Faceți căutări pe acest blog
Se afișează postările cu eticheta protecţia socială. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta protecţia socială. Afișați toate postările

BV - Analiza modului de realizare a dialogului social în Republica Moldova și identificarea decalajelor în raport cu reglementările și bunele practici UE

Rapcea, Vitalie. Dinamizarea dialogului tripartit în Republica Moldova: Analiza modului de realizare a dialogului social în Republica Moldova, și identificarea decalajelor în raport cu reglementările și bunele practici UE / Vitalie Rapcea; Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Fundația Soros Moldova. - Chișinău: [S.n.] .2026. -   30 p.- URL: https://soros.md/wp-content/uploads/2026/03/Nota-analitica-dinamizarea-dialogului-triparti-in-RM-formatat.pdf , https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/Nota_analitica_dinamizarea_dialogului_triparti_iEn_RM_formatat_final.pdf (accesat:09.03.2026).

Cuprins

- Sumar executiv
- Necesitatea și importanța dialogului social
- Dialogul tripartit și validarea contractului social
- Modul de organizare și reglementare a dialogului tripartit la nivelul UE
  • Nivel constituțional de reglementare a dialogului tripartit (drept primar)
  • Nivelul drepturilor fundamentale și convențiilor internaționale
  • Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2000/C 364/01)
  • Carta Socială Europeană – Dreptul la negociere colectivă
  • Convențiile OIM
  • Nivel legislativ secundar (drept secundar)
  • Directivele Parlamentului UE
  • Structuri supranaționale care asigură dialogul social la nivelul UE
  • Summitul Social Tripartit
  • Comitetele sectoriale de dialog social la nivel european
  • Norme cu caracter de recomandare (soft law)
  • Pilonul European al Drepturilor Sociale (2017)
  • Planul de acțiune pentru implementarea Pilonului Social (COM(2021) 102)
  • Comunicatul Comisiei COM(2023) 600
- Bunele practici în organizarea și funcționarea dialogului tripartit
  • Forma optimă de organizare a dialogului tripartit la nivel național
  • Cadrul normativ clar și orientat spre consolidarea dialogului social
  • Cadru instituțional bine organizat
  • Conținutul agendei dialogului social
  • Achizițiile publice – instrument de facilitare a dialogului social
  • Statele membre UE sprijină direct fortificarea partenerilor sociali și consolidarea dialogului social
  • Dialogul social în UE este promovat la nivel legislativ
- Cadrul de reglementare și modul de organizare a dialogului tripartit în Republica Moldova. Analiza principalelor deficiențe
  • Nivel constituțional (drept primar)
  • Nivelul convențiilor internaționale și tratatelor internaționale
  • Programul de țară pentru muncă decentă 2025–2027
  • Drept secundar
  • Evoluții pozitive în direcția fortificării dialogului social în Republica Moldova
- Provocările și amenințările care afectează dialogul social și puterea de negociere a sindicatelor la nivel regional
- Estimarea unui necesar minim de finanțare pentru asigurarea dinamizării dialogului social
- Concluzii și recomandări

Prin comparație cu bunele practici europene, se constată că Republica Moldova nu dispune încă de o guvernanță participativă matură, capabilă să asigure coerența între politicile economice și cele sociale. Cele mai recente cercetări în domeniu și experiența UE relevă importanța unui sistem coordonat pe verticală (național–sectorial-teritorialunitate economică), a președinției prin rotație, a secretariatului profesionist și independent etc.
În urma analizei, pentru reformarea și dinamizarea dialogului social, sunt formulate un set de recomandări, printre care: 
• aprobarea unui plan de acțiuni concrete, încadrate în timp și asumate de guvern și partenerii sociali, pentru dinamizarea dialogului social și asigurarea unei acoperiri cu contracte colective de muncă în proporție de cel puțin 80% așa cum o recomandă și Directiva UE 2022/2041; 
• instituirea unei președinții prin rotație între guvern, patronate și sindicate pentru a restabili echilibrul între partenerii sociali; • 
fortificarea Secretariatului CNCNC prin crearea unei unități funcționale dedicate în exclusivitate acestei funcții, compusă din experți în domenii cheie;
 • activizarea comisiilor sectoriale și teritoriale - esențiale pentru descentralizarea și relevanța dialogului social și operaționalizarea consiliilor de specialitate ale CNCNC și ale platformelor sectoriale de dialog social; 
• responsabilizarea ministerelor și autorităților administrației publice privind participarea obligatorie la ședințele CNCNC și la ședințele comisiilor sectoriale și celor teritoriale; 
• asigurarea unui nivel înalt de transparență prin publicarea online a tuturor documentelor și rapoartelor CNCNC și ale platformelor sectoriale și teritoriale de dialog social;
 • monitorizarea continuă a calității dialogului social; 
• implementarea unui audit extern periodic (la fiecare 4–5 ani), menit să evalueze performanța dialogului social și să emită recomandări corective.

