29.09.2025
Alegerile parlamentare din Moldova au fost competitive, dar campania a fost afectată de atacuri cibernetice, finanțări ilegale și dezinformare, spun observatorii internaționali
Alegerile parlamentare din Moldova au fost competitive și au oferit alegătorilor o alegere clară între alternative politice, însă procesul a fost afectat de cazuri grave de ingerință externă, finanțări ilegale, atacuri cibernetice și o dezinformare pe scară largă, în pofida eforturilor autorităților de a răspunde acestor provocări, au declarat observatorii internaționali într-un comunicat.
Misiunea comună de observare, formată din Oficiul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și Parlamentul European (PE), a constatat că cadrul legal oferă o bază solidă pentru organizarea de alegeri democratice în conformitate cu standardele internaționale. O lege recentă a introdus îmbunătățiri esențiale, inclusiv definiții mai clare ale corupției electorale, sancțiuni mai dure și o reglementare mai bună a finanțării campaniilor. Totuși, modificările frecvente ale legislației, mai ales cu puțin timp înainte de aceste alegeri, au subminat aplicarea eficientă și siguranța juridică.
„Alegerile parlamentare de ieri din Moldova au demonstrat un nivel ridicat de angajament față de democrație, în ciuda unor amenințări hibride fără precedent venite din partea Rusiei”, a declarat Paula Cardoso, coordonator special și lider al observatorilor pe termen scurt ai OSCE. „De la finanțări ilicite direcționate prin rețele obscure până la campanii de dezinformare menite să erodeze încrederea publicului și atacuri cibernetice îndrăznețe concepute pentru a semăna haos, aceste tactici au încercat să manipuleze democrația și suveranitatea Moldovei. Totuși, tenacitatea democratică a națiunii a prevalat și a contribuit la asigurarea integrității votului.”
Aceste alegeri au avut loc pe fondul unor atacuri hibride fără precedent, inclusiv finanțări ilegale, dezinformare și atacuri cibernetice, în contextul unei polarizări politice profunde privind orientarea geopolitică a țării. În acest cadru, autoritățile electorale s-au pregătit profesionist pentru alegeri și au fost transparente în activitatea lor la toate nivelurile. Competența și eficiența lor s-au bucurat de încredere ridicată. Totuși, unele decizii luate pe criterii partizane în privința unor chestiuni controversate au pus sub semnul întrebării imparțialitatea și independența lor. Ziua votului s-a desfășurat lin și a fost evaluată pozitiv în marea majoritate a secțiilor observate.
Deși alegătorii au avut alternative politice reale, unele noi criterii de eligibilitate pentru candidați au fost excesiv de împovărătoare și neclare. În același timp, decizia de a declara două partide neeligibile în ultimele zile ale campaniei le-a limitat dreptul la un remediu eficient. Litigiile electorale au fost gestionate în general eficient, dar unele decizii judecătorești au demonstrat interpretări diferite ale noii legislații privind eligibilitatea partidelor.
„Aceste alegeri au demonstrat că nici măcar ingerințele externe fără precedent și dezinformarea coordonată nu pot deraia parcursul european al Moldovei, consfințit anul trecut. Salutăm autoritățile electorale pentru buna desfășurare a procesului și poporul Moldovei pentru participarea lor calmă și civică”, a comentat Chris Said (Malta, PPE/CD), șeful delegației APCE. „Alegătorii au avut o paletă largă de opțiuni, dar incluziunea a avut de suferit: radierea în ultimul moment a unor candidați și obstacolele persistente pentru alegătorii de pe malul stâng al Nistrului ar fi putut descuraja unii cetățeni. Îndemnăm toate instituțiile să protejeze pluralismul și participarea egală, pentru ca vocea fiecărui cetățean să fie auzită în alegerile viitoare.”
În pofida eforturilor sporite ale autorităților de a atenua amenințările cibernetice, acestea au rămas o problemă serioasă, infrastructura digitală a guvernului confruntându-se cu atacuri majore. Autoritățile electorale au fost ținta atacurilor cibernetice externe și a campaniilor de dezinformare, în special în zilele premergătoare și chiar în ziua votului, având ca scop subminarea credibilității publice prin amplificarea informațiilor false.
„În fața unor campanii persistente de dezinformare, atacuri cibernetice și alte elemente de război hibrid provenite din Rusia, Moldova a fost vizată activ în încercările de subminare a instituțiilor sale”, a declarat Linnéa Wickman, șefa delegației AP OSCE. „În ciuda acestor provocări, angajamentul ferm al țării față de transparență și măsurile proactive luate de autorități și cetățeni au fost esențiale pentru menținerea integrității procesului electoral. Acest fapt subliniază necesitatea unei vigilențe continue și a unei protecții ferme a principiilor democratice.”
