Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta BV; economie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta BV; economie. Afișați toate postările

BV: UE - RM - Norme și reglementări europene de pe piața forței de muncă

GOTIȘAN, Iurie. Norme și reglementări europene de pe piața forței de muncă. Aspecte de context ale acestora din Republica Moldova GOTIȘAN Iurie; Proiectul „Societatea Civilă pentru Integrare Europeană”, Expert- Group, IPRE, "Institutum Virtutes Civilis”, Fundația „Friedrich Ebert”. - [Chișinău] : [S. l], 2025.  - 9 p. - Idem [Resursă electronică]. - URL:https://www.euromonitor.md/nota-analitica-norme-si-reglementari-europene-de-pe-piata-fortei-de-munca-aspecte-de-context-ale-acestora-din-republica-moldova/

Cuprins:
  • Aspecte de politică și reglementare europeană ale pieței muncii
  • Realizări etapizate în materie de ocupare a forței de muncă în cadrul UE
- De la etapele inițiale ale UE (anii 1950-1990) la obiectivele post-2020
- Consolidarea coordonării și monitorizării politicilor în domeniul pieței muncii
- Aplicabilitatea actelor juridice obligatorii și convergența legislației UE
- Coordonarea de activități prin recomandări de politici și alte inițiative politice
- Sprijinirea instrumentelor de finanțare ale UE

  • Angajamente de context ale pieței muncii din Republica Moldova
  • În loc de concluzii și recomandări
Piața forței de muncă constituie un pilon indispensabil a sistemului economic, pilon care reflectă integral tendințele dezvoltării acestuia în ansamblul lui. Crearea mai multor locuri de muncă adecvate și direcționate sectorial reprezintă unul dintre obiectivele principale la nivel de politică a ocupării forței de muncă a UE. 
Prima parte a analizei în cauză încearcă să facă o radiografie a cadrului normativ și de reglementare în domeniu din UE, implicit a principalelor realizări etapizate în materie de ocupare. Adițional, aceasta vine și cu o exemplificare a cadrului strategic și instituțional la nivel de UE, precum și cu unele acțiuni concrete ce trebuie implementate pentru o piață a forței de muncă corectă, echitabilă și funcțională. 
În cea de-a doua parte, analiza este focusată pe specificul general al pieței forței de muncă din Republica Moldova, la nivelul unui cadru strategic și instituțional de operaționalizare, iar pe final se oferă anumite sugestii și recomandări de aplicabilitate pentru această piață la nivel local.

În loc de concluzii și recomandări 
  • Analiză succintă a pieței muncii indică că tot mai multe angajări se bazează pe Soft Skills, astfel datele statistice arată că cca 40% din totalul de anunțuri de angajare nu cer o anumită experiență de lucru obligatorie. Aceasta înseamnă că mai mult de 1/3 din joburi sunt accesibile tuturor, inclusiv tinerilor specialiști;
  • În ultimii ani s-a înregistrat o dinamică destul de pozitivă în ceea ce privește remunerarea. Astfel, mediu salariul mediu brut pentru 2025 este de peste 16 mii lei, înregistrând o creștere comparativă cu 2023 cu peste 30%; 
  • Tinerii tot mai ușor își vor găsi un loc de muncă în Moldova, inclusiv tendința la nivel global indică o creștere a numărului de joburi pentru blue collar, iar șomajul în rândul tinerilor este în continuă scădere; 
  • Angajatorii în continuare vor fi în goană după specialiști. O prioritate strategică pentru companii va fi retenția și atragerea personalului, inclusiv din străinătate. Or, observăm deja în cafenele, cleaning, agricultură angajați din India și alte țări asiatice; 
  • Companiile vor reduce bugetele pentru întreținerea echipelor ce nu țin direct de productivitatea companiei, rentabilitatea operațională etc.;
  • Finalmente, vom avea Provocări dar și Oportunități. Angajatorii și candidații vor trebui să regândească modul în care colaborează, încercând să navigheze împreună printr-un peisaj tot mai tehnologic și dinamic.

BV : UE RM - Perspectivele viitoare ale relațiilor comerciale și de investiții dintre UE și Republica Moldova


Future outlook of EU-Moldova trade and investment relations: Study / Jan Hagemejer, Marek Dąbrowski;  European Parliament, External Policies Analysis and Support Unit, Directorate-General for External Policies of the Union PE. - Brussels : [S. n.], 2025. - 52 p. - ISBN PDF 978-92-848-2981-1; Idem [Resursă electronică]. - URL: 


Acest studiu analizează evoluția și perspectivele relațiilor comerciale și de investiții dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. El plasează orientarea economică în schimbare a Moldovei în contextul său geopolitic complex – marcat de ingerința Rusiei și de conflictul transnistrean – și evidențiază impactul unor momente-cheie, precum Acordul de Asociere UE–Republica Moldova și Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare (ZLSAC).

Publicația  subliniază consolidarea legăturilor comerciale și investiționale ale Moldovei cu UE, dinamica sectorială în agricultură, industrie prelucrătoare, servicii și sectorul energetic, precum și perturbările economice generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

O atenție deosebită este acordată versiunii revizuite a ZLSAC- Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător – Republica Moldova. Textul examinează, de asemenea, procesul de aderare a Moldovei la UE și Planul de Creștere pentru Moldova, oferind o perspectivă asupra beneficiilor și costurilor unei integrări mai profunde.

Cuprins:
Rezumat
Introducere
1. Relațiile comerciale UE–Moldova: prezentare generală și evoluții recente
  • Acordul de Asociere și ZLSAC
  • Măsuri comerciale autonome
  • ZLSAC revizuit UE–Moldova
2. Evoluții în comerțul cu bunuri și servicii; investiții străine directe
  • Comerțul cu bunuri
  • Comerțul cu servicii
  • Investițiile străine directe
  • Remitențele
3. Consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei
4. Viitorul relațiilor UE–Moldova
  • Perspective în cadrul Acordului de Asociere și al ZLSAC
  • Procesul de aderare și Planul de Creștere pentru Moldova
  • Costurile și beneficiile potențiale ale unei integrări economice mai strânse
  • Moldova ca exemplu pentru aderarea la UE
  • 5. Concluzii
6. Recomandări pentru UE și Parlamentul European
Bibliografie

Moldova: Raportul de Implementare al Secretariatului Comunității Energetice (2024)


Annual Implementation Report 2024 Energy Community Secretariat 1 November 2024. - 163 p.
  •  progresele în domenii ca securitatea livrărilor, 
  • liberalizarea piețelor, inclusiv unbundlingul operatorilor și accesul la rețele, integrarea regională,
  •  eficiența energetică,
  •  sursele de energie regenerabilă, 
  • performanța autorităților, etc.
În Raportul de Implementare pentru anul 2024 au fost subliniate progresele realizate de Părțile Contractante în conformitate cu acquis-ul Tratatului pentru construirea unui piețe energetice regionale integrată, aliniată la Uniunea Europeană.

