Faceți căutări pe acest blog

Noutăți UE-RM - Mai 2017


 Aprilie 2017
Martie 2017
Februarie 2017
Ianuarie 2017
Arhiva 2011-2016







24.05.2017


Implicarea organizațiilor societății civile în procesul de luare a deciziilor este crucială pentru o democrație funcțională, într-un stat de drept

Scopul evenimentului  organizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Centrul European pentru Drept Necomercial (ECNL) din Budapesta a fost de a clarifica rolul pe care îl au OSC-urile într-o democrație funcțională, de a explica ce înseamnă sintagma „activitate politică a OSC-urilor” și de a afla bunele practici ale altor țări în domeniul dat. Totodată evenimentul și-a propus să sporească nivelul de cunoștințe privind aspectele legate de participarea OSC-urilor în elaborarea politicilor publice și să prezinte situația actuală a implicării OSC-urilor din Moldova în afacerile publice ale țării.
Subiectul evenimentului a fost cu atât mai interesant pentru participanți, cu cât diferențele de abordare a ceea ce putem numi angajare în „activități politice” sau „activități de politici publice” au fost recent subiecte de dezbateri aprinse în perioada discutării Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție pentru anii 2017-2020 și a noului proiect de Lege privind organizațiile necomerciale.
Evenimentul este susținut și de proiectul „Progresul de monitorizare, împuternicirea acțiunilor”, implementat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.



Noutăţi CoE - RM - Mai 2017

30-31.05.2017

Vizita Secretarului General al Consiliului Europei la Chișinău

Secretarul General al Consiliului Europei (CoE), Thorbjorn Jagland, întreprinde, în perioada 30-31 mai 2017, o vizită oficială la Chişinău, la invitaţia Guvernului Republicii Moldova.

Vizita are drept obiectiv dezvoltarea şi consolidarea parteneriatului dintre Republica Moldova şi Consiliul Europei, lansarea oficială a Planului de acţiuni al Consiliului Europei pentru ţara noastră pe perioada 2017–2020, cât şi stabilirea priorităţilor viitoare de cooperare cu Republica Moldova.

Evenimentul de lansare a Planului de acţiuni a avut loc la 30 mai 2017, ora 10.00, cu participarea Secretarului General al CoE, Thorbjorn Jagland, şi viceprim-ministrului, ministrul de externe, Andrei Galbur, după care a urmat o conferinţă de presă comună.

Evenimentul poate fi văzut la: https://www.privesc.eu/Arhiva/76331/Lansarea-oficiala-a-Planului-de-actiuni-Republica-Moldova---Consiliul-Europei-2017-2020

Planul de acţiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2017-2020 constituie un instrument strategic de programare care urmărește scopul de a aduce legislația, instituțiile și practicile din Rep. Moldova în conformitate cu standardele europene în domeniul drepturilor omului, statului de drept și democrației, și astfel, de a susține țara să-și îndeplinească obligațiunile sale în calitate de stat membru al Consiliului Europei.

Planul de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2017-2020: http://cpescmd2.blogspot.md/2017/03/bv-coe-moldova-planul-de-actiuni-pentru.html

Programul vizitei prevede întrevederi cu preşedintele Igor Dodon, preşedintele Parlamentului Andrian Candu, delegația Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, prim-ministrul Pavel Filip, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Andrei Galbur, viceprim-ministrul pentru Reintegrare Gheorghe Bălan, ministrul Justiţiei Vladimir Cebotari, ministrul afacerilor interne Alexandru Jizdan, preşedintele Curţii Constituţionale Tudor Panţîru, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile şi ai partidelor extra-parlamentare.

De asemenea, Thorbjorn Jagland va susţine o prelegere publică la Universitatea de Stat din Moldova, dedicată provocărilor şi amenințărilor la adresa securității democratice, care va putea fi urmărită la:
https://www.privesc.eu/Arhiva/76401/Prelegerea-publica-tinuta-de-Secretarul-General-al-Consiliului-Europei--Thorbj%C3%B8rn-Jagland--la-tema--Provocari-amenintari-la-adresa-securitatii-democra

Detalii


30.05.2017


Hotărârea CEDO în cauza Grecu împotriva Rep. Moldova (cererea nr. 51099/10)


Reclamanta, Tatiana Grecu, este cetățeană a Rep. Moldova născută în 1960 și se află în detenție la Vadul-lui-Vodă. Cauza vizează plângerea sa potrivit căreia ea fusese deținută ilegal și a fost suspusă acțiunilor brutale din partea poliției pe o durată de aproape 10 ore.