Campania competitivă a fost grav afectată de activitatea unei rețele organizate finanțate din surse externe, identificată credibil ca fiind implicată în scheme de cumpărare a voturilor și campanii de dezinformare. În perioada premergătoare alegerilor, rețele de conturi – uneori folosind videoclipuri generate prin inteligență artificială, ferme de troli și boți automatizați – au răspândit narațiuni manipulative pe rețelele sociale. Deși autoritățile și-au intensificat eforturile de a contracara această dezinformare, amploarea ei a avut un efect negativ asupra campaniei electorale. Răspunsul platformelor digitale la notificările primite de la autorități și organizații ale societății civile a fost considerat inadecvat.
„În ziua votului, am observat un proces electoral desfășurat fără probleme și fără nereguli notabile. Acest fapt se datorează nivelului ridicat de competență demonstrat de personalul electoral, majoritatea fiind femei care și-au îndeplinit sarcinile cu profesionalism”, a declarat Michael Gahler, șeful delegației PE. „Respectăm alegerea liberă și neîngrădită a moldovenilor de a-și determina viitorul, spre deosebire de Federația Rusă. În perioada premergătoare alegerilor, Rusia a intervenit la o scară fără precedent prin atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, intimidare și scheme de finanțare și cumpărare de voturi, cu scopul clar de a modifica substanțial rezultatele alegerilor. Din nou, au eșuat. Salutăm reacția fermă și echilibrată împotriva acestor ingerințe electorale nocive ale Rusiei și ale proxy-urilor sale locale.”
Peisajul mediatic din Moldova este divers, dar polarizat, fapt reflectat în acoperirea electorală. Din păcate, observatorii au auzit numeroase relatări despre intimidarea și hărțuirea jurnaliștilor. Deși mass-media a oferit candidaților numeroase oportunități de a-și exprima opiniile printr-o varietate de formate, acoperirea partizană a unor instituții media și lipsa relatărilor investigative sau analitice au împiedicat alegătorii să ia o decizie pe deplin informată în ziua votului.
„Autoritățile electorale au fost profesioniste și eficiente. Totuși, diviziunile politice profunde din societatea moldovenească nu au marcat doar campania, ci s-au reflectat uneori și în deciziile autorităților electorale”, a declarat Jillian Stirk, șefa misiunii ODIHR de observare a alegerilor. „Pe parcursul acestui proces electoral, Moldova a demonstrat o rezistență impresionantă în fața amenințărilor hibride cu care s-a confruntat. Deși mai sunt încă lucruri de făcut, reformele electorale introduse până acum arată determinarea de a construi o democrație solidă pentru cetățenii acestei țări.”
Misiunea internațională de observare a alegerilor parlamentare din Moldova a inclus 415 observatori din 50 de țări, compusă din 269 de experți ODIHR și observatori pe termen lung și scurt, 108 parlamentari și membri ai personalului AP OSCE, 24 din partea APCE și 14 din partea PE.
* * *
26.09.2025
GRECO evidențiază necesitatea unor sisteme eficiente de acces la documente oficiale pentru combaterea corupției
În ajunul Zilei Internaționale a Accesului Universal la Informație, marcată la 28 septembrie, Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) al Consiliului Europei a lansat un nou document tematic privind dreptul de acces la informație. În acesta, GRECO reiterează că un sistem eficient de acces la documente și informații oficiale este esențial pentru combaterea corupției, consolidarea responsabilității guvernelor și a funcționarilor publici și pentru a permite cetățenilor să participe în viața publică într-un mod informat.
Publicația oferă o analiză comparativă între state privind trei domenii principale: cadrul de reglementare, cadrul instituțional și respectarea legislației naționale. Aceasta se bazează pe rapoartele GRECO din a cincea rundă de evaluare, axate pe prevenirea corupției și promovarea integrității în administrațiile centrale și agențiile de aplicare a legii.
Documentul subliniază, de asemenea, rolul esențial al jurnaliștilor în dezvăluirea corupției și în responsabilizarea autorităților publice, avertizând totodată că presiunile juridice și politice la care pot fi supuși le pot restricționa atât activitatea, cât și dreptul publicului la informație.
GRECO a îndemnat, de asemenea, statele membre care nu au făcut încă acest pas să adere la Convenția Consiliului Europei privind accesul la documente oficiale (Convenția de la Tromsø), primul instrument juridic internațional cu caracter obligatoriu care recunoaște dreptul general de acces la informațiile oficiale deținute de autoritățile publice. Republica Moldova este parte la acest tratat.
GRECO va continua monitorizarea acestor aspecte în a șasea rundă de evaluare, axată pe prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel subnațional.