 Potrivit Directorului Secretariatului Comunității Energetice, Artur Lorkowski, performanța implementării în cadrul Comunității Energetice este stabilă. Raportul subliniază legătura dintre realizarea obiectivelor Comunității Energetice și sprijinul financiar al UEpentru Părțile Contractante, prin Planul de Creștere pentru Balcanii de Vest și Mecanismul pentru Ucraina.


Prioritatea Comunității Energetice este implementarea de către țările membre a Elictricity Integration Package, care presupune integrarea în piața unică europeană a energiei. Cuprinzând nouă acte, acesta urmărește ca piețele să poată asigura tranziția către o energie curată și eficientă din punct de vedere al costurilor, asigurând în același timp furnizarea de energie electrică sigură și la prețuri accesibile pentru cetățeni


MOLDOVA -  P.70-84.








Moldova : Annual Implementation Report  (1 November 2024) / Energy Community . - 15 p. 

Disponibil:

https://www.energy-community.org/dam/jcr:1ada75bb-8fee-4905-9e55-b0c4c636fa56/IR2024_Moldova.pdf



Conform Raportului, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în mai multe domenii-cheie ale sectorului energetic. A fost remarcat un salt impresionant în promovarea surselor de energie regenerabilă, elaborarea Planului Național de Energie și Climă și definitivarea unui sistem național de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În ceea ce privește obiectivele pentru 2030, Moldova își propune să atingă o cotă de 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut de energie. De asemenea, Moldova a adoptat o serie de legi și reglementări pentru a sprijini tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon, inclusiv legea privind acțiunea climatică din 2024.


Un alt punct important este securitatea aprovizionării cu energie. Potrivit Raportului, Republica Moldova a demonstrat o performanță de 100% în asigurarea stocurilor de securitate de gaze naturale, fiind în continuare pregătită pentru a gestiona o eventuală criză pe malul drept, determinată de incertitudinea livrărilor de gaze în stânga Nistrului.

Cu toate acestea, raportul subliniază că sunt necesare încă îmbunătățiri în anumite domenii, cum ar fi 
  • completarea transpunerii reglementărilor europene și 
  • finalizarea strategiei pe termen lung pentru neutralitatea climatică până în 2050.

Rezultatele raportului plasează Moldova pe harta actorilor de top în domeniul energetic din regiune și marchează un pas important în drumul său spre integrarea în piața energetică a Uniunii Europene.

în Raportul de Implementare pentru anul 2024 publicat de Secretariatul Comunității Energetice au fost subliniate progresele realizate de Părțile Contractante în conformitate cu acquis-ul Tratatului pentru construirea unui piețe energetice regionale integrată, aliniată la Uniunea Europeană.

Potrivit Directorului Secretariatului Comunității Energetice, Artur Lorkowski, performanța implementării în cadrul Comunității Energetice este stabilă. Raportul subliniază legătura dintre realizarea obiectivelor Comunității Energetice și sprijinul financiar al UEpentru Părțile Contractante, prin Planul de Creștere pentru Balcanii de Vest și Mecanismul pentru Ucraina.

Prioritatea Comunității Energetice este implementarea de către țările membre a Elictricity Integration Package, care presupune integrarea în piața unică europeană a energiei. Cuprinzând nouă acte, acesta urmărește ca piețele să poată asigura tranziția către o energie curată și eficientă din punct de vedere al costurilor, asigurând în același timp furnizarea de energie electrică sigură și la prețuri accesibile pentru cetățeni.

Detalii


BV : UE-RM - Notă de politici privind prioritățile în domeniul energetic pentru avansarea agendei de integrare europeană

Negura, Călin.  Notă de politici privind prioritățile în domeniul energetic pentru avansarea agendei de integrare europeană / Călin Negura; Expert-grup . - Chișinău, 2023. - 11 p.

Disponibil : 

https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/Policy_brief_energy-martie_2023-_romana_-f.pdf (rom)

https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/Policy_brief_energy-engleza.pdf (eng)

Politicile în domeniul energiei în Republica Moldova rămân a fi determinate de 3 constrângeri interdependente:
  • resurse indigene limitate formate în principal din biomasă, care acoperă doar aproximativ 25% din consumul intern;
  • o structură omogenă a pieței de gaze naturale și a energiei electrice, cu furnizori monopoliști sau cu poziție dominantă pe piață; 
  • eficiența energetică scăzută pe întreg lanțul valoric, de la generare până la consumul final de resurse în toate sectoarele economiei naționale. 
Factorii enumerați corelează perfect cu cele trei dimensiuni ale conceptului de securitate energetică, care se bazează pe disponibilitatea, accesibilitatea și sustenabilitatea unui sistem energetic. 
Începând cu anul 2010, în calitate de parte contractantă la Tratatul Comunității Energetice (TCE), Republica Moldova și-a asumat angajamentul de transpunere și implementare a acquis-ului comunitar în legislația națională. De atunci, politicile Uniunii Europene, adaptate la condițiile părților contractante la TCE, continuă să servească drept referință și ghidaj pentru o abordare coordonată a provocărilor impuse sistemului energetic din Republica Moldova. 
Odată cu aprobarea Strategiei energetice până în anul 2030 , Moldova și-a aliniat obiectivele generale în domeniul energetic cu cele ale Uniunii Europene. Astfel, în ultimul deceniu, eforturile au fost îndreptate spre atingerea acestor obiective, inclusiv asigurarea disponibilității, accesibilității și a sustenabilității consumului resurselor energetice.
 Pe fondul crizei energetice acute, care a luat avânt în a doua jumătate a anului 2021, noul context politic național și cel geopolitic din februarie 2022 au forțat accelerarea reformelor în domeniul energetic. Similar așa-numitei „furtuni perfecte” 2 de evenimente ce au declanșat și amplificat criza prețurilor la gazele naturale și energia electrică din anul 2021, în perioada următoare, prin concursul a mai multor factori interni și externi, a fost posibilă înregistrarea unor realizări marcante pentru progresul reformelor în domeniul energiei din Moldova, în special în ceea ce ține de diversificarea surselor de aprovizionare cu energie. 
Statutul de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, obținut la 23 iunie 2022, ridică semnificativ așteptările nu doar față de progresul de armonizare, dar și de implementare a acquis-ului comunitar în Republica Moldova.

