60 de parlamentari din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei au participat la Reuniunea Comitetului Permanent al APCE, găzduită de Parlamentul Republicii Moldova. Evenimentul s-a desfășurat în contextul în care Republica Moldova deține Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026.
„Este simbolic faptul că Moldova preia președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în anul în care se fac 30 de ani de la aderarea la Consiliul Europei”, a punctat Igor Grosu.
În discursul său,
viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe, Mihail Popșoi, a adăugat că prioritățile Republicii Moldova la șefia Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei mai includ lupta împotriva dezinformării, asigurarea executării hotărârilor CEDO, inclusiv împotriva Rusiei, combaterea violenței împotriva femeilor, drepturile copilului și drepturile omului.
Președintele APCE, Theodoros Rousopoulos, a dat asigurări că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei va sprijini pe deplin implementarea priorităților din mandatul Republicii Moldova. „Este de la sine înțeles că sprijinul nostru continuu pentru Ucraina va rămâne în fruntea agendei întregului Consiliu al Europei în viitorul previzibil”, a spus Theodoros Rousopoulos.
Agenda reuniunii a mai inclus o dezbatere privind observarea de către APCE a recentelor alegeri parlamentare din Republica Moldova, precum și o dezbatere despre prevenirea și combaterea discriminării de gen în domeniul sănătății.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a avut o întrevedere cu Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Theodoros Rousopoulos. Oficialul a ajuns la Chișinău pentru a participa la reuniunile APCE, găzduite de Parlamentul Republicii Moldova.
„Este o onoare pentru țara noastră să dețină președinția Comitetului de Miniștri al CoE și că vom trata acest mandat cu cea mai mare responsabilitate”, a accentuat Președintele Parlamentului, Igor Grosu.
De asemenea, șeful legislativului a reafirmat și determinarea Republicii Moldova de a îndeplini angajamentele în calitate de stat membru al Consiliului Europei pentru finalizarea procedurii de monitorizare a Adunării Parlamentare a CoE.
„Moldova este un aliat al țărilor libere și democrate. Moldova este cea mai interesată de păstrarea și întărirea valorilor europene și a Uniunii Europene, pentru că acolo este casa noastră și acolo ne îndreptăm”, a declarat Igor Grosu.
Parlamentul găzduiește reuniunile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în contextul în care Republica Moldova deține Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026.
Detalii
* * *
20-21.11.2025
Vizita Secretarului General al Consiliului Europei în Republica Moldova
Secretarul General al Consiliului Europei,
Alain Berset, a efectuat o vizită în Republica Moldova pe 20 și 21 noiembrie, în contextul începerii de către țara noastră a mandatului de șase luni la Președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.
În cadrul vizitei, Secretarul General s-a întâlnit cu Președinta Republicii, Maia Sandu, și cu Prim-ministrul, Alexandru Munteanu.
Discuțiile s-au axat pe activitățile în curs de implementare a priorităților Președinției Republicii Moldova și pe consolidarea cooperării dintre Republica Moldova și Consiliul Europei.
În cadrul discuțiilor cu dl Berset, Președinta a salutat sprijinul constant oferit de Consiliul Europei pentru creșterea capacităților instituțiilor și avansarea reformelor din domeniul justiției care se regăsesc în Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028. Documentul este un instrument esențial pentru întărirea independenței și integrității sistemului judiciar, alinierea legislației la standardele europene și creșterea transparenței și accesibilității instituțiilor statului în beneficiul cetățenilor. Aceste reforme, așteptate de societate și susținute de partenerii europeni, sunt indispensabile pentru avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană.
Consolidarea cooperării între Republica Moldova și Consiliul Europei, precum și măsurile pentru realizarea priorităților președinției moldovenești a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, au fost discutate la întrevederea prim-ministrului Alexandru Munteanu cu Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset.
Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a apreciat desfășurarea unui scrutin liber și corect în toamna acestui an, în pofida atacurilor hibride. Oficialii au accentuat necesitatea unor eforturi coordonate pentru a combate mai eficient interferențele informaționale străine și pentru a spori nivelul de reziliență a populației la dezinformare.
