Accent pe Ucraina
Un punct central al sesiunii îl constituie dezbaterea privind războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și procesul de recuperare și reconstrucție la nivel local și regional în Ukraine. La discuții vor participa oficiali ucraineni de rang înalt, inclusiv Oleksandr Korniyenko, prim-vicepreședinte al Parlamentului ucrainean, și Oleksiy Riabykin, ministru adjunct pentru dezvoltarea comunităților și teritoriilor. De asemenea, va avea loc o dezbatere privind organizarea teritorială a puterii în Ucraina, iar în paralel vor fi organizate discuții dedicate descentralizării, bunei guvernări și alegerilor în această țară.
În cadrul sesiunii, membrii Congresului vor fi abordați și de către Secretarul general al Guvernului Republicii Moldova, Alexei Buzu, în contextul Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei.
Democrație locală, migrație și istorie regională
Printre temele majore ale sesiunii plenare se numără:
- asigurarea alegerilor locale și regionale libere,
- combaterea violenței împotriva aleșilor locali,
- protejarea democrației locale în Georgia,
- promovarea drepturilor sociale la nivel local și regional,
- implementarea Convenției Europene a Drepturilor Omului de către autoritățile locale,
- utilizarea inteligenței artificiale în administrația locală,
- accesul la servicii de sănătate,
- predarea istoriei regionale în Europa.
Agenda include și dezbateri tematice precum „De la frontiere la cartiere: mișcări globale, răspunsuri locale” și „Dezordinea internațională și consecințele regionale”.
De asemenea, Congresul va examina rapoarte privind aplicarea Cartei Europene a autoadministrării locale în Lituania și Monaco, precum și rapoarte privind observarea alegerilor locale în Estonia, Macedonia de Nord, San Marino și Kosovo.
Evenimente conexeProgramul sesiunii include numeroase evenimente paralele. Printre acestea se numără prezentarea proiectului Mariupol Justice, la care vor participa primarul orașului Mariupol și directorul executiv al Registrului daunelor pentru Ucraina.
Totodată, va fi inaugurată expoziția „My black-and-white shadows: memento mori” a artistului rom ceh Zdeněk Daniel, marcând lansarea ediției 2026 a lunii culturale Opre Roma! Month. Evenimentul va include și un concert al grupului rom Djiben.
Dialogul cu reprezentanți ai opoziției democratice din Rusia va continua: noul președinte al Congresului se va întâlni cu Ilya Yashin și Ksenia Fadeeva pentru a discuta cooperarea viitoare cu forțele democratice ruse.
De asemenea, va fi lansat proiectul comun al Consiliului Eiuropei și Uniunii Europene – Local Observatory on Reform Agendas Implementation (LORAI), destinat sprijinirii reformelor administrației publice locale în Balcanii de Vest: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Montenegro, Macedonia de Nord și Serbia.
În cadrul sesiunii vor mai fi incluse prezentări dedicate celor 25 de ani de la adoptarea Convențieie Consiliului Europei privind peisajul și traseul ciclistic european EuroVelo 4 – „Road to Democracy and Freedom”.
Lucrările sesiunii vor putea fi urmărite online prin transmisie live pe portalul oficial al Consiliului Europei.
Adesea, atunci când se confruntă cu sistemul de justiție, copiii sunt plasați într-o lume a adulților care poate fi intimidantă și dificil de înțeles. Din acest motiv, este necesară adaptarea justiției la nevoile lor – transformând-o într-o justiție prietenoasă copilului.
Justiția prietenoasă copilului trebuie să fie accesibilă, adecvată vârstei, rapidă și eficientă, adaptată și orientată către nevoile copilului. Ea respectă drepturile copiilor la un proces echitabil, la participare și la înțelegerea procedurilor, precum și dreptul lor la viață privată și de familie, integritate și demnitate.
Consiliul Europei a avut un rol de lider în promovarea justiției prietenoase copilului prin adoptarea Liniilor directoare privind justiția prietenoasă copilului, care stabilesc cele mai cuprinzătoare standarde în acest domeniu.
Totuși, standardele în sine nu sunt suficiente; adevărata provocare constă în implementarea lor. Pentru a transforma aceste orientări în mecanisme concrete și funcționale, a fost creat un instrument special în cadrul proiectului comun Uniunea Europeană – Consiliul Europei privind justiția prietenoasă copilului.