BV - Importanța vectorului european pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova: relatare în cifre

 

Soloviova, Marina Importanța vectorului european pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova: relatare în cifre1 /Expert-Grup  Marina Soloviova ,. - Ch., 2022. - 8 p. [Accesat: 2.12.2022

Disponibil: 

( rom)  https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/RM-UE_v3b.pdf

(rus). - https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/RU_RM-UE_v3b_redactat.pdf

Infografica 


Uniunea Europeană este un partener economic de încredere pe care Republica Moldova se poate baza: 
Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Republicii Moldova, cu o pondere de 59% din totalul exporturilor de bunuri. Exportul în UE a înregistrat și o creștere puternică de 51% în primele nouă luni ale anului curent; 
Uniunea Europeană absoarbe trei sferturi (74%) din exportul industrial al Republicii Moldova și aproape o jumătate (45%) din exportul moldovenesc de produse agroalimentare. Începând cu anul 2020, Uniunea Europeană a devenit principala piață de desfacere pentru băuturile alcoolice din Republica Moldova, primind 37% din exportul ei de alcool și băuturi alcoolice; 
În comerțul cu servicii, Uniunea Europeană este principalul importator de servicii de informatică din Republica Moldova, ei revenindui-i 40% din exportul de astfel de servicii. De asemenea, UE importă aproape tot volumul de servicii de prelucrare a materiei prime realizat în Moldova (fabricarea la comandă a articolelor de îmbrăcăminte, încălțăminte, mobilă, accesorii pentru automobile etc.); 
Mai mult de jumătate (54%) din remiterile personale primite de Moldova în anul 2021 au provenit din Uniunea Europeană. Remiterile din UE au crescut puternic comparativ cu anul 2020 și au depășit un miliard de dolari SUA; 
 85% din stocul de investiții străine directe în capitalul propriu al întreprinderilor moldovenești provin din UE. La sfârșitul anului 2021, ele au constituit circa 2,5 miliarde dolari SUA, în creștere cu 6% față de sfârșitul anului 2020; 
 Pe parcursul anului curent Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova un suport financiar substanțial (de peste 200 mil. EUR) sub formă de împrumuturi preferențiale și granturi pentru construcția sau renovarea obiectelor sociale și de infrastructură din satele și orașele Moldovei, dar și pentru atenuarea impactului negativ economic și social pe care l-a suferit Moldova ca urmare a crizei regionale de securitate. În noiembrie la Paris a fost anunțat un sprijin financiar suplimentar pentru Moldova

BV - Efectul economic al ZLSAC asupra Ucrainei, Moldovei și Georgiei. O analiză comparativă

The economic effect of the DCFTA on Ukraine, Moldova and Georgia – A comparative analysis= Efectul economic al ZLSAC asupra Ucrainei, Moldovei și Georgiei. O analiză comparativă/ Ricardo Giucci, Veronika Movchan, Woldemar Walter. - Berlin, 2019 - 44 p. [Accesat 03.09.2019}

Disponibil: https://berlin-economics.com/wp-content/uploads/The-economic-effect-of-the-DCFTA-on-Ukraine-Moldova-and-Georgia-%E2%80%93-A-comparative-analysis.pdf

Studiul estimează impactul economic al ZLSAC asupra exporturilor către Uniunea Europeană, asupra compoziției mărfurilor exporturilor către UE și asupra investițiilor străine directe ( ISD) din UE

Studiul arată în mod clar un efect pozitiv general al DCFTA asupra partenerilor.UE

Rezultatele cheie sunt:

• Creșterea exporturilor: din 2013 până în 2018, exporturile către UE au crescut cu 54% în termeni reali în Ucraina, 73% în Moldova și 115% în Georgia.
• Integrare mai puternică cu UE: Ponderea UE în totalul exporturilor a crescut de la 56% la 74% pentru Moldova și de la 27% la 42% în cazul Ucrainei.
• Compoziția îmbunătățită a exporturilor de mărfuri: numărul mare de noi produse exportate către UE în toate cele trei țări sugerează o îmbunătățire semnificativă a compoziției mărfurilor la exporturi.
• Efectul limitat asupra investițiilor străine directe: DCFTA nu a avut decât un impact limitat asupra ISD, întrucât ponderea ISD-ului UE nu s-a schimbat semnificativ.
• Dezvoltarea heterogenă a comerțului cu Rusia: comerțul cu Rusia a scăzut puternic pentru Ucraina și Moldova, dar a crescut semnificativ în cazul Georgiei, care a beneficiat de ridicarea sancțiunilor ruse în momentul punerii în aplicare a DCFTA.

BV - Rolul UE în stimularea exportului din Republica Moldova

Fala A. Rolul Uniunii Europene în stimularea exportului din Republica Moldova: Estimări empirice / Expert Grup. - Ch., 2019. - 5 p. [Accesat la 11.02.2019]
Disponibil la :
https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/Comentariu_rolul_UE.pdf

Scopul acestei analize este de a înțelege, în baza estimărilor econometrice, factorii determinanți ai performanței exporturilor Republicii Moldova. În special, am încercat să estimăm contribuția economiei UE la creșterea exporturilor totale. În așa mod, constatăm faptul că succesul tranziției economiei moldovenești spre un model de creștere bazat pe exporturi depinde, în mod esențial, de nivelul de integrare pe piața UE. Aceasta reiterează importanța accelerării implementării prevederilor Acordului de Asociere cu UE.

