Cu ocazia Zilei Mondiale împotriva Traficului de Persoane, Grupul de Experți al Consiliului Europei pentru Acțiunea împotriva Traficului de Ființe Umane (GRETA) se alătură Grupului Interinstituțional de Coordonare împotriva Traficului de Persoane (ICAT) în apelul adresat statelor și actorilor relevanți de a integra eforturile de combatere a traficului în strategiile mai ample de luptă împotriva criminalității organizate.
GRETA sprijină pe deplin apelul ICAT, care reflectă recomandările formulate de GRETA în cadrul evaluărilor privind aplicarea Convenției de către statele părți. Aceste recomandări includ: consolidarea investigațiilor financiare și asigurarea utilizării activelor infracționale confiscate pentru despăgubirea și sprijinirea victimelor; creșterea capacității de investigare și urmărire penală a traficului facilitat de tehnologie; protejarea victimelor împotriva pedepsirii pentru acte comise ca urmare directă a situației lor de trafic; îmbunătățirea cooperării internaționale și a colaborării cu companiile din domeniul tehnologiei; îmbunătățirea colectării de date fiabile; și abordarea inegalităților structurale care sporesc vulnerabilitatea la trafic.
Potrivit Raportului Global al UNODC privind Traficul de Persoane din 2024, aproape 74% dintre cazurile analizate erau legate de grupuri de crimă organizată. Prin alăturarea la apelul ICAT, GRETA își reafirmă angajamentul ferm față de un răspuns coordonat, ambițios și centrat pe respectarea drepturilor omului în lupta împotriva traficului de ființe umane. „Pe măsură ce rețelele criminale continuă să exploateze crizele, inegalitățile și vulnerabilitățile individuale, doar strategiile cuprinzătoare – bazate pe prevenire, protecție și justiție – pot schimba situația. Statele trebuie să își continue eforturile, asigurând sprijin pentru victime și tragerea la răspundere a făptașilor”, a concluzionat președinta GRETA.
La Geneva și-a ținut lucrările cea de-a 6-a Conferință Mondială a Președinților de Parlamente, organizată de Uniunea Interparlamentară (IPU) în colaborare cu ONU, care reunește președinți de parlamente din întreaga lume, precum și conducători ai organismelor parlamentare internaționale. Subiectele abordate au vizat cooperarea parlamentară și multilateralismul ca răspunsuri strategice la numeroase crize mondiale.
Avertizând că „politicianul serios pierde teren în fața populistului”,
Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Theodoros Rousopoulos, a îndemnat politicienii să revină la valorile încrederii pentru a menține sprijinul public, în cadrul unui discurs adresat președinților de parlamente din întreaga lume.
În discursul să Președintele a sugerat că aceste valori pot fi rezumate prin acronimul „TRUST” (încredere) – adevăr (truth), responsabilitate (responsibility), înțelegere (understanding), sacrificiu (sacrifice) și transparență (transparency).
„Politica a fost întotdeauna însoțită de un anumit grad de discreditare publică”, a subliniat Președintele. „Dar astăzi, asistăm la un fenomen mai periculos – un atac coordonat asupra însăși ideii de politică. Acesta se propagă prin conturi anonime, prin rețelele sociale și acum prin inteligența artificială și producerea în masă a știrilor false.”
„La fel de îngrijorător nu este doar conținutul, ci cât de ușor este crezut,” a adăugat el. „Politicianul serios pierde teren în fața populistului – cel care se concentrează în primul rând pe supraviețuirea personală la putere. Generațiile tinere nu mai prețuiesc democrația așa cum o făceau cei care au trăit sub regimuri autoritare. Iar atunci când valorile democratice slăbesc, inevitabil apar noi forme de autoritarism.”
„Prea des, politicienii cad în capcana lingușelii – spunând ceea ce oamenii vor să audă, făcând promisiuni pe care nu le pot îndeplini. Iar când aceste promisiuni se prăbușesc sub greutatea realității, se frânge ceva și mai fragil: încrederea publicului.”
Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, de asemenea a susținut un
discurs în cadrul Conferinței Mondiale a Președinților de Parlament. În discursul său, Președintele Parlamentului s-a referit la provocările cu care se confruntă Republica Moldova, dar și la rolul instituțiilor legislative de a proteja democrația și cetățenii.
„Parlamentul Republicii Moldova este angajat ferm în sprijinirea păcii, justiției și dezvoltării durabile. Am promovat reforme esențiale pentru consolidarea statului de drept, iar, recent, am avansat în procesul de integrare în Uniunea Europeană – un proiect de pace și prosperitate, care ne unește într-o comunitate de valori. În aceste vremuri, rolul parlamentelor este nu doar de a crea legi, dar și de a proteja democrația, de a proteja cetățenii și de a păstra pacea”, a accentuat Igor Grosu.
De asemenea, Președintele Parlamentului a vorbit despre suportul acordat de alte state Republicii Moldova, fapt ce a contribuit la avansarea în parcursul european. „Pentru Republica Moldova, o țară care a ales calea dezvoltării democratice și a integrării europene, cooperarea și dialogul cu dumneavoastră în toți acești ani au fost cruciale. Ne-ați încurajat și ne-ați fost alături în vremuri complicate, iar acest sprijin ne-a determinat să fim fermi în reformele pe care le-am început în țara noastră. Noi credem în viitorul pașnic și prosper al Uniunii Europene și credem că putem apăra împreună pacea, democrația și unitatea”, a declarat șeful legislativului.
Șeful legislativului s-a referit și la alegerile parlamentare din toamnă. „Moldovenii vor avea de ales – lăsăm Moldova pradă unui stat străin ca Federația Rusă, care vrea s-o controleze prin grupări oligarhice și criminale sau mergem înainte pe calea integrării și aderării la UE, într-un stat de drept, democratic și prosper, în direcția corectă. Moldovenii mereu au știut să aleagă ce e bine pentru familiile lor și țara lor în momentele de cumpănă. Dar am văzut cum la alegerile prezidențiale, Federația Rusă, prin grupări criminale, a folosit bani uriași, miliarde, pentru a compromite viitorul nostru european. Și aici vă dau doar un exemplu: o bancă rusească a deschis peste 138.000 de conturi pentru a influența rezultatele prin plăți către alegători”, a subliniat Igor Grosu.
Igor Grosu, la Conferința Mondială a Președinților de Parlament * * *
22.07.2025
Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a lansat oficial apelul pentru nominalizări la Premiul Raoul Wallenberg 2026
Premiul este acordat o dată la doi ani unei persoane, unui grup de persoane sau unei organizații pentru o realizare remarcabilă în apărarea drepturilor omului.
Premiul poartă numele diplomatului suedez Raoul Wallenberg, care și-a folosit statutul la Budapesta pentru a salva zeci de mii de evrei maghiari de la Holocaust. Acțiunile sale demonstrează că curajul și implicarea unei singure persoane pot avea un impact real, oferind inspirație tuturor pentru a lua atitudine și a acționa împotriva persecuției, xenofobiei și antisemitismului.
Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 31 octombrie 2025. Premiul va fi decernat la Strasbourg în jurul datei de 17 ianuarie 2026 (Wallenberg a fost arestat pe 17 ianuarie 1945 de forțele sovietice și nu a mai fost văzut niciodată în viață).
Sursa
Despre Premiu
* * *
18.07.2025
Supraaglomerarea penitenciarelor rămâne o provocare majoră în Europa: Republica Moldova printre cele mai afectate țăriConsiliul Europei a publicat recent Statisticile anuală privind populațiile penitenciare în Europa (SPACE I – 2024), care evidențiază o tendință îngrijorătoare: supraaglomerarea închisorilor continuă să afecteze grav o treime dintre administrațiile penitenciare europene. La nivel continental, rata medie de ocupare a penitenciarelor a crescut la 92,5 deținuți la 100 de locuri disponibile, semnalând presiuni crescânde asupra sistemelor penitenciare.
