Faceți căutări pe acest blog

Noutăți CoE-RM - Mai 2026

28.05.2026

Creșterea utilizării și disponibilității substanțelor pentru îmbunătățirea performanței și imaginii reprezintă un risc pentru sănătatea publică

Sportul nu mai este afectat de dopaj doar la nivel de elită. Substanțele pentru îmbunătățirea performanței și imaginii sunt tot mai utilizate în sportul recreativ și în mediile de fitness, fenomen alimentat de cultura rețelelor sociale, presiunea legată de imaginea corporală și accesul facil la cumpărături online anonime.

Aceste subiecte au fost discutate în cadrul Conferinței internaționale „Limitarea disponibilității substanțelor dopante în Europa: o responsabilitate comună”, organizată la Paris de Consiliul Europei, cu sprijinul Agenției Mondiale Anti-Doping (WADA). Evenimentul a reunit aproximativ 130 de participanți – reprezentanți ai autorităților publice, organizațiilor anti-doping, sectorului sportiv, organelor de aplicare a legii și industriei farmaceutice.

Directoarea pentru securitate, integritate și statul de drept a Consiliului Europei, Hanne Juncher, a subliniat necesitatea unui efort coordonat pentru limitarea abuzului și disponibilității substanțelor dopante, menționând că mulți consumatori nu conștientizează riscurile pentru sănătate sau le ignoră pentru rezultate rapide privind aspectul fizic.

Totodată, oficialii au evidențiat rolul sportului ca factor de stabilitate și coeziune socială într-o perioadă în care democrațiile europene sunt supuse unor presiuni constante.

Potrivit cercetărilor prezentate în cadrul conferinței, 42% dintre tineri sunt expuși săptămânal la conținut online care promovează „transformări rapide” sau performanțe „supraumane”, iar o treime dintre aceștia au cumpărat substanțe promovate pe internet.

Consiliul Europei continuă să abordeze această problemă complexă prin convențiile sale internaționale, promovând o guvernanță mai bună, integritate și un sport mai etic, incluziv și sigur.

Sursa   

The Council of Europe Anti-Doping Convention
MEDICRIME Convention

*     *     *

26.05.2026

Republica Moldova a semnat Protocolul de modificare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului

La 26 mai 2026, Republica Moldova a semnat Protocolul de modificare a Convenției Council of Europe privind prevenirea terorismului (CETS nr. 231), document deschis spre semnare în aceeași zi.

Noul protocol are drept scop consolidarea cadrului european de prevenire și combatere a terorismului, prin adaptarea instrumentelor juridice existente la noile riscuri și amenințări de securitate. Documentul urmărește îmbunătățirea cooperării internaționale între state, precum și eficientizarea măsurilor de prevenire a radicalizării, recrutării și activităților legate de terorism.

Prin semnarea acestui protocol, Republica Moldova își reafirmă angajamentul față de standardele și valorile promovate de Consiliului Europei în domeniul securității democratice, statului de drept și protecției drepturilor fundamentale.

Semnarea documentului are loc în contextul consolidării cooperării Republicii Moldova cu Consiliul Europei.

Sursa

*     *     *

24.05.2026

Al doisprezecelea Premiu Palme d’Or pentru Consiliul Europei la Festivalul de Film de la Cannes

Filmele susținute de Eurimages – fondul cultural de sprijin al Consiliului Europei – au fost printre marii câștigători ai celei de-a 79-a ediții a Festivalului de Film de la Cannes.

Marele premiu Palme d’Or a fost acordat filmului „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu, o coproducție România–Franța–Norvegia–Danemarca–Finlanda–Suedia. Distincția marchează cea de-a 12-a Palme d’Or din istoria festivalului obținută de un film susținut de Eurimages, confirmând contribuția importantă a fondului la excelența cinematografiei europene și internaționale.

„Fjord” este o dramă intensă și atmosferică, care explorează dileme morale într-o comunitate nordică izolată, marcată de tăcere, natură și tensiuni ascunse.

Alte producții susținute de Eurimages au fost premiate în competiția oficială:
• Premiul pentru cel mai bun actor – „Coward”, regia Lukas Dhont
• Premiul pentru cea mai bună actriță – „All of a Sudden”, regia Ryūsuke Hamaguchi
• Premiul pentru cea mai bună regie – „Fatherland”, regia Pawel Pawlikowski

Distincții importante au fost acordate și în alte secțiuni ale festivalului:
• Marele Premiu al Săptămânii Criticii – „La Gradiva”, regia Marine Atlan
• Premiul SACD – „Dua”
• Premiul secțiunii Un Certain Regard – „Everytime”, regia Sandra Wollner

Prin sprijinirea filmelor de ficțiune, animație și documentare, Eurimages promovează cinematografia independentă și cooperarea culturală europeană, consolidând dialogul și creativitatea prin artă.

Sursa

*     *     *

21.05.2026

Președintele APCE, Petra Bayr salută rezoluția Adunării Generale a ONU care consolidează obligațiile statelor în materie de climă și dreptul la un mediu sănătos

Adoptarea, la 20 mai 2026, de către Adunarea Generală a ONU a unei rezoluții privind opinia consultativă a Curții Internaționale de Justiție privind schimbările climatice transmite un mesaj puternic și oportun: acțiunile climatice și drepturile omului sunt inseparabile.

Rezoluția reafirmă că statele au obligații în temeiul dreptului internațional de a preveni daunele climatice și de a proteja dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil. În acest sens, aceasta reflectă procedurile consultative din fața Curții Internaționale de Justiție privind obligațiile statelor în ceea ce privește schimbările climatice, contribuind astfel la consolidarea responsabilității internaționale și a acțiunii colective ca răspuns la criza climatică.

În acest scop, Consiliul Europei ar trebui să recunoască fără întârziere dreptul la un mediu sănătos, așa cum solicită Adunarea Parlamentară din 2021. APCE rămâne activ angajată în promovarea unei protecții mai puternice a mediului, a dialogului democratic privind sustenabilitatea și a respectării obligațiilor statelor în materie de climă.

Ca parlamentari, avem responsabilitatea de a contribui la transformarea acestor angajamente în acțiuni concrete. În întreaga Europă, parlamentele naționale joacă un rol esențial în promovarea politicilor climatice și în asigurarea faptului că acțiunile de mediu rămân întemeiate pe drepturile omului, democrație și statul de drept.

Votul de astăzi este, de asemenea, o reamintire a faptului că cooperarea internațională trebuie să rămână în centrul acțiunii climatice globale. PACE va continua să colaboreze cu parlamentarii din întreaga Europă pentru a sprijini politici durabile și a consolida eforturile colective de abordare a crizei climatice.


Rezoluția 2545 (2024) Integrarea dreptului omului la un mediu sigur, curat, sănătos și sustenabil în cadrul procesului de la Reykjavik

Rezoluția 2396 (2021) Consolidarea dreptului la un mediu sănătos: necesitatea unei acțiuni sporite din partea Consiliului Europei
Recomandarea 2211 (2021) Consolidarea dreptului la un mediu sănătos: necesitatea unei acțiuni sporite din partea Consiliului Europei

*     *     *

18-19.05.2026

Care sunt implicațiile pentru drepturile omului în realitățile imersive? Consiliul Europei explorează impactul XR asupra democrației

În perioada 18–19 mai 2026, Consiliul Europei a găzduit la Strasbourg conferința intitulată „Drepturile omului în realitățile imersive (XR): libertatea de exprimare, justiția, drepturile și bunăstarea copiilor”, organizată sub auspiciile Președinției Monaco a Comitetului Miniștrilor.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai statelor europene, ai Curții Europene a Drepturilor Omului, ai mediului academic, societății civile și experți în tehnologie, alături de specialiști ai Consiliului Europei din diverse domenii, pentru a discuta modul în care tehnologiile imersive transformă drepturile omului, democrația și statul de drept.