Dna Grecu a fost arestată la primele ore ale dimineții din 22 februarie 2002, dar a fost eliberată în aceeași zi, după ce instanța a stabilit că reținerea sa a fost abuzivă. Reclamanta a depus o plângere penală împotriva poliției în care aducea acuzații că ar fi fost bătută și strangulată în timpul rețineri, dar plângerea nu a fost soluționată. Totuși, reclamanta a intentat un proces civil împotriva Statului și instanțele naționale au stabilit că a existat o încălcare a drepturilor sale în baza Convenției Europene, din cauza detenției sale ilegale, relelor tratamente și cercetării penale necorespunzătoare față de plângerea sa. Dna Grecu a fost recompensată cu 3.200 euro.

Cu referire la articolul 3 (interzicerea tratatmentelor inhumane sau degradante) și articolul 5 § 1 (dreptul la libertate și siguranță), Dna Grecu a reiterat plângerea sa privind detenția ilegală, relele tratamente și anchetarea ineficientă a plangerii sale, argumentând că compensația primită a fost nesatisfăcătoare.

Curtea a stabilit încălcarea articolelor 3 și 5 § 1 și a acordat reclamantei 11.800 euro pentru daunele morale și 840 euro pentru costuri și cheltuieli.

Detalii

BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Aprilie - Mai 2017

Interviuri, comentarii, opinii

26.05.2017

Bernd Fabritius: „Multe țări emit alarme roșii din motive politice pentru a bloca politicieni ai opoziției”: Interviu cu parlamentarul german (PPE) raportor al Consiliului Europei, autorul raportului despre alarmele roșii ale Interpolului.
Europa Liberă: Dle Fabritius, APCE a adoptat raportul Dvs. despre alarmele roșii ale Interpolului, acele proceduri de urmările internațională declanșate de statele europene și nu numai, atunci când o persoană care are probleme cu justiția părăsește o țară și este dată în urmărire. Explicați-ne, mai întâi, ce sunt alarmele roșii.
Bernd Fabritius: „Alarma roșie este o procedură a Interpol-ului prin care un stat membru poate cere să fie notificat dacă este identificată în alt stat membru o anumită persoană fizică. INTEROPOLUL este o platformă de informare, prin care un stat membru informează celelalte state membre că din anumite motive clar determinate caută persoana XY. Decizia cu privire la această persoană o ia statul de recepție.
Dacă România ar emite o alarmă roșie care m-ar aviza pe mine, de exemplu, iar eu aș călători în Belgia, Belgia m-ar aresta preventiv, ar informa România că m-a prins, iar România ar trebui să depună o cerere de extrădare către Belgia. Raportul meu (adoptat între timp de APCE) vizează abuzul acestui sistem. Sunt multe țări care slăbesc încrederea în sistemul Interpol. Aceste țări emit alarme roșii din motive politice. În general, pentru a opri șefii opoziției din țara respectivă de a călători, de a bloca unii politicieni în a-și exercita munca. Și aș putea să vă dau multe exemple.”

BV: Participarea civică la procesul de luare a deciziilor în țările Parteneriatului Estic

Civil Participation in Decision Making in the Eastern Partnership Countries: Part II: Practice and Implementation / Ed. Jeff Lovitt; Partnership for Good Governance Project; European Union; Council of Europe. - Strasbourg: Council of Europe, 2017. - 360 p.  - [Accesat la 22 mai 2017].
Disponibil: https://rm.coe.int/coe-civpart-book-part-2-web-new/1680713e2b

Partea a II-a Studiului cu privire la participarea civică la procesul de luare a deciziilor în țările Parteneriatului Estic. Partea II. Practici și Implementare /  "Civil Participation in Decision Making in the Eastern Partnership Countries Part II: Practice and Implementation"  cuprinde 24 de studii de caz din Armenia, Azerbaijan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Belarus și include un set de recomandări pentru fiecare țară, lecții învățate din regiunea Parteneriatului estic și o strategie regională.