Uniunea Europeană reprezintă principalul partener economic al Republicii Moldova. Mai bine de un deceniu cea mai mare parte a exporturilor moldovenești este orientată spre piața UE. Astfel, dinamica economică din UE a devenit un factor fundamental ce influențează evoluția exportului de mărfuri și servicii din Moldova. De asemenea, livrările de produse spre UE a constituit un stabilizator pentru exporturile moldovenești și a contribuit la neutralizarea șocurilor negative provenite de pe alte piețe.

Uniunea Europeană este principala destinație pentru mărfurile și serviciile moldovenești, iar exportul de mărfuri spre această piață a fost, practic, în continuă expansiune. Între 2000 și 2018, valoarea exporturilor a crescut de la 165,3 mil USD de la 1,86 mild USD. Din 2006 piața europeană reprezintă principala destinație pentru produsele din Republica Moldova (

Cererea din partea UE a reprezentat un stabilizator pentru exportul moldovenesc, în contextul șocurilor negative din alte surse. În linii mari, contribuția UE la creșterea exportului a fost pozitivă. 

În concluzie, succesul tranziției economiei moldovenești spre un model de creștere bazat pe exporturi depinde, în mod esențial, de nivelul de integrare pe piața UE. Peste jumătate din performanța exporturilor depinde de dinamica economică din UE, care, la rândul său, generează un șir de efecte indirecte: stimularea investițiilor, majorarea salariilor, creșterea ocupării. Această constatare reiterează importanța strategică a implementării plenare a prevederilor Acordului de Asociere cu UE, în vederea valorificării oportunităților Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE.

BV: UE- RM - Ghiduri privind DCFTA

Aceste publicații fac parte din seria de materiale (http://dcfta.md/ghiduri) care  au ca scop furnizarea informațiilor de bază și aplicate pentru a ajuta agenții economici să înțeleagă mai bine care sunt principalele intervenții, rezultate și oportunități ale Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA).

În cadrul Proiectului finanțat de Uniunea Europeană “Vizibilitate și comunicare pentru acțiunile referitoare la implementarea Acordului de Asociere/Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (AA/DCFTA)”au fost realizate un șir de materiale de informare ) adresate mediului de afaceri, companiilor și exportatorilor mari, dar și întreprinderilor mici și mijlocii, referitoare la cerințele pieței Uniunii Europene, pașii de urmat și asistența disponibilă pentru agenții economici din Republica Moldova, pentru a profita la maximum de oportunitățile oferite decătre Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA).

* * *
Ghidul acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană=Руководство по соглашению об углубленной и всеобъемлющей свободной торговле между Республикой Молдовой и Европейским Союзом  / Proiectul „Vizibilitatea și comunicarea pentru acțiunile privind implementarea UE/DCFTA a Programelor de asistență finanțate de Uniunea Europeană". - Ch., 2018. - 36p. [Accesat  15.01.2019] 

Disponibil la
http://dcfta.md/uploads/0/images/large/1dcfta-v6.pdf
http://dcfta.md/uploads/0/images/large/1dcfta-ru-v3.pdf

Începând din iulie 2016, a intrat în vigoare Acordul de Asociere cu UE și, în particular, componenta sa economică, Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător/ Deep and Comprehensive Free Trade Area (în continuare DCFTA) a reușit să consolideze tendințe pozitive în exporturile pe piața europeană. Dar potențialul acestuia este cu mult mai mare și urmărește modernizarea economiei naționale conform standardelor, normelor și bunelor practici europene. Astfel, structura și prevederile Acordului DCFTA acoperă cele mai importante aspecte ale funcționării economiei moldovenești. Acordul antrenează țara într-un proces amplu de reforme interne, inspirate din cele mai bune practici europene și sprijinite cu asistență tehnică și financiară din partea UE și a statelor europene. Transpunerea corectă și efectivă a normelor și standardelor europene permite crearea unei piețe interne liberalizate și competitive pentru mediul de afaceri autohton și, totodată, atractivă pentru investiții străine.

Cuprins
  • Noi oportunități de export în contextul liberalizării comerțului cu UE
  • Expansiunea exporturilor odată cu eliminarea barierelor tehnice în calea comerțului
  • Facilitarea comerțului prin îmbunătățirea administrării vamale
  • Oportunități de dezvoltare ce țin de noile reguli de origine
  • Dezvoltarea sectorului serviciilor și atragerea investițiilor
  • Deschiderea perspectivelor de export în contextul respectării măsurilor sanitare și fitosanitare
  • Reformarea sistemului de achiziții publice și optimizarea accesului
  • Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală 
  • Informație utilă: cum exportăm?
  • Posibilitatea aplicării protecției comerciale
  • Asigurarea creșterii comerțului concomitent cu o dezvoltare durabilă 
  • Asigurarea unui mediu concurențial sănătos
  • Modernizarea și eficientizarea sectorului energetic
*  * *
Exportul în Uniunea Europeană: Ghid pentru afaceri =Экспорт в Европейский Союз / Proiectul „Vizibilitatea și comunicarea pentru acțiunile privind implementarea UE/DCFTA a Programelor de asistență finanțate de Uniunea Europeană". - Ch., 2018. - 59p.[Accesat 15.01.2019]

BV :UE-RM - Implicaţiile ZLSAC asupra comerţului exterior al regiunii transnistrene


Gumene V. Implicaţiile ZLSAC asupra comerţului exterior al regiunii transnistrene=DCFTA implications for foreign trade of the transnistrian region/ Expert-Grup. - Ch., 2019. -  16 p.
[Accesat la 20.02.2019]

Disponibil la :

https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/Implicatiile_ZLSAC_asupra_comertului_exterior_al_regiunii_transnistrene.pdf

https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/DCFTA_implications_for_foreign_trade_of_the_transnistrian_region.pdf


Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeanăp resupune implicații majore în domeniile politic, social și în special economic (prin componenta sa – Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC)). De altfel, partea economică a creat un cadru juridic total nou între părți care s-a reflectat nemijlocit și asupra regiunii transnistrene. Anume acest aspect a generat una din principalele incertitudini apărute încă la etapa inițierii negocierilor, deoarece normele imperative în materie de politică comercială presupuneau aplicarea ZLSAC pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv și în regiunile care nu sunt controlate efectiv de autoritățile de la Chișinău.

