Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre. Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

 


Consiliul Europei (CoE)

                                                                       
este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.

Noutăți CoE-RM - Mai 2025

14.05.2025

Consiliul Europei – garant al securității democratice într-un nou context geopolitic

La Luxemburg, miniștrii afacerilor externe ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei au participat la sesiunea anuală.

Pe agenda reuniunii se află rolul Consiliului Europei în noul context geopolitic, ca garant al securității democratice, în special acțiunile de sprijin pentru Ucraina și inițiativa „Noul Pact Democratic pentru Europa”, precum și activitatea Consiliului în domeniul mediului, în urma Declarației de la Reykjavík (adoptată la Summitul Șefilor de Stat și de Guvern din 2023). Miniștrii au discutat, de asemenea, cooperarea dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană.

Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei și-a reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina, inițiind procesul de creare a unui Tribunal Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei.

Tribunalul Special pentru Ucraina

„Statele membre au ales să înființeze Tribunalul Special în cadrul Consiliului Europei. Acum depinde de ele să ducă la îndeplinire voința politică pe care au exprimat-o. Finanțarea Tribunalului trebuie, de asemenea, asigurată. Calea care ne stă în față este justiția — și ea trebuie să prevaleze”, a declarat Secretarul General, Alain Berset.

Miniștrii au salutat eforturile în curs de desfășurare pentru a ajunge la un acord privind crearea unei Comisii de Reclamații pentru Ucraina, posibil sub egida Consiliului Europei, și și-au reafirmat determinarea de a asigura întoarcerea copiilor ucraineni deportați ilegal sau transferați forțat de către Rusia.

Ei au subliniat, de asemenea, importanța intensificării sprijinului pentru Ucraina, în special prin Planul de Acțiune „Reziliență, Redresare și Reconstrucție 2023–2026”, care permite autorităților ucrainene să avanseze pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Alte subiecte abordate includ activitatea Organizației în domenii precum: sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului, drepturile sociale, drepturile copilului și educația, democrația, societatea civilă și participarea tinerilor, libertatea de exprimare, siguranța jurnaliștilor, dezinformarea, statul de drept, normele privind tehnologiile digitale și inteligența artificială, migrația și traficul de ființe umane, măsurile anti-discriminare, egalitatea de gen și combaterea violenței împotriva femeilor.

Un nou Pact Democratic pentru Europa

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a prezentat primul său Raport Anual – 2025 în cadrul reuniunii ministeriale, intitulat „Spre un nou Pact Democratic”, care coincide cu aniversarea a 75 de ani de la semnarea Convenției Europene a Drepturilor Omului. În actualul context al crizelor multiple, raportul face apel la reorientarea acțiunii Consiliului Europei asupra securității democratice.

Comitetul Miniștrilor a salutat foaia de parcurs a Secretarului General „Spre un nou Pact Democratic pentru Europa”.

„Ceea ce trăim nu este doar o altă criză. Este o criză a ordinii în sine. Instituțiile noastre, libertățile noastre și valorile noastre au devenit ținte. De aceea avem nevoie de un Nou Pact Democratic pentru Europa — un pact care să protejeze nu doar împotriva războiului, ci și împotriva erodării lente, silențioase, zilnice a ceea ce suntem”, a spus Secretarul General.

Protejarea avocaților și a mediului

17 țări au semnat Convenția pentru Protecția Profesiei de Avocat, care a fost deschisă spre semnare în cadrul sesiunii ministeriale. Aceasta este prima de acest fel pe scena internațională, marcând un pas semnificativ înainte în protejarea drepturilor și a siguranței avocaților. Convenția este deschisă atât statelor membre ale Consiliului Europei, cât și altor state.

„Semnând această Convenție, facem mai mult decât să protejăm o profesie. Afirmăm un principiu: A proteja avocații înseamnă a proteja democrația însăși”, a spus Secretarul General.

Miniștrii au adoptat Convenția privind Protecția Mediului prin Drept Penal, împreună cu o strategie pentru mediu.

Direcție strategică

Pornind de la raportul privind urmărirea aplicării Declarației de la Reykjavik și raportul anual al Secretarului General pentru 2025 „Spre un Nou Pact Democratic pentru Europa”, miniștrii au analizat progresele înregistrate de la cel de-al 4-lea Summit al Șefilor de Stat și de Guvern (mai 2023) și au convenit asupra principalelor domenii de acțiune viitoare. Acestea includ statul de drept, drepturile sociale, drepturile copilului, drepturile digitale și inteligența artificială, protecția jurnaliștilor, egalitatea, participarea tinerilor și societatea civilă.

Președinția Comitetului Miniștrilor

La finalul celei de-a 134-a Sesiuni, Luxemburgul a predat Președinția Comitetului Miniștrilor Maltei (14 mai – 14 noiembrie 2025). Viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Luxemburgului, Xavier Bettel, a prezentat o evaluare a președinției luxemburgheze, iar viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe și turismului din Malta, Ian Borg, a prezentat prioritățile președinției malteze pentru următoarele șase luni.

„Adesea trăim unii lângă alții, dar nu împreună. Adesea vorbim unii despre alții, dar nu unii cu alții. De aceea am făcut o prioritate din a ne concentra pe conviețuirea împreună — le vivre-ensemble”, a declarat ministrul de externe al Luxemburgului, Bettel.

„Este în astfel de vremuri dificile, marcate de atacuri asupra multilateralismului și a ordinii internaționale bazate pe reguli, când angajamentul nostru reînnoit față de dialog și față de valorile comune ale drepturilor omului, democrației și statului de drept devine cu atât mai vital. De-a lungul istoriei, acest Consiliu și-a dovedit agilitatea și disponibilitatea de a face față provocărilor globale”, a declarat Ian Borg, viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe al Maltei.

După Malta, Președinția Comitetului Miniștrilor va fi preluată de Republica Moldova, în noiembrie 2025.

