Conferință la nivel înalt a Consiliului Europei privind Drepturile Sociale

Conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană (Chișinău, 18-19.03.2026)

In contextul Președinției Republicii Moldova a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, o Conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană a avut loc la Chișinău, în perioada 18–19 martie 2026. Evenimentul a reunit miniștri responsabili de drepturile sociale și alți actori-cheie din întreaga Europă pentru a-și reafirma angajamentul față de drepturile sociale, a evalua progresul reformelor Cartei și a aborda provocările sociale emergente.

Miniștri și alți înalți oficiali responsabili de drepturile sociale și politicile sociale, lideri ai Consiliul Europei, reprezentanți ai instituțiilor Uniunea Europeană, ai Organizația Națiunilor Unite și ai Organizația Internațională a Muncii, precum și reprezentanți ai societății civile, partenerilor sociali, mediului academic, instituțiilor naționale pentru drepturile omului, organismelor de egalitate și rețelelor lor europene s-au reunit la Chișinău pentru Conferința privind drepturile sociale – Carta Socială Europeană, care s-a desfășurat la 19 martie 2026.

În centrul discuțiilor s-au aflat importanța drepturilor sociale consacrate în Carta Socială Europeană, Noul Pact Democratic pentru Europa al Consiliul Europei, precum și modalitățile de consolidare a relevanței și impactului Cartei.

Conferința a avut loc la Palatul Republicii și a fost organizată în comun de Consiliul Europei și de Președinția Republica Moldova a Comitetului de Miniștri al Consiliul Europei.

Președinta Maia Sandu și Secretarul General al Consiliul Europei, Alain Berset, au susținut discursurile de deschidere. Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a susținut discursul de închidere.

„Experiența noastră a arătat că atunci când oamenii se simt protejați, sunt mai puțin vulnerabili la manipulare. Când au oportunități, au mai multă încredere în viitorul lor. De aceea continuăm eforturile de promovare a egalității sociale – eforturi pe deplin aliniate principiilor Cartei Sociale Europene. Pentru că, dacă suntem serioși în a păstra democrația, trebuie să ne asigurăm că aceasta oferă rezultate pentru toți”, a subliniat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în discursul său de deschidere.

„Nu există securitate democratică fără drepturi sociale”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset. „Într-o perioadă marcată de război, șocuri economice și creșterea inegalităților, implementarea Cartei Sociale Europene plasează justiția socială acolo unde îi este locul: în centrul stabilității democratice.”

Teme importante privind drepturile sociale în discuție

Participanții au examinat rolul esențial pe care îl au drepturile sociale în asigurarea securității și stabilității democratice. De asemenea, au analizat viitorul muncii în contextul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale și al noilor tehnologii, precum și provocările complexe generate de conflictele în desfășurare, schimbările demografice și schimbările climatice.

Evenimentul a oferit țărilor europene oportunitatea de a-și reafirma angajamentul față de justiția socială și de a-și asuma noi angajamente în cadrul Carta Socială Europeană. Totodată, conferința a constituit o platformă de dialog politic între liderii europeni privind viitorul drepturilor sociale în Europa.

Prima zi, 18 martie, a inclus unsprezece evenimente paralele care au analizat digitalizarea sistemelor de protecție socială, implementarea Garanției Europene pentru Copii, consolidarea drepturilor sociale pentru tineri, guvernanța multilevel, rolul Cartei Sociale Europene în era digitală, incluziunea romilor, alfabetizarea în sănătate, reziliența demografică și legătura dintre drepturile sociale și stabilitatea democratică.

Cea de-a doua zi, 19 martie, a fost dedicată conferinței propriu-zise, care a examinat impactul transformărilor tehnologice și al noilor forme de muncă asupra viitorului muncii, precum și provocările generate de costul vieții, schimbările demografice și climatice.

La finalul reuniunii, participanții au adoptat Declarația de la Chișinău, o declarație politică orientată spre viitor, prin care și-au reafirmat angajamentul față de Carta Socială Europeană și față de protecția drepturilor sociale, corelând justiția socială cu stabilitatea și reziliența democratică și propunând totodată acțiuni suplimentare.

