități de a descoperi bogăția și semnificația acestor moșteniri culturale.

De la 1999, Consiliul Europei și Comisia Europeană au fost gazdele Zilelor Patrimoniului European, manifestări care celebrează patrimoniul cultural european în toată splendoarea și diversitatea sa, promovând în același timp dialogul, incluziunea și colaborarea transfrontalieră.

Mii de monumente și locuri remarcabile, adesea inaccesibile publicului pe tot parcursul anului, își vor deschide ușile pentru vizitatori până în noiembrie. Evenimente culturale, expoziții, spectacole artistice, ateliere interactive despre meșteșugurile tradiționale, conferințe și tururi ghidate pentru toate vârstele și background-urile, toate sub umbrela temei "Patrimoniul Viu", vor sublinia relevanța și contribuția continuă a tradițiilor culturale și a abilităților la societatea noastră.

"Zilele Patrimoniului European servesc tradițional drept un memento al valorii și importanței patrimoniului cultural comun, atât în aspectele sale tangibile, cât și în cele intangibile ale identității noastre", a declarat Secretarul General Marija Pejčinović Burić. "Prin îmbrățișarea patrimoniului nostru viu și divers, întărim sentimentul nostru de unitate și îmbogățim înțelegerea colectivă a bogatei tapiserii culturale europene. Acest focus al anului ne oferă un sentiment de continuitate, cu o varietate de abilități, meserii și profesii care ne permit să păstrăm o mărturie de păstrat pentru generațiile viitoare."


Mai mult:

*     *     *

24.08.2023

Publicarea primului profil de politica culturala a Moldovei

Pentru prima dată, a fost publicat un scurt profil al politicii culturale pentru Moldova pe site-ul Compendium.  Compilarea profilului a fost efectuata de Veaceslav Reabcinschii,


Câteva aspecte importante ale dezvoltărilor în politica culturală din Moldova:

În februarie 2023, parlamentul moldovean a aprobat un program de activități intitulat "Moldova Prosperă, Sigură, Europeană". Conform acestuia, nivelul general al culturii în societate și dezvoltarea personală a cetățenilor ar trebui să fie îmbunătățite, patrimoniul material ar trebui protejat, iar tradițiile culturale și diversitatea culturală ar trebui promovate.

În 2022, a fost implementat un "Voucher Cultural" destinat tinerilor, având ca scop îmbunătățirea integrării tinerilor în viața culturală a țării.

Compendium: Moldova: scurt profil al politicii culturale

Informatii suplimenare:



*    *    *

12.08.2023

Abilități verzi pentru tineret: către o lume durabilă 

Cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului (12 august), Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a facut o Declaratie in care a mentionat:

"Amintindu-ne de Declarația Reykjavík a Consiliului Europei privind necesitatea protejării mediului nostru, îndemn statele membre ale noastre să asigure tinerilor fiecare oportunitate de a-și exercita drepturile omului și de a trăi o viață în demnitate prin crearea de noi locuri de muncă verzi, investirea în industrii durabile și oferirea de oportunități de formare și educație pentru a participa la economia verde.

Schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea sunt provocări interconectate cu drepturile omului, democrația și statul de drept. O tranziție verde către o lume ecologică și prietenoasă cu clima este imperativă și trebuie să fie dreaptă. Este timpul să reevaluăm programele educaționale și cadrul de formare, astfel încât tinerii să poată acționa ca agenți ai schimbării pozitive, contribuind la trecerea societăților către dezvoltarea durabilă."

Si Congresul Consiliului Europei a solicitat educarea și pregătirea tinerilor începând de la o vârstă fragedă, atât pentru a-și adapta propriul comportament, cât și pentru a orienta mai bine politicile publice locale privind protecția mediului și schimbările climatice.

Purtătorul de cuvânt al Vicepresedintelui Congresului pentru Tineret, Veronique Bertholle (Franța, SOC/G/PD), și purtătorul de cuvânt al Congresului pentru Mediu și Schimbări Climatice, Cemal Bas (Türkiye, EPP/CCE), au salutat împreună tema din acest an a Zilei Internaționale a Tineretului, "Abilități verzi pentru tineret", subliniind rolul important al tinerilor în contribuția la protecția mediului în toate domeniile societății și transformarea ecologică profundă a societăților moderne. "Abilitățile verzi vor fi instrumentale în a permite tinerilor să contribuie la modelarea comunităților și societăților locale mai verzi", au evidențiat ei.

Prin promovarea propriilor sale texte, cum ar fi raportul și recomandarea privind o lectura verde a Cartei Europene a Autonomiei Locale sau Ghidul privind Drepturile Omului în Domeniul Mediului, Congresul va continua să transmită astfel de mesaje. De asemenea, a adus o contribuție semnificativă la conștientizarea tinerilor cu privire la problemele de mediu prin broșura sa privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă pentru copii, intitulată "Cum să faci orașul tău un loc mai bun".