În pofida unor semnale pozitive de creștere a intensității dialogului social la nivel central, revitalizarea dialogului tripartit în Republica Moldova depinde de instituționalizarea unui sistem transparent, profesionist și coordonat, în care toți partenerii sociali să participe activ și responsabil. Consolidarea dialogului social nu este doar o  cerință a acquis-ului comunitar, ci și o condiție fundamentală pentru stabilitatea socială, buna guvernanță și progresul socio-economic durabil al țării
Posted by
Labels: , , , ,

BV : CoE-RM: Concluziile la cel de-al 17-lea Raport National pentru implementarea Cartei Sociale Europene (Revizuita)

European Social Charter (Revised). Republic of Moldova. Conclusions 2022 (Thematic group Labour rights). / European Committee of Social Rights. - [Strasbourg]: [Council of Europe] - March 2023.  - 39 p. 


Carta Sociala Europeana (Revizuita). Republica Moldova. Concluzii 2022 (Grupul tematic "Dreptul muncii") / Comitetul European al Drepturilor Sociale. - [Strasbourg]: [Consiliul Europei]. - martie 2023.  - 39 p. 

Republica Moldova a ratificat Carta Europeană Revizuită a Drepturilor Sociale la 08/11/2001, acceptând 63 din cele 98 de paragrafe ale Cartei. Nu a acceptat Protocolul Adițional din 1995 care prevede un sistem de plângeri colective. 

Articolul 4 al Constituției: "1. Prevederile constituționale referitoare la drepturile și libertățile omului trebuie să fie înțelese și puse în aplicare în conformitate cu Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu alte convenții și tratate la care Republica Moldova este parte. 2. În cazul în care apar dezacorduri între convențiile și tratatele semnate de Republica Moldova și legile naționale proprii, se acordă prioritate reglementărilor internaționale."

Tabelul prevederilor acceptate (culoarea gri)



Comitetul European al Drepturilor Sociale ("Comitetul") examinează situația prevederilor neacceptate ale Cartei Revizuite la fiecare 5 ani după ratificare. A adoptat rapoarte referitoare la Republica Moldova în 2006, 2012 și 2018. Comitetul consideră că legislația și practica Republicii Moldova ar putea permite acceptarea următoarelor prevederi: 7§5, 10§5, 13§4, 15§3, 18§1, 18§2, 19§2, 19§6, 19§10, 19§11.

Între 2004 și 2023, Republica Moldova a depus 18 rapoarte cu privire la aplicarea Cartei Revizuite.

Funcția Comitetului European al Drepturilor Sociale este de a decide asupra conformității situației din state cu Carta Socială Europeană. În ceea ce privește rapoartele naționale, acesta adoptă concluzii; în cazul plângerilor colective, adoptă decizii.

Informațiile despre Carte, declarațiile de interpretare și întrebările generale din partea Comitetului sunt cuprinse în Introducerea Generală la toate Concluziile.

Republica Moldova a ratificat Carta Socială Europeană Revizuită la 8 august 2001. Termenul limită pentru depunerea celui de-al 17-lea raport a fost 31 decembrie 2021, iar Republica Moldova l-a depus la 15 februarie 2022.