Cuprins

BV - Cel de-al 2 - lea Raport UE privind implementarea acordurilor de liber schimb

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb . - 1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017
.Bruxelles, 31.10.2018 COM(2018) 728 final - 62 p.


La fel ca primul raport , publicat în noiembrie 2017, acest al doilea raport anual privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb (ALS) are drept scop creșterea nivelului de conștientizare și a transparenței în ceea ce privește modul în care Comisia pune în aplicare ALS. Prezentul raport ar trebui să le permită celorlalte instituții UE, statelor membre ale UE, societății civile, întreprinderilor, precum și oricăror părți care au un interes în politica comercială a UE să examineze și să dezbată modul în care Uniunea Europeană își aplică ALS. În plus, raportul oferă, de asemenea, informații utile cu privire la măsura în care țările în curs de dezvoltare beneficiază de pe urma ALS cu UE, precum și cu privire la modul de a ajusta mai bine ajutorul pentru dezvoltare în conformitate cu nou-actualizata Strategie de sprijin pentru comerț .

4.
4. ZONE DE LIBER SCHIMB APROFUNDATE ȘI CUPRINZĂTOARE (ZLSAC)  - P.23-27

Acordurile de asociere încheiate de UE cu Georgia, cu Republica Moldova (Moldova) și cu Ucraina au drept scop aprofundarea asocierii politice și pregătirea pentru integrarea economică treptată dintre UE și cei trei parteneri estici ai săi în cadrul Parteneriatului estic ca parte a politicii europene de vecinătate.

ZLSAC au două componente principale:
  1. ·deschiderea reciprocă a piețelor pentru bunuri cu unele asimetrii care le aduc beneficii partenerilor estici; și
  2. ·apropierea amplă a reglementărilor de legislația UE, în special în domeniile legate de comerț.

După peste doi ani de aplicare cu Ucraina și peste patru ani cu Moldova și Georgia, se arată rezultatele bune, iar schimburile comerciale sunt în creștere. Apropierea legislativă avansează treptat. Impactul acesteia în ceea ce privește dinamica și durabilitatea schimburilor comerciale trebuie considerat ca fiind de termen mediu spre lung.

Evoluția comerțului și a utilizării preferințelor


UE este cel mai mare partener comercial al tuturor celor trei țări, în 2017 reprezentând 56% din comerțul total în cazul Moldovei, 42% pentru Ucraina și 27% pentru Georgia. UE are o balanță comercială pozitivă cu toate cele trei țări.
  • Comerțul între UE și Ucraina a crescut puternic. Exporturile UE către Ucraina și importurile din Ucraina către UE au crescut cu 22%, respectiv, 27%, ca urmare a stabilizării situației economice după criza economică din 2014-2015.
  • Schimburile comerciale cu Moldova au sporit, de asemenea, importurile UE crescând cu 23%, puțin mai mult față de exporturi, care au crescut cu 19% în 2017. Economia din Republica Moldova este în creștere, iar societățile din Moldova și-au îmbunătățit performanțele în calitate de furnizori de mașini, de produse alimentare și de anumite produse agricole și textile.
  • Schimburile comerciale UE-Georgia au crescut cu 6%, iar exporturile au crescut cu doar 1,4%, în timp ce importurile UE au crescut cu 23%, constând în special din produse minerale, cum ar fi minereuri, scorie și cenușă.
În pofida unei ușoare scăderi comparativ cu 2016, RUP în ceea ce privește importurile în UE de la cei trei parteneri ZLSAC a rămas relativ ridicată, înregistrând o valoare de 77% pentru Georgia, 85% pentru Moldova și 87% pentru Ucraina. RUP în ceea ce privește exporturile din UE către Georgia au crescut puternic de la 71% în 2016 la 77% în 2017. Datele din Ucraina și Moldova nu au fost disponibile.

Ucraina, Moldova și Georgia nu au reușit să utilizeze pe deplin CT preferențiale acordate de UE pentru produse agricole, întrucât acestea nu îndeplinesc încă toate cerințele SPS și se confruntă cu unele probleme în ceea ce privește poziționarea produselor pe piață.

În 2015-2016, exporturile UE de servicii către cei trei parteneri au crescut cu 6%, iar importurile cu 3%. Exporturile UE către Ucraina au crescut cu 9%, în timp ce importurile au scăzut cu 2%. Importurile UE din Georgia au rămas stabile, în vreme ce exporturile UE au scăzut cu 33%. Exporturile UE de servicii către Moldova au scăzut cu 16%, în timp ce importurile au crescut cu 35%.

În 2016, fluxurile de ISD ale UE către Moldova au crescut cu 183% (chiar dacă de la un nivel foarte scăzut), în timp ce fluxurile de investiții din Republica Moldova în UE au scăzut cu 145%. Fluxurile de investiții din Georgia au rămas stabile, în vreme ce fluxurile din UE către Georgia au scăzut față de 2015. ISD ale UE în Ucraina au rămas la un nivel scăzut în 2016.

Progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a ZLSAC și aspectele nesoluționate



BV - UE-RM - Beneficiile inovațiilor pe o piață de electricitate liberalizată: tendințe europene, realități moldovenești

DESCARCATI
Efros I. Beneficiile inovațiilor pe o piață de electricitate liberalizată: tendințe europene, realități moldovenești, căi de reducere a decalajelor: Studiu de politici energetice/ IPP  . - Ch., 2017. - 69 p.
Disponibil la   http://www.soros.md/en/publication/2018-02-12

Studiul formulează un set minim de recomandări pentru ca inovaţiile ce au luat amploare în ultimii ani în Europa de Vest, Australia și SUA să fie mai uşor realizate în ţara noastră.

Studiul își propune să răspundă la urmatoarele întrebări:
 Care este impactul celor mai recente inovații asupra piețelor europene deelectricitate liberalizate?
 Cum pot fi aceste inovații atrase și internalizate de către participanții pieței de electricitate din Republica Moldova?
 Care sunt blocajele și cum pot fi acestea depășite, pentru a crește cota energiilorregenerabile și serviciilor energetice inovative pe piața locală?
 Care sunt schimbările necesare în cadrul de reglementare, pentru a grăbi aplicarea acestor inovații pe piața de energie a Republicii Moldova?