Conferința s-a bazat pe activitatea Comitetului Director pentru mass-media și societatea informațională (CDMSI), inclusiv pe studiul de fezabilitate adoptat recent privind beneficiile și provocările pentru libertatea de exprimare în realitățile imersive.

Discuțiile au confirmat că, deși Convenția Europeană a Drepturilor Omului oferă un cadru flexibil și solid pentru abordarea evoluțiilor tehnologice, mediile imersive ridică și întrebări noi care necesită reflecție suplimentară și o mai bună conștientizare.

Pe parcursul celor două zile, participanții au abordat teme precum libertatea de exprimare și libertatea de gândire, autonomia mentală, drepturile copiilor și designul adecvat vârstei, justiția și reabilitarea, sănătatea mintală, neurotehnologiile și provocările emergente de reglementare. Discuțiile au evidențiat atât oportunitățile, cât și riscurile tehnologiilor imersive și importanța asigurării faptului că garanțiile privind drepturile omului evoluează în paralel cu inovația.

O caracteristică distinctivă a conferinței a fost formatul său interdisciplinar, dezvoltat în cooperare cu European Metaverse Research Network (EMRN) și Open Council of Europe Academic Networks (OCEAN), combinând discuțiile de politici publice cu contribuțiile cercetătorilor selectați printr-un apel pentru lucrări, prezentări de postere și demonstrații practice XR.

Conferința contribuie la eforturile mai ample ale Consiliului Europei de a anticipa impactul tehnologiilor emergente și de a promova abordări bazate pe drepturile omului în domeniul inovării digitale.

De asemenea, discuțiile au contribuit la reflecțiile mai ample desfășurate în cadrul procesului Noului Pact Democratic, în special privind modul în care tehnologiile emergente pot influența participarea democratică, încrederea și viitorul dezbaterii publice.

Sursa

Realități Imersive – Beneficii și provocări pentru libertatea de exprimare: Studiu de fezabilitate

*     *      *

18.05.2026

Consiliul Europei a lansat înscrierile pentru hackathonul internațional „Hack the Hate, Renew Democracy!”

Cea de-a II-a ediție a hackatonului este dedicată dezvoltării soluțiilor tehnologice împotriva discursului instigator la ură online. Evenimentul va avea loc la Strasbourg, în perioada 17–19 iunie 2026.

Înscrierile sunt deschise până la 5 iunie 2026.

Participanții vor colabora cu experți internaționali din domeniul tehnologiei, cercetării și societății civile pentru a crea instrumente digitale inovatoare care să contribuie la protejarea democrației și a dialogului online.

Un hackathon este un eveniment în care participanții, de obicei programatori, designeri și alți profesioniști din diverse domenii, se adună pentru a lucra intens la dezvoltarea de soluții pentru probleme specifice, într-o perioadă scurtă de timp.

Sursa

Detalii (RO)

*     *     *

15.05.2026

Securitatea Europei începe cu democrația: raportul anual 2026 al Secretarului General al Consiliului Europei

Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra stadiului Noului Pact Democratic pentru Europa.

Europa nu trebuie să aleagă între securitate și democrație. Nu a trebuit niciodată și nu își poate permite să înceapă acum. În raportul său anual pentru 2026, intitulat „Noul Pact Democratic pentru Europa în vremuri de ruptură”, Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, solicită un cadru juridic și democratic pe care să se poată sprijini securitatea durabilă a Europei și reconstruirea încrederii cetățenilor în instituții.

Secretarul General a prezentat raportul miniștrilor afacerilor externe ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei în cadrul sesiunii anuale a Comitetului Miniștrilor, desfășurată la Chișinău, la 15 mai.

În raport, Secretarul General Berset avertizează că „pe măsură ce Europa se reînarmează la o scară nemaivăzută de la Războiul Rece, trebuie să ne întrebăm ce anume apărăm cu adevărat și dacă forța singură va fi vreodată suficientă. Aici modelul actual de securitate al Europei își arată limitele și aici trebuie să înceapă securitatea democratică”. El evidențiază daunele provocate de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și de alte crize internaționale. „Fiecare amenințare sau utilizare a forței care rămâne fără răspuns împinge ordinea juridică internațională tot mai aproape de prăpastie”, adaugă acesta.

Manipularea informațională externă și ingerințele străine, alături de erodarea încrederii în sistemele democratice, subminează atât statul de drept, cât și stabilitatea socială, punând în pericol democrațiile europene din interior, susține el. De asemenea, Secretarul General subliniază necesitatea unor garanții care să protejeze drepturile omului și principiile democratice în pas cu schimbările tehnologice rapide, în special în domeniul tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale.

Importanța strategică a drepturilor sociale, sănătății, educației și încrederii instituționale

Secretarul General subliniază că importanța strategică a drepturilor sociale, sănătății, educației și încrederii în instituții a fost mult timp subestimată și redusă la noțiunea de „securitate soft”. Însă această distincție, afirmă el, aparține secolului trecut. Ea nu mai corespunde Europei actuale. „Securitatea reală începe cu instituții în care oamenii pot avea încredere și cu democrații suficient de puternice pentru a rezista presiunilor”, subliniază acesta.

Pentru a răspunde provocărilor la adresa securității democratice, Secretarul General pledează pentru parteneriate largi, în Europa și dincolo de aceasta, și prezintă obiectivul Consiliului Europei de a adopta o abordare inovatoare și echilibrată, combinând măsuri de protecție și prevenire cu investiții în educație.

Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra stadiului Noului Pact Democratic pentru Europa, proces strategic și politic lansat de Secretarul General în 2025 pentru identificarea unor răspunsuri integrate la regresul democratic și pentru reînnoirea guvernanței democratice în Europa. În prima fază a Pactului, care se va desfășura până în decembrie 2026, este în curs un amplu proces de consultare.

În raport, Secretarul General afirmă că „ambiția Noului Pact Democratic pentru Europa este de a reconstrui încrederea în instituții și de a consolida reziliența democratică într-o epocă a crizelor permanente”. „Nicăieri acest lucru nu este mai evident decât în Ucraina. Acolo, Consiliul Europei contribuie la construirea mecanismelor de responsabilizare pentru războiul de agresiune al Rusiei, acolo unde acestea nu existau anterior, plasând totodată reziliența democratică în centrul procesului de redresare și reconstrucție”, afirmă el.

*     *     *

15.05.2026

Republica Moldova consolidează cooperarea cu Consiliul Europei prin noi tratate semnate și ratificate

Republica Moldova continuă consolidarea cadrului juridic european prin semnarea și ratificarea unor noi tratate ale Council of Europe în luna mai 2026. Aceste acțiuni reflectă angajamentul țării pentru cooperare internațională, protecția drepturilor omului, securitate și dezvoltarea standardelor democratice europene.

La 15 mai 2026, Republica Moldova a semnat Convenția Consiliului Europei privind coproducția operelor audiovizuale sub formă de seriale  (CETS nr. 230), adoptată la 26 martie 2026, instrument care urmărește stimularea cooperării internaționale în domeniul producției audiovizuale și susținerea industriilor creative europene.