Document tematic privind dreptul de acces la informație/ GRECO
* * *
26.09.2025
Ziua Europeană a Limbilor: 25 de ani de motivare a Europei să învețe limbi
Pe 26 septembrie 2025, Europa marchează 25 de ani de la instituirea Zilei Europene a Limbilor, o inițiativă lansată în 2001 de Consiliul Europei și Comisia Europeană, care a devenit între timp o tradiție unică, celebrată anual în toate cele 46 de state membre. Ziua promovează diversitatea lingvistică, plurilingvismul și învățarea limbilor de-a lungul vieții, evidențiind rolul acestora în educație, incluziune socială și dezvoltare personală.
Cu prilejul aniversării, Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a subliniat că moștenirea multilingvă a Europei este una dintre cele mai mari forțe ale sale și că învățarea limbilor „nu reprezintă un lux cultural, ci o necesitate politică” pentru consolidarea democrației, a respectului reciproc și a coeziunii sociale. El a adăugat că aniversarea este nu doar o sărbătoare, ci și „un apel la acțiune: de a sprijini învățăcei motivați și împuterniciți, pregătiți să contribuie la o Europă deschisă, democratică și multilingvă”.
În acest context, Consiliul Europei lansează un Manifest al Motivației, elaborat cu sprijinul Comisiei Europene, pentru a evidenția rolul crucial al motivației în procesul de învățare a limbilor. Evenimentele organizate în întreaga Europă – de la festivaluri, târguri lingvistice și ateliere, până la activități educative și culturale – reafirmă importanța plurilingvismului în construirea unei Europe incluzive, reziliente și democratice.
Detalii
* * *
19.09.2025
Țările europene se unesc pentru a lupta împotriva crimei organizate
Miniștrii justiției ai Consiliului Europei consolidează cooperarea transfrontalieră și asistența reciprocă
În urma adoptării unei noi declarații menite să îmbunătățească cooperarea în domeniul criminalității transfrontaliere, Secretarul General Alain Berset a declarat: „Crima organizată exploatează tehnologia digitală și nu cunoaște granițe – nicio țară nu o poate combate singură. Doar o cooperare internațională solidă o poate opri. Consiliul Europei deschide calea prin adaptarea standardelor juridice la provocările actuale și prin unirea țărilor în lupta împotriva criminalității în era digitală.”
La o reuniune desfășurată anterior sub Președinția malteză a Comitetului Miniștrilor, miniștrii justiției din statele membre ale Consiliului Europei au adoptat declarația, iar un nou protocol adițional la Convenția privind asistența reciprocă în materie penală a fost deschis spre semnare.
Tehnologia în lupta împotriva crimei organizate
Prin acest nou protocol, cunoscut sub denumirea de Protocolul de la Valletta, Consiliul Europei urmărește să acopere lacunele juridice și procedurale ale convenției din 1959, adaptând mecanismele de cooperare la provocările actuale în materie de justiție și securitate. Cele 16 state semnatare până în prezent sunt: Belgia, Georgia, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Malta, Macedonia de Nord, Portugalia, România, San Marino, Suedia, Elveția, Türkiye, Ucraina și Regatul Unit.
De asemenea, miniștrii intenționează să integreze instrumente digitale care să îmbunătățească rapiditatea, siguranța și accesibilitatea procedurilor de cooperare. Una dintre măsurile cheie prevăzute în protocol este utilizarea mai largă a mijloacelor electronice de comunicare și a videoconferințelor pentru audierea victimelor și a experților.
Miniștrii au încurajat, de asemenea, elaborarea și adoptarea unor standarde comune pentru utilizarea responsabilă și sigură a instrumentelor digitale în combaterea criminalității transnaționale. În acest context, ei au subliniat importanța respectării standardelor internaționale privind drepturile omului, inclusiv dreptul la un proces echitabil, protecția datelor și garanțiile procedurale, în procesul de digitalizare și utilizare a mijloacelor electronice.
Țările prevăd noi măsuri de cooperare
Dialogul judiciar continuu, promovarea încrederii reciproce, schimbul de bune practici peste granițe și instruirea sunt esențiale pentru consolidarea cooperării și construirea unor parteneriate eficiente. De asemenea, este necesară o cooperare mai bună între autoritățile centrale naționale, procurori și instanțe pentru implementarea eficientă a instrumentelor de asistență juridică reciprocă, în special în investigarea, urmărirea penală, judecarea și prevenirea crimelor grave.
Cooperarea mai strânsă între state și cu alte organizații internaționale și regionale, pentru a consolida eforturile globale împotriva criminalității transnaționale și organizate, va face parte din obiectivele țărilor europene. Acestea au evidențiat relevanța și aplicabilitatea globală a convențiilor Consiliului Europei în domenii precum: asistența juridică reciprocă, extrădarea, criminalitatea informatică, spălarea banilor, finanțarea terorismului, traficul de ființe umane, exploatarea și abuzul sexual asupra copiilor.