Inovația în sprijinul drepturilor sociale

Participanții salută inițiativa privind un Nou Pact Democratic pentru Europa, subliniind că, având justiția socială ca obiectiv-cheie, acest pact oferă o oportunitate pentru angajamente reînnoite, soluții integrate între sectoare și modalități inovatoare de a sprijini drepturile sociale.

Declarația solicită implementarea efectivă a drepturilor, inclusiv condiții de muncă echitabile, protecție socială și sprijin pentru grupurile vulnerabile, precum copiii, tinerii, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și comunitățile de romi. Statele membre se angajează să promoveze politici sensibile la dimensiunea de gen, participare activă și un dialog social puternic. Declarația subliniază importanța respectării concluziilor Comitetului European pentru Drepturi Sociale și consolidării coordonării cu autoritățile naționale și locale. De asemenea, evidențiază necesitatea cooperării cu organele Consiliului Europei și cu organizațiile internaționale pentru a întări impactul practic al Cartei.

Declarația de la Chișinău

Detalii

Președinta Sandu și Secretarul General Berset au deschis Conferința privind Drepturile Sociale, la Chișinău

Șefa statului, Maia Sandu, la Conferința la nivel înalt privind drepturile sociale – Carta Socială Europeană: „Drepturile sociale sunt esențiale pentru supraviețuirea democrației”

https://www.coe.int/en/web/european-social-charter/high-level-conference-on-social-rights-18-19-march-2026-chisinau

La Chișinău a început conferința de nivel înalt privind drepturile sociale „Carta Socială Europeană”

Declarația Comitetului European pentru Drepturi Sociale
Descarcă Programul
Urmărește transmiterea Conferinței în direct

*     *     *

EVENIMENTE CONEXE

Chișinău, 18.03.2026

Președinta Maia Sandu: „Incluziunea romilor nu trebuie privită ca o problemă de rezolvat, ci ca o obligație ce ține de respectarea demnității umane”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat astăzi, alături de Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, la conferința „Romii și viitorul muncii: o perspectivă a drepturilor sociale”, unde a vorbit despre provocările și progresele înregistrate în domeniul incluziunii comunității rome.

Șefa statului a menționat că discriminarea romilor rămâne o problemă răspândită în multe state europene, inclusiv în Republica Moldova, fapt confirmat și de raportul din 2025 al Secretarului General al Consiliului Europei. În acest context, Președinta a evidențiat necesitatea unor acțiuni concrete și mai bine țintite pentru integrarea romilor pe piața muncii, precum și măsuri dedicate tinerilor și susținerii antreprenoriatului. De asemenea, șefa statului a subliniat că tranziția verde și digitală trebuie să fie incluzivă, iar de beneficiile integrării europene trebuie să se poată bucura toți cetățenii, indiferent de origine.

„Incluziunea romilor nu trebuie privită ca o problemă de rezolvat, ci ca o obligație ce ține de respectarea demnității umane. În același timp, este o ocazie de a valorifica potențialul fiecărui rom, spre binele comun al întregii societăți”, a declarat Președinta.

Șefa statului a accentuat și importanța promovării culturii rome pentru combaterea prejudecăților, evocând organizarea, pentru al doilea an consecutiv, a Săptămânii Romilor în instituțiile de învățământ din țară.

În încheiere, șefa statului și-a exprimat încrederea că discuțiile din cadrul conferinței vor contribui la identificarea unor soluții eficiente pentru construirea unei societăți mai echitabile, în care romii să fie și să se simtă respectați.

Sursa

*     *     *

Protejarea drepturilor omului în procesul de digitalizare a sistemelor de protecție socială

Discurs rostit de Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dr. Michael O'Flaherty, cu ocazia evenimentului conex: „Digitalizarea sistemelor de protecție socială în Europa – promisiunea eficienței versus realitatea excluderii”, în cadrul Conferinței la nivel înalt privind drepturile sociale, Chișinău, Republica Moldova

În această săptămână, ne vom concentra atenția asupra Cartei drepturilor sociale. Ne vom concentra asupra problemelor sociale ca drepturi ale omului și, prin urmare, ca obligații obligatorii pentru state.