Acest instrument sprijină statele membre în evaluarea modului în care sistemele lor de justiție sunt adaptate nevoilor copiilor.
Instrumentul de evaluare a justiției prietenoase copilului a fost lansat la Bruxelles, în cadrul unui eveniment organizat de Divizia Drepturile Copilului a Consiliului Europei și de Direcția Generală Justiție și Consumatori a Comisiei Europene.
Reprezentanți ai Belgiei, Poloniei și Sloveniei – țările pilot ale proiectului, care au realizat autoevaluări și au primit recomandări privind adaptarea cadrului juridic și politicilor publice – au împărtășit experiențele lor privind implementarea instrumentului.
Împreună cu reprezentanți din Grecia, Ungaria și Portugalia, precum și cu organizații internaționale și ONG-uri, aceștia au făcut schimb de idei despre modul în care Europa poate deveni un lider în domeniul justiției prietenoase copilului.
Noua convenție urmărește consolidarea cooperării culturale între state, sprijinirea producătorilor independenți și creșterea transparenței pe o piață audiovizuală din ce în ce mai complexă. În prezent, serialele au devenit un format dominant în oferta globală de producții audiovizuale, iar acest instrument juridic stabilește reguli clare pentru coproducțiile internaționale, inspirate din experiența cadrului existent pentru cinematografie.
În cadrul forumului Series Mania Forum, desfășurat la 25-26 martie 2026, la Lille, Franța, nouă țări au semnat noua Convenție a Consiliului Europei privind coproducția operelor audiovizuale sub formă de seriale: Franța, Georgia, Grecia, Italia, Luxembourg, Malta, Montenegro, Polonia și Portugalia.
Un cadru pentru cooperarea transfrontalieră
Convenția reprezintă primul cadru juridic internațional dedicat coproducției independente de seriale pentru televiziune și platforme de streaming și marchează un pas decisiv pentru sectorul audiovizual european și global într-o perioadă de transformări rapide. În contextul în care platformele digitale schimbă modul în care sunt finanțate, produse și consumate poveștile, tratatul stabilește reguli clare și comune pentru a consolida cooperarea transfrontalieră, a sprijini producătorii independenți și a aduce mai multă transparență și predictibilitate pe o piață din ce în ce mai complexă.
Prin introduce regulilor clare pentru coproducția serialelor, adaptate realităților actuale ale narațiunii serializate, convenția simplifică procedurile administrative și clarifică responsabilitățile între partenerii implicați. De asemenea, noul instrument facilitează colaborarea între producători din diferite țări. Astfel, acesta permite o participare mai echitabilă la drepturile de proprietate și la veniturile generate de producțiile audiovizuale, contribuind astfel la sustenabilitatea pe termen lung a sectorului.
Prin promovarea cooperării culturale peste frontiere, convenția va contribui la diversificarea limbilor, perspectivelor și tradițiilor narative reflectate în serialele produse în Europa. Totodată, ea va facilita circulația mai largă a acestor producții pe piața internațională.
Pe lângă sprijinirea producătorilor independenți, convenția recunoaște rolul esențial al furnizorilor de servicii media publice și private în crearea și difuzarea serialelor. Documentul oferă orientări pentru o interacțiune echilibrată între producătorii independenți și platformele sau difuzorii media, contribuind la consolidarea ecosistemului audiovizual european.
Rezistență în fața dictatului algoritmilor
Pe lângă rolul său tehnic, convenția urmărește să protejeze condițiile pentru o creație narativă europeană diversă și de înaltă calitate într-un spațiu informațional aglomerat și volatil. Ea va contribui la asigurarea faptului că vocile autentice sunt auzite, că narațiunile pluraliste persistă și că creatorii europeni sunt mai bine pregătiți să facă față concentrării pieței și presiunii crescânde a dezinformării. În acest sens, Secretarul General a subliniat: „Acest tratat va consolida poziția producătorilor independenți pe o piață dominată de actori non-europeni, pe fundalul unor modele economice dictate de algoritmi.”
În discursul său din cadrul dialogurilor de la Lille organizate în contextul Series Mania, Secretarul General a evidențiat faptul că recunoașterea internațională este tot mai des rezultatul unor cadre solide de coproducție, în special al celor stabilite prin Convenția Consiliului Europei privind coproducția cinematografică. El a menționat recentul premiu Oscar obținut de filmul „Sentimental Value”, regizat de Joachim Trier, ca exemplu al modului în care filmele dezvoltate în acest cadru și susținute parțial de Eurimages pot obține recunoaștere la nivel global. În acest context, el a subliniat că noua Convenție privind coproducția de seriale este destinată să creeze condiții similare pentru seriale de înaltă calitate, permițându-le să atingă niveluri comparabile de vizibilitate și succes.
