Faceți căutări pe acest blog

Noutati UE-RM - Decembrie 2017

Noiembrie 2017
Octombriet 2017
August 2017
 Iulie   2017 
Iunie   2017 
 Mai  2017
 Aprilie 2017 
 Martie 2017
Februarie 2017
Ianuarie 2017
Arhiva 2011-2016




15.12.2017

Conferința „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova: lecții învățate în statele membre la Parteneriatul Estic”
Evenimentul este organizat de Fundația Konrad-Adenauer-Stiftung, Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung, Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență (IDEA) în cadrul Programului Comun al Uniunii Europene şi Consiliului Europei ”Parteneriat pentru Buna Guvernare”, în cooperare cu Comisia Electorală Centrală (CEC). 

Evenimentul are drept scop îmbunătățirea legislației în domeniul finanțării partidelor politice, prin schimb de experiență și realizarea bunelor practici în domeniul monitorizării eficiente a finanțării, supravegherii și controlului finanțării partidelor și a campaniilor electorale.
Subiectele majore puse în discuție vizează:
  • importanţa finanţării partidelor pentru o competiţie democratică eficientă în sistemele pluripartite: experienţa internațională;
  • legile, regulamentele şi realităţile privind finanţarea partidelor politice: aspecte comparative;
  • provocări şi lecţii învăţate în Parteneriatul Estic,  responsabilizarea partidelor politice: rolul mecanismelor de supraveghere statale şi nestatale;
  • finanţarea partidelor în Republica Moldova.  Detalii

15.12.2017

Parlamentul RM a ratificat Acordul de împrumut și cel de grant cu UE privind asistenţa macrofinanciară pentru RM şi Memorandumul de înţelegere

Asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova, acordată de către Uniunea Europeană reprezintă o operaţiune de finanţare în valoare de până la 100 milioane euro, dintre care 60 milioane urmează să fie furnizate sub formă de împrumut şi 40 milioane euro sub formă de grant.

Sumele oferite vor fi debursate în trei tranşe egale în anul 2018. Debursarea banilor va avea loc în funcţie de progresele înregistrate în implementarea prevederilor Memorandumului cu Fondul Monetar Internațional şi a celor 28 de condiţionalităţi convenite între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Maturitatea împrumutului este de maxim 15 ani.  Detalii



6.12.2017

Inițierea negocierilor privind proiectul Contractului de finanțare între RM și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind interconectarea electrică RM - România

BEI urmează să acorde țării noastre un împrumut în valoare totală de 80 milioane de euro. Resursele financiare vor fi utilizate pentru construcția unei stații back-to-back în Vulcănești și a unei linii de transport de 400 kV între Vulcănești și Chișinău, precum și pentru extinderea stațiilor de transformare de la Chișinău și de la Vulcănești. Astfel, va fi asigurată construcția și dezvoltarea infrastructurii necesare pentru interconectarea permanentă a rețelelor de transport de energie electrică din Republica Moldova și România.
 Realizarea proiectului de interconectare a rețelelor  de energie electrică dintre Republica Moldova și România va spori nivelul de securitate energetică a țării noastre, oferindu-i accesul permanent la piața regională de energie electrică. Totodată, măsura va asigura prețuri mai bune la energia electrică pentru consumatori.
 Costurile totale pentru implementarea proiectului sunt estimate la 270 milioane de euro  Mai mult

 1б.12.2017

Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Republica Moldova şi Ucraina (EUBAM) a  intrati într-o nouă fază cu un nou mandat. 


Sub conducerea unui nou Șef de Misiune, Dl. Slawomir Pichor (Polonia), EUBAM își va concentra în continuare eforturile pentru a monitoriza, evalua și oferi consiliere în domeniul măsurilor de control și procedurilor vamale și de frontieră autorităților competente din Moldova și Ucraina. În același timp, contribuția activă la soluționarea problemei transnistrene va rămâne un element cheie al Misiunii.

EUBAM lucrează atât în Republica Moldova cât și în Ucraina din anul 2005. Deși are sendiul central în Odesa (Ucraina) o parte importantă a personalului este localizată permanent în Chisinău, Giurgiulești și Otaci pentru a lucra cu Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră. Obiectivul principal al Misiunii a rămas același de-a lungul acestor ani, și anume îmbunătățirea serviciilor furnizate cetațenilor ambelor state implicate (de exemplu perioade de așteptare mai scurte la trecerea frontierei și consolidarea securității la frontieră) și sprijinirea autorităților în lupta împotriva fraudei ți traficanților. Mai mult


14.12.2017

Evoluția opiniei publice față de vectorul european

Uniunea Europeană creşte în preferințele cetăţenilor. Pentru prima dată după mai mulţi ani, procentul alegătorilor care ar sprijini aderarea la Uniunea Europeană este mai mare decât al susținătorilor aderării la Uniunea Eurasiatică. Principalii factori care au contribuit la creșterea euro-optimismului constau în promovarea activă a orientării europene de către guvernare, articularea unei poziții mai pro-active din partea UE

Barometrul Opiniei Publice (BOP)

Peste 47,2% dintre intervievații ultimului Barometru al Opiniei Publice ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum în această chestiune. Totodată, 28,5% ar vota contra, iar 14,5% ar fi indeciși. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1113 de persoane din 82 de localități, în perioada 18 noiembrie-5 decembrie. Marja de eroare constituie 2,8%.


VIDEO 

IMAS
Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 60% dintre respondenții unui sondaj de opinie ar vota PENTRU, iar pentru aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică - 44%. . Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.181 de persoane din 79 de localităţi. Marja de eroare este de 3%. 













Mai mult
https://www.europalibera.org/a/bop-sondaj-de-opinie/28918615.html
http://ipn.md/ro/integrare-europeana/88288
http://imas.md/pic/archives/6/Barometrul%20Socio-Politic_Decembrie%202017.pdf
https://www.privesc.eu/arhiva/79356

7.12.2017

Sedinţa Grupului de lucru pentru coordonarea procesului de colaborare cu UE în cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comune a UE (PSAC), 

În cadrul şedinţei au fost trecute în revistă principalele evoluţii ale dialogului Republica Moldova-Uniunea Europeană pe dimensiunea politicii externe şi de securitate, inclusiv participarea în cadrul misiunilor Uniunii Europene de gestionare a crizelor, precum şi cooperarea în domeniul contracarării ameninţărilor hibride şi consolidării rezilienţei statului. Detalii


6-7.12.2017

Conferința regionale privind Internetul și Agenda Digitală

Evenimentul a fost organizat de Ministerul Economiei și Infrastructurii în parteneriat cu Oficiului Consiliului Europei și Delegației Uniunii Europene în Moldova în cadrul Programului de Parteneriat pentru Buna Guvernare.
 Impactul Internetului asupra dezvoltării economice durabile, abordarea multe-participativă a guvernanței Internetului în țările Parteneriatului Estic și rolul Consiliului Europei în domeniul protecției drepturilor omului pe Internet au fost printre subiectele principale abordate în cadrul Conferinței regionale privind Internetul și Agenda Digitală.
 De asemenea, Conferința a reprezentat un forum flexibil pentru a discuta standardele Consiliului Europei privind drepturile utilizatorilor pe Internet și responsabilitățile furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, aspecte ce țin de protecția copiilor în mediul online. Totodată, participanții au avut posibilitatea de a împărtăși cele mai bune practici în domeniu, precum și de a identifica provocările comune și discuta acțiunile pe viitor în țările Parteneriatului Estic. Detalii




Noutati UE-RM - Noiembrie 2017

Octombriet 2017
August 2017
 Iulie   2017 
Iunie   2017 
 Mai  2017

 Aprilie 2017 
 Martie 2017
Februarie 2017
Ianuarie 2017
Arhiva 2011-2016





 30.11.2017

 Cea de-a cincea ediție a Forumului de Dezbateri privind Integrarea Europeană a Republicii Moldova

  co-organizat de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene în cooperare cu Asociația pentru Politică Externă din Moldova (APE) și Fundația Friedrich Ebert Moldova (FES). Evenimentul a întrunit oficiali moldoveni și europeni, diplomaţi, experți, jurnaliști, reprezentanți ai partidelor politice și organizațiilor internaționale.