Analiști din șase țări examinează măsuira și modalitatea în care sunt aplicate și implementate legislația și politicile relevante.  Autorii analizează, în primul rând, în ce măsură au fost respectate procedurile legale în ciclul de elaborare a politicilor în ultimii ani, după care prezintă studii de caz din fiecare țară pentru a prezenta detaliat modalitatea în care elaborarea politicilor participative funcționează în practică. Acest studiu este o continuare a studiului privind participarea civică la procesul de luare a deciziilor în țările Parteneriatului Estica. Partea I. Legi și Politici / “Civil Participation in Political Decision-Making in the Eastern Partnership Countries – Part I: Laws and Policies”, în care au fost analizate legile și politicile care oferă cadrul pentru participarea civilă la luarea deciziilor politice în fiecare dintre cele șase țări. Provocările și oportunitățile pot să difere, însă toate cele șase țări se confruntă cu deficiențe în ceea ce privește claritatea, eficacitatea și incluziunea proceselor lor de elaborare a politicilor și procedurilor de evaluare.

Aceste publicații au fost elaborate în cadrul proiectului Parteneriat pentru Buna Guvernare “Civil society participation in decision-making in the region” care consolidează cooperarea regional, prin ameliorarea mediului de funcționare a ONGurilor, prin crearea mecanismelor pentru participarea lor active și prin promovarea unei culture participative în țările Parteneriatului Estic.

Realizarea mai completă a potențialului acestui tip de acțiune și obținerea de rezultate durabile necesită eforturi pe termen lung, desfășurate în toate proiectele Parteneriatului pentru Bună Guvernare.

Un eveniment de lansare va avea loc în cadrul conferinței ” Parteneriatul pentru Bună Guvernare: consolidarea cooperării cu societatea civilă”, la 2 iunie 2017, la Strasbourg, Consiliul Europei.

BV - Raport privind implementarea revizuirii politicii europene de vecinătate

DESCARCATI 

Raport privind implementarea revizuirii politicii europene de vecinătate= Report on the Implementation of the European Neighbourhood Policy Review JOINT REPORT TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS, Brussels, 18.5.2017, JOIN(2017) 18 final. - 18 mai 2017. - 29 p.


Raportul comun adoptat la 18 mai 2017  este primul raport referitor la ansamblul țărilor învecinate publicat de UE, un document de sine stătător, fără niciun set de raporturi de țară individuale.

Obiectivul acestui nou stil de raport este de a oferi o imagine de ansamblu asupra evoluțiilor și tendințelor din vecinătatea UE. De acum înainte, rapoartele specifice pentru fiecare țară vor fi adoptate și publicate separat, fiind programate în așa fel încât să stea la baza schimburilor politice în perspectiva reuniunilor Consiliului de asociere sau a altor evenimente organizate la nivel înalt cu partenerii respectivi.

Raportul este publicat ca urmare a revizuirii PEV, adoptată în noiembrie 2015.

PEV a fost revizuită în 2015 pentru a răspunde noilor provocări generate de schimbările constante din țările vecine. Raportul publicat astăzi ilustrează rezultatele aplicării unei noi abordări bazate pe diferențiere, asumarea în comun a responsabilității și flexibilitate.

Politica europeană de vecinătate (PEV) revizuită a dus la relansarea relațiilor dintre UE și țările vecine din est și din sud, cu un accent mai puternic pe stabilizare, reziliență și securitate. Acest raport comun privind punerea în aplicare a politicii europene de vecinătate demonstrează că noua abordare în materie de politică asigură o mai mare asumare în comun a responsabilităților și mai multă flexibilitate prin recunoașterea aspirațiilor și diversității fiecărui partener în parte. 
  
Progrese înregistrate în domenii prioritare

Convenția Consiliului Europei împotriva traficului ilicit și distrugerii bunurilor culturale


Noua Convenție de drept penal vizează prevenirea și combaterea traficului ilicit și distrugerea proprietății culturale, înscriindu-se în cadrul acțiunii Consiliului Europei de combatere a terorismului și criminalității organizate.