Dincolo de astfel de investiții, Secretarul General a subliniat că noua convenție reprezintă „un semnal strategic pentru reziliența viitoare a producției europene – și un memento că Europa este mai puternică atunci când factorii de decizie, creatorii, serviciile publice de media și industria acționează împreună.”
În timpul ceremoniei de semnare, Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a mulțumit statelor semnatare și a îndemnat și celelalte state membre ale organizației să semneze și să ratifice convenția. Pentru a intra în vigoare, tratatul trebuie ratificat de trei state, dintre care cel puțin două trebuie să fie state membre ale Consiliului Europei.
Publicația oferă o analiză detaliată a evoluțiilor în implementarea hotărârilor și deciziilor Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 2025, prezentând atât progresele realizate, cât și provocările persistente. Raportul evidențiază numărul total de cauze închise, incluzând aproape 200 de cauze principale care au condus la schimbări legislative sau practice importante în statele membre, subliniind impactul concret al Curții asupra justiției și statului de drept în Europa.
Studiul oferă statistici detaliate pentru fiecare dintre cele 46 de state membre, inclusiv informații despre cauze noi, cauze pendinte și cauze închise, precum și date privind soluționările amiabile, satisfacția echitabilă acordată și durata implementării hotărârilor. Raportul subliniază importanța consolidării capacității naționale pentru punerea în aplicare a hotărârilor și evidențiază exemple pozitive, cum ar fi România și Ucraina, care au înregistrat progrese notabile în ciuda contextului dificil.
Publicația tratează și situația specială a Federației Ruse, prezentând supravegherea continuă a cauzelor relevante, cooperarea cu organizații internaționale și obstacolele sistemice generate de lipsa de participare a statului. De asemenea, include informații despre dialogul instituțional, cooperarea cu societatea civilă și activitățile de educație în domeniul drepturilor omului, oferind o imagine completă a mecanismelor de supraveghere și execuție a hotărârilor Curții.
Fondul Eurimages al Consiliului Europei a anunțat rezultatele primei sesiuni de evaluare a proiectelor din 2026, decizând susținerea a 32 de coproducții cinematografice, dintre care 2 documentare și 1 animație, pentru un buget total de 9 835 000 €. Din totalul proiectelor finanțate, 17 sunt regizate sau co-regizate de femei, reprezentând aproape 60% din finanțarea acordată.
În această sesiune, Republica Moldova este implicată într-unul dintre proiectele selectate:
- Titlu: Amintiri din epoca de aur 3 (Tales of the Golden Age 3)
- Regizori: Cristian Mungiu și Ioana Maria Uricaru
- Coproducție: România, Polonia, Bulgaria, Republica Moldova
- Finanțare Eurimages: 450 000 €
Noua producție continuă tradiția seriei, promovând colaborarea internațională și implicarea tinerilor cineaști, oferind Republicii Moldova oportunitatea de a-și consolida prezența în cinematografia europeană.
Participarea în astfel de coproducții susținute de Eurimages contribuie la dezvoltarea industriei cinematografice naționale, creșterea vizibilității producțiilor moldovenești și integrarea acestora în circuitul cultural european.
În cadrul conferinței au fost lansate două noi ghiduri de politici ale Consiliului Europei:
- unul privind elaborarea strategiilor naționale de alfabetizare media și informațională (MIL);
- al doilea, intitulat „Combaterea dezinformării: zece elemente fundamentale pentru consolidarea integrității informației”, care propune măsuri concrete pentru combaterea dezinformării și consolidarea integrității informației.
Prin adoptarea declarației, țările europene și-au reafirmat angajamentul față de Carta Socială Europeană și față de protecția drepturilor sociale, corelând justiția socială cu stabilitatea și reziliența democratică.
Inovația în sprijinul drepturilor sociale
Participanții salută inițiativa privind un Nou Pact Democratic pentru Europa, subliniind că, având justiția socială ca obiectiv-cheie, acest pact oferă o oportunitate pentru angajamente reînnoite, soluții integrate între sectoare și modalități inovatoare de a sprijini drepturile sociale.