Printre subiectele de pe agenda vizitei Secretarului General la Chișinău s-a numărat angajamentul de a continua sprijinul pentru Ucraina și necesitatea asigurării responsabilității pentru crima de agresiune comisă de Federația Rusă, necesitatea ca statele europene să se implice în Noul Pact Democratic pentru Europa pentru a consolida securitatea democratică pe continent, precum și provocările la adresa democrațiilor europene generate de dezinformare și interferențele informaționale străine.
În timpul vizitei, Secretarul General Berset a participat și la reuniunea Comitetului Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care a reunit aproximativ 60 de parlamentari din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, precum și la ședințele Biroului APCE și ale Comitetului Ad-hoc al APCE privind Noul Pact Democratic pentru Europa.
Republica Moldova a preluat Președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei pe 14 noiembrie și o va exercita până în mai 2026.
Sursa
Președinta Maia Sandu a avut o întrevedere cu Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset Spre un nou Pact Democratic pentru Europa
* * *
20.11.2025
Cum Republica Moldova a rezistat interferențelor străine la alegerile recente
Comisia APCE pentru Noul Pact Democratic a ascultat direct de la principalul organ oficial responsabil de alegerile din Republica Moldova despre modul în care țara a reușit să reziste interferenței străine în timpul alegerilor recente și a avut un schimb de opinii cu Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, privind Pactul, care își propune să oprească erodarea democrației și să consolideze reziliența instituțiilor democratice împotriva regresului, dezinformării și autoritarismului.
Președintele APCE, Theodoros Rousopoulos, deschizând evenimentul, a remarcat că, în momentul în care statele membre ale Consiliului Europei caută armate mai puternice, acestea riscă totodată să se confrunte cu democrații mai slabe. „Securitatea democratică este prima linie de apărare a Europei”, a subliniat el, evidențiind faptul că cele 46 de delegații parlamentare ale Adunării ar putea fi „canale-cheie” pentru promovarea Noului Pact Democratic la nivel național și în rândul cetățenilor. „Caracterul transversal al activității noastre privind Pactul trebuie acum să se traducă în rezultate concrete”, a adăugat el, anunțând lansarea unei noi pagini web dedicate activităților Adunării în sprijinul Pactului.
Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a declarat că cei 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului au fost marcați de momente de „optimism uriaș” pentru dezvoltarea democrației, dar că astăzi acest optimism poate părea puțin naiv în contextul unei succesiuni de crize care au pus presiune asupra democrației. A subliniat numeroasele modalități prin care Consiliul Europei sprijină democrația și a adăugat: „Acum este momentul potrivit pentru a reuni aceste elemente pentru a găsi un răspuns mai puternic la regresul democratic. Noul Pact va fi o oportunitate de a crea o viziune clară asupra a ceea ce mai trebuie făcut pentru a progresa și pentru a crește sinergiile dintre diferitele structuri ale Consiliului Europei.” El a mai menționat că – în urma discuțiilor la nivel înalt dintre șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei – Consiliul Europei a început lucrul la o posibilă nouă convenție privind dezinformarea și interferența străină.
Președinta Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, Angelica Caraman, a prezentat provocările majore cu care ea și colegii săi s-au confruntat în alegerile recente din Moldova, precum și măsurile luate pentru a proteja procesele electorale împotriva intervențiilor străine: „Aceste alegeri au fost un test pentru reziliența instituțiilor noastre. Miza era uriașă pentru țara noastră, dar simt că am trecut testul.” Printre provocări s-au numărat atacuri cibernetice, finanțări obscure sau ilegale, proteste plătite, tentative de mituire a alegătorilor, înregistrări false, așa-numiți „observatori falși” și altele. Ea a apărat măsurile legale adoptate târziu în campanie, prin care au fost interzise „partidele succesoare” ale celor deja interzise.
Chris Said (Malta, PPE/CD), șeful echipei APCE care a observat alegerile parlamentare recente din Moldova, a lăudat pregătirea instituțională a țării și apărarea activă împotriva amenințărilor hibride. A subliniat că a fost un punct forte faptul că toate segmentele societății au fost implicate în acest efort. „Moldova a demonstrat că este posibil să reziști unei campanii sofisticate de interferență străină, dar această luptă nu se încheie niciodată definitiv.”