*     *     *

13.05.2025

Republica Moldova a semnat Convenția Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat

Convenția Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat a fost deschisă spre semnare cu ocazia reuniunii miniștrilor de externe ai Consiliului Europei, organizată la Luxemburg în perioada 13–14 mai.

Aceasta este prima convenție internațională din lume care urmărește protejarea profesiei de avocat, în contextul unui număr tot mai mare de rapoarte privind atacuri asupra exercitării profesiei, sub forma hărțuirii, amenințărilor, agresiunilor sau a altor forme de interferență în exercitarea atribuțiilor profesionale.

Convenția a fost semnată de Andorra, Estonia, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Macedonia de Nord, Norvegia, Polonia și Suedia. Belgia, Islanda, Republica Moldova și Regatul Unit urmează să o semneze pe 14 mai.

Avocații joacă un rol esențial în apărarea statului de drept și în asigurarea accesului la justiție pentru toți, inclusiv în apărarea victimelor unor posibile încălcări ale drepturilor omului. Prin urmare, încrederea publicului în sistemele de justiție depinde și de rolul îndeplinit de avocați.

Convenția Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat se referă atât la avocați, cât și la organizațiile profesionale ale acestora, al căror rol este vital în apărarea drepturilor și intereselor avocaților ca profesie. Convenția abordează aspecte precum dreptul de a practica, drepturile profesionale, libertatea de exprimare, regimul disciplinar și măsuri speciale de protecție pentru avocați și organizațiile profesionale.

În temeiul Convenției, statele trebuie să garanteze că avocații își pot exercita atribuțiile profesionale fără a fi ținta vreunui atac fizic, amenințare, hărțuire, intimidare sau orice altă formă de obstrucție ori ingerință nejustificată. În cazurile în care astfel de acțiuni ar putea constitui infracțiuni, părțile trebuie să desfășoare o anchetă eficientă. De asemenea, părțile trebuie să se asigure că organizațiile profesionale pot funcționa ca organisme independente și autonome.

Pentru ca această Convenție să intre în vigoare, este necesară ratificarea de către cel puțin opt țări, dintre care șase trebuie să fie state membre ale Consiliului Europei. Respectarea prevederilor Convenției va fi monitorizată de un grup de experți și un comitet al părților semnatare.

*     *     *

12.05.2025

Raportul Secretarului General al Consiliului Europei 2025

Astăzi, Europa se confruntă cu o furtună perfectă – război, schimbări geopolitice, regres democratic, impunitate în creștere, criză climatică, dezinformare, schimbări tehnologice rapide și o retragere din cooperare spre naționalism și protecționism. Aceasta amenință să anuleze pacea, stabilitatea și progresele obținute cu greu, pe care Consiliul Europei le-a sprijinit pe întregul continent în ultimii 75 de ani”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, în introducerea Raportului din 2025, intitulat „Spre un nou Pact Democratic pentru Europa”.

Nu putem face față provocărilor de astăzi cu instrumentele de ieri. Și nu trebuie să uităm niciodată că democrația este prima noastră linie de apărare. Ceea ce are nevoie Europa este o resetare: un Nou Pact Democratic pentru Europa. Pentru că ceea ce este în joc nu este nimic mai puțin decât securitatea Europei, valorile pe care le împărtășim și locul nostru în lume”, a subliniat Alain Berset.

Raportul anual al Secretarului General evaluează starea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept în cele 46 de state membre ale Consiliului Europei în cei doi ani care au trecut de la publicarea ultimului raport complet, în 2023. Acesta servește atât ca instrument de diagnostic, cât și ca referință pentru definirea priorităților și acțiunilor Organizației. Scopul său este de a evidenția evoluțiile și provocările-cheie din statele membre ale Consiliului Europei, de a sprijini formularea și implementarea politicilor și de a încuraja reformele acolo unde standardele nu sunt respectate.

Raportul Secretarului General al Consiliului Europei 2025

*     *      *

12-14.05.2025

Consiliul Europei găzduiește Dialogul European privind Guvernanța Internetului

Consiliul Europei, în cooperare cu Președinția luxemburgheză a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, găzduiește Dialogul European privind Guvernanța Internetului 2025 (EuroDIG) la Strasbourg.

Organizat sub tema „Apărarea drepturilor omului prin echilibru între reglementare și inovație”, evenimentul va reuni, atât fizic, cât și online, aproximativ 800 de reprezentanți ai guvernelor, organizațiilor internaționale, sectorului privat, societății civile și mediului academic, pentru a discuta problemele și provocările emergente legate de internet.

Printre subiectele aflate pe agenda principală se numără:
  • atenuarea riscurilor pe care sistemele de inteligență artificială le prezintă pentru drepturile omului;
  • soluționarea divergențelor dintre giganții tehnologici și autoritățile de reglementare europene cu privire la sfera libertății de exprimare;
  • provocările privind viața privată generate de dezvoltarea neurotehnologiilor.
Participanții discută, de asemenea:
  • necesitatea unor mecanisme de verificare a vârstei pentru protejarea utilizatorilor tineri fără a le compromite drepturile;
  • combaterea dezinformării online;
  • cerințele de securitate cibernetică impuse de cele mai recente reglementări ale Uniunii Europene.

Evenimentul permite actorilor europeni să-și alinieze perspectivele și să transmită un mesaj comun în cadrul proceselor digitale globale ale ONU: Pactul Digital Global și Summitul Mondial privind Societatea Informațională (WSIS). În contextul acestor procese, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a adoptat, în septembrie 2024, o Declarație privind revizuirea WSIS+20 și prelungirea mandatului Forumului pentru Guvernanța Internetului, reafirmând sprijinul său pentru consolidarea modelului multilateral și incluziv de guvernanță a internetului.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, Ministra Justiției a Luxemburgului, Elisabeth Margue, Ministrul pentru Politici Sociale și Drepturile Copilului din Malta, Michael Falzon, Secretara Generală EuroDIG, Sandra Hoferichter, și Președintele Asociației de Suport EuroDIG, Thomas Schneider, au vorbit în cadrul sesiunii de deschidere, care a avut loc la ora 15:00, pe 12 mai.