Declarația solicită implementarea efectivă a drepturilor, inclusiv condiții de muncă echitabile, protecție socială și sprijin pentru grupurile vulnerabile, precum copiii, tinerii, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și comunitățile de romi. Statele membre se angajează să promoveze politici sensibile la dimensiunea de gen, participare activă și un dialog social puternic. Declarația subliniază importanța respectării concluziilor Comitetului European pentru Drepturi Sociale și consolidării coordonării cu autoritățile naționale și locale. De asemenea, evidențiază necesitatea cooperării cu organele Consiliului Europei și cu organizațiile internaționale pentru a întări impactul practic al Cartei.
Păstrarea democrației înseamnă să ofere rezultate pentru toți
„Nu există securitate democratică fără drepturi sociale”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset. „Într-o perioadă marcată de război, șocuri economice și creșterea inegalităților, implementarea Cartei Sociale Europene plasează justiția socială acolo unde îi este locul: în centrul stabilității democratice.”
Participare din întreaga Europă și dincolo de aceasta
Conferința a reunit miniștri și alți oficiali de rang înalt responsabili de drepturile sociale și politicile sociale, oficiali ai Consiliului Europei, precum și reprezentanți ai instituțiilor Uniunii Europene, ai Organizației Națiunilor Unite și ai Organizației Internaționale a Muncii. Printre participanți s-au numărat și reprezentanți ai societății civile, parteneri sociali, mediul academic, instituții naționale pentru drepturile omului, organisme de egalitate și rețelele lor europene.
În cadrul conferinței, Albania, Andorra, Belgia, Croația, Franța, Lituania, Malta și Norvegia au acceptat prevederi suplimentare ale Cartei Sociale Europene, semnalând intenția lor de a consolida în continuare protecția drepturilor sociale. În mod special, Franța a extins aplicarea Cartei asupra următoarelor teritorii de peste mări: Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Mayotte, Insula Réunion, Saint Martin, Saint Barthélemy și Saint Pierre și Miquelon.
Conferința face parte dintr-un program mai amplu de evenimente organizate la Chișinău, incluzând unsprezece evenimente conexe care abordează diferite aspecte ale drepturilor sociale și politicilor sociale, precum digitalizarea sistemelor de protecție socială și impactul acesteia asupra accesului la prestații, transformarea drepturilor sociale în realitate pentru tineri, garantarea drepturilor în teritoriile de peste mări, consolidarea alfabetizării în domeniul sănătății și adaptarea Cartei Sociale Europene la era digitală. Discuțiile au vizat, de asemenea, reziliența demografică și capitalul uman, guvernanța pe mai multe niveluri în implementarea drepturilor sociale, incluziunea romilor și viitorul muncii, rolul drepturilor sociale în consolidarea rezilienței în Republica Moldova și Ucraina, precum și consolidarea legăturilor dintre Carta Socială Europeană și Pilonul european al drepturilor sociale.
Următoarea Conferință privind drepturile sociale – Carta Socială Europeană va avea loc sub Președinția portugheză a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.
* * *
12.03.2026
Participarea democratică a tinerilor, în special la nivel local, este esențială atât în perioade de stabilitate, cât și în perioade de criză
Carta stabilește standarde și mecanisme care permit tinerilor să se implice în procesele democratice, în luarea deciziilor și în reconstrucția comunităților la nivel local și regional, prin formate sigure, incluzive și accesibile, inclusiv în perioade de criză. Aplicarea standardelor și mecanismelor de participare a tinerilor la toate nivelurile reprezintă un pas practic către Noul Pact Democratic pentru Europa, o inițiativă inovatoare a Consiliului Europei menită să revitalizeze democrația.
Participarea tinerilor este un factor determinant pentru un viitor democratic durabil al Europei. Aceasta înseamnă că tinerii trebuie să aibă dreptul, mijloacele, spațiul, structurile, oportunitățile, instrumentele și sprijinul necesar pentru a participa și a influența procesele decizionale la nivel local și regional.
Participarea tinerilor este esențială nu doar în perioade de stabilitate democratică, ci și în situații de conflict armat, deplasare forțată și recuperare după situații de urgență, deoarece contribuie la protejarea valorilor democratice și la consolidarea încrederii civice.