Studiul este divizat în patru părți. Prima parte va descrie pe scurt rolul unor modele de business ca cel al prosumatorilor, agregatorilor, cooperativelor energetice și contorizării inteligente pe o piață de electricitate deschisă. Partea a doua va examina aplicabilitatea acestor inovații în trei țări vest-europene cu piețe electrice liberalizate. La acestea se vor adăuga modelele de businessrelevante sectorului industrial și inovațiile apărute în segmentul consumatorilor casnici. 

A treia parte va aborda relevanța și aplicabilitatea acestor inovații pe piața de electricitate a Republicii Moldova. În partea a patra vor fi formulate recomandări. Metodologia aplicată în studiu include interviuri, analiză statistică, analiza de conținut a cadrului de reglementare energetic național și european și a rapoartelor independente, studii de caz și evaluare comparativă.

BV : UE-RM - Evoluţia fluxurilor comerciale RM-UE după 2 ani de implementare a ZLSAC

DESCARCATI
Gumene V. Evoluţia fluxurilor comerciale RM-UE după 2 ani de implementare a ZLSAC. - Ch., 2017. - 30 p.

CUPRINS
I. Reflecții asupra exportului de bunuri a Republicii Moldova 
II. Exporturile Republicii Moldova de produse agroalimentare în UE
 III.Exporturile de produse agricole supuse scutirii anuale de taxe în cadrul contingentelor tarifare 
IV. Exporturile Republicii Moldova de produse non-agricole în UE 
V. Importurile Republicii Moldova de produse agroalimentare din UE VI. Importurile Republicii Moldova de produse non-agricole din UE 



Potrivit experților, în anul 2016, exporturile Republicii Moldova au înregistrat un trend ascendent, depășind cu 6.9% nivelul din anul 2014. În același timp, analiza comparativă pe regiuni a exporturilor denotă o evoluție mult mai stabilă a acestora în direcția Uniunii Europene comparativ cu alte destinații, astfel 7 din 10 din cele mai importante țări UE importatoare a produselor moldovenești înregistrează evoluții pozitive în comerțul cu Republica Moldova. Cel mai important partener comercial al țării rămâne a fi România cu o pondere de 25% în totalul exporturilor, urmată de Italia și Germania cu ponderi de 9,7% și respectiv 6,2%.

În topul produselor, care au beneficiat cel mai mult, ca urmare a implementării ZLSAC sunt produsele agroalimentare. Exportul acestora a înregistrat o majorare în termeni valorici de circa 25% în perioada de referință, iar în termeni cantitativi, circa 63% din exporturile de produse agroalimentare către UE au înregistrat creșteri.

Topul celor mai dinamice exporturi de produse agroalimentare este condus de cereale (grâu, porumb, orz, zahăr) unde poate fi urmărită o valorificare superioară a contingentelor alocate, dar și exportul de produse din categoria cerealelor procesate (alcool etilic). Evoluții pozitive a înregistrat și exportul de vin, al cărui contingent a fost anulat, dar și cel al mierii naturale – unul din puținele produse de origine animală admise deocamdată la export în UE. Din produsele agricole supuse contingentării și care sunt scutite de aplicarea prețurilor de intrare, au fost utilizate aproape în totalitate cotele pentru struguri și prune. Din păcate, contingentul pentru mere rămâne nevalorificat.

Exporturile de produse non-agricole către UE au înregistrat o evoluție mai stabilă comparativ cu alte destinații, deși în termeni valorici acestea au înregistrat o diminuare de 2,5% în perioada de referință. Totuși, exprimate în termeni cantitativi, acestea au înregistrat creșteri pentru 68% din exporturile non-agricole în țările Uniunii Europene. Topul categoriilor de produse non-agricole, cu cele mai mari diminuări la export în UE vin din zona industriei textile (îmbrăcăminte și încălțăminte), fapt datorat diminuării cererii față de acestea pe piața UE.

În pofida multiplelor temeri și speculații în ceea ce privește invazia mărfurilor agroalimentare din UE, datele statistice indică asupra unei evoluții contrare. Astfel că, importul de produse agroalimentare din UE a înregistrat un trend negativ în perioada analizată, iar în perioada de referință indică o scădere a acestora de 15%Atât structura cât și evoluția principalelor importuri non-agricole denotă necesitățile industriei naționale, în special, în executarea circuitelor electrice și industriei textile (fire izolate, sârmă din cupru, piese izolante, aparatură pentru racordare, țesături, articole din piele, etc.), dar și în contextul dezvoltării sectorului agricol (insecticide, tractoare, etc.).

În fine, implementarea DCFTA deja aduce anume rezultate pozitive, dar acestea pot fi durabile cu condiția ca să fie sporită competitivitatea produselor moldovenești, prin susținerea tehnică și informațională a producătorilor autohtoni.

BV - Exporturile Republicii Moldova şi impactul ZLSAC

Descarcati : Eng, Rom
Giucci R., Walter W. Exporturile Republicii Moldova şi impactul ZLSAC=Moldovan exports and the impact of the DCFTA/ German Economic Team Moldova :- Berlin, 2017. - 19 p.
1. ZLSAC are un impact pozitiv asupra exporturilor Moldovei către UE.
 2. Intensificarea comerțului cu UE nu constituie o noutate, ci o tendință pe termen lung, care a început cu mai mult de 10 ani în urmă, cu mult înainte ca ZLSAC să fie semnat. .

3. Intensificarea comerțului cu UE nu se bazează pe decizii politice „artificiale”, însă pe rezultatele deciziilor de către companii și consumatori.
4. Intensificarea comerțului cu UE a Moldovei nu s-a desfășurat în detrimentul Rusiei și UEE.
5. Moldova ar trebui să încerce să își îmbunătățească relațiile comerciale cu Rusia și UEE, însă acest lucru nu ar trebui să se întâmple în detrimentul relațiilor comerciale cu UE.
6. Chestionarea actuală a ZLSAC de către reprezentanții oficiali este nocivă, deoarece reduce investițiile și exporturile, astfel scade nivelul de trai al cetățenilor Republicii Moldova. .

BV - Publicaţii privind Acordurile de Asociere și Zonele de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător / 3DCFTAs.eu.