În aceeași zi, Republica Moldova a semnat cel de-al Treilea Protocol adițional la Convenția europeană de asistență judiciară reciprocă în materie penală (CETS nr. 227), care contribuie la consolidarea cooperării judiciare internaționale și la eficientizarea combaterii criminalității transfrontaliere.

Tot la 15 mai 2026, Republica Moldova a ratificat Protocolul de modificare a Convenției pentru protecția persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (CETS nr. 223), cunoscut și drept Convenția 108+, unul dintre cele mai importante instrumente europene în domeniul protecției datelor și al vieții private în era digitală.

Prin aceste acțiuni, Republica Moldova își reafirmă angajamentul față de valorile și standardele promovate de Council of Europe, în contextul marcării a 30 de ani de apartenență la organizație.

Sursa

*     *     *

15.05.2026

Miniștrii Afacerilor Externe s-au reunit la Chișinău

La 15 mai 2026, la Chișinău, miniștrii afacerilor externe ai celor 46 de state membre ale Consiliul Europei și-au desfășurat sesiunea lor anuală, care a fost deschisă de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Într-un context marcat de importante transformări geopolitice, presiuni crescânde asupra multilateralismului și instabilitate persistentă în Europa, această reuniune a oferit oportunitatea de a stabili obiectivele politice ale Consiliului Europei la cel mai înalt nivel, într-un moment deosebit de important pentru Europa și cetățenii săi.

Discuțiile s-au concentrat asupra unei serii de subiecte prioritare aflate în centrul mandatului Consiliului Europei, precum războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent deosebit pe responsabilitatea postbelică și reconstrucție, precum și activitatea Consiliului Europei în domeniul migrației, în urma conferinței ministeriale din 10 decembrie 2025, care a solicitat adoptarea unei declarații a Comitetului Miniștrilor ce reflectă o abordare europeană comună.

Miniștrii au discutat, de asemenea, despre Noul Pact Democratic pentru Europa, în lumina noului raport anual al Secretarului General al Consiliului Europei, Alain Berset, manipularea informației și ingerințele străine, inclusiv protejarea proceselor democratice și a integrității alegerilor într-o perioadă de intensificare a presiunilor externe, precum și modalitățile de consolidare a rezilienței democratice.

Un alt subiect aflat pe agenda dezbaterilor a fost viitoarea strategie de acțiune externă a Consiliului Europei, în rolul său de actor geopolitic și de stabilire a standardelor la nivel european și mondial.

Agenda a inclus și tema mai largă a cooperării internaționale și a multilateralismului eficient, într-un moment în care acestea sunt supuse unor presiuni considerabile.

Totodată, a fost adoptat un nou Protocol adițional la Convenția privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului, pentru a completa și actualiza textul actual.

A avut loc și o ceremonie de semnare a tratatelor, care a permis statelor să adere la mai multe convenții recente ale Consiliului Europei.

La finalul reuniunii, Republica Moldova a transmis Președinția Comitetului Miniștrilor către Monaco. Viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a prezentat bilanțul președinției moldovenești. Isabelle Berro-Amadeï a prezentat prioritățile Președinției Principatului pentru următoarele șase luni.

O conferință de presă a avut loc la încheierea sesiunii, cu participarea miniștrilor Republicii Moldova și Monaco, precum și a Secretarului General al Consiliului Europei.

Sursa

Detalii

*     *     *

13.05.2026

O nouă inițiativă europeană pentru participarea cetățenilor la nivel local

Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a lansat oficial inițiativa „European Local Democracy Action” (ELDA) / Acțiunea Europeană pentru Democrație Locală, care va înlocui, începând cu anul 2026, Săptămâna Europeană a Democrației Locale (ELDW).

Anunțul a fost făcut în cadrul reuniunii anuale de coordonare a ediției 2025 a ELDW, desfășurată la Cascais, Portugalia – Capitala Europeană a Democrației 2026 – în marja Conferinței primarilor ACT NOW.

Reuniunea, prezidată de purtătorul de cuvânt al Congresului pentru ELDA, Marcin Golaszewski, a reunit reprezentanți ai 11 municipalități din statele membre ale Consiliului Europei, care au prezentat exemple de bune practici privind participarea cetățenilor la viața comunității locale.

Cu această ocazie, participanții au primit Certificatele de Partener ELDW 2025, în cadrul unei ceremonii conduse de Secretarul General al Congresului, Mathieu Mori.

În parteneriat cu Capitala Europeană a Democrației, reprezentată de CEO-ul Helfried Carl, Congresul a lansat și Premiul ELDA pentru implicarea cetățenilor la nivel local. Distincția va recompensa cele mai inovatoare proiecte de participare civică implementate de municipalități, regiuni sau asociații ale autorităților locale și regionale.

Câștigătorul primei ediții a Premiului ELDA, selectat de un juriu cetățenesc, va fi anunțat în octombrie 2026, la Cascais, în cadrul ceremoniei Innovation in Politics Awards / Premiile pentru Inovație în Politică.

Prin această inițiativă, Consiliul Europei își reafirmă angajamentul pentru consolidarea democrației participative și implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional la nivel local.

Sursa

*     *     *

05.05.2026

„Europa nu trebuie să neglijeze securitatea democratică în eforturile sale de apărare”, spune Secretarul General al Consiliului Europei la Erevan

Europa nu poate investi masiv în apărare, lăsând pentru mai târziu democrația, drepturile omului și statul de drept. Securitatea Europei depinde nu doar de puterea militară, ci și de reziliența democratică și de soliditatea spațiului său juridic comun. Asigurarea securității democratice prin lege este răspunsul la amenințările hibride de astăzi, pe care nicio țară nu le poate combate singură. Acestea au fost principalele mesaje transmise de Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, în timpul vizitei sale de două zile la Erevan, unde a participat la al 8-lea summit al Comunității Politice Europene (CPE) și la Forumul de dialog de la Erevan. La Summit a participat și Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Abordarea colectivă a amenințărilor hibride

„Amenințările hibride se manifestă mai ales în jurul alegerilor, manipulând dezbaterea și subminând încrederea”, a spus Berset. „Răspunsul nostru trebuie să fie protejarea democrației, nu slăbirea ei. Urmărim acest lucru prin apărarea drepturilor omului, a mass-mediei libere și a instituțiilor – fără a controla libertatea de exprimare.”


Este nevoie de un nou instrument juridic privind manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI), iar miniștrii celor 46 de state membre ale Consiliului Europei, reuniți la Chișinău în perioada 14–15 mai, sunt așteptați să aprobe inițierea lucrărilor pentru dezvoltarea acestuia, a explicat Secretarul General.

De la direcția politică la acțiuni concrete

„Ne propunem să aprofundăm parteneriatul nostru cu Comunitatea Politică Europeană”, a declarat Secretarul General. „CPE stabilește direcția politică, așa cum a făcut-o la Tirana în 2025, în timp ce Consiliul Europei este pregătit să ofere răspunsuri practice, orientate spre acțiune, bazate pe un spațiu juridic comun în întreaga Europă.”

Activitatea privind noile instrumente juridice pentru abordarea FIMI este un exemplu al acestei abordări în tandem.