La nivel local, dreptul de a participa la viața democratică poate fi exercitat cel mai direct. Carta europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională prezintă diverse dimensiuni ale exercitării acestui drept. Respectarea libertății de exprimare a tinerilor asigură faptul că aceștia își pot exprima opiniile fără teamă de intimidare, represiune sau represalii. În același timp, tinerii trebuie să aibă acces la informații imparțiale și de încredere pentru a lua decizii informate. Dreptul la viață privată necesită, de asemenea, protecție suplimentară în procesele de participare, atât în mediul online, cât și în cel offline.
Recomandarea subliniază importanța accesului egal la drepturile fundamentale, a egalității de șanse pentru toți tinerii și a sistemelor de sprijin pentru participarea lor, inclusiv centrele de tineret, activitățile de tineret și societatea civilă de tineret. Politicile publice ar trebui să răspundă nevoilor diverse ale tinerilor. Tinerii aflați în exil, apărătorii drepturilor omului din rândul tinerilor și cei cu statut de refugiat sau solicitant de azil se confruntă adesea cu bariere și riscuri suplimentare de participare și au nevoie de măsuri suplimentare pentru a le asigura siguranța, incluziunea și accesul la procesele democratice.
Participarea tinerilor este un drept individual cu o dimensiune colectivă: tinerii pot avea impact nu doar ca indivizi, ci și ca parte a unui grup mai larg. Libertatea de întrunire și de asociere, inclusiv protecția societății civile de tineret, reprezintă o condiție pentru o participare reală a tinerilor la orice nivel. Tinerii își exercită aceste drepturi în diverse moduri, inclusiv prin implicarea în organizații de tineret, consilii locale și regionale ale tinerilor, mișcări civice, precum și prin participarea la demonstrații și grupuri de advocacy, se arată în Cartă.
Carta este rezultatul unui proces consultativ inițiat de Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei și de Consiliul mixt pentru tineret al Consiliului Europei. Comitetul Miniștrilor consideră această consultare un exemplu de bună practică privind participarea tinerilor și a societății civile de tineret, precum și a autorităților locale și regionale.
Congresul a adoptat Carta europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională în cadrul sesiunii plenare din octombrie 2025 de la Strasbourg, solicitând autorităților locale și regionale – în calitate de responsabili pentru participarea tinerilor – să transforme prevederile Cartei în acțiuni concrete la nivel local.
Diseminarea Cartei în diferite limbi va începe imediat. Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei va examina modul de implementare a acestei recomandări de către statele membre peste cinci ani.
Sursa
Recommendation CM/Rec(2026)3
a Comitetului Miniștrilor către Statele membre privind
Carta europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională (RO)
* * *
11.03.2026
Observatorul European al Audiovizualului a lansat o nouă publicație privind reglementarea publicității alimentelor nesănătoase în legislația europeană și națională
Lucrarea analizează modul în care cadrele juridice europene și naționale fac referire la utilizarea autoreglementării pentru a aborda una dintre cele mai presante provocări de sănătate publică: publicitatea omniprezentă pentru alimente bogate în grăsimi, zahăr și/sau sare (HFSS) – cunoscute în mod curent drept „junk food”. Această provocare de reglementare este strâns legată de protecția copiilor în mediile media tradiționale și digitale.
Analiza, realizată de analistul juridic al Observatorului, Eric Munch, reflectă un context caracterizat de transformări continue ale mediului mediatic și de creșterea ratelor obezitate infantilă în Europa și la nivel global. Nota arată că, deși Audiovisual Media Services Directive trasează direcția, implementarea practică diferă și este complexă în întreaga Europă.
* * *
06.03.2026
Ucraina își adaptează reglementarea platformelor și garanțiile juridice împotriva dezinformării și ingerințelor străine: Un nou raport al Observatorului European al Audiovizualului
Cum se apără însă Ucraina împotriva dezinformării și ingerințelor externe?
Observatorul European al Audiovizualului, parte a Consiliului Europei la Strasbourg, a publicat un nou raport juridic intitulat „Reglementarea platformelor, dezinformarea și FIMI în Ucraina”, care oferă o analiză amplă a evoluției peisajului mediatic din Ucraina în condițiile presiunilor extraordinare generate de război și de transformarea digitală.
Raportul reprezintă o analiză detaliată a manipulării informaționale și ingerinței străine (FIMI) în Ucraina și marchează, totodată, aderarea Ucrainei ca stat membru al Observatorului European al Audiovizualului, în iunie 2025. Raportul este elaborat de experții ucraineni Roman Horbyk, Tetiana Avdieieva, Dariia Opryshko, Oleksandr Monastyrskyi și Igor Rozkladaj.
