06.03.2026
Consolidarea angajamentului Europei pentru drepturile și siguranța femeilor
Titlurile din presă prezintă zilnic cazuri care implică femei: rețeaua de trafic sexual aflată în centrul dosarelor Jeffrey Epstein, violul și abuzurile suferite de Gisèle Pelicot din partea a numeroși bărbați sau utilizarea inteligenței artificiale pentru a crea imagini pornografice cu femei și fete fără consimțământul lor.
Unii oameni ignoră aceste titluri, preferând să închidă ochii. Unii afirmă că egalitatea de gen „a mers prea departe”. Alții nici măcar nu își ascund opinia potrivit căreia femeile ar trebui „să-și cunoască locul”.
La nivel mondial, însă, o femeie este ucisă de cineva pe care îl cunoaște la fiecare 10 minute. În Europa, una din trei femei se confruntă cu violență din partea partenerului, iar una din șase este victima violenței sexuale. Iar acestea sunt doar cazurile raportate.
„Nu cred într-o lume în care locul unei femei este unul al drepturilor limitate și al fricii nelimitate.”
Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) există pentru a consolida cadrul colectiv de acțiune. În cei 12 ani de la intrarea sa în vigoare, aceasta a avut un impact real în Europa.
Totuși, lumea se schimbă rapid. Progresele tehnologice au accelerat țintirea deliberată a femeilor din politică și din poziții de conducere în mediul online. Adesea, aceste atacuri includ amenințări cu violul sau cu moartea ori alte forme de violență digitală. Ele au determinat unele femei să părăsească funcțiile publice și au descurajat alte femei – în special pe cele tinere – să candideze.
În același timp, statisticile privind femicidul și violența domestică rămân mult prea ridicate în Europa.
Statele membre trebuie să colaboreze pentru a asigura siguranța femeilor și participarea lor deplină la viața democratică. Standardele stabilite de Convenția de la Istanbul sunt eficiente doar atunci când statele membre se angajează în respectarea principiilor sale, în implementarea și aplicarea lor.
Totuși, nu toate statele membre au ratificat Convenția de la Istanbul, iar unele iau în considerare retragerea din aceasta.
A face acest lucru ar însemna un eșec nu doar pentru 50% din populația Europei, ci pentru întreaga societate. Vocile femeilor sunt esențiale pentru viața publică, pentru consolidarea democrației și pentru fundamentul acesteia bazat pe drepturile omului și statul de drept.
De Ziua Internațională a Femeii, marcăm progresele realizate în domeniul drepturilor femeilor. Celebrăm determinarea, realizările și reziliența femeilor din Europa și din întreaga lume. Totodată, trebuie să ne consolidăm standardele și să intensificăm eforturile pentru o Europă pe deplin incluzivă, astfel încât titlurile din presă să nu mai prezinte femeile drept victime, ci să evidențieze – fără a face referire la gen – rolul lor de lider în mod egal în toate domeniile.
* * *
05.03.2026
Abordarea noilor tehnologii pentru a asigura egalitatea și protecția femeilor împotriva violenței
Recomandarea privind egalitatea și inteligența artificială (IA) va ghida țările europene în prevenirea și combaterea discriminării pe parcursul întregului ciclu de viață al sistemelor de IA – de la proiectarea acestora, utilizare și până la retragerea lor.
Discriminarea a fost identificată drept unul dintre principalele riscuri pentru drepturile omului asociate sistemelor de IA. Inteligența artificială poate fi utilizată pentru a promova egalitatea, inclusiv egalitatea de gen. În același timp, ea poate genera riscuri pentru egalitate.
Modelele de IA pot fi construite pe baza unor seturi de date care reproduc și amplifică stereotipurile existente, având astfel efecte discriminatorii semnificative.
Întrebarea centrală este: cum poate fi asigurat faptul că utilizarea tot mai extinsă a IA sprijină și promovează egalitatea, inclusiv egalitatea de gen? De asemenea, cum pot fi identificate și remediate formele de discriminare?
Un accent deosebit este pus pe transparența sistemelor de IA și pe capacitatea acestora de a oferi explicații clare utilizatorilor pentru deciziile luate („explicabilitate”), precum și pe consolidarea garanțiilor procedurale și a căilor de atac. Memorandumul explicativ al recomandării identifică domenii de politici în care IA poate avea un impact deosebit asupra egalității, inclusiv asupra egalității de gen.