Acest lucru este, desigur, foarte binevenit, dar rămâne destul de gol dacă nu acordăm o atenție egală implementării acestor drepturi. Cum trecem de la principiile frumoase pe hârtie la schimbări reale în experiența de viață a oamenilor? În acest context salut cu mare interes această discuție, deoarece sistemele de protecție socială sunt printre cei mai importanți furnizori ai obligațiilor formale în materie de drepturi ale omului.

În ce sens? Ei bine, în mod evident, ele oferă serviciile pe care le asigură. Avem drepturi ale omului la cel mai înalt nivel posibil de asistență medicală. Avem drepturi ale omului la prestații în caz de șomaj. Avem drepturi ale omului la o varietate de lucruri în context social. Sistemele de protecție socială asigură aceste drepturi, dar, la fel de important, ele creează condițiile pentru toate celelalte. Ele oferă titularilor de drepturi capacitatea de a se bucura de toate aspectele drepturilor lor. Și, apropo, nu doar de drepturile sociale, ci și de drepturile civile, de toate drepturile omului.

În acest context, salut digitalizarea sistemelor de protecție socială.

Am văzut deja cum inteligența artificială poate consolida această furnizare. Observăm deja, cel puțin în unele locuri, îmbunătățirea sprijinului pentru beneficiari, automatizarea activităților administrative și detectarea fraudelor. Mai mult, OECD, într-un studiu foarte interesant de anul trecut, a identificat noi domenii pentru digitalizarea protecției sociale, cum ar fi analiza predictivă, anticiparea cererii și a șocurilor, utilizarea analizei predictive pentru îmbunătățirea identificării beneficiarilor, extinderea accesului și reducerea neutilizării serviciilor de protecție socială.

Dar, desigur, alături de toate avantajele pe care digitalizarea le aduce sistemelor de protecție socială, aceasta reprezintă și un demers foarte riscant. Acest lucru ne-a fost transmis foarte clar, cel puțin celor din Uniunea Europeană, prin modul în care Actul privind inteligența artificială al UE clasifică algoritmii din domeniul protecției sociale drept „cu risc ridicat”.

Riscul ridicat al acestor algoritmi și al digitalizării protecției sociale a fost bine ilustrat în celebrul caz din Țările de Jos privind prestațiile pentru îngrijirea copiilor. Un scandal atât de mare încât vă amintiți că a dus la căderea unui guvern.

Mai recent, vedem din nou, în întreaga Europă, caz după caz de probleme generate de digitalizarea protecției sociale. Observăm, de exemplu, acuzații referitoare la sistemele de protecție socială din Serbia, Franța, Danemarca și din alte țări.

Învățând din astfel de situații și din cercetările empirice recente, sugerez că nivelurile de risc ale digitalizării protecției sociale pot fi, în linii mari, clasificate în cinci categorii.

Prima se referă la motivul pentru care digitalizăm în general. Din cercetările empirice reiese clar că, atunci când îi întrebi pe utilizatorii și aplicanții tehnologiei, factorul principal nu este calitatea serviciului, ci viteza și eficiența acestuia. Nu este nimic greșit în viteză și eficiență, dar atunci când acestea sunt preferate în detrimentul calității, apare evident pericolul.

În al doilea rând, și revenind la exemplele menționate, am văzut modul în care tehnologia poate genera rezultate discriminatorii. Și, mai evident în ultimii ani, cum, prin aplicarea buclelor de feedback, aceste rezultate discriminatorii pot deveni din ce în ce mai grave în timp.

Al treilea risc, destul de recent, este identificat de cercetări psihologice foarte interesante din ultimii ani și poartă denumirea de „bias de automatizare”. Aceasta este situația în care persoana responsabilă de supravegherea tehnologiei are încredere că aceasta va face o treabă mai bună decât omul. Astfel, atunci când există un conflict între evaluarea umană și cea a mașinii, omul va opta pentru evaluarea mașinii.