Convenția Consiliului Europei privind infracțiunile ce vizează bunurile culturale, care va fi deschisă pentru semnare tuturor țărilor la nivel mondial, are și scopul de a încuraja cooperarea internațională în combaterea acestor crime, care distrug patrimoniul cultural mondial.

Tratatul va fi deschis pentru semnare la 19 mai 2017 la Nicosia (Cipru) în cadrul celei de-a 127a sesiuni a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care va reuni miniștrii Afacerilor Externe din cele 47 state membre ale Organizației.

Convenția este unicul tratat international care se referă, în mod special, la incriminarea traficului ilicit de bunuri culturale; ea definește mai multe infracțiuni penale, cum ar fi furtul, săpăturile ilegale, importurile și exporturile ilegale, precum și achiziționarea și punerea pe piață a bunurilor astfel obținute. De asemenea, ea criminalizează falsificarea de documente și distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor culturale.
Detalii

Noutăți UE-RM - Aprilie 2017


Martie 2017

Februarie 2017
Ianuarie 2017

Arhiva 2011-2016






28.04.2017

Regimul liberalizat de vize cu UE reprezintă unul din cele mai palpabile beneficii ale integrării europene pentru cetățenii Republicii Moldova – libertatea de mişcare. 

 Călătoriile fără vize au facilitat semnificativ contactele interumane și au contribuit la consolidarea suplimentară a legăturilor de afaceri, sociale și culturale între Republica Moldova și Uniunea Europeană.
la 28 aprilie 2014, în rezultatul unui proces îndelungat și complex, Uniunea Europeană a abolit pentru cetățenii Republicii Moldova, deținători de pașapoarte biometrice, obligativitatea vizei de scurtă ședere pentru a călători în spațiul Schengen. Republica Moldova a fost prima țară din cadrul Parteneriatului Estic care a obținut regimul fără vize cu Uniunea Europeană.

În aceşti trei ani, aplicarea regimului fără vize cu Uniunea Europeană s-a caracterizat prin creşterea constantă a numărului de cetățeni care au beneficiat de această facilitate. Astfel, către sfârşitul primului an de implementare, în spațiul Schengen au călătorit 241 415 de cetățeni moldoveni, deținători de pașapoarte biometrice. În 2015, numărul acestora a fost de – 577 058, iar la sfârşitul anului trecut – 982 764.

Mai mult


28.04.2017
Conferința de finalizare a proiectului UE „Suport pentru implementarea DCFTA în Republica Moldova”



În cei trei ani de activitate, proiectul DCFTA a contribuit la consolidarea capacităților Ministerului Economiei și a altor organizații relevante, furnizând consultanță funcționarilor publici în domeniul elaborării și selecției politicilor, armonizării legislative, coordonării, implementării, comunicării, monitorizării și evaluării.

În discursul său de deschidere, ES Pirkka Tapiola a subliniat importanța implementării DCFTA în Republica Moldova și a mulțumit echipei proiectului, precum și Ministerului Economiei pentru eforturile depuse în aceast sens. El a menționat că avantajele pozitive din implementarea DCFTA în Moldova sunt mai bune decât se aștepta, inclusiv a fost înregistrată o creștere de până la 65% a exporturilor moldovenești către UE și a celor agricole (30%).

Ministrul Economiei, Octavian Calmâc, a reiterat importanța proiectului DCFTA și contribuțiile pe care acesta le-a adus în cele trei direcții precum consultanța funcționarilor implicați în punerea în aplicare a DCFTA, consultanța grupurilor de lucru sectoriale formate de Ministerul Economiei, dar și facilitarea dialogului bilateral dintre Republica Moldova și UE.

Noutăţi CoE - RM - Aprilie 2017

26.04.2017

Nils Muiznieks: ”Anul 2016 va fi probabil considerat ca unul care a marcat o turnură decisivă pentru drepturile omului în Europa”

Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a prezentat, în cadrul sesiunii plenare a APCE, raportului său anual de activitate pentru 2016. ”Această perioadă va fi considerată fie ca un punct de pornire la care țările europene, în mod individual și colectiv, au revenit pentru a-și reafirma angajamentul față de drepturile omului, fie va marca începutul sfârșitului sistemului european al drepturilor omului și al integrării europene”, a menționat Nils Muiznieks.