Recomandarea vizează trei tipuri principale de discriminare:
- discriminarea pe criterii de gen și sex;
- rasismul;
- discriminarea bazată pe orientare sexuală, identitate și expresie de gen și caracteristici sexuale (SOGIESC).
Documentul a fost elaborat de Comitetul director al Consiliului Europei pentru anti-discriminare, diversitate și incluziune (CDADI) și de Comisia pentru Egalitatea de Gen a Consiliului Europei.
Recomandarea privind responsabilizarea pentru violența împotriva femeilor și fetelor facilitată de tehnologie reprezintă primul standard juridic internațional dedicat acestui subiect.
Violența facilitată de tehnologie împotriva femeilor și fetelor persistă adesea – și ajunge să fie normalizată – într-un mediu de impunitate. Anonimatul autorilor, cadrele juridice fragmentate, procedurile complexe de raportare, riscul de culpabilizare a victimelor, provocările transfrontaliere și dificultățile în obținerea probelor digitale permit continuarea comportamentelor dăunătoare fără sancțiuni.
Consolidarea responsabilității contribuie la asigurarea accesului victimelor la justiție și întărește încrederea în instituții și în capacitatea acestora de a răspunde eficient prejudiciilor din mediul digital.
Recomandarea oferă orientări statelor membre pentru îmbunătățirea răspunsurilor juridice, instituționale și de reglementare la violența facilitată de tehnologie împotriva femeilor și fetelor. Ea propune o noțiune amplă de responsabilitate, care depășește domeniul dreptului penal și include și domeniile civil și administrativ.
Punctele centrale ale recomandării sunt:
- o abordare centrată pe victimă și sensibilă la traumă;
- implicarea mai multor actori – societatea civilă, victimele, sectorul privat, mass-media și instituțiile educaționale;
- sisteme de justiție accesibile pentru a preveni victimizarea secundară;
- o abordare „siguranță prin proiectare” (safety-by-design) pentru a garanta că produsele și serviciile companiilor tehnologice nu facilitează violența.
Recomandarea a fost elaborată de Comisia pentru Egalitatea de Gen a Consiliului Europei și de Comitetul European pentru Problemele Criminale.
Documentul va fi lansat oficial la Palais de l’Europe din Strasbourg, la 10 iunie 2026, în cadrul evenimentului „From standards to action: making accountability for technology-facilitated violence against women and girls a reality”.
- Recommendation on equality and artificial intelligence in full
- Recommendation on accountability for technology-facilitated violence against women and girls in full
* * *
05.03.2026
Spre o nouă arhitectură europeană de securitate
Adresându-se reprezentanților celor 46 de state membre și ai mai multor state observatoare în cadrul Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, el a cerut acțiuni mai ferme pentru un continent care se confruntă cu riscul extinderii unui conflict regional în imediata sa vecinătate:
„Această criză se desfășoară la granițele imediate ale Europei… Ea afectează direct statele membre ale organizației noastre.”
Alain Berset le-a declarat ambasadorilor prezenți că a discutat cu liderii unor state aflate în vecinătatea regiunii – inclusiv cu președintele Níkos Christodoulides din Cipru, cu prim-ministrul Nikol Pashinyan din Armenia, cu președintele Ilham Aliyev din Azerbaidjan și cu ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi din Republica Moldova, pentru a-și exprima solidaritatea cu aceste țări. De asemenea, el urmează să discute și cu ministrul afacerilor externe al Türkiye, Hakan Fidan.
Potrivit lui Alain Berset, deteriorarea ordinii juridice internaționale necesită „o viziune curajoasă, clară și bazată pe valori pentru Europa în ansamblu”. În cele din urmă, lumea are nevoie de o Europă „sigură, prosperă, fidelă valorilor sale și previzibilă din punct de vedere politic”, capabilă să servească drept punct de stabilitate globală.
El a subliniat că tocmai în momente de criză Consiliul Europei își dovedește relevanța, deoarece organizația a fost creată „tocmai pentru perioadele în care forța amenință să înlocuiască statul de drept”.
