Faceți căutări pe acest blog

Președinția Republicii Moldova la Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei (noiembrie 2025 - mai 2026)



Motto-ul “Pentru o Europă a Păcii și Rezilienței”


Președinția Comitetului de Miniștri este exercitată de fiecare stat membru, prin rotație și în ordine alfabetică, pentru o perioadă de șase luni. Este pentru a doua oară când Republica Moldova deține această responsabilitate, prima Președinție fiind exercitată în anul 2003.

Comitetul de Miniștri reprezintă principalul organ decizional al Consiliului Europei, responsabil de punerea în aplicare a obiectivelor organizației. Statele membre sunt reprezentate de miniștrii afacerilor externe și de reprezentanții permanenți pe lângă Consiliul Europei.

Președinția Republicii Moldova a fost ghidată de trei priorități principale:

  1. Sprijin pentru Ucraina și traducerea în justiție a Federației Ruse pentru crima de agresiune.
  2. Sprijinirea lucrărilor în curs privind Noul Pact Democrat pentru Europa.
  3. Consolidarea răspunsului la dezinformare, inclusiv manipularea și interferența informațională străină.
În conformitate cu aceste priorități și cu valorile fundamentale ale Consiliului Europei, 

Moldova a pus în continuare accentul pe:
  • Statul de drept: punerea în aplicare a sistemului convențiilor, sprijinirea Ucrainei și combaterea criminalității informatice.
  • Democrația: promovarea democrației locale, consolidarea libertății presei și încurajarea implicării tinerilor.
  • Drepturile omului: protejarea și punerea în aplicare a drepturilor sociale, protejarea drepturilor copiilor și sprijinirea punerii în aplicare a Convenției de la Istanbul pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.



Pe durata mandatului, țara noastră a organizat peste 40 de evenimente, inclusiv sesiuni ministeriale și activități culturale, desfășurate la Chișinău și Strasbourg. Președinția Republicii Moldova a culmina cu Sesiunea Ministerială la Chișinău în perioada 14–15 mai 2026, la care au participat 46 de delegații ale statelor membre.





AGENDA 


*     *     *
15.05.2026

Conferința de presă comună dedicată încheierii mandatului Republicii Moldova la Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, ministrul relațiilor externe și cooperării al Principatului Monaco, Isabelle Berro-Amadeï, și secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, au susținut, la Chișinău, o conferință de presă comună dedicată încheierii mandatului Republicii Moldova la Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și transferului președinției către Principatul Monaco.

În cadrul declarațiilor de presă, ministrul Mihai Popșoi a subliniat că Republica Moldova încheie acest mandat într-un moment de importanță majoră pentru parcursul său european și pentru consolidarea profilului internațional al țării.


„Pentru Republica Moldova, acest mandat a reprezentat nu doar o responsabilitate instituțională, ci și o oportunitate de a demonstra maturitatea democratică și angajamentul nostru ferm față de valorile europene”, a declarat șeful diplomației moldovenești.

Ministrul Mihai Popșoi a evidențiat că prioritățile mandatului au fost transpuse printr-o agendă complexă și cuprinzătoare, care a inclus peste 40 de evenimente organizate la Chișinău și Strasbourg, precum și peste 10 evenimente culturale. Printre cele mai importante reuniuni organizate pe durata mandatului au fost Conferința de nivel înalt privind Carta Socială Europeană, Conferința privind alfabetizarea mass-media și integritatea informațională, reuniunile Biroului și Comitetului Permanent ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, precum și reuniunea Biroului Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei.

Șeful diplomației moldovenești a menționat că cea de-a 135-a Sesiune Ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată la Chișinău, cu participarea a peste 50 de delegații, inclusiv 20 la nivel de miniștri ai afacerilor externe, a oferit oportunitatea abordării principalelor priorități ale organizației într-un context regional și internațional complex.

În cadrul reuniunii ministeriale au fost adoptate mai multe decizii importante, inclusiv Rezoluția privind Tribunalul Special pentru Ucraina, decizia privind identificarea unui instrument juridic pentru combaterea manipulării informațiilor și ingerințelor străine, Declarația de la Chișinău privind migrația și Convenția europeană a drepturilor omului, Strategia privind acțiunea externă a Consiliului Europei și Protocolul adițional la Convenția de la Varșovia privind confiscarea averilor.