Detalii


20.04.2017

”Populismul – Cât de solid este echilibrul între puterile instituționale din Europa?”: Raport anual privind situația democrației, drepturilor omului și a statului de drept în Europa

Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a publicat raportul său anual privind situația democrației, drepturilor omului și a statului de drept în Europa având genericul ”Populismul – Cât de solid este echilibrul între puterile instituționale din Europa?”. Raportul constituie o analiză a concluziilor mecanismelor și organelor de monitorizare ale Consiliului Europei. 
Secretarul General face o evaluare a rezistenței, în cele 47 State membre ale Consiliului Europei, a celor cinci piloni ai securității democratice, care sunt: independența justiției, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire și de asociere, funcționarea instituțiilor democratice și caracterul inclusiv al societăților, în contextul creșterii populismului.

Acest raport operează cu cele mai recente date disponibile, în mare parte din 2016. El ilustrează provocările cu care se confruntă Statele membre prin exemple luate în mod exclusiv din documentele Consiliului Europei (decizii și recomandări, hotărâri ale Curții, rapoartele Adunării, rapoartele Comisarului pentru drepturile omului, avizele Comisiei de la Veneția și concluziile organelor de monitorizare și ale structurilor interguvernamentale). De asemenea, el oferă exemple de bune practici și evoluții positive constatate în Statele membre.

Detalii

20.04.2017

Jurnaliștii din Europa sunt supuși violențelor, intimidărilor și autocenzurii


Studiul ”Journalists under pressure - Unwarranted interference, fear and self-censorship in Europe”, bazat pe un eșantion de 940 de jurnaliști din cele 47 state membre ale Consiliului Europei şi Belarus, menționează că jurnaliștii sunt, în Europa, desori expuși amestecurilor grave și nejustificate în activitatea lor, care ajung până la intimidări și violențe. Consiliul Europei precizează că acest eşantion nu este unul reprezentativ şi rezultatele nu pot fi generalizate la ansamblul jurnaliştilor din statele Consiliului Europei.  

Libertatea de exprimare este una dintre condițiile fundamentale necesare pentru progresul societății. Fără asigurarea securității jurnaliștilor nu poate exista o mass-media liberă. În Europa, jurnaliștii sunt intimidați. Diferite forme de violență împotriva jurnaliștilor au sporit considerabil pe parcursul ultimilor zece ani,: de la atacuri fizice, la intimidări și hărțuire, regim special de supraveghere până la o serie de tactici moderne utilizate pentru a reduce la tăcere vocile critice și exprimarea liberă. Alături de nepedepsirea autorilor ingerințelor nejustificate asupra jurnaliștilor, există probleme mult mai grave cu care se confruntă libertatea mass-media astăzi. Autocenzura nu este deloc surprinzătoare în astfel de circumstanțe.  
Rezultatele studiului oferă dovezi cantitative cu privire la astfel de ingerințe nejustificate, amenințări și modul în care această situație duce la autocenzură consecventă. Aceste rezultate îngrijorătoare confirmă necesitatea urgentă pentru Statele membre de a pune în aplicare în măsură deplină Recomandarea CM/Rec(2016)4 privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și altor actori media, și reprezintă un instrument esential și adecvat pentru planificarea strategică în acest domeniul în scopul garantării libertății de exprimare.  
 

Mai mult la: http://www.stiripesurse.ro/jurnalistii-sunt-supusi-la-diverse-presiuni-ceea-ce-ii-indeamna-la-autocenzura-consiliul-europei_1191982.html

Detalii

CoE_BV: Raportul Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei (2017)


Annual Activity Report 2016 / Nils Muižnieks; Commissioner for Human Rights. – Strasbourg: Council of Europe, 2017. – 94 p.
Disponibil: https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168070ad23

Rapport Annuel d’activité 2016 / Nils Muižnieks; Commissaire aux droits de l’homme. – Strasbourg: Conseil de Europe, 2017. – 104 p.
Disponibil: https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168070ad57

”Anul 2016 va fi probabil considerat ca unul care a marcat o turnură decisivă pentru drepturile omului în Europa”, a declarat, la 26 aprilie 2017, Nils Muiznieks, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, cu ocazia prezentării ediției 2016 a raportului său anual de activitate. ”Această perioadă va fi considerată fie ca un punct de pornire la care țările europene, în mod individual și colectiv, au revenit pentru a-și reafirma angajamentul față de drepturile omului, fie va marca începutul sfârșitului sistemului european al drepturilor omului și al integrării europene”.