Martin Kuijer, vicepreședinte al Comisiei de la Veneția – organismul juridic consultativ al Consiliului Europei – a prezentat cele mai recente recomandări ale Comisiei privind bunele practici electorale în era interferenței străine, dezinformării și atacurilor cibernetice. Trei măsuri-cheie, a spus el, sunt: cadre juridice solide care pot răspunde amenințărilor digitale în evoluție, instituții puternice pentru aplicarea acestor cadre și o cooperare transfrontalieră consolidată.
* * *
19.11.2025
Consiliul Europei și partenerii naționali lansează campania „Protecția copilului începe cu tine”
Consiliul Europei, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății, lansează campania „Protecția copilului începe cu tine”, adresată tuturor profesioniștilor care lucrează cu și pentru copii.
Campania are scopul de a consolida rolul fiecărui specialist - profesor, medic, specialist în protecția drepturilor copilului, asistent social comunitar, psiholog și polițist - în prevenirea, recunoașterea și raportarea cazurilor de abuz sau exploatare sexuală a copiilor.
Prin mesajul central „Recunoaște. Acționează. Raportează.”, inițiativa transmite un apel comun la responsabilitate profesională și umană: fiecare gest contează, fiecare voce poate proteja un copil.
Cu această ocazie, Falk Lange, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a menționat că această campanie subliniază rolul important pe care îl joacă profesioniștii în identificarea și raportarea abuzurilor sexuale asupra copiilor. Intervenția multidisciplinară și colaborarea sunt esențiale în astfel de cazuri.
Activitățile Campaniei includ materiale informative pentru profesioniști, video-uri tematice și acțiuni de comunicare publică menite să sprijine specialiștii în recunoașterea semnelor de abuz și intervenția corectă. Totodată, campania promovează implementarea mecanismului intersectorial de cooperare prin sesizarea autorităților și serviciilor corespunzătoare:Autoritatea tutelară locală și Direcțiile municipale sectoriale pentru protecția drepturilor copilului;
Lansată în contextul Zilei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual marcată la 18 noiembrie, Campania face parte din eforturile comune de implementare a Programului Național pentru Protecția Copilului 2022–2026, contribuind la consolidarea unei culturi a protecției și solidarității față de fiecare copil.
* * *
18.11.2025
Protecția copiilor împotriva abuzului sexual necesită dovezi mai bune, nu doar cazier judiciar.
Consiliul Europei solicită o colectare mai eficientă a datelor pentru combaterea infracțiunii
Cu ocazia Zilei Europene pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual, marcată la 18 noiembrie, Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a subliniat importanța colectării de date din surse diverse – inclusiv din sectorul educației și sănătății, liniile de asistență telefonică, serviciile de protecție a copilului, organizațiile societății civile și chiar de la copii. Aceste date sunt esențiale pentru elaborarea unor politici mai bune, tragerea la răspundere a făptuitorilor și prevenirea abuzului sexual.
„Pentru a fi eficiente, acțiunile noastre de protecție a copiilor și de oprire a infractorilor trebuie să se bazeze pe dovezi”, a subliniat Secretarul General. „Multe state colectează încă doar date judiciare de bază sau nu le folosesc adecvat. Faptele și cifrele nu trebuie să rămână inactive în rapoarte; ele trebuie să ajungă la factorii de decizie și să le ghideze activitatea pentru a asigura protecția copiilor. Colectarea datelor este un prim pas bun și o investiție valoroasă.”
Constatările unui raport recent al Comitetului Lanzarote privind mecanismele de colectare a datelor evidențiază importanța utilizării unor surse dincolo de statisticile judiciare. Multe infracțiuni sexuale împotriva copiilor nu sunt raportate. Abordarea acestui deficit de informații necesită contribuția mai multor actori. Serviciile de protecție a copilului, structurile multidisciplinare pentru copiii victime și martori (cum ar fi Barnahus), cadrele didactice și profesioniștii din domeniul sănătății pot colecta informații valoroase pentru a înțelege mai bine natura și cauzele abuzului și exploatării sexuale a copiilor și pentru a identifica răspunsuri eficiente.