În cele din urmă, miniștrii au subliniat că principiile asistenței reciproce, ale reciprocității și respectării drepturilor omului, în conformitate cu standardele și regulile naționale, europene și internaționale – inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – rămân esențiale pentru consolidarea cooperării transfrontaliere în materie penală.
Sursa
Cel de-al 3-lea Protocol adițional la Convenția europeană privind asistența reciprocă în materie penală (19.09.2025, La Valletta)
Declarația privind cooperarea transfrontieră și asistența reciprocă în materie penală (Malta, La Valletta, 19.09.2025)
Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală (Strasbourg, 20.04.1959)
* * *
15.09.2025
Site-ul „Noul Pact Democratic pentru Europa” este acum online
De Ziua Internațională a Democrației, Consiliul Europei a lansat platforma online a Noului Pact Democratic pentru Europa.
Pactul reprezintă un proces strategic și politic menit să consolideze fundamentele democrației, să amplifice beneficiile acesteia și să inoveze formele ei, pe măsură ce societățile noastre se confruntă cu provocări precum regresul democratic, dezinformarea, impunitatea și autoritarismul.
Structura Noului Pact Democratic
Site-ul conține tot ce trebuie pentru a înțelege Pactul și pentru a vedea cum poți participa la acest proces colectiv și incluziv. El se bazează pe trei piloni – învățarea și practicarea democrației, protejarea democrației și inovarea pentru democrație – și arată cum putem integra aceste teme în societățile și viețile noastre de zi cu zi. Așa cum subliniază Secretarul General Alain Berset: „Site-ul Noului Pact Democratic este o invitație de a învăța, de a te implica și de a imagina democrația de care Europa are nevoie într-o lume în care centrul de greutate se deplasează. Pentru că democrația trăiește în deciziile pe care le luăm împreună.”
Această platformă va servi drept hub pentru știri, resurse și evenimente legate de Pact și de consultările sale, conectând oameni și idei care modelează viitorul democratic al Europei.
Sursa
Despre Platforma Noului Pact de Stabilitate pentru Europa
* * *
15.09.2025
Republica Moldova prezidează reuniunea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului
În contextul preluării apropiate a președinției Consiliului Europei, Republica Moldova prezidează reuniunea trimestrială a Comitetului de Miniștri pentru Drepturile Omului (CM-DH), care are loc la Strasbourg în perioada 15–17 septembrie.
Reuniunea vizează supravegherea executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului de către statele împotriva cărora au fost pronunțate hotărârile. Agenda reuniunii include examinarea cauzelor cu privire la 22 de state, inclusiv Republica Moldova. Deciziile adoptate vor fi publicate pe site-ul Consiliului Europei, după adoptarea acestora.
Conform articolului 46 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, hotărârile Curții sunt obligatorii pentru toate statele vizate, inclusiv pentru cele care au denunțat Convenția (art. 58 alin. 2).
* * *
10.09.2025
Lansarea suportului metodologic pentru funcționarii electorali
Aproximativ 3.300 de funcționari electorali – membrii celor 301 de secții de votare deshise peste hotare pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, inclusiv 4 secții de votare pentru votul prin corespondență, vor beneficia de Manualul membrului și membrei biroului electoral al secției de votare de peste hotare.
Acest material a fost elaborat de Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, în cooperare cu Centrul pentru Instruire Continuă în Domeniul Electoral, pentru a asigura desfășurarea procesului electoral și a alegerilor în conformitate cu cadrul legal al Republicii Moldova și cu cele mai bune practici internaționale în domeniul electoral.
Manualul oferă o imagine de ansamblu asupra tuturor procedurilor electorale pe care funcționarilor electorali trebuie să le îndeplinească în perioada electorală la secțiile de votare din străinătate, începând cu prima zi lucrătoare a funcționarului electoral, ziua alegerilor, pregătirea documentației electorale, precum și numărarea și centralizarea rezultatelor votului.
Datorit caracrterului complet și exhaustiv al informației din manualul elaborat, acesta poate fi utilizat și pe post de suport metodologic în procesul de certificare a formării/specializării în domeniul electoral de către Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral.
* * *
08.09.2025
Promovarea drepturilor omului la nivel local
Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a organizat la Chișinău a doua ședință de coordonare între reprezentanții Oficiului Avocatului Poporului (OAP), ai Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și primari. Scopul evenimentului a fost consolidarea cooperării dintre cele două instituții în domeniul promovării și protecției drepturilor omului la nivel local.
În cadrul acestei întâlniri, participanții au identificat în comun principalele priorități de colaborare:
- elaborarea politicilor publice locale din perspectiva drepturilor omului,
- sensibilizarea și consolidarea capacităților autorităților locale în domeniul drepturilor omului,
- dreptul la un mediu sigur și protecția drepturilor copiilor și ale altor grupuri vulnerabile.
Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a subliniat că colaborarea cu Oficiul Avocatului Poporului nu ar trebui să fie sporadică, ci să devină permanentă și chiar instituționalizată. El a accentuat, de asemenea, necesitatea consolidării capacităților autorităților locale în abordarea problemelor legate de drepturile omului în localitățile lor.
Adjuncta Avocatului Poporului, Oxana Gumennaia, a reiterat importanța dezvoltării unei colaborări strânse între Oficiul Avocatului Poporului și autoritățile locale pentru colectarea eficientă a datelor privind respectarea drepturilor omului la nivel local. Mai mult, ea a subliniat că schimbul constant de date și de bune practici contribuie la elaborarea unor politici publice de o calitate mai înaltă, mai bine adaptate realităților comunităților, întărind astfel protecția și promovarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Participanții au discutat și au lucrat în grupuri mici pe tema provocărilor și necesităților actuale, au conturat un plan de acțiune inițial, au definit priorități, responsabilități instituționale și angajamente.
Prioritățile strategice identificate vor ajuta instituțiile să se angajeze în acțiuni concrete menite să sprijine integrarea abordărilor bazate pe drepturile omului în procesul decizional local.
În conformitate cu mandatul său de a promova dialogul și parteneriatele între diferite niveluri de guvernare, Congresul facilitează cooperarea dintre cele două instituții pentru a consolida democrația locală și drepturile omului. Autoritățile se află în prima linie în protejarea drepturilor omului și trebuie să fie echipate cu instrumentele necesare pentru a se asigura că aceste standarde sunt respectate eficient la nivel local.
A doua ședință de coordonare, care a urmat primei ședințe din 17 aprilie 2025, a fost organizată în cadrul proiectului Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei „Promovarea dialogului pe mai multe niveluri, a guvernării deschise și a drepturilor omului la nivel local în Republica Moldova (2025–2028)”, care reflectă angajamentele asumate prin Declarația de la Reykjavík, reafirmând rolul esențial al autorităților locale în promovarea și protecția drepturilor fundamentale.
* * *
08.09.2025
Raportul anual al ECSR: Este nevoie de o protecție mai puternică a drepturilor sociale în timpul crizei costului vieții
În Raportul de activitate pe 2024, recent publicat, Comitetul European pentru Drepturi Sociale (ECSR) al Consiliului Europei a îndemnat guvernele europene să se asigure că salariul minim net reprezintă cel puțin 60% din salariul mediu net național; să introducă plafoane pentru prețurile produselor alimentare de bază și să ofere sprijinuri mai bine direcționate; să garanteze accesul stabil la energie la prețuri accesibile; să abordeze problema accesibilității locuințelor și riscurile de lipsă de adăpost prin plafonarea chiriilor, majorarea beneficiilor pentru locuințe și extinderea fondului de locuințe sociale; să se asigure că sistemele de securitate socială țin pasul cu inflația.
Recomandările fac parte din accentul special pus pe modul în care țările europene au răspuns la criza costului vieții. Raportul precizează că în 2024, ECSR a realizat o analiză amplă a măsurilor întreprinse pentru a face față crizei costului vieții, bazându-se pe rapoarte din 41 de state semnatare și pe contribuțiile partenerilor sociali, organizațiilor societății civile și instituțiilor naționale pentru drepturile omului. Constatările au arătat că în 2023, prețurile alimentelor au crescut de peste șapte ori mai rapid decât salariile, afectând în mod deosebit familiile cu venituri reduse. Deși inflația s-a temperat în 2024, costurile de trai au rămas ridicate, scoțând la iveală lacune persistente în protecția salarială, accesul la locuințe și sprijinul social.
Raportul mai examinează și evoluțiile legate de procedura plângerilor colective și cooperarea ECSR cu alte structuri ale Consiliului Europei și organizații internaționale. Pe parcursul anului 2024, ECSR a adoptat în total 12 decizii pe fond și 12 decizii privind admisibilitatea. Zece noi plângeri colective – depuse de sindicate naționale, ONG-uri internaționale și organizații patronale – au fost înregistrate împotriva a șase state semnatare: Spania (4), Italia (2), Belgia (1), Franța (1), Grecia (1) și Norvegia (1).