Comunitatea Politică Europeană (CPE) este o platformă de dialog politic lansată în 2022, la inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron. Ea reunește state europene – atât membre ale Uniunea Europeană, cât și din afara acesteia – pentru a discuta teme de interes comun.
CPE nu este o organizație internațională clasică și nici o instituție a UE. Este mai degrabă:
  • un forum informal de cooperare politică;
  • un spațiu de dialog și coordonare între liderii europeni;
  • o platformă pentru abordarea provocărilor comune, precum:
    • securitatea și stabilitatea Europei;
    • războiul declanșat de Rusia împotriva Ucraina;
    • energia;
    • migrația;
    • conectivitatea și dezvoltarea economică.

Participă peste 40 de state europene, inclusiv Republica Moldova, Regatul Unit, Turcia și țările din Balcanii de Vest.

Summiturile CPE sunt reuniuni la nivel înalt ale șefilor de stat și de guvern. Ele au loc de obicei de două ori pe an, în diferite țări europene.

*     *     *

03.05.2026

Ziua Mondială a Libertății Presei

Marcată anual la 3 mai, Ziua Mondială a Libertății Presei rămâne un prilej important de reflecție asupra rolului esențial al mass-mediei într-o societate democratică și asupra provocărilor tot mai complexe cu care se confruntă jurnaliștii.

Cu această ocazie, Consiliul Europei a reiterat că protejarea jurnaliștilor înseamnă, în mod direct, protejarea democrației. Instituția a subliniat necesitatea ca statele să asigure un mediu sigur pentru activitatea jurnalistică, în care profesioniștii din domeniu să își poată exercita misiunea fără teamă de intimidare, hărțuire sau violență.

De asemenea, în mesajele sale oficiale, Consiliul Europei a evidențiat că libertatea presei este strâns legată de libertatea de exprimare și accesul la informație, drepturi fundamentale garantate într-o societate democratică. Într-un context marcat de dezinformare, polarizare și presiuni asupra mass-mediei, rolul jurnalismului independent devine cu atât mai important pentru informarea corectă a cetățenilor și pentru menținerea încrederii publice.

La rândul său, Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a atras atenția asupra responsabilității autorităților de la toate nivelurile de a crea condiții favorabile pentru o presă liberă și pluralistă, subliniind că democrația locală și transparența decizională depind, în mod direct, de existența unui jurnalism independent și activ.

Totodată, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a reiterat necesitatea consolidării cadrului de protecție pentru jurnaliști, inclusiv prin măsuri eficiente de prevenire, investigare și sancționare a atacurilor împotriva acestora. Parlamentarii au subliniat că amenințările la adresa presei nu afectează doar profesia jurnalistică, ci și dreptul cetățenilor de a fi informați.

Într-un climat global în care libertatea presei se confruntă cu provocări tot mai mari – de la presiuni politice și economice până la riscuri de securitate – mesajul instituțiilor europene este clar:
  • nu poate exista democrație fără o presă liberă;
  • jurnaliștii trebuie protejați pentru a-și putea îndeplini rolul;
  • societatea are nevoie de informație corectă și verificată pentru a funcționa sănătos.

Ziua Mondială a Libertății Presei este un prilej de a sublinia rolul crucial pe care jurnaliștii și mass-media îl au în informarea publicului, stimularea dezbaterii publice și tragerea la răspundere a celor aflați la putere, precum și importanța fundamentală ca jurnaliștii să își poată desfășura activitatea în siguranță, fără violență și intimidare.

Protecție, urmărire penală, prevenire și sensibilizare

În urmă cu zece ani, în aprilie 2016, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, constatând că este alarmant și inacceptabil faptul că jurnaliștii și lucrătorii din mass-media sunt tot mai des hărțuiți, supuși supravegherii, intimidați, privați arbitrar de libertate, agresați fizic, torturați și chiar uciși, a adoptat o recomandare de politică cuprinzătoare adresată statelor membre privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori din mass-media.


Recomandarea a evidențiat că abuzurile și infracțiunile împotriva jurnaliștilor, comise atât de actori statali, cât și nestatali, au un efect de descurajare grav asupra libertății de exprimare, garantată de articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Această recomandare se bazează pe patru piloni: protecția jurnaliștilor și a jurnalismului, urmărirea penală a infracțiunilor comise împotriva jurnaliștilor, prevenirea acestor acte și, în final, sensibilizarea, informarea și educația privind rolul jurnaliștilor în societate și siguranța acestora. Ea a fost completată de ghidul „Cum pot fi protejați jurnaliștii și alți actori media?”, menit să sprijine statele în implementarea sa practică.

Campania „Jurnaliștii contează” se concentrează pe prevenire în 2026

În 2021, pentru a contracara regresul în domeniul siguranței jurnaliștilor și al libertății presei, Conferința miniștrilor responsabili de mass-media și societatea informațională a Consiliului Europei a invitat organizația să desfășoare, pe lângă alte măsuri, o campanie de promovare a protecției și siguranței jurnaliștilor. Lansată la Riga în 2023, campania paneuropeană „Jurnaliștii contează” este o inițiativă dedicată promovării libertății presei și protejării jurnaliștilor împotriva violenței, amenințărilor și hărțuirii.

Conferința anuală a campaniei a avut loc la Chișinău pe 23 aprilie și s-a concentrat pe pilonul prevenire al recomandării Comitetului de Miniștri din 2016. Evenimentul a analizat modul în care siguranța jurnaliștilor și jurnalismul de calitate se consolidează reciproc ca piloni ai rezilienței democratice, precum și rolul jurnalismului etic în reducerea vulnerabilității la polarizare, manipulare și violență. Conferința a abordat, de asemenea, provocările cu care se confruntă jurnaliștii de investigație în contexte de risc ridicat, rolul lor în combaterea dezinformării și a interferențelor electorale, precum și importanța protejării jurnaliștilor pentru a apăra procesele democratice.

Pentru a marca Ziua Libertății Presei, campania a lansat un nou videoclip scurt, menit să crească gradul de conștientizare cu privire la necesitatea măsurilor de prevenire pentru consolidarea siguranței jurnaliștilor și protecției libertății presei.

Cum promovează campania „Jurnaliștii contează” siguranța jurnaliștilor?

Obiectivul principal al campaniei este îmbunătățirea condițiilor de siguranță în care își desfășoară activitatea jurnaliștii în Europa, în special prin promovarea adoptării și implementării planurilor naționale de acțiune și a mecanismelor de coordonare dedicate, inclusiv comitete de campanie multi-actor, care reunesc instituții publice, jurnaliști, organizații media și societatea civilă.

Campania urmărește consolidarea standardelor juridice și instituționale pentru protecția jurnaliștilor, inclusiv asigurarea unor remedii eficiente la nivel național pentru încălcările libertății presei, îmbunătățirea investigării infracțiunilor împotriva jurnaliștilor și sancționarea corespunzătoare a autorilor.

100 de alerte privind siguranța jurnaliștilor în 2026

Potrivit raportului anual al organizațiilor partenere ale Platformei Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și siguranței jurnaliștilor, publicat în martie, libertatea presei continuă să fie sub presiune puternică în Europa. Până la 30 aprilie, au fost publicate 100 de noi alerte pe platformă în 2026.

În 2025, partenerii platformei au publicat 344 de alerte privind amenințări grave la adresa libertății presei, o creștere semnificativă (+29%) față de 2024, când au fost înregistrate 266. Nouăzeci dintre acestea au vizat atacuri asupra siguranței și integrității fizice a jurnaliștilor, cea mai frecventă categorie de alerte. Până la 31 decembrie 2025, 51 de cazuri de ucidere a jurnaliștilor rămâneau nesoluționate pe platformă.