Într-un moment în care integritatea informației, guvernanța platformelor și reziliența mass-media se află în centrul dezbaterilor de politici publice din întreaga Europă, acest raport oferă o analiză actuală și aprofundată a modului în care sistemul mediatic din Ucraina s-a adaptat la ingerințele străine persistente, în special în contextul războiului de agresiune al Rusiei.
* * *
06.03.2026
Consolidarea angajamentului Europei pentru drepturile și siguranța femeilor
Titlurile din presă prezintă zilnic cazuri care implică femei: rețeaua de trafic sexual aflată în centrul dosarelor Jeffrey Epstein, violul și abuzurile suferite de Gisèle Pelicot din partea a numeroși bărbați sau utilizarea inteligenței artificiale pentru a crea imagini pornografice cu femei și fete fără consimțământul lor.
Unii oameni ignoră aceste titluri, preferând să închidă ochii. Unii afirmă că egalitatea de gen „a mers prea departe”. Alții nici măcar nu își ascund opinia potrivit căreia femeile ar trebui „să-și cunoască locul”.
La nivel mondial, însă, o femeie este ucisă de cineva pe care îl cunoaște la fiecare 10 minute. În Europa, una din trei femei se confruntă cu violență din partea partenerului, iar una din șase este victima violenței sexuale. Iar acestea sunt doar cazurile raportate.
„Nu cred într-o lume în care locul unei femei este unul al drepturilor limitate și al fricii nelimitate.”
Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) există pentru a consolida cadrul colectiv de acțiune. În cei 12 ani de la intrarea sa în vigoare, aceasta a avut un impact real în Europa.
Totuși, lumea se schimbă rapid. Progresele tehnologice au accelerat țintirea deliberată a femeilor din politică și din poziții de conducere în mediul online. Adesea, aceste atacuri includ amenințări cu violul sau cu moartea ori alte forme de violență digitală. Ele au determinat unele femei să părăsească funcțiile publice și au descurajat alte femei – în special pe cele tinere – să candideze.
În același timp, statisticile privind femicidul și violența domestică rămân mult prea ridicate în Europa.
Statele membre trebuie să colaboreze pentru a asigura siguranța femeilor și participarea lor deplină la viața democratică. Standardele stabilite de Convenția de la Istanbul sunt eficiente doar atunci când statele membre se angajează în respectarea principiilor sale, în implementarea și aplicarea lor.
Totuși, nu toate statele membre au ratificat Convenția de la Istanbul, iar unele iau în considerare retragerea din aceasta.
A face acest lucru ar însemna un eșec nu doar pentru 50% din populația Europei, ci pentru întreaga societate. Vocile femeilor sunt esențiale pentru viața publică, pentru consolidarea democrației și pentru fundamentul acesteia bazat pe drepturile omului și statul de drept.
De Ziua Internațională a Femeii, marcăm progresele realizate în domeniul drepturilor femeilor. Celebrăm determinarea, realizările și reziliența femeilor din Europa și din întreaga lume. Totodată, trebuie să ne consolidăm standardele și să intensificăm eforturile pentru o Europă pe deplin incluzivă, astfel încât titlurile din presă să nu mai prezinte femeile drept victime, ci să evidențieze – fără a face referire la gen – rolul lor de lider în mod egal în toate domeniile.
* * *
05.03.2026
Abordarea noilor tehnologii pentru a asigura egalitatea și protecția femeilor împotriva violenței
Recomandarea privind egalitatea și inteligența artificială (IA) va ghida țările europene în prevenirea și combaterea discriminării pe parcursul întregului ciclu de viață al sistemelor de IA – de la proiectarea acestora, utilizare și până la retragerea lor.
Discriminarea a fost identificată drept unul dintre principalele riscuri pentru drepturile omului asociate sistemelor de IA. Inteligența artificială poate fi utilizată pentru a promova egalitatea, inclusiv egalitatea de gen. În același timp, ea poate genera riscuri pentru egalitate.
Modelele de IA pot fi construite pe baza unor seturi de date care reproduc și amplifică stereotipurile existente, având astfel efecte discriminatorii semnificative.
Întrebarea centrală este: cum poate fi asigurat faptul că utilizarea tot mai extinsă a IA sprijină și promovează egalitatea, inclusiv egalitatea de gen? De asemenea, cum pot fi identificate și remediate formele de discriminare?