În contextul acestei rupturi a ordinii juridice internaționale, Berset a afirmat că Europa trebuie să reflecteze asupra modului în care își organizează răspunsul colectiv la instabilitatea în creștere:
„Ne confruntăm cu o alegere fundamentală: vrem să continuăm să reacționăm la crize create de alții sau să ne organizăm securitatea colectivă într-un cadru permanent care să ne permită să anticipăm și să acționăm împreună?”
Consiliul Europei a inițiat deja un proces de reformă pentru a-și consolida capacitatea de acțiune.
Secretarul General a susținut că arhitectura de securitate a Europei ar trebui organizată într-un cadru instituțional stabil și permanent, capabil să depășească reacțiile fragmentate și ad-hoc și să prevină blocajele. Scopul este de a permite statelor europene să adopte decizii coerente și continue în fața unei instabilități tot mai mari.
Pentru Alain Berset, „Consiliul Europei este singura organizație existentă care dispune de amploarea geografică, legitimitatea istorică și coerența juridică necesare pentru a îndeplini această funcție”.
El a subliniat că momentul actual oferă o oportunitate de reflecție colectivă asupra rolului pe care organizația l-ar putea juca în arhitectura de securitate a Europei.
* * *
04.03.2026
Consiliul Europei a adoptat Planul strategic privind drepturile omului în biomedicină și sănătate pentru perioada 2026–2030
Planul oferă un cadru prospectiv pentru a răspunde provocărilor generate de noile tehnologii medicale și de transformările societale, asigurând că drepturile omului rămân în centrul politicilor și sistemelor de sănătate.
Patru piloni principali ai planului
Noul plan strategic este structurat în jurul a patru direcții majore de acțiune:
* * *
03.03.2026
Raport privind libertatea presei: un mediu tot mai ostil pentru jurnalism
Această situație a fost parțial atenuată prin inițiative adoptate în mai multe state și la nivel european pentru îmbunătățirea libertății presei și a siguranței jurnaliștilor, inclusiv prin adoptarea unor planuri de acțiune pentru protecția jurnaliștilor și a unor acte legislative în anumite țări, menite să abordeze probleme precum procesele abuzive, dezinformarea și protecția surselor.
Raportul exprimă, de asemenea, îngrijorări cu privire la supravegherea digitală a jurnaliștilor prin programe spion, represiunea transnațională a jurnaliștilor, legislația privind „agenții străini” adoptată sau planificată în mai multe țări, precum și condițiile precare de muncă ale lucrătorilor media în numeroase state.
* * *
02.03.2006
Comisarul Consiliului Europei avertizează asupra riscurilor pentru drepturile omului în viitorul Regulament al UE privind returnarea
Pe măsură ce Uniunea Europeană avansează spre adoptarea unui nou Regulament privind returnarea cetățenilor țărilor terțe aflați ilegal pe teritoriul UE, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliul Europei, Michael O’Flaherty, avertizează că cadrul propus riscă să submineze drepturile omului ale migranților și solicitanților de azil.
În Observațiile publicate la 2 martie 2026, acesta recunoaște obiectivul UE de a crea un sistem comun de returnare mai eficient, subliniind însă că măsurile relevante nu trebuie să contravină dreptului internațional, inclusiv interdicției absolute a expluzării (returnarea unei persoane într-un stat unde riscă persecuții, tortură sau tratamente inumane).
Principalele preocupări și recomandări
Evaluări individuale
Căi de atac
„Huburi de returnare”
- evaluări obligatorii și cuprinzătoare ale riscurilor pentru drepturile omului;
- strategii solide de reducere a riscurilor;
- mecanisme eficiente de transparență, monitorizare și responsabilizare.
Potrivit Comisarului, Regulamentul ar trebui, de asemenea, să prioritizeze explicit returnările voluntare în locul celor forțate și să limiteze utilizarea detenției. Totodată, el solicită garantarea proporționalității sancțiunilor și a competențelor de aplicare a legii și analizarea altor alternative la returnare atunci când se abordează situațiile de ședere neregulamentară.
„Protecția drepturilor omului nu este un obstacol pentru un sistem funcțional de migrație, ci fundamentul acestuia”, a declarat Comisarul. „Trebuie să ne asigurăm că, în încercarea de a crea un cadru comun, nu desființăm garanțiile care protejează migranții și solicitanții de azil.”
* * *
Postări