Sesiunea de deschidere a evidențiat rolul parlamentelor în transpunerea standardelor internaționale, cum ar fi cele ale Consiliului Europei, UE, OCDE și ONU, în politici naționale menite să gestioneze riscurile și să valorifice oportunitățile oferite de inteligența artificială și tehnologiile internetului.

Sursa

*    *    *

09-11.05.2025

YOUthDIG 2025 – Tinerii modelează viitorul guvernanței internetului 

În perioada 9–11 mai 2025, are loc la Strasbourg Youth Dialogue on Internet Governance (YOUthDIG) – evenimentul dedicat tinerilor, organizat înaintea European Dialogue on Internet Governance (EuroDIG).

YOUthDIG este o platformă anuală care sprijină participarea activă a tinerilor (18–30 de ani) din regiunea pan-europeană, interesați de guvernanța internetului, politici digitale și cooperare internațională. Participanții colaborează pentru a redacta mesaje-cheie ale tinerilor pe teme digitale de actualitate, care vor fi prezentate în cadrul EuroDIG.

Ce este special la YOUthDIG?

🔹 Programul este conceput de foști participanți YOUthDIG, care contribuie la îmbunătățirea continuă a edițiilor și întăresc legătura cu rețeaua EuroDIG.
🔹 Este o oportunitate valoroasă pentru tineri de a se implica activ în ecosistemul guvernanței internetului.
🔹 Subiectele abordate reflectă preocupările generației tinere privind protecția datelor, inteligența artificială, combaterea dezinformării, drepturile digitale și multe altele.

YOUthDIG încurajează colaborarea, spiritul critic și participarea incluzivă, oferind un cadru unde vocea tinerilor contează în conturarea politicilor digitale europene.

Dialogul Tinerilor privind Guvernanța Internetului (YOUthDIG) este un eveniment anual organizat înaintea Dialogului European privind Guvernanța Internetului (EuroDIG), având scopul de a încuraja participarea activă a tinerilor. Tineri cu vârste între 18 și 30 de ani din regiunea pan-europeană, interesați de guvernanța internetului, politici digitale și cooperare, lucrează împreună pentru a elabora și promova mesajele tineretului.

În fiecare an, echipa de organizare YOUthDIG este alcătuită din foști participanți ai evenimentului, care concep programul pentru ediția următoare. Este o oportunitate de a reflecta asupra edițiilor precedente, de a îmbunătăți conținutul, de a consolida legăturile cu alumnii YOUthDIG și comunitatea EuroDIG și de a oferi tinerilor din toată Europa șansa de a se implica activ în ecosistemul guvernanței internetului, concentrându-se pe subiecte relevante pentru generația lor.

Sursa

*     *     *

08.05.2025

Ghid privind monitorizarea respectării dreptului la muncă în Republica Moldova pentru Oficiul Avocatului Poporului și Consiliul pentru Egalitate

Consiliul Europei a elaborat un Ghid privind monitorizarea respectării dreptului la muncă în Republica Moldova pentru Oficiul Avocatului Poporului și Consiliul pentru Egalitate.

Ghidul se adresează instituțiilor-cheie implicate in protecția drepturilor lucrătorilor, in special Oficiului Avocatului Poporului și Consiliului pentru Egalitate, care au rolul de a monitoriza și de a interveni în cazurile de încălcare a acestor drepturi.

Elaborat în strânsă cooperare cu Oficiului Avocatului Poporului și Consiliului pentru Egalitate, ghidul reprezintă un instrument fundamental pentru promovarea și protejarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, precum și pentru asigurarea unui cadru de muncă echitabil, sigur și respectuos față de toți cetățenii.

Acesta se bazează pe un cadru legislativ diversificat, care include reglementări naționale, standarde internaționale și practica judiciară. Fiecare dintre aceste surse contribuie la conturarea unui cadru juridic complex, destinat să protejeze drepturile lucrătorilor și să asigure respectarea drepturilor lor fundamentale.

Prin intermediul unor proceduri clare și eficiente de monitorizare și raportare, ghidul sprijină aceste instituții in evaluarea situațiilor de incălcare a drepturilor la muncă și oferă soluții de remediere.

Scopul final al ghidului este de a contribui la crearea unui mediu de muncă just și echitabil, in care drepturile tuturor lucrătorilor să fie respectate in mod corespunzător, iar abuzurile să fie prevenite sau sancționate prompt și efficient.

Acest ghid este elaborat în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024, și a proiectului Consiliului Europei „Consolidarea dreptului la muncă în Republica Moldova” care este cofinanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare și Consiliul Europei. Proiectul Consiliului Europei oferă sprijin Oficiului Avocatului poporului și Consiliului de Egalitate în consolidarea capacității instituționale de a promova și protejai drepturile sociale și de angajare în conformitate cu standardele europene.


*     *    *

06.06.2025

Congresul lansează un nou proiect pentru susținerea guvernării pe mai multe niveluri și a drepturilor omului în Republica Moldova

Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a lansat un proiect pe patru ani, ca parte a Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028. Intitulat „Promovarea dialogului pe mai multe niveluri, a guvernării deschise și a drepturilor omului la nivel local în Republica Moldova”, acesta completează un proiect în curs de desfășurare, axat pe consolidarea participării civile în țară.

În discursul său de deschidere, directoarea Congresului, Claudia Luciani, a subliniat importanța unui sistem echilibrat de guvernare pe mai multe niveluri pentru a consolida democrația și a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite cetățenilor, așa cum este consacrat în Carta Europeană a Autonomiei Locale. De asemenea, ea a subliniat sprijinul Congresului pentru parcursul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Cu această ocazie, a fost organizată o primă reuniune a Comitetului Director Comun, cu participarea principalelor părți interesate naționale, inclusiv Cancelaria de Stat, Parlamentul, Cabinetul Prim-ministrului, Consiliul pentru Egalitate, organizații ale societății civile, autorități locale și Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova.