Al patrulea aspect se referă la provocările legate de accesul la servicii digitalizate și la nivelul de alfabetizare digitală din societate. Agenția pentru Drepturi Fundamentale a constatat, în 2023, printr-un sondaj amplu, că doar una din patru persoane cu vârsta peste 65 de ani deține competențe digitale minime. Doar un sfert dintre persoanele peste 65 de ani. Acesta este un semnal de alarmă evident atunci când li se cere oamenilor să acceseze servicii de protecție socială în mod digital. Și, apropo, am oferit exemplul persoanelor în vârstă, dar vă puteți gândi la numeroase alte grupuri marginalizate și la măsura în care un serviciu digitalizat devine unul îndepărtat și inaccesibil. Mă gândesc, de exemplu, la comunitățile de romi din așezări informale, unde nu există nici măcar electricitate, cu atât mai puțin acces la servicii digitale.

Al cincilea și ultimul risc ține de faptul că implementăm digitalizarea într-un mod opac. Majoritatea oamenilor nu știu în ce măsură drepturile lor la prestații sociale au fost transferate în mediul online sau în ce măsură anumite elemente ale evaluării au fost digitalizate. Guvernele nu au informat suficient populația cu privire la nivelul de automatizare al acestor servicii esențiale. Iar acest lucru ridică, desigur, probleme serioase privind accesul la căi de atac atunci când apar erori. Cum poți solicita remediere dacă nu știi exact unde și cum s-a produs eroarea?

Ce putem face pentru a aborda aceste cinci categorii de riscuri și pentru a ne asigura că viitorul digitalizat al protecției sociale este cu adevărat în serviciul oamenilor? Aș dori să sugerez câteva direcții.

În primul rând, pentru cei din Uniunea Europeană, în special pentru guvernele statelor membre: vă încurajez să apărați legislația europeană fundamentală care reglementează spațiul digital. Mă refer la Actul privind inteligența artificială și la Actul privind serviciile digitale. Aceste instrumente nu sunt perfecte, dar reprezintă probabil cele mai bune modele la nivel mondial pentru supravegherea implementării inteligenței artificiale și a digitalizării, inclusiv în domeniul protecției sociale. Există în prezent un proces de așa-numită simplificare care, dacă ar fi adoptat integral, ar slăbi aceste două instrumente esențiale.

În al doilea rând, guvernele trebuie să ia măsurile necesare pentru semnarea și ratificarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială. Aceasta a fost neglijată; nu avem suficiente semnături și ratificări. Doar după intrarea sa în vigoare vom avea un instrument normativ care să permită dezvoltarea unor sisteme naționale eficiente de supraveghere bazate pe drepturile omului, inclusiv în domeniul protecției sociale.

În al treilea rând, statele trebuie să utilizeze instrumente pentru testarea și evaluarea impactului algoritmilor asupra drepturilor omului în furnizarea serviciilor de protecție socială.

Aș dori să evidențiez aici instrumentul excelent al Consiliului Europei, HUDERIA – instrumentul de evaluare a impactului asupra drepturilor omului, care este foarte potrivit pentru utilizare și adaptare la contexte naționale specifice.

Alte câteva aspecte: trebuie să ne asigurăm că oamenii rămân în control și că nu cedăm niciodată luarea deciziilor către mașini. În același timp, trebuie să combatem „biasul de automatizare”, instruind persoanele care supraveghează aceste sisteme să fie vigilente și să înțeleagă că pot judeca mai bine decât aplicațiile digitale.

De asemenea, este esențial să investim în alfabetizarea digitală și în îmbunătățirea accesului real la spațiul digital, în special pentru persoanele în vârstă și pentru cele marginalizate.

Permiteți-mi să închei menționând două roluri esențiale care trebuie incluse în acțiunile noastre viitoare.

Mă refer la importanța implicării instituțiilor naționale pentru drepturile omului și a organizațiilor societății civile.