Comitetul reamintește că Republica Moldova a fost solicitată să răspundă la întrebările specifice formulate în baza diferitelor prevederi (întrebări incluse în anexa la scrisoare, prin care Comitetul a cerut un raport privind punerea în aplicare a Cartei). Comitetul s-a concentrat, prin urmare, în mod specific pe aceste aspecte. De asemenea, a evaluat răspunsurile la concluziile anterioare de neconformitate, amânare și conformitate în așteptarea primirii informațiilor (Concluzii 2018).

În plus, Comitetul reamintește că nu au fost formulate întrebări specifice în baza anumitor prevederi. Dacă concluzia anterioară (Concluzii 2018) a constatat că situația este conformă, nu s-a efectuat o examinare a situației în 2022.

În conformitate cu sistemul de raportare adoptat de Comitetul Miniștrilor la cea de-a 1196-a reuniune a Deputaților Miniștrilor din 2-3 aprilie 2014, raportul a vizat următoarele prevederi din grupa tematică III "Drepturile muncii":
dreptul la condiții de muncă corecte (Articolul 2),
dreptul la o remunerație echitabilă (Articolul 4),
dreptul de a se organiza (Articolul 5),
dreptul de a negocia colectiv (Articolul 6),
dreptul la informare și consultare (Articolul 21),
dreptul de a participa la stabilirea și îmbunătățirea condițiilor și mediului de muncă (Articolul 22),
dreptul la demnitate în muncă (Articolul 26),
dreptul reprezentanților lucrătorilor la protecție în întreprindere și facilități acordate lor (Articolul 28),
dreptul la informare și consultare în procedurile de concediere colectivă (Articolul 29).

Republica Moldova a acceptat toate prevederile din grupa menționată mai sus, cu excepția articolelor 4§1, 4§2 și 22.

Perioada de referință a fost 1 ianuarie 2017 până la 31 decembrie 2020.

Concluziile referitoare la Republica Moldova vizează 20 de situații și sunt după cum urmează:6 concluzii de conformitate: Articolele 2§3, 2§5, 2§6, 2§7, 6§1 și 29,
9 concluzii de neconformitate: Articolele 2§2, 2§4, 4§3, 4§4, 4§5, 5, 6§3, 6§4 și 28.

În ceea ce privește celelalte 5 situații legate de Articolele 2§1, 6§2, 21, 26§1 și 26§2, Comitetul are nevoie de informații suplimentare pentru a examina situația.

Comitetul consideră că absența informațiilor solicitate constituie o încălcare a obligației de raportare asumată de Republica Moldova în baza Cartei Revizuite.

Următorul raport din partea Republicii Moldova abordeaza următoarele prevederi din grupa tematică IV "Copii, familii, migranți":
dreptul copiilor și tinerilor la protecție (Articolul 7),
dreptul femeilor angajate la protecție a maternității (Articolul 8),
dreptul familiei la protecție socială, legală și economică (Articolul 16),
dreptul copiilor și tinerilor la protecție socială, legală și economică (Articolul 17),
dreptul lucrătorilor migranți și al familiilor acestora la protecție și asistență (Articolul 19),
dreptul lucrătorilor cu responsabilități familiale la oportunități și tratament egal (Articolul 27),
dreptul la locuință (Articolul 31).

Termenul limită pentru depunerea celui de-al 18-lea raport national a fost 31 decembrie 2022. Republica Moldova l-a depus la 6 martie 2023. Acesta poate fi accesat aici: https://cpescmd2.blogspot.com/2023/08/bv-coe-rm-al-18-lea-raport-national.html

Concluziile și rapoartele sunt disponibile la www.coe.int/socialcharter.