Copiii sunt beneficiarii finali ai politicilor menite să-i protejeze și pot oferi informații esențiale despre riscurile cu care se confruntă, realitățile din teren și ce abordări funcționează sau eșuează. Colaborarea cu organizațiile societății civile implicate în protecția copilului poate spori considerabil calitatea datelor colectate. Crearea unui centru comun pentru datele adunate de actorii naționali și locali poate îmbunătăți și mai mult coordonarea. Pentru a face acest lucru posibil, toate entitățile de colectare a datelor trebuie să accepte metode standardizate de clasificare, pentru a evita duplicarea și neconcordanțele.
Consolidarea mecanismelor de colectare a datelor în statele părți la Convenția de la Lanzarote este tema principală a conferinței de consolidare a capacităților organizată la Chișinău pe 18 noiembrie pentru a marca Ziua. Acesta este primul eveniment de mare amploare organizat în cadrul Președinției Republicii Moldova la Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei.
Obiectivele Zilei pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual, lansată de Consiliul Europei în 2015, sunt de a crește gradul de conștientizare și de a facilita discuții deschise cu privire la exploatarea și abuzul sexual al copiilor, pentru a pune capăt stigmatizării victimelor și supraviețuitorilor.
Sursa
Consiliul Europei și Guvernul R. Moldova unesc forțele pentru protecția copiilor împotriva abuzului sexualConferința internațională „
Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” (Chișinău, 18.11.2025)
Consiliul Europei și partenerii naționali lansează campania „Protecția copilului începe cu tine” — un apel la acțiune pentru profesioniștii care lucrează cu copiii în Republica Moldova
Republica Moldova a preluat Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei
Republica Moldova a prezidat cea de-a 1543-a reuniune a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și prima reuniune sub egida președinției sale.
- Schimbul de opinii ale delegațiilor cu Secretarul General al Consiliului Europei, dl Alain Berset, care a vorbit despre vizita Viceprim-ministrului, Ministrului Afacerilor Externe, dl Mihai Popșoi, în contextul preluării de către RM a președinției, salutând prioritățile RM pentru acest mandat și urând mult succes delegației RM;
- Schimbul de opinii cu Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Michael O'Flaherty;
- Au fost examinate subiecte juridice și politice de actualitate cum ar fi consecințele războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei,combaterea exploatării și abuzului sexual al copiilor, în contextul Zilei internaționale a combaterii abuzului și exploatării sexuale a copiilor, situația gravă a drepturilor în regiune ocupate ale Georgiei, etc.
La au fost prezenți Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, precum și ambasadori ai celor 46 de state membre. În cadrul ceremoniei, Secretarul Permanent al Ministerului Afacerilor Externe și Turismului al Maltei, Christopher Cutajar, a transmis oficialului moldovean cheia și ciocanul, elemente simbolice care marchează transferul mandatului Președinției către Republica Moldova.
Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a participat la ceremonia oficială de preluare a Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată la Strasbourg.
Vicepremierul Popșoi a prezentat prioritățile Președinției Republicii Moldova, printre care: consolidarea sistemului Convenției Europene a Drepturilor Omului, promovarea drepturilor copiilor, combaterea violenței împotriva femeilor, consolidarea drepturilor sociale, susținerea democrației locale și combaterea dezinformării.
O prioritate cheie a Președinției Republicii Moldova o va constitui sprijinul constant pentru Ucraina implicit operaționalizarea Tribunalului Special și a Comisiei de reclamații.
În discursul său, oficialul moldovean a subliniat angajamentul Republicii Moldova de a promova valorile Consiliului Europei și de a contribui la consolidarea democrației și statului de drept:
„Preluăm președinția într-o perioadă marcată de provocări, iar rolul Consiliului Europei în apărarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept este esențial. Am învățat că democrația nu este o destinație, ci un proces care necesită implicare constantă, curaj și responsabilitate. Republica Moldova rămâne un susținător ferm al valorilor fundamentale ale organizației și al misiunii sale de a promova pacea și solidaritatea pe continent.”