În primul rând, instituțiile naționale pentru drepturile omului. Acestea au evoluat rapid în Europa în ultimii ani, asumându-și responsabilități în domeniul inteligenței artificiale, pe care le completează cu o vastă experiență în domeniul drepturilor omului. Trebuie să ne asigurăm că sunt consultate în mod integrat și implicate activ.

În al doilea rând, societatea civilă. De câte ori societatea civilă este cea care ne atrage atenția asupra modului în care tehnologia poate da greș? Și de câte ori, după ce semnalează problemele, tot societatea civilă este cea care găsește soluțiile, nu guvernele? Avem nevoie de un parteneriat profund.

În final, dragi prieteni, ultimul meu punct se referă la încredere. Furnizarea unor servicii de protecție socială sigure și eficiente este una dintre cele mai sensibile și importante dimensiuni ale guvernării în orice stat. Ea poate funcționa doar dacă există încredere. Am văzut cât de ușor pot apărea problemele. Vă invit să reflectați asupra modului în care puteți construi și consolida încrederea între sistemele de protecție socială și cetățeni, prin colaborare cu societatea civilă și instituțiile naționale pentru drepturile omului și prin promovarea unei abordări cât mai transparente și participative.

Sursa

În contextul în care digitalizarea devine un instrument central al reformelor sociale în Europa, aceasta promite eficiență administrativă, transparență și acces mai rapid la prestații sociale. Cu toate acestea, realitatea arată că, pentru numeroase persoane aflate în situații vulnerabile, sistemele digitale pot genera noi forme de excludere: lipsa competențelor digitale, accesul limitat la tehnologie, deciziile automatizate netransparente sau reducerea interacțiunii umane.

Carta Socială Europeană stabilește un cadru clar de obligații pentru state, impunând garantarea dreptului la securitate socială, asistență socială, protecție împotriva sărăciei și excluziunii sociale, precum și respectarea principiilor egalității și nediscriminării. În acest sens, digitalizarea nu trebuie să devină un obstacol, ci un instrument care consolidează accesul la drepturi. Oficiul Avocatului Poporului, în calitate de instituție națională pentru drepturile omului, are un rol fundamental în monitorizarea impactului acestor transformări și în asigurarea respectării drepturilor fundamentale.

În cadrul evenimentului „Digitalisation of social protection systems in Europe: The promise of efficiency versus the reality of exclusion”, organizat la Chișinău de Platforma COE–FRA–ENNHRI–EQUINET privind drepturile sociale și economice, în colaborare cu Consiliul pentru Egalitate și Oficiul Avocatului Poporului al Republicii Moldova, ca eveniment conex desfășurat pe marginea Conferinței la nivel înalt privind Carta Socială Europeană din 19 martie 2026, Avocatul Poporului Ceslav Panico a evidențiat atât oportunitățile digitalizării serviciilor de protecție socială — precum reducerea deplasărilor fizice, accesul rapid la servicii, simplificarea procedurilor și creșterea transparenței — cât și riscurile asociate, în special pentru grupurile vulnerabile, inclusiv probleme legate de protecția datelor, acces limitat și lipsa alternativelor offline, subliniind totodată rolul esențial al instituțiilor naționale pentru drepturile omului în asigurarea respectării standardelor fundamentale prin instrumente precum evaluări de impact asupra drepturilor omului, supraveghere umană, accesibilitate și design incluziv, transparență decizională și mecanisme eficiente de remedii, în vederea promovării unor sisteme digitale incluzive și conforme cu drepturile omului.

Avocatul Poporului va continua să promoveze și să responsabilizeze autoritățile pentru ca sistemele de protecție socială digitale să fie incluzive, transparente și conforme cu standardele internaționale ale drepturilor omului, contribuind la protejarea persoanelor vulnerabile și la consolidarea încrederii populației în serviciile publice digitale.

https://www.facebook.com/share/p/1DaRtQnrns/

*     *     *

Eveniment secundar la nivel înalt: Drepturile Sociale - Pilon pentru stabilitate și reziliență democratică pentru Republica Moldova și Ucraina

La evenimentul „Drepturile sociale – pilon pentru stabilitatea democratică și reziliența Republicii Moldova și a Ucrainei” au avut loc discuții între Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale a Republicii Moldova, omologul său ucrainean, Denys Uliutin, și Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, despre modul în care standardele europene în domeniul drepturilor sociale, în special Carta Socială Europeană, pot întări stabilitatea și reziliența democratică.