Pe lângă schimburile cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comisarul pentru Drepturile Omului, instituțiile naționale pentru drepturile omului, organismele pentru egalitate și guvernele naționale, anul 2024 a fost marcat de Conferința privind Carta Socială Europeană, desfășurată la Vilnius sub Președinția lituaniană a Consiliului Europei. Conferința a reunit miniștri, înalți funcționari, lideri ai Consiliului Europei, organizații internaționale, parteneri sociali și societatea civilă. Aceasta a dus la adoptarea Declarației de la Vilnius, care a reafirmat indivizibilitatea tuturor drepturilor omului și a cerut un cadru mai solid pentru drepturile sociale în întreaga Europă. Evenimentul a generat noi angajamente din partea statelor membre, inclusiv ratificarea Cartei revizuite de către Islanda, acceptarea unor dispoziții suplimentare de către Andorra, Irlanda și Moldova, precum și angajamente suplimentare asumate de Armenia.
O a doua conferință este planificată pentru martie 2026 la Chișinău, sub Președinția moldovenească.
CoE: e-publicații: Comitetul European pentru drepturi sociale. Raport anual 2024* * *
04-05.09.2025
Delegația pre-electorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei îndeamnă la alegeri incluzive și corecte în Republica Moldova
„Alegerile parlamentare care urmează vor fi decisive pentru viitorul Moldovei și pentru Europa în ansamblu. Într-o societate polarizată și într-un climat geopolitic tensionat, procesul trebuie să rămână incluziv și corect pentru toți cetățenii, de acasă și din străinătate”, a declarat Chris Said (Malta, PPE/CD), șeful delegației pre-electorale a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei*, la încheierea unei vizite de două zile la Chișinău,
pe 3-4 septembrie 2025.
Delegația multipartid formată din patru membri s-a întâlnit cu Președintele Republicii Moldova, Președintele Parlamentului, candidați electorali, membri ai Comisiei Electorale Centrale (CEC) și conducători ai unor instituții-cheie, inclusiv Agenția Națională de Integritate și Consiliul Audiovizualului. Au avut loc, de asemenea, discuții cu jurnaliști, organizații ale societății civile, parteneri internaționali și membri ai delegației moldovene la Adunare.
Delegația a recunoscut determinarea autorităților moldovene de a organiza alegeri credibile în pofida unor presiuni enorme și a amenințărilor de ingerință străină – atât analogică, cât și digitală – semnalate delegației. A salutat existența unui peisaj politic competitiv, pașii legislativi împotriva corupției electorale, reglementarea mai strictă a finanțării partidelor, activitatea pregătitoare a CEC și rolul activ al societății civile în promovarea transparenței și responsabilității.
În același timp, delegația a menționat preocupări care ar putea submina încrederea publicului dacă nu vor fi abordate. Acestea includ folosirea abuzivă a resurselor administrative, lipsa condițiilor egale pentru toți candidații, deficiențe în transparența finanțării campaniilor și reducerea drastică a numărului secțiilor de votare pentru alegătorii de pe malul stâng al Nistrului, ceea ce riscă să priveze de dreptul de vot mulți cetățeni.
Delegația a subliniat că, în fața unei societăți divizate și a încercărilor intense ale Rusiei de a influența procesul electoral, autoritățile au o responsabilitate specială de a garanta pluralismul, securitatea și un spațiu democratic egal pentru toți cetățenii. Asigurarea unui mediu deschis și imparțial pentru observatorii naționali și internaționali va fi, de asemenea, esențială.
A mai fost subliniată importanța accesibilității reale a votului din afara țării. Deși numărul secțiilor de votare din străinătate a crescut semnificativ, persistă limitări serioase în unele țări, din motive de securitate sau alte restricții. Delegația a notat că votul din afara țării este o chestiune sensibilă și a încurajat autoritățile să exploreze soluții practice, precum deschiderea secțiilor de votare pe parcursul a două zile și, pentru viitoarele alegeri, extinderea votului prin corespondență în toate statele unde locuiesc comunități importante de moldoveni.
Încă mai este timp până în ziua alegerilor pentru a consolida încrederea:
- asigurarea neutralității instituțiilor statului,
- întărirea transparenței finanțării campaniilor, inclusiv online,
- furnizarea de informații clare și suficiente alegătorilor din străinătate,
- garantarea unei acoperiri media echitabile concomitent cu sancționarea discursului instigator la ură și protejarea jurnaliștilor împotriva atacurilor.
Adunarea va reveni cu o delegație mai numeroasă pentru a observa alegerile, în strânsă cooperare cu partenerii internaționali. Delegația face apel către toți actorii politici să își desfășoare campaniile în mod responsabil și incluziv, astfel încât aceste alegeri să consolideze parcursul european al Moldovei și să corespundă celor mai înalte standarde democratice.
*Componența delegației: Chris Said (Malta, PPE/CD) – șeful delegației, Gerardo Giovagnoli (San Marino, SOC), Lucia Plaváková (Republica Slovacă, ALDE), Pierre-Alain Fridez (Elveția, SOC) – coraportor AS/MON (din oficiu).