02.08.2023

ZIUA EUROPEANĂ DE COMEMORARE A HOLOCAUSTULUI ÎMPOTRIVA ROMILOR

Holocaustul Uitat, așa mai este numit Holocaustului împotriva romilor. În noaptea de 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, cei 2,897 de membri de etnie romă rămași în viață - femei, bătrâni și copii din așa-numitul "lagăr al țiganilor" au fost exterminați în camerele de gazare. Supraviețuitori romi în lagărele de concentrare de la Auschwitz nu au existat.

Cu ocazia Zilei de comemorare a Holocaustului impotriva romilor, oficialii Consiliului Europei au solicitat tuturor statelor să-și amintească sutele de mii de vieți de romi pierdute în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și să se asigure că istoria romilor este păstrată vie pentru a modela Europa în care trăim astăzi și în anii ce vor veni.

Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatović, a declarat:

"În mai multe state membre ale Consiliului Europei, mulți romi încă nu au acces la servicii de bază, cum ar fi asistența medicală, locuințe adecvate și educație. Aceste disparități au fost evidențiate în timpurile recente, inclusiv în contextul războiului din Ucraina și al pandemiei COVID-19.

Recunoașterea istoriei romilor trebuie să servească drept fundament pentru ca statele membre să dezvolte politici și să le pună în aplicare adecvat, având ca obiectiv depășirea antigipsismului, a excluderii sociale, segregării și marginalizării romilor. Statele membre au la dispoziție diferite instrumente pentru a se asigura că memoria celor pierduți este păstrată și se traduce în măsuri concrete de protecție a drepturilor omului ale romilor.

Unul dintre aceste instrumente este predarea istoriei pentru a preveni repetarea încălcărilor drepturilor omului. În plus, investițiile în memorializare, inclusiv prin construirea de monumente și situri memorial dedicate victimelor Holocaustului romilor, înființarea comisiilor de adevăr și reconciliere, sprijinirea activiștilor romi în procesele de justiție tranzitorie și recunoașterea antigipsismului ca formă specifică de rasism îndreptat împotriva romilor.

Comemorarea de pe 2 august trebuie să servească ca un îndemn pentru autoritățile statelor să acționeze cu hotărâre în acest sens și să construiască o narativă comună a respectului pentru patrimoniul nostru comun și diversitatea culturală pentru generațiile prezente și viitoare."

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a mentionat ca:

"Consiliul Europei se angajează să asigure incluziunea romilor și să sprijine statele membre în stabilirea și menținerea măsurilor de protecție pentru comunitățile de romi.

"Anul trecut, statele noastre membre au adoptat o Recomandare privind combaterea discursului de ură, care oferă orientări autorităților naționale și actorilor cheie cu privire la punerea în aplicare a unui set general de măsuri legale și non-legale pentru a aborda această provocare.

"Anul acesta, Comitetul Miniștrilor a adoptat Recomandarea privind participarea tinerilor romi, care promovează participarea, reprezentarea și incluziunea tinerilor romi în toate domeniile societății și procesele de luare a deciziilor. De asemenea, dezvoltăm acum noi instrumente pentru a sprijini statele noastre membre în includerea Istoriei romilor și călătorilor în curriculele școlare și materialele didactice din întreaga Europă."

De Ziua Comemorării Holocaustului împotriva romilor, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost inaugurată expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome „la Bug” (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare”

Declaratia Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatović
Declaratia Secretarului General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić,

*     *     *

30.07.2023

În contextul mai multor crize, lupta împotriva traficului de ființe umane trebuie să rămână o prioritate majoră pe agenda tuturor părților implicate, conform GRETA

În contextul multiplelor crize, conflicte și al urgenței climatice, vulnerabilitățile la traficul de ființe umane cresc, iar riscurile asociate traficului devin mai diverse. De aceea, guvernele și alte părți interesate trebuie să aloce atenție și resurse adecvate pentru a combate această problemă. Acesta este mesajul Grupului de Coordonare Interinstituțional împotriva Traficului de Persoane (ICAT), exprimat printr-o declarație publicată cu ocazia Zilei Mondiale împotriva Traficului de Persoane, marcata la 30 iulie, și susținut de Grupul de Experți al Consiliului Europei pentru Combaterea Traficului de Persoane (GRETAhttps://www.coe.int/en/web/anti-human-trafficking/home).

Declarația ICAT subliniază că răspunsurile la traficul de persoane întârzie semnificativ, în ciuda estimărilor globale care arată o creștere a numărului total de persoane, în special copii, aflate în diverse situații de exploatare. Aceasta înseamnă că un număr tot mai mare de persoane traficate și cele aflate în pericol sunt lăsate în urmă, fără acces la asistență, justiție și remediere.