În cadrul primului panel al Forumului „Relațiile Republica Moldova-Uniunea Europeană într-un mediu intern și internațional în schimbare”, participanții au evaluat gradul de implementare a Acordului de Asociere și a angajamentelor asumate de Republica Moldova față de partenerii de dezvoltare. În context, șeful diplomației moldovenești Andrei Galbur,a subliniat: ”Cu cât mai eficace realizăm Acordul de Asociere cu atât mai multă deschidere și susținere vom avea din partea partenerilor noștri europeni, inclusiv în sensul aplicării principiului mai mult pentru mai mult, care a fost reiterat și în Declarația Summit-ului Parteneriatului Estic de săptămâna trecută” . Mai mult

Agenda
VIDEO
MAI MULT

29.11.2017
BERD a aprobat o nouă strategie pentru Republica Moldova

Strategia aprobată pentru anii 2017-2022 stabilește următoarele priorități:
Restructurarea sectorului bancar BERD, alături de Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și alți parteneri-cheie, va continua eforturile de reabilitare a sectorului bancar. Aceasta va continua să acorde băncilor partenere din Moldova împrumuturi pentru a pune la dispoziția întreprinderilor din Moldova fonduri. De asemenea, BERD va colabora cu investitori strategici puternici pentru a restabili transparența și guvernanța corporativă în acest sector.
Îmbunătățirea securității energeticeBERD va finanța proiecte care promovează o mai mare interconectivitate internă și transfrontalieră în sectorul energetic. Aceasta va sprijini dezvoltarea infrastructurii pentru o piață angro de energie electrică și va finanța oportunități în sectorul energiilor regenerabile. Banca va desfășura, de asemenea, un dialog politic cuprinzător privind reformele din sectorul energetic.
Sprijinirea firmelor private BERD va continua să acorde împrumuturi companiilor moldovenești, pentru a le ajuta să concureze pe piața UE. Aceasta va finanța în mod direct societățile cu modele de afaceri viabile, inclusiv investitorii străini orientați spre export care operează în zonele economice libere.
Îmbunătățirea infrastructuriiBERD va continua să susțină dezvoltarea infrastructurii, inclusiv modernizarea drumurilor și a căilor ferate. Acesta va colabora cu autoritățile privind reforma tarifelor, achizițiile publice, practicile durabile, transparența, guvernanța și schemele publice-private. BERD va promova eficiența energetică în sectoarele public și rezidențial prin investiții directe și prin intermediul instituțiilor financiare partene

Mai mult
Proiectul

28.11.2017

Vicepreşedintele BERD , Alain Pilloux a confirmat disponibilitatea pentru acordarea, până la finele anului curent, a celei de-a doua tranșe de împrumut destinată reabilitării Căilor Ferate din Moldova


Suma împrumutului acordat de BERD și BEI în acest scop se cifrează la 55 milioane de euro. Vicepreședintele BERD a evidențiat, de asemenea, importanța asigurării interconectării electrice dintre Republica Moldova și România.

De la începutul activității în Republica Moldova, BERD a finanțat 117 proiecte în valoare de peste 1,1 miliarde de euro. Portofoliul actual al BERD în țara noastră este de 485 milioane de euro. 70% din această sumă este alocată pentru realizarea proiectelor de infrastructură.Mai mult





24 noiembrie 2017  
Cel de-al 5-lea Summit al Parteneriatului Estic (EaP)


Șefii de stat sau de guvern din statele membre ale UE și ai celor șase țări din Parteneriatului Estic  au discutat cooperarea viitoare. De asemenea, ei au evaluat ceea ce s-a realizat de la ultimul summit de la Riga în 2015, concentrându-se asupra beneficiilor tangibile oferite cetățenilor celor șase țări ale Parteneriatului Estic.

În sprijinul unei abordări mai puternic orientate spre rezultate față de Parteneriatul Estic, UE a identificat 20 obiective-cheie pentru 2020, cu etape a fi parcurse până la summitul din Bruxelles.


Pentru a atinge aceste obiective, cooperarea s-a bazat pe patru domenii cheie prioritare convenite la Summitul Parteneriatului Estic de la Riga în 2015:
  • Economie mai puternică: Dezvoltare economică și oportunități de piață mai bune;
  • Guvernanță mai puternică: Consolidarea instituțiilor și guvernanță bună;
  • Conectivitate mai puternică: întărirea interconexiunilor, mai ales în domeniul transportului și energiei;
  • Societate mai puternică: Mobilitate și contacte interumane crescute.
Summitul precedent al Parteneriatului estic a avut loc la Riga în perioada 21-22 mai 2015. Acesta a reconfirmat importanța strategică pe care UE o acordă parteneriatului și a demonstrat hotărârea fermă de a urmări relații adaptate și mai strânse cu cele șase țări partenere
Următorul summit al Parteneriatului estic este prevăzut pentru 2019.
.Mai mult

Principalele rezultate

22- 25 .11.2017

Prim-ministrul Pavel Filip întreprinde, în perioada 22 – 25 noiembrie 2017, o vizită de lucru la Bruxelles

unde va participa la cel de-al cincilea Summit al Parteneriatului Estic (PaE). În cadrul evenimentului, Premierul Pavel Filip va rosti un discurs în numele Republicii Moldova.
 Prim-ministrul Pavel Filip  a  avut întrevederi cu Donald Tusk, Președintele Consiliului European,
Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate,
 Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, a asigurat Republica Moldova de toată susținerea în modernizarea țării. ”Obiectivul nostru primar este să ajutăm Republica Moldova să traverseze perioada complicată prin care trece, să consolideze rezultatele reformelor, în special în domeniul justiției, al combaterii corupției și în sectorul audiovizual”, a menționat oficialul european.
Johannes Hahn,a anunțat că suportul bugetar din partea UE pentru realizarea a patru programe evaluate va fi alocat Republicii Moldova până la sfârșitul anului curent. 
pachetul de documente privind acordarea asistenței macrofinanciare de 100 milioane de euro țării noastre ( 40 de milioane de euro sunt acordate sub formă de grant, iar 60 de milioane de euro sunt împrumut) a fost semnat de Comisarul european pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici, ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Sergiu Cioclea, în prezența Prim-ministrului Pavel Filip..Setul de documente referitoare la alocarea sprijinului financiar urmează să fie remis imediat Parlamentului spre ratificare, iar între timp sunt întreprinse eforturi în scopul îndeplinirii condiţionalităţilor pentru recepționarea primei tranșe a împrumutului.
De asemenea, şeful Executivului a vizitat Cartierul General al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, unde  a dialogat cu Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg.

BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Octombrie - Decembrie 2017

Interviuri, comentarii, opinii

Arhiva 2012-2017










27.11.2017


Igor Boțan: summitul Parteneriatului Estic a fost un succes, deși rezultatele au fost sub așteptările țărilor participante:Interviu cu  directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă, ADEPT
 
..la summitul de la Bruxelles privind Parteneriatul Estic accentul s-a pus anume pe implementare, pentru că la raportare, la adoptare de legi avem progrese, iar în privința implementării există probleme. La Bruxelles înțeleg foarte bine că angajamentele pe care și le-a luat Republica Moldova în perfecționarea legilor privind anticorupția, privind justiția în Republica Moldova, libertatea mass-media, finanțarea partidelor, ele nu au fost implementate de o manieră cum se cade....
 ....Oricum trebuie să recunoaștem că summitul de la Bruxelles a fost, din punctul meu de vedere, a fost un succes, pentru că au fost dezvoltate lucrurile despre care s-a vorbit la precedentul summit de la Riga, iar 20 de obiective, care trebuie atinse către anul 2020, chiar sunt foarte bine formulate și oferă un cadru foarte, foarte precis, exact pentru țările Parteneriatului Estic în procesul de apropriere de Uniunea Europeană.”...
27.11.2017

Raluca Răducanu: „UE nu mai acceptă ca guvernarea să se joace cu mesajele europene după bunul plac”:Interviu  cu analista de la Bucureşti
 
 Europa Liberă: Unii experți la Chișinău se întreabă totuși dacă vor veni sau nu banii, indiferent dacă va fi sau nu anulat sistemul electoral. Şi răspunsul lor e diferit. De exemplu, Igor Boțan, crede că prima tranșă va veni, pentru că „Uniunea Europeană nu-și dorește ca măsurile pe care le ia și atitudinile pe care le exprimă să submineze cumva stabilitatea politică și parcursul european al țării noastre”. Dvs. ce credeți? Raluca Răducanu: „Eu cred că nu trebuie să fim siguri că banii aceia vor veni. Repet, ce s-a întâmplat acum la Bruxelles prin semnarea acelor documente de către reprezentanții Guvernului de la Chișinău și reprezentanții Comisiei Europene reprezintă doar începutul negocierilor, nicidecum debursarea primei tranșe. Autoritățile de la Chișinău au în continuare în palmares contraperformanța de a fi determinat stoparea unui ajutor financiar negociat în condiții extrem de avantajoase pentru Republica Moldova și impunerea unor condiții suplimentare, inclusiv politice. Fără reformele cerute de Comisia Europeană banii aceia nu vor veni. Apoi, mai trebuie să privim și din perspectiva europeană și trebuie ținut cont de faptul că Uniunea Europeană are o experiență de zeci de ani de negociere cu state aflate în diferite stadii de dezvoltare, de la democrații consolidate până la regimuri autoritare. Iar această memorie instituțională poate fi oricând accesată pentru a identifica impulsurile necesare schimbării politice sau consolidării instituțiilor democratice dintr-o anumită regiune, dintr-un stat vecin, partener ori asociat. În acest context o eventuală debursare a primei tranșe din cele 100 de milioane de euro trebuie înțeleasă doar ca un nou pas într-un proces de negociere, nicidecum un punct terminus sau o garanție din partea Uniunii Europene pentru un anumit Guvern. Banii sunt pentru populație și pentru crearea sau consolidarea unor instituții democratice care să funcționeze pentru cetățean, nu împotriva lui. Şi acesta este, de fapt, subiectul de negociere între Uniunea Europeană și Republica Moldova. Dacă există și cu siguranță există persoane care fac greșeala să creadă că au mai multă forță politică decât Uniunea Europeană fie și într-o țară mică precum Republica Moldova, eu cred că vor avea foarte mari surprize. Deoarece în ciuda acestor oscilații atitudinale din sondajele de opinie, Uniunea Europeană va continua să rămână un pol foarte puternic de atracție și orice Guvern, atât prezent cât și viitor, va fi nevoit să-și modeleze politicele în funcție de coordonatele europene. De aceea eu nu aș trăi cu impresia că banii aceia vor veni automat. Nu vor veni automat, trebuie implementate reformele solicitate de Comisia Europeană și de Parlamentul European.”