Mai mult:
04.09.2025
Un studiu realizat de Consiliul Europei arată gradul de alfabetizare media al cetățenilor Republicii Moldova
Majoritatea populației chestionate (64%) se informează zilnic de pe rețelele de socializare, dar tot aceiași respondenți declară – în 70% dintre cazuri - că principala sursă de dezinformare se găsește la fel pe social media. Mai mult de jumătate nu au încredere în presă, însă susțin, în proporție de 72%, existența cursului opțional de educație media în școli. Concluziile se conțin în studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media”, realizat de Consiliul Europei și Consiliul Audiovizualului (CA).
Rețelele sociale au devenit principala sursă zilnică de informare pentru 64% dintre cetățeni, depășind televiziunea clasică, urmărită de 41%. Părinții cu copii între 7 și 18 ani sunt chiar mai predispuși la utilizarea rețelelor sociale, 80% dintre ei apelând zilnic la acestea pentru știri.
Datele se bazează pe răspunsurile obținute de compania sociologică Magenta, în perioada 23 mai – 23 iunie 2025, de la 1868 respondenți. 1542 dintre ei au reprezentat eșantionul de bază, urmați de încă 326 de respondenți din rândul părinților cu copii intre 7-18 ani.
Răspunsurile mai arată că aproape toți cetățenii (96%) consideră că este important să poată deosebi falsurile de știri. Majoritatea (59%) se simt personal capabili să identifice un fals, dar cred că pentru restul populației acest lucru este dificil (70%). Peste jumătate din populația generală (56%) se consideră bine informată, iar 65% sunt interesați de știrile din țară. Mass-media este percepută ca fiind interesantă (61%), dar nu și independentă politic (61%). Nivelul de încredere în presă este scăzut, 55% declarând că nu au încredere deplină în nicio sursă. Totuși, de cea mai mare încredere se bucură jurnaliștii de investigație, potrivit respondenților la sondaj.
Doar 4% din populația generală declară că au participat personal sau cunosc pe cineva care a participat la un curs de educație media.
Existența disciplinei de educație pentru media în calitate de curs opțional în școli e susținută de 72% dintre respondenți, dar participarea la un curs e încă privită cu scepticism – doar 35% se arată interesați.
Studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media in Republica Moldova” arată că utilizatorii se orientează tot mai mult către mediul online pentru obținerea informațiilor. Neîncrederea față de mass-media este larg răspandită și, deși toți recunosc pericolul dezinformării, reacția la acesta este adesea pasivă. Recomandările studiului vizează patru direcții majore: diversificarea și îmbunătățirea conținutului media, consolidarea încrederii prin comunicare strategică și transparență privind proprietatea mass-media, dezvoltarea competențelor media prin educație în școli și programe pentru adulți, precum și sprijinirea jurnalismului local și de investigație, care ar fi capabil să răspundă nevoilor comunităților.
„Sperăm că Studiul nostru privind situația mass-mediei și a nivelului de alfabetizare media în Republica Moldova va ghida autoritățile relevante și societatea civilă în abordarea corespunzătoare a problemelor relevante fenomenului de dezinformare, dar și sporirea eforturilor în promovarea alfabetizării informaționale”, a declarat șeful Diviziei pentru Cooperare în Domeniul Libertății de Exprimare a Consiliului Europei, Shahin Abbasov.
Președinta CA, Liliana VIȚU, a menționat că prezentarea acestui studiu este o continuare logică a lansării acum un an a Strategiei în domeniul educației media pe dimensiunea autorității de reglementare a audiovizualului, document elaborat de Martina Chapman, expertă asociată din cadrul Consiliului Europei în domeniul educației media și informaționale, la solicitarea CA, cu susținerea financiară a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău.
Vicepreședinta CA și cercetătoarea în domeniul educației media, Aneta Gonța, a punctat că studiul reconfirmă legătura indisolubilă dintre nivelul de educație și capacitatea de a discerne, a procesa, a analiza și a chestiona informația și procesele/fenomenele. Totodată, ea a precizat că, din cuprinsul raportului, pot fi deduse atât fenomenul accentuat al biasului de confirmare (favorizarea confirmării), precum și breșele identitare ale societății noastre. Vicepreședinta CA a afirmat că studiul prezentat astăzi este o dovadă în plus a necesității alfabetizării media în rândul consumatorilor de informație, aceasta trebuind să fie o parte intrinsecă a educației pe transversală și, totodată, inseparabilă de procesele din societate
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Promovarea libertății media în Republica Moldova” (2025-2028). Chestionarul care a stat la baza studiului a fost elaborat în strânsă colaborare cu Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova.