Proiectul Acordurile de Asociere și Zonele de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) dintre UE și Ucraina, Moldova și Georgia are ca scop clarificarea implicațiilor juridice, politice și economice a celor trei acorduri de asociere și ZLSAC. Acordurile reprezintă texte juridice lungi și tehnice, care nu pot fi "citite ca o carte". În condițiile în care UE produce documente informative simple, proiectul are două obiective majore: 
  •  de a produce un Manual („Handbook”) comprehensiv, dar și compact, pentru fiecare dintre cele trei țări. Manualele  vor explica într-un mod ușor de înțeles, și în termeni clari, care sunt angajamentele juridice asumate, descriind la fel provocările legate de implementare, care pot apărea pentru sectorul public și cel privat. 
  •  de a analiza selectat "subiecte fierbinți", atât în ​​primul an, în paralel cu scrierea manualelor, cât și pe o scară mai largă în anul doi și trei. "Materialele produse pot varia de la comentarii scurte pe probleme de actualitate până la studii aprofundate asupra sectoarelor, unde acordurile sunt deosebit de complexe sau generează provocări pentru punerea lor în aplicare.








Emerson M.,Cenușă D. Aprofundarea relaţiilor UE – RM: Ce? De ce? Cum? = Углубление молдавско-европейских отношений: Что, зачем и как?=Deepening EU-Moldovan Relations: What, why and how?/  CEPS, Expert-grup. -  2016. - 230 p.

Scopul acestui manual este de a face clar și pe înțelesul tuturor conținutul juridic al Acordului de Asociere. Manualul acoperă toate capitolele semnificative politice și economice ale Acordului și în fiecare caz explică sensul angajamentelor asumate de Republica Moldova și provocărilor privind implementarea acestora 

 DISPONIBIL LA 



BV - Publicaţii UE-RM (2006-2015)/ Expert - Grup


 expert-grup Expert-Grup este o organizație neguvernamentală și non-profit specializată în cercetări economice și de politici publice. Activitățile de bază sunt analiza și previziunile economice și cercetările de politici publice. În acest vast areal de cercetare, Expert Grup oferă o gamă diversificată de produse și servicii analitice, ajutându-i pe beneficiarii  săi să ia decizii care să susțină traiectoria de dezvoltare a Moldovei.

  Publicaţii  cu tematica europeană   

 2015



4.12.2015
descarcati rom
 Popa A. ZLSAC între Moldova și UE după un an de implementare=DCFTA between Moldova and EU after one year . - Ch., 2015. - 22 p


 Primele efecte pe termen scurt ale ZLSAC asupra comerțului cu bunuri au fost pozitive pentru Republica Moldova. Însă pentru a profita pe deplin de ZLSAC, pe termen mediu și lung, Moldova trebuie în continuare să depună efort major pentru: (i) implementarea integrală a recomandărilor din Agenda de Asociere, care urmărește ca Moldova să devină un loc mai sigur pentru investitori și pentru a crea un climat de afaceri mai prietenos; (ii) implementarea recomandărilor DG SANCO, prevederile ZLSAC și să finalizeze reforma instituțională în domeniul siguranței produselor alimentare, pentru a putea beneficia de dreptul de a exporta produse de origine animală în UE; (iii) oferirea produselor de calitate constantă și înaltă pe piețele UE și (iv) identificarea noilor piețe de desfacere în cadrul UE pentru produsele moldovenești.

 Vezi de asemenea  

 20.09.2015
 
descarcati
Lupușor A. Este posibilă implementarea Acordului de Asociere în regiunea transnistreană?=Association Agreement in the Transnistrian Region: Mission Possible?=Внедрение Соглашения об ассоциации в приднестровском регионе: миссия выполнима? . - Ch., 2015. - 23 p.

Implementarea AA / ZLSAC în regiunea transnistreană este crucială cel puțin din două motive: (i) politic - aceasta ar putea servi ca o puternică premisă pentru convergența economiilor din ambele părți ale Nistrului și, respectiv, reintegrarea țării; și (ii) economic - oferă posibilități suplimentare de a exporta, atrage ISD și orienta economia pe o traiectorie durabilă de dezvoltare, fapt ce reprezintă elemente vitale pentru regiunea transnistreană, care se confruntă cu o recesiune economică și deficite exorbitante fiscale și de cont curent. Potrivit unor estimări, punerea în aplicare a AA / ZLSAC va aduce beneficii nete regiunii transnistrene, stimulând economia cu aproximativ 3-4% anua
Regiunea transnistreană ar putea rata oportunitățile AA / ZLSAC la începutul anului 2016, atunci când actualele Preferințe Comerciale Autonome acordate de UE vor expira, fiind înlocuite cu taxe de import conform clauzei națiunii celei mai favorizate. Astfel, în cazul în care regiunea nu va implementa cel puțin cerințele minime din AA / ZLSAC, aceasta ar putea pierde accesul preferențial la piața UE, fapt ce ar prejudicia economia cu circa de 5% din PIB-ul regiunii. Acest scenariu devine tot mai realist deoarece până în prezent autoritățile nu au putut ajunge la un acord asupra unui mecanism clar privind implementarea AA / ZLSAC în regiunea transnistreană

 Acest document este compus din două părți: prima descrie particularitățile principale ale economiei transnistrene care ar trebui luate în considerare în promovarea implementării AA / ZLSAC; și a doua parte oferă recomandări-cheie cu privire la implementarea eficientă a ZLSAC în regiune. 

 27.07.2015

Negruța V. Pericolele îngheţării asistenţei financiare externe pentru Republica Moldova şi priorităţi de politici  . - 12 p.

descarcati

 Acest studiu analizează posibilele pericole imediate, după declaraţii şi deciziile tranşante din partea partenerilor de dezvoltare despre suspendarea finanţării Republicii Moldova. Aceste pericole pot degenera într-un risc sporit pentru o eventuală incapacitate de onorare a angajamentelor asumate pe intern de către sectorul public.

Scopul studiului este de a identifica riscurile şi vulnerabilitățile principale care pot afecta finanţele publice, funcţionalitatea instituţiilor bugetare, datoria publică, dar şi impactul asupra creşterii economice, relaţiilor cu partenerii de dezvoltare, dar şi expunerea la anumite riscuri de reflux de investiţii străine directe.
16.06.2015

Raportul de Progres - Moldova în cadrul Politiciii Europene de Vecinătate 2005-2014 - Adept, Expert Grup. - Ch., 2015. - 64 p.

