Raportori ai Comisiei de la Veneția au efectuat, în perioada 10 – 11 noiembrie, o vizită în Republica Moldova. Delegația a fost alcătuită Renata Deskoska, membră a Comisiei de la Veneția, Philip Dimitrov, fost membru al Comisiei de la Veneția și Filipe César Vilarinho Marques, expert, membru al Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept a Consiliului Europei.
Vizita raportorilor a fost organizată în contextul pregătirii avizului comun al Comisiei de la Veneția și al Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept a Consiliului Europei privind inițiativa legislativă care propune crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate.
La Parlament, raportorii Comisiei de la Veneția vor discuta . La fel, sunt planificate întrevederi – și cea majoritară, și cele de opoziție.
Agenda delegației a inclus întrevederi cu membrii Comisiei juridice, pentru numiri și imunități a Parlamentului și cu toate fracțiunile parlamentare, cu reprezentanți ai sistemului judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Supremă de Justiție, cât și cu cei ai Procuraturii – Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și Consiliul Superior al Procurorilor.
Raportorii au discutat și cu reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Direcției de Investigații Criminale a Ministerului Afacerilor Interne și cu membri ai Cabinetului Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Au fost planificate discuții cu reprezentanți ai societății civile, ai asociațiilor profesionale și ai partenerilor internaționali.
Proiectul de lege cu privire la Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate a fost votat în prima lectură de Parlamentul de legislatura a XI-a. Această inițiativă legislativă își propune să consolideze eforturile de combatere a corupției și a criminalității organizate prin reunirea competențelor existente într-o structură specializată unificată și eficientă. Se propune ca Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate să aibă competențe consolidate, care, în prezent, sunt exercitate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuratura Anticorupție (PA).
Sursa
* * *
05-07.11.2025
Forumul Mondial pentru Democrație s-a deschis la Strasbourg: Participanți din întreaga lume discută despre revitalizarea democrației
Consiliul Europei găzduiește, la Strasbourg, ediția anuală a Forumului Mondial pentru Democrație – un eveniment de referință care reunește factori de decizie, activiști, experți, intelectuali și tineri din toate colțurile lumii. În cadrul reuniunii, participanții analizează cauzele dezangajării cetățenilor față de procesele democratice și caută soluții pentru consolidarea culturii democratice, combaterea dezinformării și stimularea participării civice.
„Generațiile trecute au construit un sistem pentru a păstra pacea. Noi trebuie să construim unul pentru a păstra democrația, făcând din aceasta centrul de greutate al securității, responsabilității și solidarității”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, la deschiderea Forumului. El a subliniat că „adevărata securitate înseamnă instituții în care oamenii au încredere, legi care se aplică tuturor și stabilitate care permite democrației să se dezvolte. Aceasta este securitatea democratică – prima linie de apărare a Europei”.
Ediția din 2025 se înscrie în inițiativa Noul Pact Democratic, un proces strategic și politic care urmărește să consolideze și să reinventeze democrația în fața provocărilor contemporane – dezinformare, interferențe externe, regres democratic, criza climatică.
Forumul are loc într-un moment în care încrederea publicului în instituțiile democratice este serios afectată de inegalitatea economică, transformările tehnologice și sentimentul tot mai pronunțat de excludere. Această dezangajare slăbește democrațiile, favorizând ascensiunea populismului și a regimurilor autoritare care subminează echilibrul puterilor, restrâng libertățile fundamentale și erodează cultura democratică.
Jurnalismul, arta și cultura sunt piloni esențiali ai rezilienței democratice, promovând pluralismul, incluziunea și participarea informată – deși adesea sunt ținta atacurilor regimurilor autoritare. În același timp, noile tehnologii, în special inteligența artificială, pot fi utilizate atât pentru manipularea opiniei publice și răspândirea dezinformării, cât și ca instrumente eficiente de consolidare a participării democratice, atunci când sunt reglementate corespunzător.
Sesiunile plenare abordează teme precum impactul transformărilor mediatice asupra democrației, rolul culturii și al politicilor culturale, viitorul participării civice și importanța predării istoriei pentru consolidarea valorilor democratice. O sesiune dedicată inovației democratice va prezenta proiecte din întreaga lume, iar la finalul Forumului va fi decernat Premiul pentru Inovație Democratică.
Sursa
Mai mult
* * *
04.11.2025
Cea de-a 75-a aniversare a Convenției europene a drepturilor omului
La 4 noiembrie 2025 se împlinesc 75 de ani de la semnarea Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) – un moment istoric pentru protecția drepturilor fundamentale în Europa. Adoptată la Roma în 1950 de 12 state membre ale Consiliului Europei, Convenția a devenit piatra de temelie a unui spațiu comun de democrație, stat de drept și respect pentru demnitatea umană, inspirând numeroase reforme legislative și consolidând instituțiile democratice în întreaga Europă.
Convenția, denumită oficial Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953. Ea a fost primul instrument juridic internațional care a transpus în mod obligatoriu principiile proclamate în Declarația Universală a Drepturilor Omului, oferind persoanelor un mecanism concret de protecție împotriva abuzurilor statului.
Inițial, sistemul instituit de CEDO se baza pe trei structuri: Comisia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Comitetul Miniștrilor. Această arhitectură instituțională a permis, pentru prima dată în istoria continentului, examinarea plângerilor individuale împotriva statelor. Reformele ulterioare au modernizat mecanismul de supraveghere, consolidând rolul Curții ca instanță permanentă de protecție a drepturilor fundamentale.
De-a lungul decadelor, Convenția a fost completată prin numeroase protocoale adiționale, extinzându-și domeniul de aplicare pentru a include drepturi noi – de la protecția proprietății și libertatea de circulație, până la abolirea pedepsei cu moartea și garantarea egalității de tratament. În prezent, CEDO constituie un reper esențial al ordinii juridice europene și o sursă de inspirație pentru constituțiile și legislațiile naționale.
Republica Moldova a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului la 12 septembrie 1997. De atunci, numeroase cauze examinate de Curte au contribuit la întărirea statului de drept și la îmbunătățirea protecției drepturilor omului în Republica Moldova. Prin jurisprudența Curții și prin implementarea hotărârilor sale, CEDO a devenit un instrument esențial pentru garantarea libertății, demnității și justiției pentru toți cetățenii.
Pentru a marca această aniversare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a organizat la Strasbourg o ceremonie solemnă, transmisă în direct pe canalul oficial de YouTube al Curții. Printre vorbitori s-au numărat Mattias Guyomar, Președintele Curții, Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, Myriam Spiteri Debono, Președinta Republicii Malta, și Theodoros Rousopoulos, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Convenția europeană a drepturilor omului (RO)
Transmiterea in direct pe Youtube
https://t.ly/-JZlW (...)
Postări