24.11.2017

Dirk Buschle: „Dacă ANRE nu va fi independent, cel mai mare risc pe care îl vedem este pierderea credibilităţii ţării”
Comunitatea Energetica Europeana a avertizat Republica Moldova ca nu asigura independenţa ANRE. Un interviu cu directorul adjunct al Secretariatului Comunităţii Energetice. 

În ultimele luni, Republica Moldova a fost avertizată de două ori de către Secretariatul Comunităţii Energetice, pentru că nu a ţinut cont de legislaţia comunităţii la elaborarea metodologiei de calcul a tarifelor la energia electrică. Organizaţia, creată pentru a integra sistemele energetice ale Uniunii Europene cu cele ale statelor din vecinătatea uniunii, a emis mai multe comunicate în care s-a arătat îngrijorată de faptul că politicul ar fi t
Dirk Buschle: „Secretariatul Comunităţii Energetice, organizaţia pe care o reprezint, urmăreşte felul în care Republica Moldova îşi respectă obligațiile asumate în cadrul Tratatului comunității energetice şi care, de fapt, presupun aplicarea legislației europene în domeniu. Noi oferim şi sprijin autorităţilor moldovene în acest sens, ceea ce nu este întotdeauna uşor într-o ţară ca Republica Moldova, cu o situaţie foarte specifică în domeniul securităţii energetice. Sunt câţiva factori asupra cărora insistăm în dialogul cu Republica Moldova. Întâi de toate, așteptăm reguli clare pentru toţi jucătorii de pe piaţa energetică, de la investitori până la consumatori. Credem că ar trebui să se depună mai mult efort, atât din partea Guvernului, cât şi din partea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, ANRE, pentru a asigura decizii clare, care să nu fie luate în mod arbitrar şi care să fie conforme cu principiile europene, astfel încât, pe de o parte, toţi jucătorii de pe piaţă – locali sau străini – să fie în stare să-şi întrețină afacerile, pe de altă parte, consumatorii să nu fie taxaţi prea mult. În ultimul timp ne-am focusat şi chiar ne-am implicat pe sectorul de electricitate din Republica Moldova. Am urmărit atât felul în care s-au făcut procurările de electricitate, dar şi disputa dintre investitorul străin Gas Natural Fenosa şi Guvern, ce se referă la modul în care a fost stabilit tariful de distribuţie de către regulator. La un moment dat disputa a fost aplanată şi nu ne dorim o revenire la aceasta sau la eventuale proceduri arbitrale care ar avea un impact negativ asupra economiei naţionalentat să influențeze deciziile luate de Agenţia Naţională pentru Reglementare Energetică. Nu ar fi pentru prima dată când independența ANRE este pusă la îndoială. Cum poate afecta imaginea Republicii Moldova?

24.11.2017

Dionis Cenușă: „Guvernele naționale din cele trei țări, inclusiv R. Moldova, au așteptări exagerate față de UE” :Interviu cu politologul de la Centrul analitic independent Expert-Grup.


Europa Liberă: O idee nouă care va fi promovată la summitul Parteneriatului estic este „Parteneriatului estic +”, care va fi dedicat elevilor silitori, să le zicem așa, statelor cu care Uniunea Europeană are deja semnate acorduri de asociere și e vorba de Ucraina, Moldova și Georgia. Ce înseamnă această nouă politică de stimulente dedicată celor trei state și care va conține în ea și principiul „mai mult pentru mai mult” din ce s-a spus până acum?
Dionis Cenușă: „Da, într-un fel și Uniunea Europeană a căutat foarte multe modalități de a compensa imposibilitatea de a oferi o perspectivă europeană clară pentru cele trei țări. O modalitate este desigur de a propune noi dimensiuni de colaborare, mai intense, prin care într-un fel să satisfacă unele necesități ale guvernelor naționale sau ale societăților din cele trei țări, Republica Moldova, inclusiv, printre ele. Printre măsurile care fac parte din acest „Parteneriatul estic +” se numără integrarea, de exemplu, în Uniunea Energetică a Uniunii Europene, în aderarea ulterioară sau eventual aderarea la zona Schengen, aderarea la Uniunea Vamală. Deci aceste tipuri de dimensiuni într-un fel sunt sugerate foarte mult de către guvernele naționale, dar nu există o claritate de 100% că Uniunea Europeană va fi deschisă pentru, de exemplu, a accepta în zona Schengen Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Totuși, vorbim despre un domeniu foarte sensibil, în care Uniunea Europeană nu se simte sigură, având în vedere că ne confruntăm cu problema migrației economice, cu problema azilanților politici ș.a.m.d. Deci, urmează să vedem cât de constructiv va fi dialogul dintre Bruxelles și cele trei capitale, astfel ca Uniunea Europeană să nu accepte măsuri care sunt în detrimentul propriilor interese, dar totodată să nu distanțeze cele trei capitale de la vectorul european. Contează foarte mult să fie un echilibru între ceea ce Uniunea Europeană poate oferi și, respectiv, ceea ce Republica Moldova și celelalte două țări din Parteneriatul estic vor să obțină de la UE.”




BV - Publicaţii privind integrarea europeană / IPRE

Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE) este o asociație de lideri de opinie în domeniul politicilor publice necesare accelerării parcursului european al Republicii Moldova. IPRE se axează pe cercetare, dar mai ales pe consultarea publică și advocacy în următoarele domenii-cheie: reforma administrației publice, anticorupție, dezvoltare economică, integrare europeană, securitate și reforme sociale.
IPRE oferă analize și soluții bazate pe dovezi și consultări largi cu diverse categorii cointeresate ale populației pentru depășirea celor mai importante provocări cu care se confruntă Republica Moldova.


Misiunea IPRE este de a readuce publicul larg, oamenii, în procesul complex de dezvoltare a politicilor publice, elaborarea și luarea deciziilor, precum și concentrarea expertizei specializate disponibile, în scopul identificării celor mai eficiente soluții, pentru a realiza o schimbare efectivă în Republica Moldova – cea care va apropia ireversibil țara de integrarea în Uniunea Europeană. 

20.11.2017
DESCARCATI
  (NOU)
Groza I., Rusu I. Implementarea angajamentelor Pachetului III Energetic în Republica Moldova: Document de Discuţii Legea energiei electrice, Legea gazelor naturale și Legea energeticii/ IPRE. - Ch., 2017 . - 44 p.
 
Documentul este structurat în două capitole.
Primul prezentă o sinteză a principalelor angajamente ale Republicii Moldova în sectorul energetic prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și având în vederea calitatea de membru la Tratatului Comunității Energetice. 
Al doilea capitol include o analiză succintă a contextului și cadrului de implementare a prevederilor pachetului III energetic, prin prisma legilor energiei electrice și gazelor naturale adoptate în luna mai 2016, precum și a noii legi cu privire la energetică.
Angajamente în cadrul Acordului de Asociere. Republica Moldova s-a angajat să transpună 43 directive și regulamente relevante sectoarelor de energie electrică, gaze naturale, petrol, infrastructura energetică, eficiența energetică și energiile regenerabile care urmau a fi transpuse în termen de 3 ani de la aplicarea provizorie a Acordului (i.e. 1 Septembrie 2017) sau în conformitate cu termenele stabilite în cadrul Comunității Energiei.
 
