Bagrin, Carolina; Chirtoacă, Ilie. Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2025: Notă analitică / Centrul de Resurse Juridice din Moldova. - Chișinău, 2026. - 19 p.; [Resursă electronică] URL: https://crjm.org/republica-moldova-la-curtea-europeana-a-drepturilor-omului-in-anul-2025/28698/ (Accesat la 02.02.2026).
Numărul cererilor și poziționarea internațională
În anul 2025, împotriva Republicii Moldova au fost depuse 468 de cereri la CtEDO, ceea ce reprezintă o creștere cu aproape 29 % față de anul precedent. În funcție de raportul cererilor la populație, Moldova se situează pe locul 4 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Moldovenii se adresează Curții de aproximativ 4,6 ori mai frecvent decât media europeană.
Domenii frecvente de încălcare
Analiza hotărârilor pronunțate în 2025 relevă că cele mai frecvente încălcări constatate de CtEDO în cauzele împotriva Republicii Moldova vizează:
- dreptul la un proces echitabil;
- protecția proprietății;
- dreptul la respectarea vieții private și de familie.
Majoritatea cauzelor examinate se referă la încălcări produse în perioada 2009–2015, indicând probleme structurale ale sistemului de justiție și ale mecanismelor naționale de protecție a drepturilor omului.
Despăgubiri și costuri pentru stat
Până la sfârșitul anului 2025, valoarea totală a despăgubirilor pe care Republica Moldova a fost obligată să le plătească în baza hotărârilor și deciziilor CtEDO a depășit 23,4 milioane de euro (în total). În 2025, despăgubirile stabilite au însumat aproximativ 421 000 €, iar alte sume minore au fost achitate în urma reglementărilor amiabile.
Cauze individuale și jurisprudență
Printre cauzele examinate în 2025 se află și sesizări pe teme precum condițiile de detenție sau libertatea persoanei, implicând atât Republica Moldova, cât și alte state părți în Convenție, cum este cazul cauzei Urusbiev și alții v. Republica Moldova și Rusia.
Interpretări și concluzii cursive
CRJM subliniază că:
- numărul crescut de cereri reflectă dificultăți persistente ale sistemului judiciar și ale protecției interne a drepturilor omului;
- mulți cetățeni apelează la CtEDO după ce nu reușesc să își valorifice drepturile în instanțele naționale;
- judecătorii și practicienii din justiție trebuie să îmbunătățească aplicarea Convenției Europene a Drepturilor Omului la nivel intern pentru a reduce volumul de plângeri și condamnări.