Cu această ocazie, Republica Moldova o oferit cu mult drag delegațiilor câte o pungă cu daruri cu logoul președinției și broșura cu locurile pitorești ale țării noastre și agenda culturală de evenimente, expoziții și concerte care vor avea loc la Strasbourg sub egida mandatului preluat de Republica Moldova.
Republica Moldova va deține Președinția Comitetului de Miniștri în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026. Este a doua oară când țara noastră exercită acest mandat de la aderarea la Consiliul Europei în 1995; prima dată Președinția a fost deținută în 2003.
12.11.2025
Republica Moldova va adera la Convenția Consiliului Europei privind protecția mediului prin dreptul penal
Comisia pentru politică externă a aprobat avizul consultativ pentru semnarea de către Republica Moldova a Convenției Consiliului Europei privind protecția mediului prin dreptul penal. Documentul este primul instrument internațional cu caracter obligatoriu care consacră criminalizarea unitară a faptelor grave împotriva mediului și stabilește standardele minime comune pentru prevenirea, investigarea și sancționarea acestora.
Obiectivul principal al Convenției este prevenirea și sancționarea eficientă a infracțiunilor de mediu, consolidarea cooperării internaționale și instituirea unui mecanism de monitorizare.
Documentul a fost propus la sesiunea Comitetului Miniștrilor a Consiliului Europei din mai 2025, iar deschiderea Convenției pentru semnare este planificată pentru 3 decembrie, în cadrul reuniunii plenare a Grupului multidisciplinar pentru mediu la Strasbourg.
* * *
10-11.11.2025
Din delegație au făcut parte
Renata Deskoska, membră a Comisiei de la Veneția, Philip Dimitrov, fost membru al Comisiei de la Veneția și Filipe César Vilarinho Marques, expert, membru al Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept a Consiliului Europei.
Vizita raportorilor a fost organizată în contextul pregătirii avizului comun al Comisiei de la Veneția și al Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept a Consiliului Europei privind inițiativa legislativă care propune crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate.
Agenda delegației a inclus întrevederi cu membrii Comisiei juridice, pentru numiri și imunități a Parlamentului și cu toate fracțiunile parlamentare, cu reprezentanți ai sistemului judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Supremă de Justiție, cât și cu cei ai Procuraturii – Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și Consiliul Superior al Procurorilor.
Raportorii au discutat și cu reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Direcției de Investigații Criminale a Ministerului Afacerilor Interne și cu membri ai Cabinetului Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Au fost planificate discuții cu reprezentanți ai societății civile, ai asociațiilor profesionale și ai partenerilor internaționali.
Proiectul de lege cu privire la Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate a fost votat în prima lectură de Parlamentul de legislatura a XI-a. Această inițiativă legislativă își propune să consolideze eforturile de combatere a corupției și a criminalității organizate prin reunirea competențelor existente într-o structură specializată unificată și eficientă. Se propune ca Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate să aibă competențe consolidate, care, în prezent, sunt exercitate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuratura Anticorupție (PA).
Sursa
Detalii
* * *
05-07.11.2025
Forumul Mondial pentru Democrație s-a deschis la Strasbourg: Participanți din întreaga lume discută despre revitalizarea democrației
Consiliul Europei găzduiește, la Strasbourg, ediția anuală a Forumului Mondial pentru Democrație – un eveniment de referință care reunește factori de decizie, activiști, experți, intelectuali și tineri din toate colțurile lumii. În cadrul reuniunii, participanții analizează cauzele dezangajării cetățenilor față de procesele democratice și caută soluții pentru consolidarea culturii democratice, combaterea dezinformării și stimularea participării civice.
„Generațiile trecute au construit un sistem pentru a păstra pacea. Noi trebuie să construim unul pentru a păstra democrația, făcând din aceasta centrul de greutate al securității, responsabilității și solidarității”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, la deschiderea Forumului. El a subliniat că „adevărata securitate înseamnă instituții în care oamenii au încredere, legi care se aplică tuturor și stabilitate care permite democrației să se dezvolte. Aceasta este securitatea democratică – prima linie de apărare a Europei”.