 
23.10.2017
 

DESCARCATI
Upgrading the Eastern Partnership: Policy Recommendations for the 2017 Eastern Partnership Summit”/ Leonid Litra , Irakli Porchkhidze, Iulian Groza. - 2017. - 12 p. (NOU)
This paper is the result of the discussions of the Eastern Partnership (EaP) Think Tank Forum, held in Chișinău on September 21-23, 2017. For more details about the EaP Think Tank Forum please see www.ipre.md/eapttf2017. The authors have drawn on the discussions from the EaP Think Tank Forum and added further insights on the future of the Eastern Partnership ahead of the upcoming EaP Summit in Brussels. 
 Acest document a fost elaborat în urma discuțiilor din cadrul Forumul Parteneriatului Estic al Centrelor de Cercetare (EaP Think Tank Forum), care s-a desfășurat în perioada 21-23 septembrie 2017 în premieră la Chișinău.
Documentul este împărțit în mai multe capitole și conține recomandări legate de aspectele strategice, politice și de securitate cu care se confruntă țările Parteneriatului Estic, dar și proiecte de acțiuni livrabile pentru anul 2020, legate de dezvoltarea economică, consolidarea instituțiilor și buna guvernare, dar și intensificarea dialogului și cooperării cu Uniunea Europeană.
Autorii documentului sunt de părere că UE ar trebui să mențină o politică deschisă și să trimită un mesaj clar țărilor asociate ale Parteneriatului Estic cu privire la perspectivele de integrare europeană. De asemenea, UE are nevoie de o abordare pe termen lung nu doar pentru asigurarea stabilității, ci și pentru crearea unui mediu adecvat pentru sustenabilitatea sa în regiunea Parteneriatului Estic, concentrându-se asupra eforturilor continue de transformare internă. De aceea, UE ar trebui să regândească modul în care sunt cheltuiți banii în cadrul Parteneriatului Estic, găsind un echilibru mai bun între sprijinul bugetar și cel bazat pe proiecte. Astfel, al UE ar trebui să aloce o parte din fondurile provenite din sprijinul bugetar, doar dacă acestea vor fi urmate de reforme.
 


29.09.2017
Ghid pentru promovarea gândirii critice a tinerilor în raport cu politicienii/IPRE: Iulian Groza, Vladislav Kulminski, Simion Ciochină. - Ch., 2017 . - 64 p. (NOU)
DESCARCATI

CUPRINS:
I. Republica Moldova – de la vectori geopolitici la un stat de drept!..
1. Care sunt principiile și valorile fundamentale ale democrației?.


2. Care este rolul celor trei puteri constituționale în Republica Moldova?.
3. Cum se aplică valorile și principiile democratice în relația dintre puterile statului în Republica Moldova?.
4. Care sunt efectele discursului public bazat pe vectori geopolitici?
5. Care sunt problemele principale pentru democrația și statul de drept în Republica Moldova?
6. Care este însemnătatea pentru Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană?
II. Sistemul politic al Republicii Moldova..
1. Cum se construiește propaganda?
2. Ce trebuie să știi pe scurt despre sistemul politic al Republicii Moldova?.
3. Stânga și dreapta politică în Republica Moldova – geopolitica vs valorile politice adevărate.
4. Evoluția luptei politice în Republica Moldova.
5. Сe promit principalele partide politice din Republica Moldova?
6. Divizarea societății pe criterii de etnie, cum facem o societate unită?.
III. Mass-media: de la o presă controlată politic la una liberă.
1. Ce înseamnă presă liberă și presă controlată politic?
2. De ce mass-media trebuie să fie independentă?.
3. Cum deosebim o informație veridică de una falsă?.
4. Cine și cum manipulează mass-media?
5. Unde putem găsi informații veridice?
6. În ce condiții mass-media din Republica Moldova poate fi liberă și profesionistă?




24.03.2017

Implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană:Raport alternativ de progres 2014 - 2016/ IPRE ; Groza I., Rusu I., Platon M.,Ermurachi A.. - Ch., 2017 . - 67 p.

DESCARCATI

 Adițional la evaluările oficiale realizate de autoritățile UE și cele ale Republicii Moldova, în vederea susținerii efortului societății civile de monitorizare a implementării Acordului de Asociere RM-UE, a fost elaborat prezentul Raport alternativ de progres. Raportul prezintă inițial o retrospectivă a evoluției dialogului RM-UE în perioada anilor 2014-2016, punctând principalele elemente de referință. Ulterior, autorii au evaluat din punct de vedere cantitativ și calitativ rezultatele înregistrate în urma implementării celor 1784 de măsuri relevante titlurilor II-VI din Acordul de Asociere RM-UE prevăzute PNAIAA.







Relaţiile UE- RM în opinia şefului Delegaţiei UE în Moldova

Peter Michalko şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova

"Eu sincer vreau să avem relațiile între UE și Republica Moldova dezvoltate într-un fel în care toată lumea să vadă cât de importante sunt, să vadă câte succese s-au înregistrat, că s-a îmbunătățit și viața oamenilor, s-a dezvoltat societatea și a crescut economia și în general calitatea vieții oamenilor în Republica Moldova. Asta cred că este ce poate un ambasador să-și dorească să vadă la sfârșitul mandatului său.”



15 noiembrie 2017    

Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko, susţine că progresul în Republica Moldova este vizibil, chiar dacă trecem printr-un proces greu de tranziţie. Declaraţia în acest sens a fost făcută în direct la TVR Moldova în cadrul emisiunii Punctul pe Azi (VIDEO)
Peter Michalko este ferm convins că principiile europene în Republica Moldova vor fi respectate:
 „Întotdeauna este important să reamintim că valorile europene trebuie să aibă susţinere reală din partea actorilor politici şi a societăţii. Să aibă o reflectare în realitatea de fiecare zi. Este important să vedem dacă aceste valori sunt respectate şi dacă nu sunt, să acţionăm ca situaţii de această natură să nu mai existe. Nu trebuie să avem regrese în unele domenii pentru că aşteptările oamenilor sunt să vadă că societatea merge înainte. Vorbim de procese grele care vin cu procesul de tranziţie, acestea sunt simţite cel mai tare de populaţie şi pentru asta oamenii trebuie să vadă şi să ştie că chiar dacă aceste greutăţi sunt, progresul există.

3 noiembrie 2017

Peter Michalko: În cazul în care reformele nu sunt realizate, finanțarea UE poate fi suspendată sau chiar anulată: Interviu cu Șeful Delegației UE Peter Michalko, realizat de politologul Dionis Cenușa 

..Uniunea Europeană va continua să sprijine reformele din Republica Moldova în interesul cetățenilor săi, aplicând condiționalități stricte în asistența sa. În funcție de programele de sprijin ale UE, condiționalitățile sunt diferite, dar cele generale includ aspectele de democrație, buna guvernare și dezvoltare economică. Și după cum am anunțat recent pentru reformele în justiție pentru perioada 2014-2015, în cazul în care reformele nu sunt realizate, finanțarea UE poate fi suspendată sau chiar anulată.

Vom continua comunicarea activă despre cum decurge cooperarea cu UE și îndeplinirea Acordului de Asociere, a priorităților din Agenda de Asociere, cu factori politici, în mod direct cu cetățenii, cu partenerii din sfera economică și socială și cu societatea civilă, care are un rol foarte important.




Peter Michalko: „Lupta împotriva corupției este unul dintre criteriile de bază în ce privește asistența UE pentru R. Moldova”