Partenerii platformei au constatat că această situație a fost parțial atenuată de inițiative la nivelul mai multor state și la nivel european, menite să îmbunătățească libertatea presei și siguranța jurnaliștilor, inclusiv prin adoptarea de planuri de acțiune și legislații privind acțiunile abuzive în instanță, dezinformarea și protecția surselor.

Platforma a fost creată de Consiliul Europei în 2015, în cooperare cu ONG-uri internaționale de prestigiu active în domeniul libertății de exprimare și cu asociații ale jurnaliștilor, pentru a furniza informații care pot servi drept bază pentru dialogul cu statele membre privind posibile măsuri de protecție sau remediere.

Detalii:

t.ly/Ktlp-

Posted by
Labels: , , , , , , ,

BV - Integrarea graduală a Republicii Moldova în UE: între necesitate geopolitică și disciplină instituțională

Bădescu-Secu, Ioana-Elena. Integrarea graduală a Republicii Moldova în Uniunea Europeană: între necesitate geopolitică și disciplină instituțională/ Ioana-Elena Bădescu-Secu.; Institutul European din România. - București: IER, 2026. - 6 p. - URL: 

Analiza evidențiază modul în care parcursul european al Republicii Moldova s-a transformat, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al noilor dinamici regionale, dintr-un obiectiv de politică externă într-un proiect de securitate, modernizare și consolidare democratică. Opinia  examinează atât ritmul accelerat al reformelor și negocierilor de aderare, cât și implicațiile sociale, economice și instituționale ale modelului de „integrare graduală” promovat de Uniunea Europeană.

Cuprins

  • Cadrul instituțional și legal
  • Negocieri și reforme: ritm accelerat
  • Planul de creștere și finanțarea UE
  • Percepții și narațiuni interne
  • Modelul „integrării graduale”
  • Concluzii 

Publicația evidențiază principalele evoluții ale negocierilor de aderare, ritmul accelerat al reformelor asumate de autoritățile de la Chișinău, precum și rolul sprijinului european în susținerea transformărilor economice și instituționale.

Totodată, sunt analizate percepțiile publice asupra integrării europene, tensiunile interne generate de acest proces și implicațiile modelului de „integrare graduală” promovat de Uniunea Europeană.

Publicarea acestei Opinii are loc într-un moment important pentru viitorul relației dintre Uniunea Europeană și vecinătatea sa estică. Dezbaterea privind integrarea Republicii Moldova depășește dimensiunea tehnică a aderării și deschide o reflecție mai amplă asupra securității europene, a rezilienței democratice și a viitorului politic al regiunii.

Printre principalele teme abordate se numără:
  • accelerarea negocierilor de aderare și reformele asumate de Chișinău;
  • Planul de creștere pentru Republica Moldova și condiționalitățile asociate;
  • rolul integrării europene în consolidarea securității și rezilienței democratice;
  • percepțiile publice și posibila polarizare internă asociată privind direcția europeană;
  • integrarea graduală ca nou model de extindere europeană.
Prin această contribuție, IER își propune să susțină dialogul academic și public privind transformările europene actuale și implicațiile acestora pentru spațiul est-european.
Posted by
Labels: , , , , ,

Președinția Republicii Moldova la Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei (noiembrie 2025 - mai 2026)



Motto-ul “Pentru o Europă a Păcii și Rezilienței”


Președinția Comitetului de Miniștri este exercitată de fiecare stat membru, prin rotație și în ordine alfabetică, pentru o perioadă de șase luni. Este pentru a doua oară când Republica Moldova deține această responsabilitate, prima Președinție fiind exercitată în anul 2003.

Comitetul de Miniștri reprezintă principalul organ decizional al Consiliului Europei, responsabil de punerea în aplicare a obiectivelor organizației. Statele membre sunt reprezentate de miniștrii afacerilor externe și de reprezentanții permanenți pe lângă Consiliul Europei.

Președinția Republicii Moldova a fost ghidată de trei priorități principale:

  1. Sprijin pentru Ucraina și traducerea în justiție a Federației Ruse pentru crima de agresiune.
  2. Sprijinirea lucrărilor în curs privind Noul Pact Democrat pentru Europa.
  3. Consolidarea răspunsului la dezinformare, inclusiv manipularea și interferența informațională străină.
În conformitate cu aceste priorități și cu valorile fundamentale ale Consiliului Europei, 

Moldova a pus în continuare accentul pe:
  • Statul de drept: punerea în aplicare a sistemului convențiilor, sprijinirea Ucrainei și combaterea criminalității informatice.
  • Democrația: promovarea democrației locale, consolidarea libertății presei și încurajarea implicării tinerilor.
  • Drepturile omului: protejarea și punerea în aplicare a drepturilor sociale, protejarea drepturilor copiilor și sprijinirea punerii în aplicare a Convenției de la Istanbul pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.



Pe durata mandatului, țara noastră a organizat peste 40 de evenimente, inclusiv sesiuni ministeriale și activități culturale, desfășurate la Chișinău și Strasbourg. Președinția Republicii Moldova a culmina cu Sesiunea Ministerială la Chișinău în perioada 14–15 mai 2026, la care au participat 46 de delegații ale statelor membre.





AGENDA 


*     *     *
15.05.2026

Conferința de presă comună dedicată încheierii mandatului Republicii Moldova la Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, ministrul relațiilor externe și cooperării al Principatului Monaco, Isabelle Berro-Amadeï, și secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, au susținut, la Chișinău, o conferință de presă comună dedicată încheierii mandatului Republicii Moldova la Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și transferului președinției către Principatul Monaco.

În cadrul declarațiilor de presă, ministrul Mihai Popșoi a subliniat că Republica Moldova încheie acest mandat într-un moment de importanță majoră pentru parcursul său european și pentru consolidarea profilului internațional al țării.


„Pentru Republica Moldova, acest mandat a reprezentat nu doar o responsabilitate instituțională, ci și o oportunitate de a demonstra maturitatea democratică și angajamentul nostru ferm față de valorile europene”, a declarat șeful diplomației moldovenești.

Ministrul Mihai Popșoi a evidențiat că prioritățile mandatului au fost transpuse printr-o agendă complexă și cuprinzătoare, care a inclus peste 40 de evenimente organizate la Chișinău și Strasbourg, precum și peste 10 evenimente culturale. Printre cele mai importante reuniuni organizate pe durata mandatului au fost Conferința de nivel înalt privind Carta Socială Europeană, Conferința privind alfabetizarea mass-media și integritatea informațională, reuniunile Biroului și Comitetului Permanent ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, precum și reuniunea Biroului Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei.

Șeful diplomației moldovenești a menționat că cea de-a 135-a Sesiune Ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată la Chișinău, cu participarea a peste 50 de delegații, inclusiv 20 la nivel de miniștri ai afacerilor externe, a oferit oportunitatea abordării principalelor priorități ale organizației într-un context regional și internațional complex.

În cadrul reuniunii ministeriale au fost adoptate mai multe decizii importante, inclusiv Rezoluția privind Tribunalul Special pentru Ucraina, decizia privind identificarea unui instrument juridic pentru combaterea manipulării informațiilor și ingerințelor străine, Declarația de la Chișinău privind migrația și Convenția europeană a drepturilor omului, Strategia privind acțiunea externă a Consiliului Europei și Protocolul adițional la Convenția de la Varșovia privind confiscarea averilor.

Viceprim-ministrul Mihai Popșoi a adresat felicitări Principatului Monaco pentru preluarea mandatului și și-a exprimat convingerea că va exista continuitate și complementaritate între cele două președinții.