Ediția din 2025 se înscrie în inițiativa Noul Pact Democratic, un proces strategic și politic care urmărește să consolideze și să reinventeze democrația în fața provocărilor contemporane – dezinformare, interferențe externe, regres democratic, criza climatică.
Forumul are loc într-un moment în care încrederea publicului în instituțiile democratice este serios afectată de inegalitatea economică, transformările tehnologice și sentimentul tot mai pronunțat de excludere. Această dezangajare slăbește democrațiile, favorizând ascensiunea populismului și a regimurilor autoritare care subminează echilibrul puterilor, restrâng libertățile fundamentale și erodează cultura democratică.
Jurnalismul, arta și cultura sunt piloni esențiali ai rezilienței democratice, promovând pluralismul, incluziunea și participarea informată – deși adesea sunt ținta atacurilor regimurilor autoritare. În același timp, noile tehnologii, în special inteligența artificială, pot fi utilizate atât pentru manipularea opiniei publice și răspândirea dezinformării, cât și ca instrumente eficiente de consolidare a participării democratice, atunci când sunt reglementate corespunzător.
Sesiunile plenare abordează teme precum impactul transformărilor mediatice asupra democrației, rolul culturii și al politicilor culturale, viitorul participării civice și importanța predării istoriei pentru consolidarea valorilor democratice. O sesiune dedicată inovației democratice va prezenta proiecte din întreaga lume, iar la finalul Forumului va fi decernat Premiul pentru Inovație Democratică.
Sursa
Mai mult
* * *
04.11.2025
Cea de-a 75-a aniversare a Convenției europene a drepturilor omului
La 4 noiembrie 2025 se împlinesc 75 de ani de la semnarea Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) – un moment istoric pentru protecția drepturilor fundamentale în Europa. Adoptată la Roma în 1950 de 12 state membre ale Consiliului Europei, Convenția a devenit piatra de temelie a unui spațiu comun de democrație, stat de drept și respect pentru demnitatea umană, inspirând numeroase reforme legislative și consolidând instituțiile democratice în întreaga Europă.
Convenția, denumită oficial Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953. Ea a fost primul instrument juridic internațional care a transpus în mod obligatoriu principiile proclamate în Declarația Universală a Drepturilor Omului, oferind persoanelor un mecanism concret de protecție împotriva abuzurilor statului.
Inițial, sistemul instituit de CEDO se baza pe trei structuri: Comisia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Comitetul Miniștrilor. Această arhitectură instituțională a permis, pentru prima dată în istoria continentului, examinarea plângerilor individuale împotriva statelor. Reformele ulterioare au modernizat mecanismul de supraveghere, consolidând rolul Curții ca instanță permanentă de protecție a drepturilor fundamentale.
De-a lungul decadelor, Convenția a fost completată prin numeroase protocoale adiționale, extinzându-și domeniul de aplicare pentru a include drepturi noi – de la protecția proprietății și libertatea de circulație, până la abolirea pedepsei cu moartea și garantarea egalității de tratament. În prezent, CEDO constituie un reper esențial al ordinii juridice europene și o sursă de inspirație pentru constituțiile și legislațiile naționale.
Republica Moldova a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului la 12 septembrie 1997. De atunci, numeroase cauze examinate de Curte au contribuit la întărirea statului de drept și la îmbunătățirea protecției drepturilor omului în Republica Moldova. Prin jurisprudența Curții și prin implementarea hotărârilor sale, CEDO a devenit un instrument esențial pentru garantarea libertății, demnității și justiției pentru toți cetățenii.
Pentru a marca această aniversare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a organizat la Strasbourg o ceremonie solemnă, transmisă în direct pe canalul oficial de YouTube al Curții. Printre vorbitori s-au numărat Mattias Guyomar, Președintele Curții, Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, Myriam Spiteri Debono, Președinta Republicii Malta, și Theodoros Rousopoulos, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Convenția europeană a drepturilor omului (RO)
Transmiterea in direct pe Youtube
https://t.ly/-JZlW (...)
Postări