După cum a declarat Ceslav Panico, Avocatul Poporului, „Drepturile omului ne vor ajuta să construim comunități locale, aducând coeziune, siguranță și securitate în societatea noastră.” Participanții au reafirmat necesitatea consolidării în continuare atât a capacității instituționale la nivel local, cât și a sistemului mai larg de protecție a drepturilor omului din țară, cu un accent deosebit pe cele mai vulnerabile grupuri de cetățeni.

Noul proiect își propune să consolideze guvernarea locală prin promovarea dialogului pe mai multe niveluri, sprijinirea reformei administrației publice, promovarea principiilor unei guvernări deschise și integrarea unei abordări bazate pe drepturile omului în procesele decizionale locale. Congresul implementează în prezent două proiecte: „Promovarea dialogului pe mai multe niveluri, a guvernării deschise și a drepturilor omului la nivel local în Republica Moldova” și „Promovarea participării civile la luarea deciziilor politice în Republica Moldova”. Aceste proiecte sunt implementate în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028.


*     *     *

05.05.2025

Președintele APCE îndeamnă liderii democrați de astăzi să dea dovadă de „adevăr, modestie și responsabilitate”

Într-o reflecție amplă asupra naturii democrației moderne, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Theodoros Rousopoulos, i-a îndemnat pe liderii politici democrați de astăzi să renunțe la iluzii, să lase deoparte viziunile grandioase și să se concentreze pe „adevăr, modestie și responsabilitate” dacă doresc să recâștige încrederea cetățenilor, în special a tinerilor deziluzionați.

În discursul său de deschidere la Conferința Europeană privind Democrația și Drepturile Omului, desfășurată la Kristiansand, Norvegia, președintele a făcut o paralelă între iluziile liderilor autoritari – care pretind a fi promotori ai democrației – și cele ale celebrului personaj fictiv al lui Cervantes, Don Quijote.

„Dacă iluziile lui Don Quijote duc la aventuri comice și reflecții filosofice, iluziile liderilor autoritari au consecințe mult mai grave. Ele deformează adevărul, generează frică și justifică opresiunea sub pretextul unui destin eroic. În ambele cazuri, refuzul de a vedea lumea așa cum este produce prejudicii: fie sieși, fie celor guvernați”, a subliniat președintele.

Aducând în discuție cercetări care arată nivelul crescut de deziluzie a tinerilor față de democrație, președintele a sugerat că politicienii democrați trebuie să revină la pragmatism și la un stil de conducere bazat pe „fapte, moderație și responsabilitate”.

El l-a citat pe fostul cancelar german Helmut Schmidt, care spunea că „oricine are viziuni în politică ar trebui să consulte un medic” – o observație pe care Rousopoulos o consideră un avertisment împotriva pericolului fanteziilor politice rupte de realitate. „Într-o epocă a dezinformării și a miturilor populiste, această replică ne amintește că viziunea nu este suficientă. Fără adevăr, modestie și responsabilitate, politica devine un teatru – iar publicul, un spectator împotriva voinței sale.”

Democrația poate fi veche, dar nu este demodată, a concluzionat președintele, „și merită să luptăm pentru ea”.

Inaugurată de Alteța Sa Regală Prințesa Moștenitoare Mette-Marit a Norvegiei, conferința anuală de la Kristiansand a reunit aproximativ 300 de reprezentanți ai guvernelor, ai mediului politic, academic, ai societății civile și ai tineretului din întreaga Europă, pentru a discuta viitorul democrației într-o lume tot mai imprevizibilă.

Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei, Bjørn Berge, de asemenea a participat la o dezbatere alături de Nils Muižnieks, Raportor Special al ONU pentru Belarus, pe tema viitorului democrației și stabilității în Europa. În alocuțiunile sale, a atras atenția asupra fragilității actuale a ordinii internaționale bazate pe reguli și asupra consecințelor grave ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. A reafirmat angajamentul Consiliului Europei pentru un Nou Pact Democratic pentru Europa și pentru susținerea creării unui Tribunal Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, ca semnal clar în favoarea justiției internaționale.

Un moment deosebit al conferinței a fost prezentarea unui document de Apel la Acțiune adresat decidenților europeni, elaborat de participanții la Forumul European de Tineret KRS. Acesta a identificat provocările democratice cu care se confruntă tinerii și a propus soluții concrete pentru consolidarea cooperării între factorii de decizie și tânăra generație.

*     *     *

03.05.2025

Ziua Mondialî a Presei 2025 - Presa liberă în era inteligenței artificiale

O presă liberă, sigură și independentă este esențială într-o societate democratică. Protejarea libertății presei nu este o opțiune, ci o obligație legală”, a declarat Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O'Flaherty, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, marcată anual la 3 mai.

„Jurnaliștii joacă un rol esențial, asigurând responsabilitatea autorităților, dezvăluind nedreptăți și atrăgând atenția asupra problemelor legate de drepturile omului. Cu toate acestea, ei continuă să se confrunte cu amenințări, hărțuire, violență și, adesea, cu impunitatea infracțiunilor comise împotriva lor. În unele state membre, jurnaliștii sunt supuși unor procese abuzive și detenției, iar cei care relatează din zone de conflict sunt adesea atacați sau reținuți în mod deliberat.

Pe parcursul primului său an de mandat ca Comisar, Michael O'Flaherty a colaborat cu autoritățile naționale pentru a sprijini consolidarea protecției jurnaliștilor și pentru a garanta că aceștia pot lucra liber și în siguranță. „Astăzi, îmi reafirm acest angajament: voi continua să monitorizez libertatea presei în statele membre și să colaborez cu actorii relevanți pentru a asigura aplicarea standardelor internaționale.

În acest an, Ziua Mondială a Libertății Presei are ca temă impactul inteligenței artificiale (IA) asupra libertății presei și a mijloacelor de informare în masă. În acest context, Raportoarea adjunctă pentru Drepturile Omului a Congresului Autorităților Locale și Regionale, Mélanie Lepoultier, a lansat un apel către autorități pentru a valorifica beneficiile IA și a gestiona riscurile acesteia pentru presa locală și regională.