A fost subliniat că, în ultimii ani, Republica Moldova a trecut printr-o serie de crize suprapuse, dar în tot acest timp, Guvernul a susținut cetățenii prin programe de asistență socială, beneficii pentru copii și servicii aproape de oameni.

Pe lângă sprijinul financiar, se continuă modernizarea sistemului social prin reforma RESTART, menită să reducă fragmentarea intervențiilor și să asigure acces echitabil la servicii. Totodată, Republica Moldova a oferit sprijin refugiaților din Ucraina și a susținut gospodăriile afectate de creșterea prețurilor la energie prin compensații, demonstrând angajamentul pentru un sistem social incluziv și rezilient.

Investiția în oameni – investiția în stabilitatea democratică: Ucraina și Republica Moldova își reafirmă angajamentul față de standardele sociale europene

https://www.facebook.com/share/v/1Y3k1adyuH/

https://www.facebook.com/share/p/14Vmn2HvyPK/

*     *     *

De la angajament la implementare: Transpunerea drepturilor sociale în realitate pentru tineri

Tinerii din întreaga Europă se confruntă cu obstacole semnificative în ceea ce privește accesul la drepturile lor sociale, printre care stagii neplătite, salarii mici și protecție inadecvată în anumite sfere din piața muncii. Aceste provocări sunt accentuate de inegalitățile socio-economice mai ample și de discriminare, care afectează în mod disproporționat tinerii. Pentru a avea un impact real, politicile trebuie să fie susținute de resurse, infrastructură și capacitate instituțională adecvate. Organizațiile de tineret și societatea civilă joacă un rol fundamental în ancorarea dezbaterilor politice în experiențele de viață concrete.

Acestea au fost unele dintre mesajele-cheie accentuate în cadrul mesei rotunde „De la angajament la implementare: Transpunerea drepturilor sociale în realitate pentru tineri”, un eveniment paralel axat pe tineret, organizat în cadrul Conferinței la nivel înalt privind drepturile sociale, care a avut loc la Chișinău în perioada 18-19 martie 2026.

Evenimentul a reunit aproximativ 50 de participanți, inclusiv reprezentanți ai autorităților publice, organizații de tineret, experți internaționali, actori ai societății civile și parteneri de dezvoltare din Europa și Republica Moldova.

Aoife Nolan, președinta ESCR, a subliniat rolul Cartei sociale europeane drept „constituție socială” a Europei, stabilind drepturi executorii la muncă, locuință, asistență medicală și protecție socială. Ea a subliniat că drepturile sociale necesită progrese măsurabile și o punere în aplicare eficientă, nu doar angajamente ambițioase.

Participarea tinerilor a fost identificată ca un factor esențial. Nu se poate vorbi despre participare fără drepturi sociale și despre drepturi sociale fără participare, a subliniat Emma Wedner, membră a Consiliului consultativ pentru tineret. Ea a prezentat, de asemenea, modelul de comanagement al sectorului de tineret și Cadrul de referință privind perspectiva tineretului, esențiale pentru conturarea unui viitor comun și democratic.

Părțile interesate naționale din domeniul tineretului au remarcat eforturile Moldovei de a alinia politicile la standardele europene și de a extinde oportunitățile pentru tineri. Cu toate acestea, constrângerile structurale existente, capacitatea financiară și instituțională limitată, disparitățile dintre mediul urban și cel rural, precum și ritmul reformelor continuă să afecteze implementarea.

Analiza Recomandării ENTER! a evidențiat un decalaj între cadrul de politici și realitățile trăite de tineri. Mecanismele existente sunt adesea fragmentate, insuficient de vizibile sau prea lente pentru a răspunde nevoilor emergente. O coordonare îmbunătățită între sectoare și structuri de tineret mai puternice, precum consiliile de tineret, sunt esențiale.

