BV - Analiza modului de realizare a dialogului social în Republica Moldova și identificarea decalajelor în raport cu reglementările și bunele practici UE

Rapcea, Vitalie. Dinamizarea dialogului tripartit în Republica Moldova: Analiza modului de realizare a dialogului social în Republica Moldova, și identificarea decalajelor în raport cu reglementările și bunele practici UE / Vitalie Rapcea; Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Fundația Soros Moldova. - Chișinău: [S.n.] .2026. -   30 p.- URL: https://soros.md/wp-content/uploads/2026/03/Nota-analitica-dinamizarea-dialogului-triparti-in-RM-formatat.pdf , https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/Nota_analitica_dinamizarea_dialogului_triparti_iEn_RM_formatat_final.pdf (accesat:09.03.2026).

Cuprins

- Sumar executiv
- Necesitatea și importanța dialogului social
- Dialogul tripartit și validarea contractului social
- Modul de organizare și reglementare a dialogului tripartit la nivelul UE

• Nivel constituțional de reglementare a dialogului tripartit (drept primar)
• Nivelul drepturilor fundamentale și convențiilor internaționale
• Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2000/C 364/01)
• Carta Socială Europeană – Dreptul la negociere colectivă
• Convențiile OIM
• Nivel legislativ secundar (drept secundar)
• Directivele Parlamentului UE
• Structuri supranaționale care asigură dialogul social la nivelul UE
• Summitul Social Tripartit
• Comitetele sectoriale de dialog social la nivel european
• Norme cu caracter de recomandare (soft law)
• Pilonul European al Drepturilor Sociale (2017)
• Planul de acțiune pentru implementarea Pilonului Social (COM(2021) 102)
• Comunicatul Comisiei COM(2023) 600

- Bunele practici în organizarea și funcționarea dialogului tripartit

• Forma optimă de organizare a dialogului tripartit la nivel național
• Cadrul normativ clar și orientat spre consolidarea dialogului social
• Cadru instituțional bine organizat
• Conținutul agendei dialogului social
• Achizițiile publice – instrument de facilitare a dialogului social
• Statele membre UE sprijină direct fortificarea partenerilor sociali și consolidarea dialogului social
• Dialogul social în UE este promovat la nivel legislativ

- Cadrul de reglementare și modul de organizare a dialogului tripartit în Republica Moldova. Analiza principalelor deficiențe

• Nivel constituțional (drept primar)
• Nivelul convențiilor internaționale și tratatelor internaționale
• Programul de țară pentru muncă decentă 2025–2027
• Drept secundar
• Evoluții pozitive în direcția fortificării dialogului social în Republica Moldova

- Provocările și amenințările care afectează dialogul social și puterea de negociere a sindicatelor la nivel regional
- Estimarea unui necesar minim de finanțare pentru asigurarea dinamizării dialogului social
- Concluzii și recomandări

Prin comparație cu bunele practici europene, se constată că Republica Moldova nu dispune încă de o guvernanță participativă matură, capabilă să asigure coerența între politicile economice și cele sociale. Cele mai recente cercetări în domeniu și experiența UE relevă importanța unui sistem coordonat pe verticală (național–sectorial-teritorialunitate economică), a președinției prin rotație, a secretariatului profesionist și independent etc.

În urma analizei, pentru reformarea și dinamizarea dialogului social, sunt formulate un set de recomandări, printre care: 

• aprobarea unui plan de acțiuni concrete, încadrate în timp și asumate de guvern și partenerii sociali, pentru dinamizarea dialogului social și asigurarea unei acoperiri cu contracte colective de muncă în proporție de cel puțin 80% așa cum o recomandă și Directiva UE 2022/2041; 

• instituirea unei președinții prin rotație între guvern, patronate și sindicate pentru a restabili echilibrul între partenerii sociali; • 

fortificarea Secretariatului CNCNC prin crearea unei unități funcționale dedicate în exclusivitate acestei funcții, compusă din experți în domenii cheie;

 • activizarea comisiilor sectoriale și teritoriale - esențiale pentru descentralizarea și relevanța dialogului social și operaționalizarea consiliilor de specialitate ale CNCNC și ale platformelor sectoriale de dialog social; 

• responsabilizarea ministerelor și autorităților administrației publice privind participarea obligatorie la ședințele CNCNC și la ședințele comisiilor sectoriale și celor teritoriale; 

• asigurarea unui nivel înalt de transparență prin publicarea online a tuturor documentelor și rapoartelor CNCNC și ale platformelor sectoriale și teritoriale de dialog social;

 • monitorizarea continuă a calității dialogului social; 

• implementarea unui audit extern periodic (la fiecare 4–5 ani), menit să evalueze performanța dialogului social și să emită recomandări corective.

În pofida unor semnale pozitive de creștere a intensității dialogului social la nivel central, revitalizarea dialogului tripartit în Republica Moldova depinde de instituționalizarea unui sistem transparent, profesionist și coordonat, în care toți partenerii sociali să participe activ și responsabil. Consolidarea dialogului social nu este doar o  cerință a acquis-ului comunitar, ci și o condiție fundamentală pentru stabilitatea socială, buna guvernanță și progresul socio-economic durabil al țării