Într-o perioadă în care presa locală și regională este în declin, din cauza ascensiunii rețelelor sociale și a platformelor media globale, inteligența artificială poate fi un instrument valoros pentru investigații jurnalistice și conținut atractiv, inclusiv pentru presa locală și regională. De asemenea, IA poate elibera timpul jurnaliștilor pentru a se concentra pe relatări originale și investigații”, a subliniat Mélanie Lepoultier.

Totuși, ea avertizează că există provocări majore în transformarea digitală a presei locale și regionale: „Conținutul generat de IA poate induce în eroare, poate răspândi dezinformare și poate submina încrederea în jurnalismul local. În plus, instituțiile media locale dispun de resurse limitate pentru instruirea personalului privind utilizarea eficientă a IA și a altor tehnologii emergente, ceea ce afectează direct capacitatea lor de a se adapta și de a menține calitatea conținutului.”

Aceste aspecte au fost analizate într-un raport al Congresului care evidențiază efectele negative ale declinului presei locale asupra libertății presei, pluralismului și diversității informației.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, lansez un apel către autoritățile locale, regionale și naționale să-și asume responsabilitatea de a proteja și sprijini mass-media locală și regională, inclusiv prin utilizarea optimă a sistemelor de IA care pot ajuta comunitățile locale să aibă acces la informații de calitate – un element vital pentru democrațiile locale”, a conchis Mélanie Lepoultier.

O Conferința UNESCO dedicată Zilei Mondiale a Libertății Presei a avut loc la Bruxelles, în perioada 5-7 mai 2025.

https://t.ly/g41BG 

Noutăți UE-RM - Aprilie - iunie 2025

8- 12 mai 2025

Vizita oficială a Comisarei europene pentru extindere Marta Kos în Republica Moldova 

Comisara Marta Kos va fi însoțită de o delegație oficială din care fac parte europarlamentarii Siegfried Mureșan și Daniel Barna, precum și oficiali din cadrul Comisiei Europene.
Programul include o serie de activități și întâlniri în mai multe regiuni ale țării.

9 mai 2025

Chișinău
  • participarea la ceremonia prilejuită Zilei Victoriei asupra fascismului și nazismului, și de comemorare a eroilor celui de-Al Doilea Război Mondial, la Complexul Memorial „Eternitate” împreună de președinta Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean și președintele Parlamentului Igor Grosu
https://www.facebook.com/EUDelegationMoldova/posts/pfbid0jn3r4Yqkb7zJQf2fWnz3bxyUG5JBkNBnVHewjUpSS46Zem7RyotH3ewuvFh8vkQkl
  • Semnarea Planului de creștere pentru Moldova

Documentul fundamental pentru îmbunătățirea nivelului de viață în țara noastră - Acordul pentru Planul de creștere a Moldovei, a fost semnat de prim-ministrul Dorin Recean și comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos. Prin Planul de creștere, Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova un ajutor financiar fără precedent, destinat modernizării instituțiilor, investițiilor și creșterii economice.

„Am semnat un acord istoric de investiții în viitorul Republicii Moldova, care demonstrează că suntem deja în mijlocul procesului de aderare și avem încrederea partenerilor europeni că vom reuși. Prin solidaritate externă și prin unitate internă, pe care avem datoria ca societate s-o întărim, vom reuși să fim gata să devenim stat membru al Uniunii Europene nu în 10 ani, nu în 20, ci în 4 ani”, a menționat șeful Executivului.

Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a accentuat că Planul semnat oferă Republicii Moldova noi posibilități pentru a dubla economia țării și a ajunge la standarde europene de viață: „Planul de creștere este o expresie a încrederii în Republica Moldova și o investiție într-un viitor membru al UE”.

Ungheni: 
  • inaugurarea „Satului European”, un eveniment dedicat proiectelor europene care aduc beneficii concrete comunităților locale.

Rădenii Vechi

Vizite la producători locali și discuții cu antreprenori din domeniul agroalimentar.

10 - 11 mai: 
  • vizite în Orhei, Negureni, Edineț, Bălți, Comrat, Cahul și Văleni, unde comisara europeană a interacționat cu tineri, profesori, autorități locale, antreprenori și femei-lidere din sudul țării.  Vor fi inaugurate proiecte susținute de UE – de la centre educaționale și piețe pentru producători locali până la huburi agroalimentare și inițiative turistice premiate de ONU.
Orhei
https://www.facebook.com/EUDelegationMoldova/posts/pfbid0gGox6cvGjR18YjfciUZMb8jvf31zrw1Yah3PNwzg6BVoWsX1f7rUJFTj6XnkPUXtl

Telenești




Detalii 

2.05.2025    
    
Republica Moldova, prima țară non-UE care semnează un Aranjament de Cooperare cu Autoritatea Europeană pentru Muncă
Semnarea oficială a Aranjamentului a avut loc în contextul vizitei oficiale a Ministrului Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, în Slovacia.
Documentul  deschide calea pentru o cooperare consolidată între RM și instituțiile europene, în domenii precum:
  • mobilitatea forței de muncă
  • coordonarea sistemelor de securitate socială 
  • dezvoltarea capacităților instituționale
Dnul Alexei Buzu a declarat : „Acest parteneriat va crea cadrul necesar pentru alinierea RM la standardele europene și va facilita participarea țării noastre la mai multe mecanisme relevante ale Uniunii Europene, printre care și rețeaua europeană de cooperare a serviciilor de ocupare a forței de muncă EURES. Ne dorim ca lucrătorii moldoveni să fie protejați, respectați și să beneficieze de aceleași drepturi ca toți cetățenii europeni. Colaborarea cu ELA este o investiție în viitorul pieței muncii din țara noastră.”