Un accent deosebit este pus pe transparența sistemelor de IA și pe capacitatea acestora de a oferi explicații clare utilizatorilor pentru deciziile luate („explicabilitate”), precum și pe consolidarea garanțiilor procedurale și a căilor de atac. Memorandumul explicativ al recomandării identifică domenii de politici în care IA poate avea un impact deosebit asupra egalității, inclusiv asupra egalității de gen.
Recomandarea vizează trei tipuri principale de discriminare:
- discriminarea pe criterii de gen și sex;
- rasismul;
- discriminarea bazată pe orientare sexuală, identitate și expresie de gen și caracteristici sexuale (SOGIESC).
Documentul a fost elaborat de Comitetul director al Consiliului Europei pentru anti-discriminare, diversitate și incluziune (CDADI) și de Comisia pentru Egalitatea de Gen a Consiliului Europei.
Recomandarea privind responsabilizarea pentru violența împotriva femeilor și fetelor facilitată de tehnologie reprezintă primul standard juridic internațional dedicat acestui subiect.
Violența facilitată de tehnologie împotriva femeilor și fetelor persistă adesea – și ajunge să fie normalizată – într-un mediu de impunitate. Anonimatul autorilor, cadrele juridice fragmentate, procedurile complexe de raportare, riscul de culpabilizare a victimelor, provocările transfrontaliere și dificultățile în obținerea probelor digitale permit continuarea comportamentelor dăunătoare fără sancțiuni.
Consolidarea responsabilității contribuie la asigurarea accesului victimelor la justiție și întărește încrederea în instituții și în capacitatea acestora de a răspunde eficient prejudiciilor din mediul digital.
Recomandarea oferă orientări statelor membre pentru îmbunătățirea răspunsurilor juridice, instituționale și de reglementare la violența facilitată de tehnologie împotriva femeilor și fetelor. Ea propune o noțiune amplă de responsabilitate, care depășește domeniul dreptului penal și include și domeniile civil și administrativ.
Punctele centrale ale recomandării sunt:
- o abordare centrată pe victimă și sensibilă la traumă;
- implicarea mai multor actori – societatea civilă, victimele, sectorul privat, mass-media și instituțiile educaționale;
- sisteme de justiție accesibile pentru a preveni victimizarea secundară;
- o abordare „siguranță prin proiectare” (safety-by-design) pentru a garanta că produsele și serviciile companiilor tehnologice nu facilitează violența.
Recomandarea a fost elaborată de Comisia pentru Egalitatea de Gen a Consiliului Europei și de Comitetul European pentru Problemele Criminale.
Documentul va fi lansat oficial la Palais de l’Europe din Strasbourg, la 10 iunie 2026, în cadrul evenimentului „From standards to action: making accountability for technology-facilitated violence against women and girls a reality”.
- Recommendation on equality and artificial intelligence in full
- Recommendation on accountability for technology-facilitated violence against women and girls in full
* * *
05.03.2026
Spre o nouă arhitectură europeană de securitate
Adresându-se reprezentanților celor 46 de state membre și ai mai multor state observatoare în cadrul Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, el a cerut acțiuni mai ferme pentru un continent care se confruntă cu riscul extinderii unui conflict regional în imediata sa vecinătate:
„Această criză se desfășoară la granițele imediate ale Europei… Ea afectează direct statele membre ale organizației noastre.”
Alain Berset le-a declarat ambasadorilor prezenți că a discutat cu liderii unor state aflate în vecinătatea regiunii – inclusiv cu președintele Níkos Christodoulides din Cipru, cu prim-ministrul Nikol Pashinyan din Armenia, cu președintele Ilham Aliyev din Azerbaidjan și cu ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi din Republica Moldova, pentru a-și exprima solidaritatea cu aceste țări. De asemenea, el urmează să discute și cu ministrul afacerilor externe al Türkiye, Hakan Fidan.
Potrivit lui Alain Berset, deteriorarea ordinii juridice internaționale necesită „o viziune curajoasă, clară și bazată pe valori pentru Europa în ansamblu”. În cele din urmă, lumea are nevoie de o Europă „sigură, prosperă, fidelă valorilor sale și previzibilă din punct de vedere politic”, capabilă să servească drept punct de stabilitate globală.
El a subliniat că tocmai în momente de criză Consiliul Europei își dovedește relevanța, deoarece organizația a fost creată „tocmai pentru perioadele în care forța amenință să înlocuiască statul de drept”.