.....Acum foarte multe dintre aceste domenii în care relația este descrisă de Acordul de Asociere, de Acordul de Liber Schimb au devenit nu numai oportunități, dar au devenit și angajamente contractuale care sunt parte a Acordului și sunt și o bază a cooperării. În aceste domenii Republica Moldova și-a luat angajamentul de a face reforme, de a merge înainte pentru a face situația în aceste sectoare mai bună pentru cetățeni, pentru antreprenori, pentru consumatori. Și UE oferă susținere în acest sens și asistență pentru reformele necesare.
Deci, avem mai multe oportunități decât am avut în trecut, avem foarte multă muncă în față pentru a aduce conținut la această formă nouă și avem angajamente importante care trebuie onorate. Cam asta este situația în care suntem.
Sunt și niște fapte dinamice despre care la fel trebuie să vorbim. Se dezvoltă relațiile și în alte domenii care sunt mai mult sau mai puțin conectate cu Acordul de Asociere și cu comerțul. De exemplu, schimbul comercial dintre UE și Republica Moldova crește, a crescut anul trecut cu 16 procente și crește în fiecare an. Și ce este important e că asta este realitatea în toate domeniile exportului Republicii Moldova pe piața europeană. De fapt, cota produselor industriale moldovenești exportate pe piața europeană reprezintă 70 la sută. Iar marca Made in Moldova a devenit una cu care consumatorii europeni se obișnuiesc și care are succes. Acest lucru ne dă speranță că va exista aceeași creștere și pe viitor.
În alte domenii avem posibilitatea pentru cetățenii Republicii Moldova de a călători în țările UE fără vize, avem alte domenii și programe de cooperare în care participă sau cetățeni, sau instituții din Republica Moldova, precum ar fi Erasmus Plus și alte programe prin care se pot obține contacte în domeniul științei, educației și know-how și astfel să fie create și șanse mai bune pentru viitorul acestor domenii în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dle Ambasador, Dvs. ați vorbit despre oportunități, despre baza legislativă care există, ați pus accent pe partea pozitivă a lucrurilor. Dar în ultimul timp auzim tot mai dese critici la adresa Republicii Moldova, care acum trei ani era „povestea de succes a Parteneriatului Estic”, iar acum nu se mai discută în acești termeni. Criticile s-au accentuat, după observațiile mele, în special după adoptarea modificărilor la sistemul electoral din Republica Moldova. În ce măsură vedeți gestionabilă această sincopă, această criză din relațiile cu UE?
Peter Michalko: „După cum am spus, relațiile s-au dezvoltat și suntem la nivel destul de înalt al calității cooperării și al relației. Asta conține și angajamente de a respecta valorile care sunt descrise în Acordul de Asociere ca fiind valori comune. În același timp, sunt valorile care stau la baza UE și țin de domenii fundamentale ale societății moderne, societății care se dezvoltă în țările-membre ale UE și la care aspiră și Republica Moldova să ajungă. Există angajamentul Republicii Moldova de a se ține de aceste standarde și pentru UE este foarte important ca aceste valori să fie respectate, protejate și dezvoltate la un nivel care este obișnuit în UE.
Pentru asta și dialogul dintre UE și Republica Moldova are ca unul dintre cele mai importante elemente domeniul care ține de nivelul de democrație, care ține și de respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Au fost în anii trecuți mai multe momente când ne-am bucurat de dezvoltarea foarte rapidă și dinamică a relației noastre, dar și altele în care am observat momente de stopare, când au venit probleme fie cu ritmul reformelor, fie cu un domeniu atât de important pentru societate care ține de democrație, de standarde europene, dar și în alt domeniu foarte important cum este justiția.
Ați pomenit despre un moment din anul acesta, când a avut loc acest schimb de sistem electoral în Republica Moldova. Știți că înainte de asta foarte mulți parteneri și-au exprimat poziția. Poziția UE a fost foarte clară și bazată pe recomandările venite din partea unor instituții internaționale respectate, cum sunt Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR.
După ce recomandările acestor instituții nu au fost respectate, instituțiile europene au avut o poziție foarte clară în ceea ce privește continuarea cooperării noastre. Și asta a dus la introducerea precondițiilor adiționale în ceea ce privește asistența din partea Uniunii Europene pentru Republica Moldova în domeniul susținerii bugetului și asistenței macrofinanciare. Și până atunci au existat condițiile tradiționale, standarde, care țin de situația generală de exemplu în domeniul stabilității macrofinanciare și transparenței bugetului. Dar acum, ca un set de precondiții adiționale, s-a introdus și necesitatea de a respecta standardele în domeniul sistemului eficient democratic, bazat pe un sistem parlamentar multipartid, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Sigur că asta ține și de alte domenii, cum este domeniul justiției și libertatea mass media.
Acesta va fi un set de precondiții adiționale care vor fi evaluate, pentru momentul în care deciziile despre eliberarea asistenței vor fi luate.”


2 octombrie 2017
IPNA Teleradio-Moldova
Emisiunea Vector European. Interviu cu Peter Michalko, ambasadorul UE in RM

VIDEO

Cunoaşteţi noul şef al Delegaţiei UE în Moldova

Peter Michalko- noul şef al Delegaţiei UE în Republica Moldova 

Bună ziua, mă numesc Peter Michalko și sunt noul șef al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.
Mă bucur mult și este o onoare pentru mine să preiau această funcție după predecesorii mei.
Sunt aici pentru a contribui la dezvoltarea relațiilor și parteneriatului dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Aceasta va fi esența mandatului meu.
M-am reîntors cu plăcere în Republica Moldova. Am vizitat prima dată țara Dumneavoastră în urmă cu 22 de ani, de atunci am trăit și am revenit în vizită aici de multe ori în slujba diplomatică a Uniunii Europene sau a Slovaciei, țară membră din care provin.  Text complet


Peter Michalko: „Am venit la Chişinău și am preluat postul de ambasador și șef al Delegației UE, continuând lucrul predecesului meu, ambasadorului Pirkka Tapiola, într-un timp în care relațiile între UE și Republica Moldova au ajuns la un nivel destul de înalt. Avem o bază solidă pentru relații: avem Acordul de Asociere, care ne dă foarte multe posibilități de a dezvolta cooperarea, de a dezvolta relațiile la un nivel și la o calitate nouă.


Cele trei priorități ale mandatului meu țin de: 
1) obținerea de progrese substanțiale în implementarea Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat dintre UE și R. Moldova (ZLSAC);
2) un dialog constant, deschis și orientat pe rezultate atât cu autoritățile publice, factorii politici, dar și cu societatea civilă, mediul de afaceri și alți parteneri;
3) o comunicare eficientă cu cetățenii Republicii Moldova cu privire la ce este Uniunea Europeană și cum poate contribui la dezvoltarea democratică a Republicii Moldova. Cu privire la al treilea obiectiv, îmi doresc să folosesc cât mai mult comunicarea directă cu cetățenii și sper ca în timpul mandatului meu să vizitez cât mai multe din localitățile Republicii Moldova.

VIDEO

Peter Michalko, noul şef al Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, și-a prezentat, la 7 septembrie 2017, copiile scrisorilor de acreditare.

Informatii suplimentare

     

    Noutati UE-RM - Octombrie 2017

    August 2017
     Iulie   2017 
    Iunie   2017 
     Mai  2017

     Aprilie 2017 
     Martie 2017
    Februarie 2017
    Ianuarie 2017
    Arhiva 2011-2016







    AGENDA
     29.10 - 1.11. 2017

    Cea de-a VI-a Sesiune plenară a Adunării Parlamentare EURONEST. 


    Înainte de Sesiunea plenară, se vor desfășura reuniunile Comisiei afaceri politice, drepturile omului și democrație a AP EURONEST, Comisiei afaceri sociale, educație, cultură și societate civilă, Comisiei pentru integrare economică, aproximare legislativa și convergență cu politicile UE, precum și a Comisiei securitate energetică. . De asemenea, se vor desfășura Reuniunile Biroului AP EURONEST, Grupului de lucru pentru Belarus al AP EURONEST și Reuniunea Forumului Femeilor al AP EURONEST.
    În premieră, va avea loc Reuniunea Grupului de lucru ad-hoc pentru Acorduri de Asociere al AP EURONEST, care a fost creat, la Chișinău, la inițiativa copreședinției moldovenești, prin decizia Biroului AP EURONEST din 23 mai 2017. În cadrul Reuniunii vor fi discutate procedurile instituționale, mecanismele și capacitățile de implementare a Acordului de Asociere în Georgia, Republica Moldova și Ucraina, precum și aspectele procesului de armonizare a legislației cu acquis-ul comunitar în cele trei țări.
    În cadrul Sesiunii plenare va fi dezbătură și adoptată rezoluția AP EURONEST care va ghida în viitorul apropiat procesul de interacțiune dintre UE și țările Parteneriatului Estic. Totodată, deputații vor atrage o atenție sporită dialogului la tema securității cibernetice atât în spațiul UE, cât și în spațiul țărilor Parteneriatului Estic.
     Detalli
     http://www.parlament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/ContentId/3458/Page/0/language/ro-RO/Default.aspx
     http://www.euronest.europarl.europa.eu/euronest/

    25- 27.10.2017

    Conferința Societății Civile a Parteneriatului Estic și  cea de-a 9-a Adunare Anuală a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic

    http://eap-csf.eu/annual-assembly-eap-csc-2017/

    Pentru prima dată în acest an, Adunarea anuală a Forumului societății civile din cadrul Parteneriatului estic și Conferința Parteneriatului estic privind societatea civilă este organizată ca un eveniment secundar la Summit-ul Parteneriatului estic pe o bază bienală, și sunt unite într-un eveniment cu o ordine de zi comună .
    Scopul principal al evenimentului este de a consolida organizațiile societății civile (OSC) din țările Parteneriatului estic și ale statelor UE, permițându-le să modeleze dezvoltarea viitoare a Parteneriatului Estic.

    Evenimentul de 3 zile acoperă următoarele subiecte prioritare: cooperarea guvernului și a societății civile, guvernanța democratică, soluțiile electronice ca parte a guvernării transparente, abordările incluzive ale dezvoltării economice și rolul societății civile în dezvoltarea competențelor mass-media și în combaterea dezinformării. Alături de vorbitori de nivel înalt și discuții în grup, participanții au șansa de a-și împărtăși experiența în ateliere de lucru, își prezentă proiectele la târgul de rețea și au întâlniri cu OSC-urile locale.

      MAI MULT
    •  http://eap-csf.eu/annual-assembly-eap-csc-2017/
    • https://ec.europa.eu/commission/commissioners/2014-2019/hahn/announcements/speech-johannes-hahn-eastern-partnership-civil-society-forum_en 
    • http://www.infoeuropa.md/cooperarea-europeana/adunarea-anuala-si-conferinta-societatii-civile-din-parteneriatul-estic-2017
    • http://www.parlament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/ContentId/3452/Page/0/language/ro-RO/Default.aspx


    26 - 27.10.2017
     Forumul de afaceri al Parteneriatului estic

      Acesta va evalua realizările Parteneriatului estic din perspectiva afacerilor și va continua discuțiile cu privire la modul în care cooperarea din cadrul Parteneriatului estic poate fi îmbunătățită în continuare. Se va pune un accent deosebit pe redefinirea afacerilor prin soluțiile electronice, prin facilitarea activităților economice transfrontaliere, prin creșterea transparenței, prin diminuarea corupției și prin finanțarea pentru întreprinderile mici și mijlocii.
    MAI MULT
    •  https://eap-businessforum.eu/ 
    • https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/news_corner/news/eastern-partnership-business-forum-promotes-digital-economies-and-innovation_en
    •  https://ec.europa.eu/commission/commissioners/2014-2019/hahn/announcements/opening-speech-johannes-hahn-eastern-partnership-business-forum-2017_en
    • https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/files/eap_business_forum_factsheet_digital_eng.pdf
    • http://www.infoeuropa.md/asistenta-europeana/al-4-lea-forum-de-afaceri-al-parteneriatului-estic

     25-26.10.2017

    Reuniunea a V-a a Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană

     Subiectele incluse pe agenda Reuniunii se referă la schimbul de opinii cu privire la cooperarea Republicii Moldova –Uniunea Europeană și stadiul actual al implementării Acordului de Asociere, precum și realizarea reformelor sectoriale, cum ar fi cooperarea în sectorul energetic, reforma administrației publice, comerțul și chestiuni aferente comerțului, serviciile financiare și situația curentă în sistemul bancar, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special libertatea mass-media, reforma sistemului electoral. 
    Parlamentarii au solicitat în cele din urmă Adunării Parlamentare Euronest și Summitului Parteneriatului Estic să demonstreze ambiție și pragmatism față de partenerii estici, astfel încât cetățenii din Parteneriatul Estic să poată beneficia și de succesele UE, un exemplu în acest sens, fiind eliminarea tarifelor de roaming. 
    Mai mult
    http://www.parlament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/ContentId/3450/Page/0/language/ro-RO/Default.aspx
    http://www.parlament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/ContentId/3455/Page/0/language/ro-RO/Default.aspx 
    http://andicristea.ro/ue-si-republica-moldova-deputatii-europeni-si-parlamentarii-republicii-moldova-solicita-continuarea-procesul-de-reforma-stabilitate-si-dialog-in-timpul-anului-electoral/

    25.10.2017

    Vizita  delegației  Consiliului Director al BERD
    Ultimele evoluţii în relațiile dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi posibilităţile de extindere şi dezvoltare în continuare a acestora au fost examinate în cadrul întrevederii Prim-ministrului Pavel Filip cu directorii BERD pentru diferite regiuni, aflaţi într-o vizită de lucru în ţara noastră. Părţile au confirmat interesul pentru dezvoltarea parteneriatului strategic, accentuând importanţa implementării proiectelor comune în cel mai eficient mod.
    O nouă strategie a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare ar putea fi implementată în Republica Moldova în perioada 2017-2022. Anunțul a fost făcut la întrevederea Președintelui Parlamentului Andrian Candu cu delegația Consiliului Director al BERD. Potrivit oficialilor BERD, noua Strategie pentru Republica Moldova urmează a fi aprobată la finele lunii noiembrie. Prioritățile noii Strategii se vor baza pe îmbunătățirea guvernării și creșterea rezistenței economiei prin deblocarea sectorului bancar și consolidarea securității energetice, precum și sporirea competitivității țării prin sprijinirea sectorului privat și acordarea suportului în modernizarea și reformarea sectorului public. De asemenea, noua Strategie de cooperare prevede promovarea economiei verzi, a unui mediu economic mai puțin nociv asupra mediului înconjurător.
    Până în prezent, BERD a finanțat în Republica Moldova 116 proiecte, în valoare de peste un miliard de euro. Actualul portofoliu al BERD este de 478 milioane EUR, dintre care 69% sunt alocate pentru infrastructură, 13% - pentru sectorul energetic, 10% - pentru industrie, comerț și agrobusiness, 8% - pentru instituțiile financiare.

    BV - Comentariul Comisarului CoE pentru Drepturile Omului,"Blocarea internetului arbitrar periclitează libertatea de exprimare"

     Blocarea internetului arbitrar periclitează libertatea de exprimare

    TEXT COMPLET al  Comentariului
    Comentariul Comisarului  Consiliului Europei pentru Drepturile Omului,



    "Blocarea internetului este un fenomen larg răspândit în statele membre ale Consiliului Europei", spune Nils Muižnieks, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, în ultimul său comentariu.

    "Impactul său asupra libertății de exprimare a fost evidențiat deja în 2011, când fostul raportor special al ONU pentru promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și exprimare, Frank La Rue, a subliniat în raportul său anual câteva dintre modalitățile prin care statele cenzurau din ce în ce mai mult informații online, inclusiv utilizarea blocării arbitrare. În acest raport, blocarea a fost definită ca un set de "măsuri luate pentru a împiedica accesul anumitor conținuturi de către un utilizator final", care include "împiedicarea utilizatorilor de a accesa anumite site-uri web , adrese IP , extensii de nume de domeniu".

    BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Iunie - Septembrie 2017

    Interviuri, comentarii, opinii










     SEPTEMBRIE 2017

    29.09.2017

    Cum sunt respectate deciziile CEDO și ce se întâmplă cu cei care nu le aplică?: Interviu cu purtătorul de cuvânt al CEDO Andrew Cutting.
     Republica Moldova a fost condamnată, doar în 2016, să plătească 130 000 de euro unor cetățeni care au câştigat procese la CEDO, care a găsit statul moldovean vinovat în 23 de dosare. Suma este însă în scădere: în anul precedent din bugetul țării ar fi trebuit să plece 227 339 Euro. Vorbim însă de sume pe hârtie, căci Moldova se alătură celorlalte 46 de state membre ale Consiliului Europei cu restanțe în implementarea deciziilor CEDO. Practic, nu există nici un stat membru care să fi implementat integral toate deciziile CEDO, explică într-un interviu pentru Europa Liberă Andrew Cutting, purtător de cuvânt al reprezentanței Consiliului Europei de la Bruxelles. Comitetul de Miniștri face eforturi pentru ca statele să implementeze toate deciziile, însă există cazuri în care acest proces se întinde pe decenii. Pentru cazuri interstatale complexe (Ucraina vs. Federația Rusă, de exemplu) sau cele care necesită revizuiri legislative, statul sau statele implicate sunt obligate să opereze modificări legislative sau negocieri diplomatice, procese care nu pot fi grăbite, explică Andrew Cutting.

    Europa Liberă: Implementarea deciziilor CEDO nu este un subiect care să suscită prea mare interes. Toată lumea se concentrează pe deciziile CEDO, momentul când acestea sunt emise. Este elementul de noutate. Însă toți uităm că aceste decizii rămân vorbe pe hartie dacă nu sunt și puse în aplicare.
    Andrew Cutting: „După ce o decizie a CEDO devine definitivă, este transferată Comitetului de Miniștri, care este alcătuit din reprezentanții fiecărui stat membru în Strasbourg, pentru a verifica implementarea acestei decizii de statul în cauză. Aceasta se face în baza informațiilor oferite de statul membru, astfel că dacă este un caz legat de Moldova, de exemplu, această țară, prin reprezentanții săi, va spune: iată ce avem de gând să facem pentru a implementa decizia. Noi primim, de asemenea, informații de la părțile vătămate, dacă doriți, precum și de la organizații neguvernamentale și alte organizații pentru drepturile omului. Apoi, Comitetul de Miniștri pune toate aceste documente la un loc, compară cu decizia CEDO, și dacă totul este în aceeași direcție, atunci constată că decizia a fost implementată corespunzător și cazul se poate închide. Majoritatea cazurilor aduc la CEDO cetățeni împotriva statelor lor. Ocazional avem și cazuri inter-statale, în care un stat dă în judecată alt stat la CEDO. Primul a fost Irlanda împotriva Marii Britanii, apoi au urmat Cipru împotriva Turciei, Ucraina împotriva Federației Ruse 

    28.09.2017

    Knut Fleckenstein: „Cine face mai multe reforme va primi mai mult sprijin din partea UE”: Un interviu cu europarlamentarul german, co-autor al unui raport al PE asupra Parteneriatului Estic.
    Ce este Parteneriatul Estic Plus și ce va aduce el moldovenilor, georgienilor sau ucrainienilor? Knut Fleckenstein, europarlamentar socialist german și co-raportor al unui document care prezintă poziția Parlamentului European în cadrul Summitul Parteneriatului Estic, de la Bruxelles, din noiembrie, atrage atenția într-un interviu cu Europa Liberă că deși UE va aduce noi stimulente partenerilor estici, totul va fi condiționat mai strict decât până acum, de aplicarea reformelor.

    Europa Liberă: Domnule Fleckenstein, summitul Parteneriatului Estic din luna noiembrie, de la Bruxelles, se va concentra pe noua politică de vecinătate, așa numita „Eastern Partnership Plus”. Ce va aduce nou acestă nouă politică de vecinătate pentru țările din est?
    Knut Fleckenstein: „Este vorba despre două lucruri: pe de o parte, că dorim să atingem mai multe obiective decât până acum, iar pe de altă parte, că dorim să oferim țărilor partenere mai multe stimulente, cum ar fi să le facem posibilă acestor țări aderarea la Uniunea Vamală sau la Zona Schengen. De asemenea, vom crește bugetul pentru ca banii să ajungă la cei care au nevoie mai multă de ei, de la copii, pensionari, care au muncit întreaga lor viață.


    27.09.2017


    Menno Ettema: „Musulmanii care trăiesc în UE au mai multă încredere în instituțiile statului decât restul cetățenilor” 
    Numărul musulmanilor a depășit la nivel global 1,6 miliarde, și doar în Europa trăiesc 19 milioane. Între religiile lumii, Islamul este cea de-a doua ca număr de adepți, după Creștinism. Apariția ISIS și recentele atacuri teroriste au provocat o stare de anxietate în rândul populației și mulți arată cu degetul către comunitățile musulmane, ca fiind cele care generează idei extremiste și care fac posibile coagularea de grupări teroriste precum ISIS sau Boko Haram. Dar punerea semnului egal între terorism și Islam și generalizarea că întreaga comunitate islamică este generatoare de terorism alimentează sentimentele anti-musulmane și întărește miturile deja existente. Comisia Europeană împotriva rasismului și intoleranței (corp de experți al Consiliului Europei) a arătat în raportul său din anul 2016 că musulmanii continuă să experimenteze variate tipuri de discriminare în viața socială.
    Pe acest fundal, Consiliul Europei a organizat o așa numită „Zi împotriva incitării la ură la adresa musulmanilor”, în cadrul căreia ușile moscheilor din mai multe orașe europene s-au deschis publicului larg iar online au fost lansate dezbateri care să pună în evidență contribuția pozitivă a comunităților musulmane la bunul mers al societăților în care trăiesc. Potrivit coordonatorului campaniei, Menno Ettema, datele pe care și ultimul raport al Agenției Europene pentru Drepturile Fundamentale (FRA) le-a publicat în cel mai recent studiu al său arată că teama de musulmani și de atacurile teroriste puse la cale în UE de musulmani este nejustificată câtă vreme 76% dintre musulmani se simt atașați profund de țara în care trăiesc. 

    21.09.2017
    Petras Auštrevičius: „Dorim ca UE să condiționeze sprijinul financiar de aplicarea măsurilor anticorupție”
    Interviu cu  Europarlamentarul Petras Auštrevičius, raportor pentru drepturile omului în vecinătatea Uniunii Europene, într-un interviu cu Iolanda Bădiliță
    Europa Liberă: Domnule Auštrevičius, Parlamentul European a adoptat un raport intocmit de Dvs. în care analizați corupția și respectarea drepturilor omului în țările din Vecinătatea UE. Cereți măsuri de combatere a corupției la nivel național și la nivelul UE. Cum, prin ce mijloace? Petras Auštrevičius: „Nu inventăm noi sau țările din vecinătate nimic nou. Corupția este o problemă care ne însoțește de secole, în viața politică, socială și financiară. Am dorit să subliniem complexitatea fenomenului corupției în ziua de azi, care își are rădăcinile la nivel local, în toate aspectele de care aminteam mai sus. Cerem UE, care este cel mai mare donator în țările terțe, să condiționeze sprijinul financiar de aplicarea măsurilor anticorupție. Dorim ca țările să aplice politici de control financiar, astfel încât să fim siguri că banii pe care UE îi dă ajung exact acolo unde trebuie, la cetățeni, și să nu sunt sifonați. Dorim politici anti-corupție la nivel național, la nivelul UE, dar și la nivel internațional. Dorim ca ONU să aibă un raportor special pentru măsuri anti-corupție. Și noi aici vom continua să scriem rapoarte despre corupție și vom presa pentru măsuri. Avem nevoie de acțiuni concertate și repetate pentru a combate acest fenomen.”
     19.09.2017
    Realizarea angajamentelor în domeniul mass-media, asumate în Acordul de Asociere RM - UE
    Asociația Presei Independente a prezentat cel de-al doilea raport de monitorizare, pentru iunie-august, privind realizarea angajamentelor în domeniul mass-media, asumate în Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. O convorbire despre frumusețea angajamentelor, nesocotirea lor cronică și realitatea alternativă cu experta API, unul dintre coautorii raportului, Aneta Gonța.
     Europa Liberă: Vorbind de concluziile de la capătul acestui raport și recomandările făcute autorităților, ce ați scoate în evidență în primul rând?
    Aneta Gonța: „În primul rând, am spus-o și la primul raport și o menționăm și acum, și insistăm: acțiunile din Planul național de acțiuni acoperă o mare parte, 80%, domeniul audiovizual, ceea ce nu este bine, pentru că Uniunea Europeană în Acordul de Asociere vorbește de sistemul mediatic la general, noi însă ne axăm, ne focalizăm atenția pe audiovizual doar. Asta este prima concluzie. O mare parte dintre aceste acțiuni nu sunt în deplină concordanță cu prevederile Acordului de Asociere. Repet, marea majoritate sunt obligațiunile CCA-lui date de lege. Și a treia ar fi că nu sunt realizate acțiunile planificate pentru o anumită perioadă, nu sunt realizate pur și simplu sau sunt realizate parțial. Astea ar fi trei concluzii de bază.
    Și recomandările noastre care vin tot în continuarea primului raport sunt ca Planul național de acțiuni să fie revăzut, urgent dacă se poate… Dna viceministră ne-a confirmat că lucrul acesta se va întâmpla în luna octombrie, să fie revizuit astfel încât să acopere, pe de o parte, tot sistemul mediatic și, în al doilea rând, să ia în calcul prioritățile pe care le-a stabilit grupul de lucru format pe lângă Parlament. Este un grup de lucru pentru îmbunătățirea legislației în mass-media și acest grup de lucru are mai multe priorități, printre care un nou Cod al audiovizualului, o nouă lege a publicității și altele. Deci, să ia în calcul și aceste priorități și, evident, ritmul să fie accelerat, ritmul de realizare a acțiunilor indiferent că sunt sau nu incluse în Planul Național de Acțiuni.”
    Raportul

    19.09.2017
    Partenetiatul Estic este o politică pe termen lung
     Interviu cu europarlamentara lituaniană Laima Andrikienė despre noua politică pentru vecinii estici, denumit şi Parteneriatul Estic Plus,

    Summitul Parteneriatului Estic, care va fi găzduit în noiembrie de capitala Belgiei, va fi circumscris Parteneriatului Estic Plus, noua politică pentru vecinii estici, spune într-un interviu pentru Europa Liberă, europarlamentara de centru-dreapta din Lituania, Laima Andrikienė, co-autoarea unui raport care creionează poziția Parlamentului European cu privire la obiectivele summitului. UE va acorda stimulente, și nu doar financiare, Ucrainei, Moldovei și Georgiei, pentru ca cele trei țări să avanseze mai rapid către comunitatea europeană. Printre altele, celor trei state li se va oferi posibilitatea să intre în Zona Schengen și în Uniunea Vamală, iar cetățenii acestora ar putea să nu mai plătească în viitor taxe de roaming în UE. 

    Parteneriatul Estic Plus.. va oferi statelor avansate, precum Moldova, stimulente foarte mari să meargă mai departe. Vorbim despre Planul european de investiții, un fel de Marshall plan pentru Parteneriatul Estic, plan în care vor fi implicate Banca Europeană pentru Investitii și statele membre. Vrem să oferim mai multe resurse financiare partenerilor nostri din est. Va exista, de exemplu, posibilitatea de integrare în Zona Schengen, dar pe termen scurt, nu în doi sau cinci ani, dar va exista acesta perspectivă, poate în 10 ani. Moldova, Ucraina sau Georgia vor avea posibilitatea să devină membri ai Uniunii Vamale, în 10-15 ani. Taxele de roaming s-ar putea elimina. Dar și aici vorbim de procese de durata, de cel putin 15 ani. ” 
    14.09.2017

    „În era internetului cu greu îți dai seama care e o știre falsă sau e mai ușor să crezi tot ce ți se oferă”  
     La Kiev,  a vut loc o conferință dedicată libertății presei în țările din cadrul Parteneriatului Estic al Uniunii Europene. Conferința face parte din pregătirile de summit-ul Parteneriatului Estic care va avea loc la sfârșitul lunii noiembrie la Bruxelles și la care Uniunea Europeană va decide cum și cu câți bani sprijină independența presei în vecinele sale de la răsărit. La conferința de la Kiev se discută mai ales despre propaganda rusă, dar și despre problemele interne din fiecare țară, anume monopolizarea presei, arestarea jurnaliștilor sau accesul limitat la piața de publicitate. 
    Corespondenta Europei Libere Diana Răileanu despre subiectele discutate la conferință dedicată libertății presei în țările din cadrul Parteneriatului Estic de la Kiev 
     
    11.09.2017

    Dara Murphy:"Încă mai așteptăm ca președintele și actualul guvern să înceapă să lucreze, ca să răspundă așteptărilor oamenilor și așteptărilor pe care le are Uniunea Europeană pentru cetățenii moldoveni" : Interviu cu Vicepreşedintele Partidului Popular European, Dara Murphy
    Europa Liberă: În aceste condiții, va oferi UE asistență Republicii Moldova dacă guvernarea nu-și va îndeplini temele de acasă?
    Dara Murphy: „Să fim înțeleși, Uniunea Europeană vrea să ajute și să susțină cetățenii Republicii Moldova, vrem să le acordăm sprijin, dar trebuie să ne asigurăm că anume poporul beneficiază de suportul financiar acordat de UE. Partidul nostru, Partidul Popular European, care deține majoritatea în Comisia Europeană, Parlamentul European și Uniunea Europeană, avem responsabilitatea să ne asigurăm că stabilim condiții pentru felul în care sunt cheltuiți banii, ca să aibă de câștigat cetățenii. Prin urmare, fondurile Uniunii Europene vor ajunge la populația Republicii Moldova atunci când guvernarea de la Chișinău va face reforme concrete și reale în domenii precum economia, justiție și alte sfere, atunci când vor fi anulate schimbările la sistemul electoral și se va reveni la precedentul sistem.”
     
    11.09.2017
    Igor Boțan: „Relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană rămân oarecum tensionate” 
    Europa Liberă: S-au dezghețat relațiile cu partenerii europeni? Putem spune că există semne bune, le putem vedea în vizita delegației de la Bundestag și a ministrului luxemburghez de Externe? Igor Boțan: „Părerea mea este că relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană rămân oarecum tensionate, după această epopee cu modificarea sistemului electoral, iar vizitele la care v-ați referit sunt semnificative. Și aici trebuie să punem în evidență punctarea pe care a făcut-o ministrul de Externe luxemburghez, care a atins cele mai sensibile probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Le putem trece în revistă și vom vedea că sunt atât de punctuale, încât nu le putem califica altfel decât mesaje care vin din partea Uniunii Europene, mai cu seamă că Luxemburgul a fost unul din fondatorii Uniunii Europene.”
      
    11.09.2017

    Reprezentanţii Consiliului Europei sunt foarte mult îngrijoraţi de faptul că situaţia aleşilor locali în Republica Moldova se înrăutăţeşte Interviul cu Viorel Furdui directorul executiv al CALM.

    O delegaţie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei aflată recent la Chişinău într-o vizită de documentare s-a arătat îngrijorată de cazul primarului suspendat al Chişinăului, Dorin Chirtoacă şi, în general, de situaţiei autorităţilor locale din Moldova. Delegaţia, în frunte cu preşedintele Camerei Regiunilor Gunn Marit Helgesen, s-ar fi întâlnit cu primarul Dorin Chirtoacă suspentat din funcţie şi cercetat în două dosare penale, precum şi cu procurorul Viorel Morari şi ministrul Justiţiei Vladimir Cebotari. Concluziile oficialilor europeni se vor conţine într-un raport şi o rezoluţie despre Moldova care ar urma să fie aprobate la sesiunea din octombrie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei.


    Europa Liberă: Aşadar, o delegaţie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei aflată recent la Chişinău într-o vizită de documentare s-a arătat îngrijorată de cazul primarului suspendat Dorin Chirtoacă cercetat penal în două dosare. Aţi avut şi Dvs. întrevedere cu această delegaţia care în octombrie urmează să adopte un raport despre Moldova. Domnule Furdui care ar fi principalele concluzii după discuţiile pe care le-aţi avut cu oficialii europeni?
    Viorel Furdui: „Într-adevăr Moldova a fost vizitată de o delegaţie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei- în fruntea delegaţie s-a aflat vicepreşedintele acestei organizaţii şi preşedintele Camerei Regiunilor - Gunn Marit Helgesen asistată de directorul Congresului - Jean-Philippe Bozouls. Tema centrală a discuţiilor a fost, cu siguranţă, statutul aleşilor locali, situaţia primarului municipiului Chişinău Dorin Chirtoacă, dar şi, în general, situaţia care s-a creat în domeniul democraţiei locale în Republica Moldova în ultima perioadă de timp. Şi asta pentru că acest domeniu, această temă are conexiuni cu justiţia şi libertatea presei – domenii problematice în Republica Moldova aflate permanent în vizorul Consiliului Europei. Această instituţie europeană este una din cele mai vizate în ce priveşte monitorizarea situaţiei în domeniul democraţiei locale. Principalele concluzii în rezultatul acestor discuţii sunt că reprezentanţii Consiliului Europei sunt foarte mult îngrijoraţi de faptul că situaţia aleşilor locali în Republica Moldova se înrăutăţeşte faţă de anul 2016 când s-au atestat anumite progrese în ce priveşte democraţia locală, a fost un anumit dialog între puterea centrală şi cea locală, au fost progrese inclusiv pe partea de descentralizare financiară. În 2017, însă, după toate aceste evenimente legate de arestări, dosare penale în privinţa unor primari, atacuri şi la adresa organizaţiei noastre, a CALM-ului, situaţia s-a înrăutăţit. E nevoie de a fi întreprinse mai multe măsuri. Oficialii europeni au fost miraţi, în special de cazul lui Dorin Chirtoacă, de faptul că poate fi suspendat din funcţie un primar ales direct în lipsa unei decizii definite a judecăţii. Au fost miraţi de felul în care sunt trataţi aleşii locali atunci când organele de anchetă întreprind anumite măsuri. E vorba în special de cazul primarului de Basarabeasca. S-au mirat de ce a fost nevoie de zeci de mascați pentru aducerea primarului în faţa organelor de anchetă în situaţia în care primarul a cooperat cu ancheta. Aceste lucruri sunt de neexplicat. Plus la asta, au fost miraţi de tratamentul diferit care li se aplică unor aleşi locali în raport cu alţii. Unii, chiar dacă au condamnare, sunt lăsaţi în libertate…”

    06.09.2017

    Vladimir Cebotari: „Lupta cu corupția, mai ales la nivel înalt, este una eficientă, foarte vizibilă, aduce rezultate clare”
     Justiția din Republica Moldova a beneficiat de o asistență financiară considerabilă din partea UE pentru a se reforma și pentru a deveni mai accesibilă și mai corectă în raport cu cetățenii. În ultimii ani Bruxelles-ul condiționează fiecare tranșă. Ministrul justitiei, Vladimir Cebotari, deplânge întreruperea ajutorului atât de aşteptat din partea Uniunii Europene.


     04.09.2017

    Acordul de Asociere  este cu adevărat o foaie de parcurs, care include meniul necesar pentru a face din Republica Moldova o țară normală, stabilă, dezvoltată, modernizatăș  Interviu cu directorul Institutului de politici și reforme europene, Iulian Groza:

    În vara lui 2017 s-au implinit trei ani de când Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.  Ce a cîștigat Moldova în acești trei ani, la nivel economic și social?

    Iulian Groza: „Cu siguranță, Acordul de Asociere oferă beneficii de ordin economic prin accesul la piața Uniunii Europene, prin Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, prin oferirea condițiilor de transpunere a standardelor, cerințelor de calitate, cerințelor de creștere a siguranței produselor. Toate acestea sunt parte a Acordului de Asociere și statisticile comerciale într-adevăr arată că Uniunea Europeană rămâne a fi partenerul comercial economic principal al Republicii Moldova. Uniunea Europeană este țara cu destinația principală a exporturilor noastre, peste 60 la sută din exporturile noastre merg spre piața Uniunii Europene, de asemenea, același lucru se referă și la importuri; aproximativ 50 la sută din importuri vin din Uniunea Europeană. Din păcate, nu reușim să beneficiem în totalitate de toate oportunitățile Acordului de Asociere din cauza faptului că până la moment nu toate standardele, nu toate cerințele sanitare și fitosanitare sunt transpuse. Sunt regulile care țin de siguranța alimentelor, siguranța produselor care, deocamdată, nu sunt implementate din motive poate și obiective, și subiective, care țin de funcționarea laboratoarelor de certificare a produselor. Dar cel mai mare obstacol în dezvoltarea comerțului cu Uniunea Europeană, totuși, rămâne problema justiției, or, investitorii cu siguranță primul lucru pe care îl fac când decid să investească sau nu în Republica Moldova este să evalueze situația pe funcționarea instituțiilor statului, instituțiilor de drept, justiția și modul în care se luptă cu corupția.”

    Moldova Europeana