Procesul de elaborare a Aranjamentului a început în noiembrie 2023 și a implicat consultări tehnice între Ministerul Muncii și Protecției Sociale și ELA. Documentul a fost ajustat pentru a reflecta statutul RM de țară candidată la UE și a fost susținut și validat de Comisia Europeană.

Detalii 


28.04.2025

11 ani de călătorii fără vize în Spațiul Schengen pentru cetățenii Republicii Moldova

 
Pe parcursul acestei perioade 2 668 615 de moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize, călătorind în Uniunea Europeană de 18 279 446 de ori. Numărul total de traversări a frontierei Republicii Moldova cu Uniunea Europeană a fost de 36 290 266, cu 18 279 446 ieșiri și 18 010 820 intrări.

Cetățenii moldoveni au manifestat și continuă să manifeste o atitudine responsabilă față de libertatea de a circula în Spațiul Schengen, depășind cu succes situația de anomalie legată de limitarea călătoriilor pe parcursul perioadei pandemice.

Numărul mare de călători în Uniunea Europeană în comparație cu numărul total al populației Republicii Moldova ilustrează elocvent impactul pozitiv al regimului fără vize pentru facilitarea contactelor interumane și contribuirea la consolidarea suplimentară a legăturilor de afaceri, sociale și culturale între Republica Moldova și țările Spațiului Schengen.

În același timp, autoritățile naționale continuă să asigure implementarea condiționalităților, care au stat la baza liberalizării regimului de vize, precum și iau în considerare recomandările rapoartelor anuale ale Comisiei Europene privind Mecanismul Uniunii Europene de suspendare a regimului fără vize.

Notă: Din Spațiul Schengen fac parte a) 26 din 27 state membre ale Uniunii Europene, doar Irlanda reprezentând o excepție, precum și b) Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Detalii

https://cpescmd2.blogspot.com/2024/04/republica-moldova-marcheaza-cea-de.html
https://cpescmd2.blogspot.com/2018/05/bv-llibera-circulatie-in-spatiul.html



23-24.04.2025

Vizită de lucru Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Kaja Kallas


Este prima vizită în țara noastră în calitate de membră a Comisiei Europene, funcție preluată la 1 decembrie 2024.

Dialogul strategic desfășurat în cadrul vizitei a vizat consolidarea cooperării europene în domeniul securității, în special prin Instrumentul UE pentru Politică Externă (FPI) și Instrumentul European pentru Pace (EPF), ambele contribuind la întărirea capacităților instituționale ale Republicii Moldova în fața provocărilor de securitate din regiune.

În cadrul vizitei Kaja Kallas a avut o serie de întrevederi: 

cu preşedintele Maia Sandu 

Discuțiile s-au axat pe sprijinul constant al Uniunii Europene pentru consolidarea rezilienței RM în fața amenințărilor hibride, susținerea parcursului de aderare la UE și îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor.
Șefa statului a salutat decizia UE de a aloca, în 2025, 60 de milioane de euro, prin Facilitatea Europeană pentru Pace, pentru consolidarea capacităților de apărare ale RM, o parte semnificativă a fondurilor fiind destinată achiziționării de echipamente de apărare antiaeriană.
Un alt subiect prioritar al discuțiilor a fost asigurarea integrității alegerilor parlamentare din toamna acestui an, prin mobilizarea de experți europeni care vor lucra împreună cu autoritățile naționale pentru a contracara tentativele de manipulare a votului
Totodată, în cadrul întrevederii au fost abordate investițiile europene prevăzute în Planul de Creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, extinderea accesului producătorilor moldoveni pe piața UE, reducerea tarifelor la roaming și alte beneficii concrete pentru cetățeni.


cu prim-ministrul Dorin Recean

Oficialii au discutat despre rolul și contribuția Uniunii Europene la modernizarea infrastructurii rutiere, consolidarea securității statului, construirea spitalelor și prestarea serviciilor medicale de calitate, crearea condițiilor mai bune în grădinițe și școli, dar și oferirea compensațiilor la lumină și căldură tuturor cetățenilor.

Înalta Reprezentantă a UE, Kaja Kallas, a apreciat evoluțiile în calea de integrare europeană a Republicii Moldova, a reafirmat sprijinul constant pentru implementarea reformelor și pentru menținerea țării noastre pe agenda europeană.

cu vicepremierul, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popşoi

Oficialii au trecut în revistă progresul obținut în cadrul dialogului politic Republica Moldova – Uniunea Europeană, precum și al Parteneriatului în domeniul securității și apărării – primul de acest fel semnat de Uniunea Europeană cu o țară terță.
Viceprim-ministrul Mihai Popșoi a reiterat necesitatea prelungirii mandatului EUPM pentru următorii doi ani, și a reafirmat determinarea țării noastre de a consolida în continuare reziliența sistemului de securitate și apărare, iar suportul oferit prin intermediul EPF rămâne esențial.
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, a salutat progresele înregistrate de RM în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a subliniat angajamentul constant al UE de a sprijini reformele și eforturile de integrare europeană. De asemenea, a reiterat disponibilitatea UE de a identifica noi oportunități de colaborare în domenii de interes comun, pentru valorificarea Parteneriatului de Securitate și Apărare RM -UE.

Vicepreședinta Comisiei Europene a asistat împreună cu ministrul apărării Anatolie Nosatîi și ministra Afacerilor Interne Daniella Misail-Nichitin,la Prezentarea unei părți importante din echipamentele și tehnologiile furnizate de UE prin proiectul „Mecanismul de răspuns integrat pentru Ucraina” și Platforma Instrumentul European pentru Pace.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Apărării, ai Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, precum și oficiali de rang înalt ai statului.
În cadrul evenimentului au fost expuse dotări de ultimă generație, destinate Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției – un centru mobil de comandă, veste antiglonț, căști de protecție, vehicule speciale, softuri și echipamente de comunicație. În paralel, Armata Națională a prezentat echipamente pentru geniști, un spital de campanie complet echipat, ambulanțe moderne, drone și un robot de intervenție.
Vicepreședinta Kaja Kallas a reafirmat hotărârea UE în consolidarea securității RM, afirmînd că: „Uniunea Europeană continuă să ajute RM începând cu 2022, noi am ajutat forțele armate ale Moldovei și poliția cu 197 de milioane de euro și vom continua să o facem. Apărarea nu este doar despre partea militară. Este despre comunicare, despre ajutorul pentru civili, deminare, echipament care este necesar pentru poliție și armată ca să fie eficienți.”.