La rândul său, ministrul relațiilor externe și cooperării al Principatului Monaco, Isabelle Berro-Amadeï, a declarat: „Abordăm această Președinție cu o convingere clară: aceea că un stat, indiferent de dimensiunea sa teritorială, poate contribui în mod credibil, eficient și constructiv la lucrările Consiliului Europei. Președinția noastră se va înscrie astfel într-o direcție precisă, care reflectă atât angajamentele Principatului, cât și provocările cu care se confruntă societățile noastre: Protecția tuturor, printr-o Organizație eficientă, pentru a răspunde provocărilor contemporane”.

„Aș dori să felicit Președinția Republicii Moldova pentru realizările obținute în ultimele șase luni și pentru reuniunea ministerială care s-a soldat cu o decizie istorică. Astăzi, statele membre au marcat un pas decisiv către viitoarea instituire a Tribunalului Special în cadrul Consiliului Europei. Tragerea la răspundere pentru agresiunea Rusiei este tot mai aproape”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset.

În încheiere, ministrul Mihai Popșoi a mulțumit tuturor instituțiilor și echipelor implicate în exercitarea mandatului Republicii Moldova la Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, prin care a evidențiat profesionalismul și dedicarea acestora.

*     *     *

15.05.2026

Miniștrii afacerilor externe ai celor 46 de state membre ale Consiliul Europei s-au reunit la Chișunău

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a deschis Sesiunea Ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată la Chișinău, unde a susținut un discurs despre responsabilitatea comună a statelor membre de a apăra democrația, pacea și securitatea, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și a intensificării războiului cognitiv pe întreg continentul.

În intervenția sa, Președinta Maia Sandu a condamnat atacurile brutale și neîncetate împotriva Ucrainei și a punctat pericolul pe care Rusia îl reprezintă pentru întreaga Europă. „Rusia este agresorul. Rusia este cea mai presantă și severă amenințare la adresa securității continentului nostru astăzi și, probabil, pentru deceniile următoare”, a menționat șefa statului. În context, Președinta a menționat că presiunea asupra Rusiei trebuie menținută și consolidată, iar Ucraina trebuie sprijinită în continuare atât militar și financiar, cât și prin mecanisme internaționale de responsabilizare pentru crimele comise în timpul războiului.

Referindu-se la imperativul tragerii la răspundere a Rusiei, Președinta Maia Sandu a salutat adoptarea iminentă, la Chișinău, a Acordului Parțial Extins privind Comitetul de Management al Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei. Totodată, șefa statului a reiterat importanța consolidării arhitecturii internaționale de răspundere și a subliniat că Republica Moldova a fost printre statele fondatoare ale Tribunalului Special, creat în cadrul Consiliului Europei, în perioada Președinției Republicii Moldova a Comitetului de Miniștri al organizației.


Șefa statului a accentuat că războiul împotriva Ucrainei este însoțit de un război cognitiv. „Este un război purtat în interiorul societăților noastre împotriva modului în care oamenii gândesc, a ceea ce ei consideră demn de încredere și a felului în care votează”, a explicat Președinta. În acest sens, șefa statului a avertizat că manipularea informațională, finanțarea ilicită și ingerințele externe reprezintă amenințări directe la adresa modului european de viață și a subliniat necesitatea unor abordări mai eficiente pentru protejarea democrațiilor, adaptate noilor realități. „Democrațiile nu se pot apăra cu metodele deceniilor trecute”, a precizat Președinta. Astfel, șefa statului a pledat pentru adoptarea unui instrument juridic internațional care să permită o cooperare mai eficientă între state în combaterea amenințărilor hibride.

În discursul său, Președinta Maia Sandu a vorbit și despre importanța extinderii Uniunii Europene pentru securitatea și stabilitatea continentului. „Extinderea Uniunii Europene și apărarea vieții democratice europene sunt, în cele din urmă, unul și același act de rezistență”, a spus șefa statului. Președinta a accentuat că țara noastră își continuă parcursul european prin respectarea criteriilor și implementarea reformelor necesare, afirmându-se totodată ca un furnizor de securitate în regiune.




Miniștrii afacerilor externe convin asupra Tribunalului Special pentru Ucraina, adoptă o declarație privind migrația și consolidează cadrul juridic împotriva spălării banilor și finanțării terorismului

Manipularea informațională și ingerințele străine, adoptarea unei Rezoluții privind instituirea unui Acord Parțial Extins pentru Tribunalul Special privind crima de agresiune împotriva Ucrainei și transferul președinției Comitetului Miniștrilor către Monaco s-au aflat, de asemenea, pe agenda reuniunii de la Chișinău.

Miniștrii afacerilor externe ai celor 46 de state membre ale Consiliul Europei și-au reafirmat astăzi sprijinul ferm pentru Ucraina prin instituirea unui Acord Parțial Extins privind Comitetul de Management al Tribunalului Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Comitetul Miniștrilor a adoptat, de asemenea, o declarație privind Convenția Europeană a Drepturilor Omului și migrația, a modernizat Convenția privind spălarea, depistarea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului și a aprobat elaborarea unui nou instrument juridic privind manipularea informațională și ingerințele străine.

Tribunalul Special pentru Ucraina: 36 de state și Uniunea Europeană

Miniștrii au adoptat o Rezoluție privind instituirea unui Acord Parțial Extins pentru Tribunalul Special privind crima de agresiune împotriva Ucrainei, marcând un pas crucial către implementarea practică a tribunalului însărcinat cu investigarea, urmărirea penală și judecarea persoanelor care poartă cea mai mare responsabilitate.

Treizeci și șase de state și Uniunea Europeană și-au declarat intenția de a adera la acord și de a defini modul de funcționare și finanțare al Tribunalului Special.

Printre acestea se numără 34 de state membre ale Consiliului Europei — Andorra, Austria, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Monaco, Muntenegru, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, România, San Marino, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Ucraina și Regatul Unit — precum și Uniunea Europeană, Australia și Costa Rica.

Miniștrii au salutat, de asemenea, sprijinul larg acordat Convenției de instituire a unei Comisii Internaționale pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina și au încurajat și alte state să adere, pentru ca un mecanism de compensare să poată fi instituit rapid.

Miniștrii Consiliului Europei și-au reafirmat hotărârea de a asigura întoarcerea copiilor ucraineni deportați ilegal sau transferați forțat de către Rusia, inclusiv în cadrul executării hotărârii din iulie 2025 a Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Ucraina și Țările de Jos împotriva Federației Ruse.

În plus, aceștia intenționează să continue contribuția la programul de reforme al Ucrainei, în special prin Planul de Acțiune pentru Ucraina „Reziliență, Redresare și Reconstrucție 2023-2026”, facilitând progresul țării către aderarea la UE, inclusiv în domeniul drepturilor fundamentale, justiției, protecției sociale și incluziunii, precum și în lupta împotriva corupției.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului și migrația: o nouă declarație

În continuarea Conferinței Miniștrilor Justiției desfășurate la Strasbourg în decembrie 2025, Comitetul Miniștrilor a adoptat o declarație importantă care reafirmă angajamentul profund și durabil al statelor membre față de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și sprijinul acestora pentru independența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Declarația evidențiază, totodată, necesitatea de a echilibra interesul general al comunității cu drepturile individuale.