Posted by
Labels: , , , ,

Carta socială la cea de-a 60-a aniversare: Constituția socială a Europei

 Carta socială la cea de-a 60-a aniversare: Constituția socială a Europei

Ocuparea forței de muncă, locuința, sănătatea, educația, protecția socială și drepturile sociale: Carta socială europeană - denumită adesea Constituția socială a Europei - își sărbătorește cea de-a 60 - aniversare în calitate de gardian al drepturilor sociale și economice fundamentale. Carta, împreună cu Convenția europeană a drepturilor omului, sunt două părți constitutive de bază ale sistemului european de protecție a drepturilor omului. Carta pune un accent special pe protecția persoanelor vulnerabile, precum persoanele în vârstă, copiii, migranții și persoanele cu dizabilități.

„Drepturile sociale sunt o parte fundamentală a sistemului general de garanții colective pentru protecția drepturilor omului în Europa. Cu toate acestea, pandemia Covid-19 a evidențiat inegalitățile sociale în creștere în societățile noastre. Carta socială a Consiliului Europei ajută statele membre să contracareze această tendință prin sprijinirea dezvoltării sistemelor de drepturi sociale care sunt eficiente chiar și în perioade de criză ”, a declarat secretarul general, Marija Pejčinović Burić

Ca tratat internațional al Consiliului Europei, Carta a fost deschisă spre semnare la Torino (Italia) la 18 octombrie 1961. Cea de-a 60-a aniversare va fi marcată cu un panel de discuții la nivel înalt la Palais de l'Europe, pe 18 octombrie 2021 

Anul acesta se marchează, de asemenea și 25 de ani de la prima deschidere privind semnarea versiunii revizuite.

Carta a adus o contribuție semnificativă la progresul social al Europei în ceea ce privește condițiile de muncă, protecția socială, sănătatea publică, egalitatea între femei și bărbați, precum și drepturile copiilor. A ghidat deciziile statelor membre, a influențat legislația Uniunii Europene și a contribuit la dezvoltarea dreptului internațional al drepturilor omului în alte părți ale lumii.

Mai mult

CPESC  BNRM  Vă invită la expoziția jubiliară a Cartei Sociale Europene  în care sunt prezentate publicații din colecția CPESC privind implementarea Cartei Sociale Europene, precum și alte standarde ale Consiliului Europei în domeniul drepturilor sociale.

Posted by
Labels: , , , , , , ,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO): Fişe tematice

Ultima actualizare: ianuarie 2023

Incepand cu septembrie 2010, Curtea a plasat pe pagina sa web peste 50 de fise tematice care ofera o sinteza a jurisprudentei sale in anumite domenii. Ele ofera rezumate ale celor mai importante hotarari si decizii pe subiecte cum ar fi: dreptutile detinutilor, expulzarea si extradarea, violenta impotriva femeilor, protectia surselor jurnalistice, protectia datelor personale, protectia sociala, dreptul la viata. În iunie 2014 au fost lansate şase noi fişe tematice care vizează următoarele subiecte: persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilităţi, partidele şi asociaţiile politice, greva foamei în detenţie, migranţii în detenţie şi violenţa domestică. În iulie 2015 a fost publicată Fişa tematică "Terorismul şi CEDO", care a fost actualizată în septembrie 2023.

Fisele tematice au scopul de a contribui la o mai buna raspandire si cunoastere a hotararilor  CEDO printre jurnalisti, autoritatile publice si populatia din Statele membre ale Consiliului Europei in vederea imbunatatirii implementarii Conventiei Europene a Dreptutilor Omului la nivel national.

Una dintre cerintele principale ale reformei actuale a Curtii este sporirea eficientei sistemului Conventiei, astfel incat Statele membre sa garanteze implementarea Conventiei si jurisprudentei CEDO la nivel national.

Fise tematice privind jurisprudenta CEDO traduse in romana

Multumita Ministerului de Justitie din Romania și Institutului European din România, anumite fise tematice privind jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului sunt disponibile in limba romana.


FIŞE TEMATICE
Date

Discriminare

Expulzari

Inchisoare

Materie penala

Munca si lumea afacerilor

Opinii si Informatie

Sanatate
Viata



Libertate de exprimare

 Mai multe fişe tematice
Posted by
Labels: , , , , , , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)