"Aceste preocupări sunt adesea ridicate în rapoartele GRETA, care evidențiază ratele scăzute de urmărire penală și de condamnare pentru traficul de ființe umane, lipsa unui acces eficient la compensații pentru victimele traficului, precum și provocările generate de utilizarea tot mai frecventă a tehnologiilor informaționale și de comunicații", a declarat președinta GRETA, Helga Gayer, cerând celor 48 de state membre ale Convenției Consiliului Europei privind Combaterea Traficului de Persoane să își mențină concentrarea asupra acestor probleme și să întărească resursele pentru a combate această flagel.

"Guvernele se confruntă cu priorități noi, uneori concurente, ceea ce duce la alocarea unor resurse umane și financiare mai mici pentru lupta împotriva traficului de persoane", a subliniat președinta GRETA. "Este necesar un angajament politic clar pentru a menține și a consolida eforturile de combatere a traficului de persoane, într-o perspectivă bazată pe drepturile omului".

GRETA a lansat recent a patra rundă de evaluare a Convenției Consiliului Europei privind Combaterea Traficului de Persoane, cu un accent tematic pe abordarea vulnerabilităților la traficul de persoane, inclusiv utilizarea tehnologiei informaționale și de comunicații, care schimbă structural modul în care infractorii acționează și agravează vulnerabilitățile existente.


Expoziția cu genericul “Spune NU traficului de ființe umane!"
CoE : e-publicații (2019-2023) - Combaterea traficului de ființe umane

*     *     *

Aniversarea sistemului reclamatiilor colective

Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la intrarea în vigoare a Protocolul Adițional la Carta Socială Europeană privind sistemul de plângeri colective (ETS Nr. 158), Consiliul Europei a organizat un eveniment pentru a discuta despre importanța protecției eficiente a drepturilor sociale în spațiul european. Evenimentul a reprezentat, totodată, un apel către statele membre care nu au încă acceptat procedura de plângeri colective să o facă, în vederea creării unui cadru legal coerent pentru implementarea drepturilor sociale în Europa.

Prin intermediul procedurii reclamațiilor colective, se promovează o abordare sistemică în abordarea problemelor sociale și se contribuie la asigurarea unei justiții sociale mai echitabile și la îmbunătățirea calității vieții pentru toți cetățenii europeni.


*     *     *

22.07.2023

22 iulie 1964: Convenția privind elaborarea unei Farmacopee Europene a fost deschisă pentru semnare

Toți ne așteptăm ca medicamentele pe care le luăm - de la medicamentele care scad colesterolul la antibiotice sau vaccinuri - să fie sigure, eficiente și de înaltă calitate. Farmacopeea Europeană (numită și Ph. Eur.) joacă un rol esențial în asigurarea acestui lucru. Ph. Eur. este cartea de referință cu caracter obligatoriu pentru controlul calității medicamentelor și a ingredientelor lor, atât pentru oameni, cât și pentru animale, în Europa și în întreaga lume. A fost creată la 22 iulie 1964, când Convenția privind elaborarea unei Farmacopee Europene a fost deschisă pentru semnare. În prezent, este elaborată și publicată de către Direcția Europeană pentru Calitatea Medicamentelor și a Asistenței Medicale (EDQM) a Consiliului Europei.

Ca o dovadă tangibilă a importanței convenției, 39 de state membre ale Consiliului Europei (inclusiv Republica Moldova) și Uniunea Europeana, împreună cu 32 de observatori din întreaga lume, contribuie la activitatea Comisiei Farmacopeei Europene, organismul de conducere al Ph. Eur. Aceasta mare rețea de semnatari evidențiază angajamentul colectiv de a menține cele mai înalte standarde în calitatea farmaceutică, iar împreună contribuie la dezvoltarea continuă a Ph. Eur., făcând-o una dintre cele mai respectate și recunoscute farmacopei la nivel mondial.

Pe măsură ce Farmacopeea Europeană se apropie de aniversarea sa de 60 de ani în 2024, aceasta reprezintă un simbol al angajamentului Europei de a proteja sănătatea publică și de a asigura accesul la medicamente și asistență medicală de bună calitate. Standardele sale riguroase au contribuit la bunăstarea a milioane de oameni din întreaga continent - și nu numai.

Activitatea EDQM în domeniul sănătății publice a fost fundamentală. Astăzi, EDQM, care face parte din Consiliul Europei, este recunoscută ca o organizație de frunte în protejarea sănătății publice. Asigură disponibilitatea și accesul la medicamente de bună calitate și sigure, substanțe de origine umană și produse de sănătate pentru consumatori, de la dezvoltarea inițială până la utilizarea de către pacienți și profesioniști din domeniul sănătății.

Republica Moldova a devenit membru al Farmacopeei Europene in 2017.