Miniștrii europeni de externe au reafirmat că provocările migrației necesită un răspuns comun al statelor membre, bazat pe drepturile omului, democrație și statul de drept, și că statele au dreptul suveran incontestabil de a controla intrarea și șederea cetățenilor străini. Miniștrii au convenit să continue discuțiile în acest domeniu în cadrul Rețelei de Puncte Focale privind Migrația a Consiliului Europei.

Spre un instrument juridic privind manipularea informațională și ingerințele străine (FIMI)

Comitetul Miniștrilor a salutat raportul anual al Secretarului General, intitulat „Noul Pact Democratic pentru Europa în vremuri de ruptură”, subliniind importanța consolidării securității democratice.

De asemenea, Comitetul i-a solicitat Secretarului General să prezinte propuneri pentru negocierea unui instrument juridic — inclusiv o posibilă convenție-cadru — privind manipularea informațională și ingerințele străine (FIMI), care reprezintă o amenințare gravă pentru drepturile omului, democrație și statul de drept.

Un nou tratat pentru consolidarea recuperării bunurilor provenite din infracțiuni

Miniștrii au adoptat un Protocol adițional la Convenția privind spălarea, depistarea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului („Convenția de la Varșovia”), care modernizează cadrele juridice și instituționale pentru recuperarea activelor, ca răspuns la rețelele criminale transnaționale tot mai sofisticate și avansate tehnologic.

Noul tratat consolidează capacitatea autorităților de a monitoriza și suspenda tranzacțiile suspecte și de a confisca bunuri, inclusiv criptoactive, obținute prin activități infracționale.

Protocolul adițional va fi deschis spre semnare în cadrul conferinței privind criminalitatea cibernetică ce va avea loc la Strasbourg, la 14 octombrie 2026.

Acțiunea externă a Consiliului Europei: o nouă strategie

Comitetul Miniștrilor a adoptat, de asemenea, o strategie de acțiune externă destinată consolidării poziției Consiliului Europei pe scena internațională. În acest scop, organizația intenționează să extindă aplicabilitatea instrumentelor sale juridice și normative, să intensifice cooperarea cu statele observatoare și nemembre și să consolideze parteneriatele cu organizațiile internaționale și regionale.

Miniștrii au subliniat că Consiliul Europei și Uniunea Europeană sunt parteneri strategici angajați în asigurarea responsabilității depline pentru crima de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei și că aderarea UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului rămâne un obiectiv esențial al parteneriatului lor.

În cele din urmă, inspirându-se din Declarația de la Reykjavik, miniștrii au reiterat că libertatea de exprimare și siguranța jurnaliștilor, drepturile sociale, egalitatea, participarea tinerilor și dialogul cu societatea civilă rămân printre domeniile prioritare de acțiune ale organizației.

Monaco preia președinția Comitetului Miniștrilor


La încheierea sesiunii ministeriale, Principatul Monaco a preluat președinția rotativă a Comitetului Miniștrilor (15 mai – 10 noiembrie 2026), succedând Republica Moldova.

Mihai Popșoi a prezentat bilanțul Președinției moldovenești, după care Isabelle Berro-Amadeï a prezentat prioritățile Președinției Monaco.

Tratate semnate sau ratificate în marja sesiunii
  • Convenția privind coproducția operelor audiovizuale sub formă de seriale, semnată de Republica Moldova și Regatul Unit;
  • Convenția de instituire a unei Comisii Internaționale pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina, semnată de Cehia și Macedonia de Nord și ratificată de Irlanda, Ucraina și Uniunea Europeană;
  • Convenția privind protecția mediului prin dreptul penal, semnată de Suedia;
  • Al treilea Protocol adițional la Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală, semnat de Republica Moldova;
  • Convenția pentru protecția profesiei de avocat, semnată de Slovacia și San Marino;
  • Convenția-cadru privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept, ratificată de Uniunea Europeană;
  • Protocolul de modificare a Convenției pentru protecția persoanelor față de prelucrarea automată a datelor cu caracter personal, ratificat de Republica Moldova;
  • Protocolul adițional la Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea terorismului, ratificat de Liechtenstein;
  • Convenția privind manipularea competițiilor sportive, ratificată de Armenia;
  • Convenția europeană pentru protecția patrimoniului arheologic, semnată de Muntenegru.

*     *     *

18-19.03.2026



In contextul Președinției Republicii Moldova a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, o Conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană a avut loc la Chișinău, în perioada 18–19 martie 2026. Evenimentul a reunit miniștri responsabili de drepturile sociale și alți actori-cheie din întreaga Europă pentru a-și reafirma angajamentul față de drepturile sociale, a evalua progresul reformelor Cartei și a aborda provocările sociale emergente.



*     *     *

27.02.2026

Consiliul Europei lansează un comitet pregătitor


Comitetul Miniștrilor al Consiliul Europei a decis, la 27 februarie 2026, crearea unui comitet pregătitor pentru a pune bazele funcționării Comisiei Internaționale pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina.

Prin adoptarea statutului comitetului pregătitor, Consiliul Europei a dat curs solicitării formulate în cadrul conferinței diplomatice desfășurate la Haga, în perioada 15–16 decembrie 2025. Conferința diplomatică a reunit lideri și reprezentanți la nivel înalt din peste 50 de state, inclusiv pe Volodimir Zelenski, Președintele Ucrainei, pe Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, și pe Dick Schoof, Prim-ministrul Țărilor de Jos.

„Responsabilitatea înseamnă crearea condițiilor pentru o pace durabilă. Prin urmare, responsabilitatea este o condiție a securității – astăzi și pentru viitor. Însă responsabilitatea nu vizează doar Ucraina. Și nu este vorba doar despre un agresor și o victimă. Responsabilitatea privește Europa. Fiecare țară din Europa. Este vorba despre faptul dacă Europa, în ansamblu, este dispusă să-și apere pacea”, a declarat Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, care deține în prezent Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

25.11 -10.12.2025

 „Moldova fără Violență”: #NICIO SCUZĂ pentru violența digitală
Campania națională „16 zile de activism împotriva violenței de gen”

Campania „16 zile de activism împotriva violenței de gen” se înscrie în Calendarul evenimentelor din perioada Președinției Republicii Moldova a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei (CM CoE). Evenimentul de lansare a Campaniei se va desfășura concomitent la Chișinău, Bălți și Cahul, pe data de 25 noiembrie 2025.

Tema centrală a celor 16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen este violența digitală - o formă tot mai frecventă de abuz care se manifestă prin hărțuire, amenințări, distribuirea imaginilor fără consimțământ, șantaj sau discurs de ură.

Context

Într-o lume tot mai conectată digital, violența nu se oprește la ușa casei – ea se poate infiltra în ecranul telefonului, în spațiile virtuale în care femeile și fetele ar trebui să se simtă în siguranță. 

Violența digitală nu este doar o problemă de securitate online, ci una de drepturi fundamentale și de securitate umană. Consecințele sale depășesc spațiul virtual, afectând demnitatea umană, sănătatea mintală, relațiile sociale și siguranța fizică – amenințând, în esență, egalitatea de gen și dreptul fiecărei persoane de a trăi fără frică. 

Odată cu ratificarea de către Republica Moldova a mai multor instrumente internaționale care protejează femeia, copilul și relațiile sociale din sfera familiei – precum Convenția de la Istanbul, Convenția de la Lanzarote și Convenția de la Budapesta – țara noastră și-a consolidat angajamentul de a preveni și combate toate formele de violență. 