* * *
* * *
02.09.2025
Patrimoniul arhitectural celebrat în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2025Consiliul Europei anunță deschiderea sezonului de evenimente al Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP) 2025, lansate sub tema: Patrimoniul arhitectural: Ferestre spre trecut, uși spre viitor. Anul acesta, milioane de oameni din întreaga Europă sunt invitați să exploreze moștenirea durabilă și puterea transformatoare a arhitecturii în modelarea identității culturale comune.
O inițiativă comună a Consiliului Europei și a Uniunii Europene, ZEP reprezintă unul dintre cele mai apreciate programe culturale europene. Desfășurate în 48 de țări semnatare ale Convenției Culturale Europene, evenimentele oferă acces la mii de monumente și situri – multe dintre ele, de obicei, închise publicului.
De la castele medievale și palate baroce, până la clădiri industriale și icoane moderniste, tema din acest an evidențiază arhitectura ca pe o mărturie vie a diversității, rezilienței și creativității Europei, dar și ca pe o fundație pentru comunități mai durabile și incluzive.
Programul 2025 contribuie la promovarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept – principiile fundamentale pe care se sprijină Consiliul Europei. El reflectă principiile Convenției de la Faro, care promovează participarea comunităților la protejarea patrimoniului, și ale Convenției de la Granada, ce subliniază protecția patrimoniului arhitectural european ca responsabilitate comună.
„Arhitectura este mult mai mult decât piatră și structuri – este o oglindă a societăților noastre, a aspirațiilor noastre și a istoriei noastre comune”, a declarat Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei. „Zilele Europene ale Patrimoniului din acest an ne invită să redescoperim modul în care mediul construit leagă generațiile, păstrează memoria și inspiră viitorul.”
„Identitatea fiecărui oraș, sat și a fiecărei comunități din Europa este modelată de arhitectura sa. Ea dă sens și un sentiment de apartenență locurilor pe care le numim acasă”, a afirmat Glenn Micallef, Comisar pentru Echitate Intergenerațională, Tineret, Cultură și Sport. „Felul în care protejăm și prețuim patrimoniul arhitectural reflectă tipul de Europă pe care dorim să-l transmitem generațiilor viitoare. Conservarea acestui patrimoniu înseamnă onorarea trecutului și, totodată, construirea unui viitor cultural, social și de mediu mai incluziv.”
Mii de evenimente vor fi organizate în întreaga Europă, incluzând tururi ghidate, expoziții, ateliere, spectacole și experiențe digitale, care vor implica publicul de toate vârstele. De la meșteșuguri practice și plimbări arhitecturale, la povești, experiențe de patrimoniu în realitate virtuală și discuții despre durabilitate, programul oferă ceva pentru fiecare.
📍 Pentru detalii despre evenimentele locale și modalități de participare, vizitați: www.europeanheritagedays.com
Informații suplimentare
* * *
01.09.2025
Prima lecție în școlile din Republica Moldova, organizată cu sprijinul Consiliului Europei
„Valorile care ne unesc” este genericul primei lecții tematice din anul de studii 2025-2026 în Republica Moldova organizată în toate instituțiile de învățământ publice și private.
Resursele didactice pentru această lecție au fost elaborate cu sprijinul Consiliul Europei, în cadrul proiectului „Educație pentru democrație în Republica Moldova” (etapa a II-a).
Șefa Direcției politici în învăţământul general, Ministerul Educației și Cercetării, Corina Lungu, susține că prima lecție din anul curent de studii a oferit tuturor copiilor și adolescenților oportunități și mijloace pentru a se cunoaște pe sine și pe ceilalți printr-un proces reflexiv referitor la diversele experiențe de viață ale acestora. „Pentru fiecare treaptă de școlaritate am elaborat, cu suportul Consiliului Europei, un set de proiecte didactice, care abordează aspecte sensibile privind siguranța, apartenența, autenticitatea, autonomia, exprimarea liberă etc.”, afirmă Corina Lungu.
În paralel cu dezvoltarea acestor resurse didactice, Consiliul Europei a organizat o serie de ateliere online de formare pregătitoare pentru cadrele didactice, la care au participat aproximativ 2500 profesori și manageri școlari.
Lecțiile au avut un caracter interactiv și au inclus studii de caz și activități de grup, menite să stimuleze diversitatea opiniilor și gândirea critică a elevilor. Pe parcursul lecțiilor, elevii au reflectat asupra unor valori fundamentale promovate de Consiliul Europei – solidaritatea, diversitatea, democrația și respectarea drepturilor omului – și asupra modului în care acestea pot fi cultivate și aplicate în viața școlară.
Este al doilea an consecutiv când Consiliul Europei sprijină Ministerul Educației și Cercetării în organizarea primei lecții din an. Dacă în 2024–2025 tema a fost
„Împreună pentru pace”, anul acesta accentul este pus pe solidaritate și respect reciproc prin lecția „Valorile care ne unesc”.
https://t.ly/hGAzb ( )
Postări