Autori: Igor Boțan, Denis Cenușă, Mariana Kalughin,Adrian Lupușor, Iurie Morcotilo,Polina Panainte 

În perioada 2005-2014, Republica Moldova a înregistrat progrese importante în direcția integrării europene, printre care semnarea Acordului de Asociere, liberalizarea regimului de vize cu UE, asigurarea unui nivel mai înalt de respectare a drepturilor omului, asigurarea guvernării electronice, reformarea sectorului tehnologiilor informaționale și a serviciilor sociale. Totuși, deficiențe importante persistă în mai multe sectoare, în special în combaterea corupției, în sectorul bancar, în implementarea standardelor de calitate ale UE și în sectorul energetic. Astfel, în pofida progreselor înregistrate, corupția, politizarea domeniului public și performanța slabă a instituțiilor publice arată că în ultimii zece ani reformele au fost promovate sub presiune externă, pe când nivelul de acceptare și voința politică față de reformare au fost limitat   Descarcati

BV - Acordul de liber schimb al RM comparativ cu alte țări din Parteneriatul Esti

DESCARCATI
Wolczuk K. Acordul de liber schimb al R.Moldova comparativ cu alte țări din Parteneriatul Estic= The Deep and Comprehensive Free Trade Agreement in Republic of Moldova in a comparative context with other Eastern Partnership countries / CRPE, APE, EPC. - 2014. - 18 p.

Acordul de Asociere schimbă relațiile cu Moldova de la cele fără caracter obligatoriu la cele cu caracter obligatoriu. Partea acordului legată de comerț (ACLAC) este cea mai extensivă, și din multe aspecte, cea mai  importantă parte a acordului deoarece ea permite accesul la piața unică țărilor fără perspectivă explicită de aderare. Pentru a proteja coeziunea pieței unice acordul conține dispoziții extensive, detaliate și obligatorii care obligă țările partenere să-și alinieze legislația și politicile în conformitate cu cele ale UE (acquis). Potrivit ACLAC, integrarea economică avansată nu se limitează la tarife, ci cuprinde convergența legislativă și în materie de reglementare conform standardelor europene. Astfel, ACLAC influențează calitatea democrației, guvernanța și statul de drept în țările partenere.

De fapt, punerea în aplicare al ACLAC afectează profund cadrul de reglementare al țării asociate cu UE în mai multe domenii. Ca urmare, punerea în aplicare a acordului poartă o promisiune de a avea un efect 

BV - Ghidul Acordului de Asociere

descarcati rom, rus,
Acordul de Asociere UE-RM: Ghidul Acordului de Asociere = Справочник по Соглашению об Ассоциации . - 2014. - 15 p.

Cuprins

  • Noţiuni generale despre Acordului de Asociere
  • Conţinutul Acordului
  • Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA)
  • Suportul financiar acordat de UE pentru implementarea Acordului
  • Întrebări şi Răspunsuri



BV - De ce avem nevoie de liberalizarea comerțului cu UE?

DESCARCATI


Lupușor A. De ce avem nevoie de liberalizarea comerțului cu UE?: Notă analitică #1. - 9 iulie 2014. - 8 p.

Acordul de Asociere marchează, în mod indubitabil, un nou nivel calitativ superior în relațiile bilaterale dintre țara noastră și UE  Acesta va permite deschiderea mai largă a pieței comunitare pentru produsele moldovenești, va implica un amplu proces de modernizare a instituțiilor statului și, în ultima instanță, va contribui la ameliorarea bunăstării populației. O prevedere centrală a Acordului este crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) cu UE care implică eliminarea mutuală a barierelor din calea comerțului bilateral.

Această notă analitică analizează modul în care prevederile ZLSAC vor contribui la descătușarea exporturilor moldovenești și vom demonta o serie de mituri legate de acest subiect.


BV - Oportunităţile de fortificare a securităţii energetice a Republicii Moldova

descarcati
Aparatu S., Cepoi M. Oportunităţile de fortificare a securităţii energetice a Republicii Moldova: gazul convențional vs. gazul de șist /IDIS Viitorul . - Ch. - 2013. - 32 p.

Autorii studiului, Sergiu Aparatu și Marian Cepoi, au prezentat o serie de oportunităţi strategice privind alimentarea cu gaze a Republicii Moldova în următorii 7-10 ani, cu evidenţierea dificultăţilor tehnice, economice şi politice ce pot împiedica realizarea proiectelor din acest domeniu.

 Deși, văzută ca o soluție de asigurare a independenței energetice a R. Moldova, autorii consideră că finalizarearea construcţiei conductei Iaşi-Ungheni nu înseamnă un traseu alternativ de alimentare a Republicii Moldova cu gaze naturale, atâta timp cât nu va fi construită o magistrală a sistemului intern de transport de gaze naturale Ungheni-Chişinău şi/sau Ungheni-Drochia (investiţie estimată la circa 50 mln USD) şi construcţia unei instalaţii de compresoare în regiunea Oneşti, România (investiţie estimată la cca 26 mln EURO), a explicat Sergiu Aparatu.

De asemenea, pentru dezvoltarea reţelelor magistrale interne de transport al gazelor naturale şi crearea posibilităţilor valorificării potenţialului conductei Iaşi-Ungheni, liberalizarea pieţei gazelor naturale şi crearea climatului concurenţial în cadrul acesteia, este strict necesară implementarea pachetului energetic III al UE în sectorul gazelor naturale şi crearea unei întreprinderi monopol natural de stat în domeniul transportului gazelor.
Vezi de asemenea: Publicatii periodice cu tematică europeană - Buletinul de Politică Externă

BV - Zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător UE-RM

DESCĂRCAŢI
Zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător UE-RM: Ghid explicativ/ Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. - Ch.,  2013. - 20 p.

Acord de comerţ liber RM-UE presupune liberalizarea graduală (până la 10 ani din momentul semnării) a comerţului cu bunuri şi servicii, libera circulaţie a forţei de muncă, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei RM la Acquis UE.

Astfel, ZLSAC (Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană) este parte a Acordului European de Asociere şi aduce beneficii suplimentare economice pentru Republica Moldova.