Republica Moldova se numără printre statele cu un grad ridicat de supraaglomerare, înregistrând 110,6 deținuți la 100 de locuri – peste limita considerată critică. Totodată, Moldova se află printre primele cinci țări europene cu cea mai mare densitate carcerală. Raportul atrage atenția asupra nevoii urgente de măsuri sistemice pentru reducerea populației carcerale și îmbunătățirea condițiilor de detenție.
Aceste constatări reamintesc importanța respectării drepturilor omului în mediul penitenciar și necesitatea reformelor judiciare și penale, inclusiv a recursului sporit la măsuri alternative la detenție. Raportul complet este disponibil pe site-ul Consiliului Europei.
Sursa
Detalii
* * *
13.07.2025
30 de ani în Consiliul Europei: drumul Republicii Moldova spre democrație, drepturile omului și statul de drept
La 13 iulie 1995, Republica Moldova a devenit stat membru al Consiliului Europei, angajându-se ferm pe calea consolidării valorilor democratice europene. Această aderare a reprezentat un pas esențial în apropierea țării de spațiul european al drepturilor omului, democrației și statului de drept.
În cei 30 de ani de apartenență, Moldova a beneficiat de sprijin instituțional, expertiză juridică, monitorizare și cooperare pentru a implementa reforme durabile. Accesul cetățenilor moldoveni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a devenit o garanție suplimentară pentru protecția drepturilor fundamentale.
Cu ocazia aniversării, oficiali ai Republicii Moldova și ai Consiliului Europei, diplomați, foști și actuali demnitari de stat s-au întrunit în cadrul ceremoniilor oficiale și evenimentelor speciale, au făcut declarații și au transmis mesaje cu un ferm impact politic.
Expoziție aniversară la BNRM* * *
10.07.2025
Consiliul Europei a elaborat un manual care va sprijini autoritățile naționale în redactarea rapoartelor naționale pentru Comitetul European pentru Drepturi Sociale
Consiliul Europei a dezvoltat un Manual pentru elaborarea rapoartelor naționale privind prevederile acceptate în cadrul procedurii de raportare a Cartei Sociale Europene. Acest manual este dedicat exclusiv procedurii de raportare cu privire la prevederile acceptate ale Cartei Sociale Europene.
Obiectivul principal al Manualului este de a sprijini autoritățile naționale la elaborarea unor rapoarte naționale corecte, clare și cuprinzătoare privind implementarea prevederilor Cartei Sociale Europene spre examinarea Comitetului European al Drepturilor Sociale.
Manualul include, de asemenea, surse recomandate de informații și instrucțiuni adaptate specific necesităților autorităților din Republica Moldova.
* * *
08-09.07.2025
Conferința regională „Banii în politică” III
Cea de-a treia ediție a conferinței regionale „Banii în politică”, intitulată „Bani, Securitate și Democrație: Apărarea integrității electorale în era digitală”, a reunit aproximativ 120 de participanți din Irlanda, Albania, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Franța, Moldova, Polonia, România, Ucraina și Regatul Unit. Evenimentul, care a avut loc la Chișinău a oferit o platformă importantă pentru actorii regionali pentru a face schimb de idei și a aborda provocările erei digitale pentru integritatea electorală, în scopul promovării unor garanții mai puternice, a unei supravegheri mai inteligente și a unor procese democratice mai durabile.
Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a subliniat importanța conferinței în discursul său de deschidere și a vorbit despre sprijinul acordat de Consiliul Europei actorilor naționali implicați în procesul electoral, în cadrul Planului de acțiune al Consiliului Europei pentru Moldova 2025-2028: „În prezent, sprijinim monitorizarea alegerilor de către observatori din societatea civilă în străinătate, în diasporă”. De asemenea, el a subliniat importanța „punerii în practică a primei convenții-cadru internaționale cu caracter juridic imperativ, menită să asigure respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a standardelor legale democratice în sistemele de inteligență artificială în 2024”.