În contextul acestei rupturi a ordinii juridice internaționale, Berset a afirmat că Europa trebuie să reflecteze asupra modului în care își organizează răspunsul colectiv la instabilitatea în creștere:
„Ne confruntăm cu o alegere fundamentală: vrem să continuăm să reacționăm la crize create de alții sau să ne organizăm securitatea colectivă într-un cadru permanent care să ne permită să anticipăm și să acționăm împreună?”
Consiliul Europei a inițiat deja un proces de reformă pentru a-și consolida capacitatea de acțiune.
Secretarul General a susținut că arhitectura de securitate a Europei ar trebui organizată într-un cadru instituțional stabil și permanent, capabil să depășească reacțiile fragmentate și ad-hoc și să prevină blocajele. Scopul este de a permite statelor europene să adopte decizii coerente și continue în fața unei instabilități tot mai mari.
Pentru Alain Berset, „Consiliul Europei este singura organizație existentă care dispune de amploarea geografică, legitimitatea istorică și coerența juridică necesare pentru a îndeplini această funcție”.
El a subliniat că momentul actual oferă o oportunitate de reflecție colectivă asupra rolului pe care organizația l-ar putea juca în arhitectura de securitate a Europei.
* * *
04.03.2026
Consiliul Europei a adoptat Planul strategic privind drepturile omului în biomedicină și sănătate pentru perioada 2026–2030
Planul oferă un cadru prospectiv pentru a răspunde provocărilor generate de noile tehnologii medicale și de transformările societale, asigurând că drepturile omului rămân în centrul politicilor și sistemelor de sănătate.
Patru piloni principali ai planului
Noul plan strategic este structurat în jurul a patru direcții majore de acțiune:
* * *
03.03.2026
Raport privind libertatea presei: un mediu tot mai ostil pentru jurnalism
Această situație a fost parțial atenuată prin inițiative adoptate în mai multe state și la nivel european pentru îmbunătățirea libertății presei și a siguranței jurnaliștilor, inclusiv prin adoptarea unor planuri de acțiune pentru protecția jurnaliștilor și a unor acte legislative în anumite țări, menite să abordeze probleme precum procesele abuzive, dezinformarea și protecția surselor.
Raportul exprimă, de asemenea, îngrijorări cu privire la supravegherea digitală a jurnaliștilor prin programe spion, represiunea transnațională a jurnaliștilor, legislația privind „agenții străini” adoptată sau planificată în mai multe țări, precum și condițiile precare de muncă ale lucrătorilor media în numeroase state.
* * *
02.03.2006
Comisarul Consiliului Europei avertizează asupra riscurilor pentru drepturile omului în viitorul Regulament al UE privind returnarea
Pe măsură ce Uniunea Europeană avansează spre adoptarea unui nou Regulament privind returnarea cetățenilor țărilor terțe aflați ilegal pe teritoriul UE, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliul Europei, Michael O’Flaherty, avertizează că cadrul propus riscă să submineze drepturile omului ale migranților și solicitanților de azil.
În Observațiile publicate la 2 martie 2026, acesta recunoaște obiectivul UE de a crea un sistem comun de returnare mai eficient, subliniind însă că măsurile relevante nu trebuie să contravină dreptului internațional, inclusiv interdicției absolute a expluzării (returnarea unei persoane într-un stat unde riscă persecuții, tortură sau tratamente inumane).
Principalele preocupări și recomandări
Evaluări individuale
Căi de atac
„Huburi de returnare”
- evaluări obligatorii și cuprinzătoare ale riscurilor pentru drepturile omului;
- strategii solide de reducere a riscurilor;
- mecanisme eficiente de transparență, monitorizare și responsabilizare.
Potrivit Comisarului, Regulamentul ar trebui, de asemenea, să prioritizeze explicit returnările voluntare în locul celor forțate și să limiteze utilizarea detenției. Totodată, el solicită garantarea proporționalității sancțiunilor și a competențelor de aplicare a legii și analizarea altor alternative la returnare atunci când se abordează situațiile de ședere neregulamentară.
„Protecția drepturilor omului nu este un obstacol pentru un sistem funcțional de migrație, ci fundamentul acestuia”, a declarat Comisarul. „Trebuie să ne asigurăm că, în încercarea de a crea un cadru comun, nu desființăm garanțiile care protejează migranții și solicitanții de azil.”
* * *
Postări