În mod firesc, acest angajament se reflectă astăzi în acțiuni concrete. Republica Moldova urmează să transpună Directiva europeană din 2024 privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice, care recunoaște violența digitală drept o formă conexă a violenței în familie. 

În acest context, prevenirea și combaterea violenței digitale reprezintă o provocare complexă nu doar pentru Republica Moldova, ci pentru toate statele care aspiră la o societate sigură și incluzivă. Totuși, țara noastră a făcut un pas semnificativ înainte prin introducerea dimensiunii digitale a violenței în Codul Penal și prin consolidarea cadrului legal, care oferă protecție reală și instrumente concrete victimelor. 

Datorită eforturilor comune ale Parlamentului Republicii Moldova, Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, ministerelor de resort, partenerilor de dezvoltare – UN Women Moldova, UNFPA și Oficiul Consiliului Europei – precum și societății civile, aceste modificări legislative au fost incluse în Legea Nr. 252 din 10.07.2025 pentru modificarea unor acte normative. 

Astfel, pentru prima dată, legea incriminează și sancționează penal violența digitală, de la hărțuire și amenințări online până la distribuirea fără consimțământ a imaginilor intime. Totodată, a fost introdusă infracțiunea de persecutare (stalking), care pedepsește urmărirea fizică sau online ce provoacă teamă și nesiguranță. 

Prevederile care vor intra în vigoare în 14 februarie 2026, vor aduce mai multă protecție și siguranță femeilor și fetelor din Republica Moldova


*     *     *

20-21.11.2025

Vizita Secretarului General al Consiliului Europei în Republica Moldova

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, efectuează o vizită în Republica Moldova pe 20 și 21 noiembrie, în cadrul căreia se va întâlni cu Președinta Republicii, Maia Sandu, și cu Prim-ministrul, Alexandru Munteanu.

Se preconizează că discuțiile se vor axa pe activitățile în curs de implementare a priorităților Președinției Republicii Moldova și pe consolidarea cooperării dintre Republica Moldova și Consiliul Europei.

Printre subiectele de pe agendă se numără angajamentul de a continua sprijinul pentru Ucraina și necesitatea asigurării responsabilității pentru crima de agresiune comisă de Federația Rusă, necesitatea ca statele europene să se implice în Noul Pact Democratic pentru Europa pentru a consolida securitatea democratică pe continent, precum și provocările la adresa democrațiilor europene generate de dezinformare și interferențele informaționale străine.


În timpul vizitei, Secretarul General Berset va participa și la reuniunea Comitetului Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care reunește aproximativ 60 de parlamentari din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, precum și la ședințele Biroului APCE și ale Comitetului Ad-hoc al APCE privind Noul Pact Democratic pentru Europa.


*     *     *

21.11.2025

Ședința Comitetul Permanent al APCE 


Comitetul Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care reunește aproximativ 60 de parlamentari din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, se va reuni la Chișinău, capitala Republicii Moldova, vineri, 21 noiembrie 2025.

Cu câteva zile înainte, pe 14 noiembrie 2025, Republica Moldova își începe președinția de șase luni a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, organul executiv al organizației. Comitetul Permanent al Adunării se întrunește, conform tradiției, în capitala țării care deține Președinția.

Întâlnirea a fost deschisă de Președintele APCE, Theodoros Rousopoulos, urmat de un discurs de bun venit al Președintelui Parlamentului Republicii Moldova (a fi confirmat). Ulterior, parlamentarii au purtat un schimb de opinii cu Viceprim-ministrul și Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova 

Pe agendă s-a aflat, de asemenea, o dezbatere privind observarea de către Adunare a recentei alegeri parlamentare din Republica Moldova, precum și o dezbatere privind prevenirea și combaterea discriminării de gen în domeniul sănătății.

Parlamentarii au discutat și rapoarte privind funcționarea internă a Adunării, care includ gestionarea conflictelor de interese în Adunare, creșterea participării membrilor la activitatea acesteia, precum și alte modificări ale Regulamentului său de procedură.

Ziua s-a încheiat cu o masă rotundă parlamentară pe tema „Violența împotriva femeilor și rolul parlamentelor și al parlamentarilor în implementarea Convenției de la Istanbul a Consiliului Europei”.

Comitetul Permanent, care acționează în numele Adunării între sesiunile plenare, este format din Președintele și Vicepreședinții Adunării, precum și din președinții celor cinci grupuri politice, cei 46 de delegați naționali și cele nouă comitete ale Adunării.

Sursa

Detalii

*    *    *

18.11.2025

Consolidarea abordărilor bazate pe dovezi pentru protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual: conferință la Chișinău

Diviziunea pentru Drepturile Copilului a Consiliului Europei organizează pe 18 noiembrie 2025, la Chișinău, o conferință cu tema „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual prin politici bazate pe dovezi”. Evenimentul, desfășurat sub Președinția Republicii Moldova la Comitetul Miniștrilor al CoE, este primul eveniment de mare amploare al acestei Președinții.

Conferința are loc în urma recentului Raport de implementare al Comitetului Părților la Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual (Comitetul Lanzarote), dedicat mecanismelor de colectare a datelor referitoare la abuzul și exploatarea sexuală a copiilor. Raportul subliniază importanța unor date coerente și transsectoriale în elaborarea unor politici eficiente de protecție a copilului.

Evenimentul reuniește reprezentanți guvernamentali, practicieni, cercetători și actori ai societății civile pentru a discuta modul în care dovezile pot sprijini mai bine măsurile de prevenire și răspuns, precum și procesul de elaborare a politicilor.

Discuțiile și atelierele principale se concentrează pe:

  • Elaborarea de politici bazate pe dovezi
  • Valorificarea datelor din centrele Barnahus și din alte servicii multidisciplinare și interinstituționale (MDIA) pentru a informa politicile și practicile
  • Implicarea și consultarea copiilor, inclusiv a victimelor și supraviețuitorilor
  • Consolidarea colectării și schimbului de date între diferite agenții, la nivel național și internațional
  • Întărirea politicilor de prevenire a recidivei în străinătate

Conferința face parte din activitățile dedicate ediției 2025 a Zilei pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual.

Evenimentul va fi urmat de cea de-a 46-a reuniune plenară a Comitetului Lanzarote, organizată în perioada 19–21 noiembrie, cu sprijinul autorităților din Republica Moldova și al Centrului Internațional La Strada.

Raport de implementare al Comitetului Lanzarote

*     *     *

14.11.2025

Republica Moldova a preluat Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a participat la ceremonia oficială de preluare a Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată la Strasbourg. La eveniment au fost prezenți Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, precum și ambasadori ai celor 46 de state membre. În cadrul ceremoniei, Secretarul Permanent al Ministerului Afacerilor Externe și Turismului al Maltei, Christopher Cutajar, a transmis oficialului moldovean cheia și ciocanul, elemente simbolice care marchează transferul mandatului Președinției către Republica Moldova.

În discursul său, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a subliniat angajamentul Republicii Moldova de a promova valorile Consiliului Europei și de a contribui la consolidarea democrației și statului de drept:

„Preluăm președinția într-o perioadă marcată de provocări, iar rolul Consiliului Europei în apărarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept este esențial. Am învățat că democrația nu este o destinație, ci un proces care necesită implicare constantă, curaj și responsabilitate. Republica Moldova rămâne un susținător ferm al valorilor fundamentale ale organizației și al misiunii sale de a promova pacea și solidaritatea pe continent.”

Mai mult 




*     *     *



https://t.ly/zqA4e

Posted by
Labels: , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)