*    *     *

10.07.2023

Directoratul pentru Drepturile Copiilor lansează Strategia sa de Cooperare 2022-2027

Directoratul Drepturilor Copiilor al Consiliului Europei a publicat "Strategia de Cooperare Tehnică 2022-2027: Sustinerea implementării drepturilor copiilor la nivel regional și național".

Cooperarea tehnică reprezintă o componentă importantă a activității Consiliului Europei și face parte din "triunghiul dinamic" al acestuia, alături de activitățile de stabilire a standardelor și monitorizare. Statelor membre li se oferă sprijin personalizat pentru punerea în practică a măsurilor la nivel național pentru a remedia deficiențele identificate.

Strategia de Cooperare Tehnică are ca scop informarea statelor membre, a factorilor de decizie politici și a părților interesate în proiecte cu privire la metodologia și dinamica proiectelor elaborate de echipa de Cooperare a Drepturilor Copiilor. Aceasta sprijină implementarea Strategiei Consiliului Europei pentru Drepturile Copilului (2022-2027) și ajută statele membre să-și alinieze legislația, politicile și practicile la standardele și recomandările Consiliului Europei referitoare la protecția drepturilor copiilor.

Detalii


*    *    *

10-16.07.2023

Săptămâna Consiliului Europei în Republica Moldova 2023: Impactul asupra drepturilor omului și asupra vieții de zi cu zi

În perioada 10-16 iulie 2023, Oficiul Consiliului Europei de la Chișinău, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, vor organiza Săptămâna Consiliului Europei 2023 în Republica Moldova. Astfel, vor avea loc o varietate de evenimente: o expoziție de artă publică axată pe migrație și nevoia de siguranță, un flash-mob în colaborare cu Inspectoratul General de Poliție și proiecția de documentare ce abordează probleme sociale în mediul rural, precum și un eveniment ce va prezenta poveștile victimelor discursurilor motivate de ură și ale crimelor motivate de prejudecată.

Săptămâna Consiliului Europei 2023 în Republica Moldova va marca 28 de ani de la aderarea țării la Consiliul Europei. Toate aceste evenimente își propun să inspire oamenii, prin promovarea valorilor fundamentale ale Consiliului Europei, ajungând la publicul din regiuni și oferind vizibilitate drepturilor și libertăților fundamentale și impactului pozitiv pe care Consiliul Europei îl are asupra vieții oamenilor.

Zilele vizibilității Consiliului Europei

*    *    *

05.07.2023

GRETA lansează a patra rundă de evaluare a Convenției Consiliului Europei privind Combaterea Traficului de Persoane, cu accent tematic pe abordarea vulnerabilităților la traficul de persoane

La a 48-a întâlnire, care a avut loc pe 30 iunie 2023, Grupul de Experți privind Acțiunea împotriva Traficului de Persoane (GRETA) a adoptat chestionarul pentru a patra rundă de evaluare a implementării Convenției Consiliului Europei privind Acțiunea împotriva Traficului de Persoane.

GRETA a decis ca a patra rundă de evaluare a Convenției să se concentreze pe vulnerabilitățile la traficul de persoane și măsurile luate de Statele Părți pentru a le preveni, a detecta și a sprijini victimele vulnerabile, precum și pentru a pedepsi infractorii. Aceasta include un accent pe utilizarea tehnologiei informaționale și de comunicații, care aduce schimbări structurale în modul în care acționează infractorii și agravează vulnerabilitățile existente.

În plus față de concentrarea tematică pe vulnerabilitățile la traficul de persoane, GRETA a decis ca fiecare Stat Parte să primească întrebări specifice țării legate de recomandările care nu au fost implementate sau implementate parțial după a treia rundă de evaluare.

Cronologia evaluărilor în cadrul celei de-a patra runde va urmări, pe cât posibil, aceeași linie cu cele din rundele precedente de evaluare.

Mecanismul de monitorizare

GRETA este responsabil pentru monitorizarea implementării Convenției Consiliului Europei privind Acțiunea împotriva Traficului de Persoane de către părțile semnatare, urmând o procedură împărțită în runde. Prima rundă de monitorizare a Convenției a oferit o vedere de ansamblu asupra implementării sale de către Statele Părți. A doua rundă de evaluare a examinat impactul măsurilor legislative, politice și practice asupra prevenirii traficului de persoane, protecției drepturilor victimelor traficului de persoane și urmăririi penalilor traficanți, acordând o atenție deosebită măsurilor luate pentru a aborda noile tendințe în traficul de persoane, în special traficul în scopul exploatării prin muncă și vulnerabilitatea copiilor la trafic. A treia rundă de evaluare s-a concentrat pe accesul victimelor traficului la justiție și la remedii eficiente.

Chestionar - a 4a Runda de Evaluare