Înaltul oficial european a avut și un dialog cu reprezentanți ai societății civile și a participat alături de ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, la o întâlnire cu tinerii ambasadori europeni.

Vizita s-a  încheiat cu o conferință de presă comună susținută de Kaja Kallas și președinta Maia Sandu.

Detalii:
Conferința susținută de președinta Maia Sandu și vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas

Declarațiile Președintei Maia Sandu în cadrul conferinței de presă comune cu Kaja Kallas, vicepreședinta Comisiei Europene
Din declarația vicepreședintei Comisiei Europene, Kaja Kallas
https://www.facebook.com/reel/69080816007315


14-16.04.2025 

Vizita Delegației  Comisiei pentru Securitate și Apărare a Parlamentului European
Aceasta este prima misiune de acest tip, cu un mandat flexibil care sprijină autoritățile moldovene în consolidarea capacităților de gestionare a crizelor și a rezilienței împotriva amenințărilor hibride, inclusiv manipularea informațiilor și interferențele străine.
Delegația Parlamentului este condusă de Marie‑Agnes Strack‑Zimmermann (Renew Europe, Germania). Din componența delegației mai fac parte Rasa Juknevičienė (EPP, Lithuania), Andrey Novakov (EPP, Bulgaria), Sven Mikser (S&D, Estonia), Pierre‑Romain Thionnet (PfE, France), Reinis Pozņaks (ECR, Latvia) and Petras Auštrevičius (Renew Europe, Lithuania).

Principalul obiectiv al vizitei este evaluarea Parteneriatului UE -Moldova în domeniul securității și apărării, semnat recent, inclusiv sprijinul oferit prin misiunile din cadrul Politicii Comune de securitate și apărare a UE (PCSA) și utilizarea Instrumentului European pentru Pace pentru consolidarea și reformarea instituțiilor de securitate și apărare ale Republicii Moldova, precum și activitatea Misiunii de Parteneriat UE în cadrul PCSA (EUPM) Moldova.
Vizita se desfasoară în contextul regional complex, marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de intensificarea amenințărilor hibride. Eurodeputații evaluiază gradul de reziliență al Republicii Moldova în fața acestor provocări.

Agenda vizitei conține întrevederi cu oficiali ai Președinției, Parlamentului și Guvernului

întrevedere cu viceprim-ministrul Mihai Popșoi
Viceprim-ministrul a mulțumit Misiunii de Parteneriat a UE în Moldova pentru sprijinul oferit în gestionarea crizelor și combaterea amenințărilor hibride, a apreciat asistența prin Instrumentul European pentru Pace și a exprimat dorința de a continua colaborarea.
Europarlamentarii au recunoscut progresele Moldovei și au comunicat despre disponibilitatea SEDE de a sprijini consolidarea cooperării între Uniunea Europeană și Republica Moldova.

întrevedere cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și cu președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Oficialii au discutat despre consecințele războiului Federației Ruse în Ucraina, precum și războiul hibrid care afectează Republica Moldova. În acest context Igor Grosu, a exprimat aprecierea față de suportul și asistența acordată de UE pentru consolidarea capacităților statului, inclusiv prin intermediului Misiunii de parteneriat a UE în Republica Moldova.
Discuțiile cu președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, au vizat securitatea regională și procesul de reglementare a conflictului transnistrean.

întrevedere cu Anatolie Nosatîi, Ministru al Apărării al Republicii Moldova
Discuțiile s-au axat pe aprofundarea cooperării în domeniul apărării între RM și UE. Părțile au abordat procesul de modernizare a Armatei Naționale, documentele strategice în curs de aprobare, situația regională de securitate și eforturile la sporirea rezilienței societale.

întrevedere cu Oleg Serebrian, Viceprim-ministrul pentru Reintegrare
Discuțiile s-au axat pe situația actuală din regiunea transnistreană a RM, principalele evoluții în acest perimetru, problemele social-economice curente, măsurile de suport oferite de autoritățile de la Chișinău. Au fost evidențiate prioritățile Guvernului în promovarea politicilor de reintegrare a țării, pornind de la restabilirea unității economice dintre cele două maluri.

întrevedere cu Alexandru Corețchi, Directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC)
Discuțiile s-au axat pe securitatea cibernetică, au fost abordate provocările actuale din domeniul securității cibernetice, printre care intensificarea atacurilor informatice, riscurile asociate infrastructurilor critice și campaniilor de dezinformare. Participanții au convenit asupra importanței identificării rapide și gestionării eficiente a incidentelor cibernetice, au discutat perspectivele unor inițiative menite să fortifice și să stimuleze dezvoltarea rapidă a infrastructurilor digitale.

În cadrul întrevederii cu echipa Misiune civilă a UE sub Politica Comuna de Aparare si Securitate a UE în RM a fost prezentată activitatea EUPM Moldova și sprijinul continuu oferit pentru consolidarea rezilienței și capacităților Republicii Moldova de a răspunde la crize și amenințări hibride.

întrevedere cu Slawomir Pichor, Șeful Misiunii UE de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina
Discuția cu EUBAM s-a concentrat pe situația de securitate regională, în special în contextul războiului în curs al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și pe rolul misiunii în consolidarea securității la frontieră, facilitarea comerțului și combaterea criminalității transfrontaliere.

Șeful EUBAM, Slawomir Pichor, i-a informat pe membrii Parlamentului European cu privire la situația de la frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina și la eforturile continue de a sprijini partenerii moldoveni și ucraineni în abordarea provocărilor de securitate și menținerea fluxului de comerț legitim afectat de război.