Viceprim-ministrul Mihai Popșoi a adresat felicitări Principatului Monaco pentru preluarea mandatului și și-a exprimat convingerea că va exista continuitate și complementaritate între cele două președinții.

La rândul său, ministrul relațiilor externe și cooperării al Principatului Monaco, Isabelle Berro-Amadeï, a declarat: „Abordăm această Președinție cu o convingere clară: aceea că un stat, indiferent de dimensiunea sa teritorială, poate contribui în mod credibil, eficient și constructiv la lucrările Consiliului Europei. Președinția noastră se va înscrie astfel într-o direcție precisă, care reflectă atât angajamentele Principatului, cât și provocările cu care se confruntă societățile noastre: Protecția tuturor, printr-o Organizație eficientă, pentru a răspunde provocărilor contemporane”.

„Aș dori să felicit Președinția Republicii Moldova pentru realizările obținute în ultimele șase luni și pentru reuniunea ministerială care s-a soldat cu o decizie istorică. Astăzi, statele membre au marcat un pas decisiv către viitoarea instituire a Tribunalului Special în cadrul Consiliului Europei. Tragerea la răspundere pentru agresiunea Rusiei este tot mai aproape”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset.

În încheiere, ministrul Mihai Popșoi a mulțumit tuturor instituțiilor și echipelor implicate în exercitarea mandatului Republicii Moldova la Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, prin care a evidențiat profesionalismul și dedicarea acestora.

*     *     *

15.05.2026

Miniștrii afacerilor externe ai celor 46 de state membre ale Consiliul Europei s-au reunit la Chișunău

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a deschis Sesiunea Ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată la Chișinău, unde a susținut un discurs despre responsabilitatea comună a statelor membre de a apăra democrația, pacea și securitatea, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și a intensificării războiului cognitiv pe întreg continentul.

În intervenția sa, Președinta Maia Sandu a condamnat atacurile brutale și neîncetate împotriva Ucrainei și a punctat pericolul pe care Rusia îl reprezintă pentru întreaga Europă. „Rusia este agresorul. Rusia este cea mai presantă și severă amenințare la adresa securității continentului nostru astăzi și, probabil, pentru deceniile următoare”, a menționat șefa statului. În context, Președinta a menționat că presiunea asupra Rusiei trebuie menținută și consolidată, iar Ucraina trebuie sprijinită în continuare atât militar și financiar, cât și prin mecanisme internaționale de responsabilizare pentru crimele comise în timpul războiului.

Referindu-se la imperativul tragerii la răspundere a Rusiei, Președinta Maia Sandu a salutat adoptarea iminentă, la Chișinău, a Acordului Parțial Extins privind Comitetul de Management al Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei. Totodată, șefa statului a reiterat importanța consolidării arhitecturii internaționale de răspundere și a subliniat că Republica Moldova a fost printre statele fondatoare ale Tribunalului Special, creat în cadrul Consiliului Europei, în perioada Președinției Republicii Moldova a Comitetului de Miniștri al organizației.


Șefa statului a accentuat că războiul împotriva Ucrainei este însoțit de un război cognitiv. „Este un război purtat în interiorul societăților noastre împotriva modului în care oamenii gândesc, a ceea ce ei consideră demn de încredere și a felului în care votează”, a explicat Președinta. În acest sens, șefa statului a avertizat că manipularea informațională, finanțarea ilicită și ingerințele externe reprezintă amenințări directe la adresa modului european de viață și a subliniat necesitatea unor abordări mai eficiente pentru protejarea democrațiilor, adaptate noilor realități. „Democrațiile nu se pot apăra cu metodele deceniilor trecute”, a precizat Președinta. Astfel, șefa statului a pledat pentru adoptarea unui instrument juridic internațional care să permită o cooperare mai eficientă între state în combaterea amenințărilor hibride.