Agenda din acest an a pus accentul pe impactul crescând al tehnologiilor digitale asupra sistemelor democratice și integrității alegerilor. Discuțiile au vizat subiecte urgente, precum consolidarea supravegherii finanțării partidelor, inclusiv online, influența străină, rolul criptomonedelor în politică, dezinformarea online, donațiile din partea terților, cumpărarea de voturi și amenințările transfrontaliere emergente la adresa integrității electorale.
Veronika Bílková, vicepreședinta Comisiei de la Veneția, și Yves-Marie Doublet, expert GRECO, au prezentat informații utile cu privire la eforturile depuse de țările europene pentru a preveni interferențele străine și a combate dezinformarea în timpul scrutinelor și în perioada ditre scrutine, precum și la eforturile organismelor europene de a reglementa utilizarea criptomonedelor în viața publică, inclusiv în finanțarea campaniilor electorale. Vladimir Misev, expert senior al Consiliului Europei în domeniul electoral, a prezentat o analiză comparativă a provocărilor persistente și emergente în materie de reglementare a finanțării campaniilor electorale în statele membre ale Consiliului Europei.
În încheierea intervenției sale,
Liri Kopaçi-Di Michele, șefa Diviziei pentru Cooperare Parlamentară și Electorală a Adunării Parlamentare (APCE), a reamintit importanța Recomandării Rec(2003)4b a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei privind
regulile comune împotriva corupției în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, alături de recomandările relevante ale GRECO, Comisiei de la Veneția și APCE. Conferința s-a încheiat cu prezentarea de către participanți a unor recomandări-cheie adresate autorităților naționale, partidelor politice, platformelor sociale și societății civile, având ca scop consolidarea transparenței și responsabilității în campaniile electorale online și în finanțarea politică, în special în perspectiva alegerilor parlamentare din septembrie 2025 în Republica Moldova.
Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului „Îmbunătățirea practicii electorale în Republica Moldova (IEPRM) 2025–2028”, parte a P
lanului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028, î
n cooperare cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (IDEA), Fundația Internațională pentru Sisteme Electorale (IFES), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Institutul Republican Internațional (IRI) și Fundația Westminster pentru Democrație.
Mai mult
* * *
08.07.2025
Reuniunea oficialilor de rang înalt UE–Consiliul Europei
Oficiali de rang înalt din Uniunea Europeană și Consiliul Europei s-au reunit la Bruxelles pentru reuniunea lor anuală (Senior Officials Meeting – SOM). Întâlnirea a consolidat caracterul strategic și bazat pe valori al parteneriatului, subliniind cooperarea continuă și angajamentele comune.
Discuțiile s-au concentrat asupra ...
* * *
02.07.2025
Strategii cuprinzătoare de incluziune: un nou document al Consiliului Europei oferă orientări și inspirație pentru autoritățile de la toate nivelurile
Ce ar trebui să includă strategiile cuprinzătoare de incluziune și de ce sunt ele necesare? Noul document de orientare privind strategiile pentru incluziune, lansat de Comitetul Director pentru Anti-discriminare, Diversitate și Incluziune (CDADI) al Consiliului Europei, are ca scop sprijinirea statelor membre ale Consiliului Europei în a răspunde acestor întrebări și în a elabora strategii eficiente de incluziune la toate nivelurile.
Incluziunea ar trebui privită ca o abordare holistică, cuprinzătoare, bazată pe principiile drepturilor omului și ale nediscriminării. Politicile eficiente de incluziune trebuie să integreze atât măsuri universale, cât și măsuri specifice grupurilor. Integrarea egalității în toate politicile, acceptarea diversității ca valoare și resursă, abordarea discriminării intersecționale, crearea de oportunități de interacțiune și participare în viața publică, precum și implicarea tuturor nivelurilor de guvernare (național, regional și local) sunt abordări esențiale în elaborarea politicilor de incluziune.