Comisarul a subliniat că, pentru prima dată, există trei țări (Ucraina, Franța și Turcia) care derogă de la Convenția europeană a drepturilor omului. Anul 2016 s-a deosebit și prin inițiativele naționale și europene care aduc atingere dreptului de azil, prin referendumul cu privire la Brexit desfășurat în Regatul Unit, printr-o tentativă de lovitură de stat în Turcia, urmată de o degradare a situației drepturilor omului în această țară, prin adoptarea, în Polonia, a măsurilor politice care amenință grav Statul de drept și prin alegerea lui Donald Trump la președinția Statelor Unite.

În opinia Comisarului, ”practicile dăunătoare, cum ar fi îndemnul la o ”modernizare” a Convenției europene și a altor tratate internaționale privind drepturile omului și refuzul de a coopera cu instituțiile și mecanismele Consiliului Europei, manifestat de către tot mai multe State membre, ar putea accelera căderea sistemului european de protecție a drepturilor omului, dacă ele vor persista și se vor răspândi.” ”Adepții unei reforme totale a sistemului actual nu ar trebui să piardă din vedere faptul că și noua formulă s-ar putea să nu le fie pe plac și riscă să ducă la haos”, a adăugat oficialul, invitând Comitetul de Miniștri ”să recunoască că situația este departe de a fi una obișnuită pentru sistemul european al drepturilor omului, să trateze foarte serios refuzul de cooperare  și să-l considere ca o amenințare fundamentală pentru sistem, și să prevadă măsuri de mare anvergură pentru a face ordine în casa europeană a drepturilor omului și pentru a păstra integritatea sa”.

Referitor la criza migrației, Comisarul a îndemnat Statele membre să-și assume partea lor de responsabilitate pentru a atenua presiunile asupra celor mai expuse țări. ”Guvernele și parlamentele ar trebui să asigure funcționarea programului de relocalizare al Uniunii Europene și să-și ceară explicații reciproce privind lipsa de acțiune, să identifice obstacolele sau motivele de întârziere. Nicio țară nu ar trebui să poată continua nepedepsită să acorde ajutor insuficient noilor veniți și să încurajeze astfel neintegrarea și plecarea lor spre alte țări”, a menționat Comisarul.

Cât privește combaterea terorismului, Comisarul a cerut imediat guvernelor și parlamentelor să pună în discuție subiectul privind prelungirea quasi automată a stării de urgență și a derogărilor de la Convenție. ”Lupta împotriva terorismului nu este un sprint, dar un maraton”, a reamintit Comisarul, care a insistat asupra necesității urgente de a consolida controlul democratic al serviciilor de securitate. Totodată, Comisarul a relevat că Comitetul de Miniștri și Adunarea Parlamentară ar trebui să acorde o atenție prioritară situației apărătorilor drepturilor omului și a situației mass-media.

BV: CoE: Cel de-al 26-lea Raport general al CPT (2016)

26th General Report of the CPT: 1 January - 31 December 2016  / European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or Degrading Treatment or Punishment. - Strasbourg: Council of Europe, 2017. - 66 p. - [Accesat la 20.04.2017].
Disponibil: https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168070af7a

26e RAPPORT GÉNÉRAL DU CPT: 1er janvier – 31 décembre 2016 / Comité européen pour la prévention de la torture et des peines ou traitements inhumains ou dégradants. - Strasbourg: Conseil de l’Europe, 2017. - 68 p. - [Accesat la 20.04.2017].
Disponibil: https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168070af86


Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) a îndemnat cele 47 State membre ale Consiliului Europei să utilizeze detenția provizorie doar ca o măsură în ultimă instanță și să ofere persoanelor reținute condiții de detenție adecvate. În timpul vizitării penitenciarelor din Europa, CPT a stabilit deseori că persoanele reținute se află în condiții foarte rele și au un regim slab de activități.

Moldova Europeana