Evenimentul a fost organizat de proiectul „Tineretul pentru democrație și drepturile omului în Republica Moldova”, parte a Planului de acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028, în cooperare cu Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Tineret.

Sursa

*     *      *

În scopul pregătirii evenimentului, Consiliul Europei a solicitat contribuții pentru a ajuta la conturarea programului, a rezoluției conferinței și a unui Noul Plan de Acțiune pentru 2026–2030.

Statele membre (ministerele și agențiile relevante), organizațiile interguvernamentale, organizațiile de angajați și angajatori, organizațiile societății civile, inclusiv grupurile conduse de tineri, instituțiile academice și experții individuali în domeniul drepturilor sociale, drepturilor omului și justiției sociale au fost invitați să-și ofere contribuția.

Indiferent dacă este vorba despre consolidarea sistemului Cartei, abordarea problemelor sociale urgente sau promovarea cooperării și implementării la nivel național, contribuțiile au trebuit să fie structurate, să identifice clar obiectivele vizate și să propune până la trei subiecte prioritare pentru discuții în sesiuni plenare sau evenimente paralele. Contribuitorii au propus, de asemenea, evenimente paralele autofinanțate, cu sprijin potențial din partea Consiliului Europei pentru vizibilitate sau invitați vorbitori.

Despre Conferință

Pornind de la rezultatele Conferinței de la Vilnius din iulie 2024 și în contextul viitoarei aniversări a 30-a a Cartei Sociale Europene revizuite, Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei a acceptat invitația Republicii Moldova de a găzdui următoarea Conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană la Chișinău în 2026, în timpul Președinției sale a Comitetului Miniștrilor.

Conferința de la Chișinău va aborda probleme de actualitate selectate, evidențiind legătura clară dintre justiția socială, drepturile sociale, stabilitatea democratică și securitate. Aceasta va reprezenta o oportunitate-cheie de a reafirma și aprofunda angajamentul statelor membre față de sistemul Cartei. Conferința va oferi un forum pentru a face bilanțul eforturilor recente de reformă, a evalua progresul realizat și a stabili un parcurs clar pentru viitor. De asemenea, conferința este așteptată să ofere o exprimare concretă a angajamentelor asumate prin Declarațiile de la Reykjavík și Vilnius, pregătind terenul pentru un Plan de Acțiune reînnoit privind Carta Socială Europeană pentru perioada 2026–2030.

Carta Socială Europeană este un tratat al Consiliului Europei, care garantează drepturile sociale şi economice ale omului și reprezintă o referință normativă pentru drepturile sociale pe întreg continentul european, inclusiv pentru Republica Moldova. Un accent deosebit în cadrul tratatului internațional este pus pe protecția persoanelor vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, copiii, persoanele cu dizabilități și migranții și impune respectarea drepturilor acestor persoane fără discriminare.

Republica Moldova a ratificat Carta Socială Europeană revizuită (1996) în anul 2001 prin Legea nr.484-XV din 28.09.2001 și este în vigoare începând cu 01 ianuarie 2002. Țara noastră este una din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, care au ratificat Carta Socială Europeană și printre cele 34 de state care au ratificat versiunea revizuită din 1996, (alte 9 state au ratificat versiunea din 1961).

Informații suplimentare:

Noul Pact Democratic pentru Europa
Declarația de la Reykjavík
Carta Socială Europeană revizuită
Carta Socială Europeană: Aniversarea reclamațiior colective
Colecţii: E.7. Carta socială

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: Rezoluția APCE 2644 (2026)
A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: Recomandarea 2304(2026)
Comitetul European pentru drepturi sociale. Raport anual 2024
Drepturile sociale și criza costului vieții (2025)

Președinția Republicii Moldova a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei

CoE-RM: Raport privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale (2024)
CoE-RM: Carta Socială Europeană: Raport ad-hoc privind criza costului de trai prezentat de Guvernul Republicii Moldova (2024)
CoE-RM: Al 18-lea Raport National pentru implementarea Cartei Sociale Europene (2023)