Strategiile de incluziune sunt esențiale pentru construirea unor societăți mai coezive, echitabile, inovatoare și reziliente, pentru un sentiment comun de apartenență și pentru bunăstarea tuturor. Ele contribuie la eliminarea discriminării, la reducerea disparităților și la promovarea înțelegerii și respectului reciproc, în beneficiul întregii societăți. De asemenea, ele reduc competiția pentru atenție și resurse și sporesc eficiența și sinergiile.
Strategiile cuprinzătoare de incluziune ar trebui să acopere întregul spectru al grupurilor din societate, inclusiv minoritățile etnice, culturale, lingvistice și religioase, migranții, romii și călătorii, persoanele LGBTI. Ghidul prezintă standarde pentru politici de incluziune specifice fiecărui grup și identifică, pentru fiecare domeniu de politică, măsuri transversale care răspund într-un mod cuprinzător nevoilor unui spectru larg de grupuri.
Principalele domenii de politică care ar trebui să fie acoperite de strategiile cuprinzătoare de incluziune sunt: educația; ocuparea forței de muncă; protecția socială și locuințele; sănătatea; cultura; precum și domenii de politici precum combaterea discriminării, a infracțiunilor motivate de ură și a discursului instigator la ură.
Exemple de măsuri concrete de politică, benefice tuturor grupurilor, în diverse domenii de politici includ: asigurarea accesului nediscriminatoriu la educație, promovarea programelor educaționale interculturale și plurilingve și prevenirea segregării în școli. În domeniul ocupării forței de muncă, acțiuni precum formarea anti-discriminare, recunoașterea calificărilor obținute în străinătate și practicile de angajare incluzive sunt esențiale. Politicile de protecție socială și de locuințe ar trebui să garanteze accesul egal la servicii, prevenirea persoanelor fără adăpost și promovarea comunităților mixte. În domeniul sănătății, oferirea de servicii cultural-sensibile, informații în mai multe limbi și sprijin pentru sănătatea mintală asigură accesul echitabil. Politicile culturale care sprijină reprezentarea minorităților și protejează drepturile culturale favorizează și mai mult incluziunea, în timp ce cadrele juridice solide combat discriminarea, discursul de ură și infracțiunile motivate de ură, asigurând siguranța și demnitatea pentru toți.
În final, ar trebui dezvoltate instrumente pentru a monitoriza și măsura progresul, eficiența și durabilitatea politicilor de incluziune în toate domeniile-cheie.
* * *
01.07.2025
Consiliul Europei a lansat un concurs de postere și scurtmetraje despre cetățenia digitală
În lumea digitală aflată într-o continuă schimbare, ne confruntăm cu provocări tot mai mari – dezinformare, hărțuire cibernetică, discurs instigator la ură online și amenințări la adresa vieții private și a securității digitale. Aceste probleme nu afectează doar indivizii – ele pun în pericol sănătatea democrațiilor noastre. Atunci când oamenii nu au competențele necesare pentru a gândi critic, a comunica respectuos sau a-și proteja datele, devine mai dificil să construim societăți incluzive, informate și reziliente.
În contextul Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025, Consiliul Europei invită designeri, artiști și creativi să participe la Concursul de postere și scurtmetraje despre Cetățenia Digitală.
Fie că ești designer profesionist, student sau pasionat de creație, acest concurs este pentru tine! Este o ocazie unică de a explora și exprima ce înseamnă pentru tine cetățenia digitală – prin imagini puternice și povești relevante.
Creează un poster (70×100 cm) sau un scurtmetraj (1–5 minute, format MP4) care explorează unul sau mai multe dintre cele 10 domenii-cheie ale cetățeniei digitale – cum ar fi viața privată, educația media sau participarea online. Lucrarea ta ar trebui să sensibilizeze publicul și să-i inspire pe ceilalți să devină cetățeni digitali responsabili și implicați.
Termen-limită pentru trimiterea lucrărilor: 14 septembrie 2025 (23:59 CEST)
Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală (DCEY2025)
.jpg)
.png)
Postări