Dialogul a inclus și aspecte legate de implicarea EUBAM în susținerea eforturilor de soluționare a conflictului transnistrean, în special prin sprijinirea alinierii la standardele comerciale ale UE și prin contribuții la prevenirea riscurilor financiare și de securitate din zona de frontieră administrativă.

Detalii:

08.04.2025

Lansarea proiectului UE „Moldova este Europa – Sprijin pentru integrarea în Uniunea Europeană

Acest proiect finanțat integral de UE și implementat de un consorțiu internațional, urmărește alinierea Republicii Moldova la standardele europene prin reforme în guvernanță, stat de drept, economie, infrastructură, educație și mediu. Proiectul, cu o durată de trei ani, vizează accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la UE prin consolidarea statului de drept, îmbunătățirea administrației publice și alinierea la standardele europene. 

Proiectul va consolida capacitatea administrației publice de a implementa reforme, prin îmbunătățirea planificării strategice și a elaborării politicilor sectoriale. Totodată, va crește nivelul de înțelegere al părților interesate cu privire la politicile, legislația și reglementările UE. În plus, va spori capacitatea administrativă și instituțională necesară pentru a îndeplini cerințele procesului de aderare la UE și pentru a realiza prioritățile prevăzute în Planul de Creștere al Republicii Moldova.

În cadrul evenimentului de lansare  Jānis Mažeiks, Ambasadorul UE în Republica Moldova, a subliniat importanța proiectului, menționând că inițiativa sprijină instituțiile moldovenești în livrarea unor rezultate transparente și eficiente pentru cetățeni, conform valorilor europene. El a evidențiat dorința clară a moldovenilor de a-și construi viitorul în cadrul familiei europene.

Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat că sprijinul UE nu este doar financiar și tehnic, ci și un semnal de încredere în capacitatea Moldovei de a deveni un membru responsabil al Uniunii. Proiectul va acoperi domenii strategice precum guvernanța, dezvoltarea economică, infrastructura, educația și mediul, beneficiind de expertiza a 13 Înalți Consilieri UE și a altor specialiști internaționali și locali.

Detalii:

07-08 .04.2025

Vizita Rreprezentantei UE în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, șefa direcției pentru Georgia, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan și Belarus din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), Dorota Dlouchy-Suliga
In cadrul întrevederii cu Viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, discuțiile au vizat negocierile privind reglementarea transnistreană, respectarea drepturilor omului, eliminarea restricțiilor de circulație, sprijinirea fermierilor din Dubăsari și asigurarea funcționării școlilor cu predare în limba română. Chișinăul a reafirmat angajamentul pentru dialog și stabilitate, gestionând multiple crize, și a subliniat eforturile de reintegrare a țării. Autoritățile moldovenești au reconfirmat deschiderea pentru un dialog continuu cu UE.

In cadrul întrevederii cu Roman Roșca Președintele Comisiei speciale de monitorizare și control parlamentar asupra realizării politicii de reintegrare a țării, dscuțiile au vizat procesul de reglementare, sprijinul UE și respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Dnul Roșca a reafirmat angajamentul Chișinăului de a continua dialogul cu Bruxelles-ul. Comisia parlamentară, creată la inițiativa Președintelui Parlamentului, Igor Grosu, are rolul de a monitoriza și evalua politicile de reintegrare, contribuind la apropierea cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.
  
Discuțiile cu secretarii de stat ai  Ministerului Afacerilor Externe, Valeriu Mija și Carolina Perebinos  au subliniat complexitatea situației de securitate interne și regionale, accentuând importanța stabilității pe ambele maluri ale Nistrului. Oficialii au schimbat opinii privind reglementarea transnistreană și agenda dialogului Chișinău-Tiraspol.  Un subiect aparte al întrevederii l-a constituit parcursul european al Republicii Moldova. Au fost abordați pașii următori în procesul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește Capitolul 31 – Politica externă, de securitate și apărare, în urma sesiunii de screening bilateral din 21.03. 2025.

Detalii
03.04.2025

Cel de-al doilea dialog UE-Moldova privind transporturile

Reuniunea coprezitdată de Vladimir Bolea, Viceprim-ministru și Ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale al RM, și de Magda Kopczyńska, Director general pentru mobilitate și transporturi al Comisiei Europene, (DG MOVE), s-a axat pe consolidarea în continuare a cooperării între toate modurile de transport și pe abordarea inițiativelor viitoare în sectorul transporturilor.

Agenda a vizat o serie de subiecte esențiale pentru dezvoltarea relațiilor UE-Moldova în domeniul transporturilor, inclusiv stimularea conectivității strategice pe baza succesului înregistrat de Culoarele de solidaritate UE-Ucraina,  integrarea mai strânsă a piețelor UE și ale Moldovei, dezvoltarea infrastructurii și crearea centrelor logistice multimodale,  precum și integrarea tehnologiilor digitale în domeniul transporturilor.

În cadrul conferinței de presă, Magda Kopczyńska a reiterat sprijinul UE  pentru Republica Moldova în eforturile sale de a moderniza și integra sistemul de transport european.
„Acesta este al doilea dialog pe care îl avem, un proces lansat anul trecut. Obiectivul este de a discuta cum putem îmbunătăți conectivitatea și legăturile de transport între Moldova și Uniunea Europeană. Am analizat dimensiunea reglementărilor și legislația pe care Moldova o adaptează la sistemul UE, ca parte a drumului său de aderare”, a spus directorul general pentru Mobilitate și Transport al Comisiei Europene.
De asemenea, Magda Kopczyńska a vorbit despre extinderea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) către Moldova, menționând că există deja cinci proiecte în implementare cu finanțare europeană, menite să faciliteze conectivitatea transportului în Moldova.

Dialogul la nivel înalt R.Moldova-UE în domeniul transporturilor este o platformă de discuții care urmărește consolidarea cooperării, coordonarea politicilor, promovarea proiectelor comune și facilitarea integrării țării noastre în spațiul european al transporturilor.

Detalii: