Disponibil: https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168070ad23
Rapport Annuel d’activité 2016 / Nils Muižnieks; Commissaire aux droits de l’homme. – Strasbourg: Conseil de Europe, 2017. – 104 p.
Disponibil: https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168070ad57
”Anul 2016 va fi probabil considerat ca unul care a marcat o turnură decisivă pentru drepturile omului în Europa”, a declarat, la 26 aprilie 2017, Nils Muiznieks, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, cu ocazia prezentării ediției 2016 a raportului său anual de activitate. ”Această perioadă va fi considerată fie ca un punct de pornire la care țările europene, în mod individual și colectiv, au revenit pentru a-și reafirma angajamentul față de drepturile omului, fie va marca începutul sfârșitului sistemului european al drepturilor omului și al integrării europene”.
Comisarul a subliniat că, pentru prima dată, există trei țări (Ucraina, Franța și Turcia) care derogă de la Convenția europeană a drepturilor omului. Anul 2016 s-a deosebit și prin inițiativele naționale și europene care aduc atingere dreptului de azil, prin referendumul cu privire la Brexit desfășurat în Regatul Unit, printr-o tentativă de lovitură de stat în Turcia, urmată de o degradare a situației drepturilor omului în această țară, prin adoptarea, în Polonia, a măsurilor politice care amenință grav Statul de drept și prin alegerea lui Donald Trump la președinția Statelor Unite.
În opinia Comisarului, ”practicile dăunătoare, cum ar fi îndemnul la o ”modernizare” a Convenției europene și a altor tratate internaționale privind drepturile omului și refuzul de a coopera cu instituțiile și mecanismele Consiliului Europei, manifestat de către tot mai multe State membre, ar putea accelera căderea sistemului european de protecție a drepturilor omului, dacă ele vor persista și se vor răspândi.” ”Adepții unei reforme totale a sistemului actual nu ar trebui să piardă din vedere faptul că și noua formulă s-ar putea să nu le fie pe plac și riscă să ducă la haos”, a adăugat oficialul, invitând Comitetul de Miniștri ”să recunoască că situația este departe de a fi una obișnuită pentru sistemul european al drepturilor omului, să trateze foarte serios refuzul de cooperare și să-l considere ca o amenințare fundamentală pentru sistem, și să prevadă măsuri de mare anvergură pentru a face ordine în casa europeană a drepturilor omului și pentru a păstra integritatea sa”.
Referitor la criza migrației, Comisarul a îndemnat Statele membre să-și assume partea lor de responsabilitate pentru a atenua presiunile asupra celor mai expuse țări. ”Guvernele și parlamentele ar trebui să asigure funcționarea programului de relocalizare al Uniunii Europene și să-și ceară explicații reciproce privind lipsa de acțiune, să identifice obstacolele sau motivele de întârziere. Nicio țară nu ar trebui să poată continua nepedepsită să acorde ajutor insuficient noilor veniți și să încurajeze astfel neintegrarea și plecarea lor spre alte țări”, a menționat Comisarul.
Cât privește combaterea terorismului, Comisarul a cerut imediat guvernelor și parlamentelor să pună în discuție subiectul privind prelungirea quasi automată a stării de urgență și a derogărilor de la Convenție. ”Lupta împotriva terorismului nu este un sprint, dar un maraton”, a reamintit Comisarul, care a insistat asupra necesității urgente de a consolida controlul democratic al serviciilor de securitate. Totodată, Comisarul a relevat că Comitetul de Miniștri și Adunarea Parlamentară ar trebui să acorde o atenție prioritară situației apărătorilor drepturilor omului și a situației mass-media.
Comisarul a subliniat că, pentru prima dată, există trei țări (Ucraina, Franța și Turcia) care derogă de la Convenția europeană a drepturilor omului. Anul 2016 s-a deosebit și prin inițiativele naționale și europene care aduc atingere dreptului de azil, prin referendumul cu privire la Brexit desfășurat în Regatul Unit, printr-o tentativă de lovitură de stat în Turcia, urmată de o degradare a situației drepturilor omului în această țară, prin adoptarea, în Polonia, a măsurilor politice care amenință grav Statul de drept și prin alegerea lui Donald Trump la președinția Statelor Unite.
În opinia Comisarului, ”practicile dăunătoare, cum ar fi îndemnul la o ”modernizare” a Convenției europene și a altor tratate internaționale privind drepturile omului și refuzul de a coopera cu instituțiile și mecanismele Consiliului Europei, manifestat de către tot mai multe State membre, ar putea accelera căderea sistemului european de protecție a drepturilor omului, dacă ele vor persista și se vor răspândi.” ”Adepții unei reforme totale a sistemului actual nu ar trebui să piardă din vedere faptul că și noua formulă s-ar putea să nu le fie pe plac și riscă să ducă la haos”, a adăugat oficialul, invitând Comitetul de Miniștri ”să recunoască că situația este departe de a fi una obișnuită pentru sistemul european al drepturilor omului, să trateze foarte serios refuzul de cooperare și să-l considere ca o amenințare fundamentală pentru sistem, și să prevadă măsuri de mare anvergură pentru a face ordine în casa europeană a drepturilor omului și pentru a păstra integritatea sa”.
Referitor la criza migrației, Comisarul a îndemnat Statele membre să-și assume partea lor de responsabilitate pentru a atenua presiunile asupra celor mai expuse țări. ”Guvernele și parlamentele ar trebui să asigure funcționarea programului de relocalizare al Uniunii Europene și să-și ceară explicații reciproce privind lipsa de acțiune, să identifice obstacolele sau motivele de întârziere. Nicio țară nu ar trebui să poată continua nepedepsită să acorde ajutor insuficient noilor veniți și să încurajeze astfel neintegrarea și plecarea lor spre alte țări”, a menționat Comisarul.
Cât privește combaterea terorismului, Comisarul a cerut imediat guvernelor și parlamentelor să pună în discuție subiectul privind prelungirea quasi automată a stării de urgență și a derogărilor de la Convenție. ”Lupta împotriva terorismului nu este un sprint, dar un maraton”, a reamintit Comisarul, care a insistat asupra necesității urgente de a consolida controlul democratic al serviciilor de securitate. Totodată, Comisarul a relevat că Comitetul de Miniștri și Adunarea Parlamentară ar trebui să acorde o atenție prioritară situației apărătorilor drepturilor omului și a situației mass-media.
Postări