În discursul său, Președinta Maia Sandu a vorbit și despre importanța extinderii Uniunii Europene pentru securitatea și stabilitatea continentului. „Extinderea Uniunii Europene și apărarea vieții democratice europene sunt, în cele din urmă, unul și același act de rezistență”, a spus șefa statului. Președinta a accentuat că țara noastră își continuă parcursul european prin respectarea criteriilor și implementarea reformelor necesare, afirmându-se totodată ca un furnizor de securitate în regiune.




Miniștrii afacerilor externe convin asupra Tribunalului Special pentru Ucraina, adoptă o declarație privind migrația și consolidează cadrul juridic împotriva spălării banilor și finanțării terorismului

Manipularea informațională și ingerințele străine, adoptarea unei Rezoluții privind instituirea unui Acord Parțial Extins pentru Tribunalul Special privind crima de agresiune împotriva Ucrainei și transferul președinției Comitetului Miniștrilor către Monaco s-au aflat, de asemenea, pe agenda reuniunii de la Chișinău.

Miniștrii afacerilor externe ai celor 46 de state membre ale Consiliul Europei și-au reafirmat astăzi sprijinul ferm pentru Ucraina prin instituirea unui Acord Parțial Extins privind Comitetul de Management al Tribunalului Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Comitetul Miniștrilor a adoptat, de asemenea, o declarație privind Convenția Europeană a Drepturilor Omului și migrația, a modernizat Convenția privind spălarea, depistarea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului și a aprobat elaborarea unui nou instrument juridic privind manipularea informațională și ingerințele străine.

Tribunalul Special pentru Ucraina: 36 de state și Uniunea Europeană

Miniștrii au adoptat o Rezoluție privind instituirea unui Acord Parțial Extins pentru Tribunalul Special privind crima de agresiune împotriva Ucrainei, marcând un pas crucial către implementarea practică a tribunalului însărcinat cu investigarea, urmărirea penală și judecarea persoanelor care poartă cea mai mare responsabilitate.

Treizeci și șase de state și Uniunea Europeană și-au declarat intenția de a adera la acord și de a defini modul de funcționare și finanțare al Tribunalului Special.

Printre acestea se numără 34 de state membre ale Consiliului Europei — Andorra, Austria, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Monaco, Muntenegru, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, România, San Marino, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Ucraina și Regatul Unit — precum și Uniunea Europeană, Australia și Costa Rica.

Miniștrii au salutat, de asemenea, sprijinul larg acordat Convenției de instituire a unei Comisii Internaționale pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina și au încurajat și alte state să adere, pentru ca un mecanism de compensare să poată fi instituit rapid.

Miniștrii Consiliului Europei și-au reafirmat hotărârea de a asigura întoarcerea copiilor ucraineni deportați ilegal sau transferați forțat de către Rusia, inclusiv în cadrul executării hotărârii din iulie 2025 a Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Ucraina și Țările de Jos împotriva Federației Ruse.

În plus, aceștia intenționează să continue contribuția la programul de reforme al Ucrainei, în special prin Planul de Acțiune pentru Ucraina „Reziliență, Redresare și Reconstrucție 2023-2026”, facilitând progresul țării către aderarea la UE, inclusiv în domeniul drepturilor fundamentale, justiției, protecției sociale și incluziunii, precum și în lupta împotriva corupției.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului și migrația: o nouă declarație

În continuarea Conferinței Miniștrilor Justiției desfășurate la Strasbourg în decembrie 2025, Comitetul Miniștrilor a adoptat o declarație importantă care reafirmă angajamentul profund și durabil al statelor membre față de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și sprijinul acestora pentru independența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Declarația evidențiază, totodată, necesitatea de a echilibra interesul general al comunității cu drepturile individuale.

Miniștrii europeni de externe au reafirmat că provocările migrației necesită un răspuns comun al statelor membre, bazat pe drepturile omului, democrație și statul de drept, și că statele au dreptul suveran incontestabil de a controla intrarea și șederea cetățenilor străini. Miniștrii au convenit să continue discuțiile în acest domeniu în cadrul Rețelei de Puncte Focale privind Migrația a Consiliului Europei.

Spre un instrument juridic privind manipularea informațională și ingerințele străine (FIMI)

Comitetul Miniștrilor a salutat raportul anual al Secretarului General, intitulat „Noul Pact Democratic pentru Europa în vremuri de ruptură”, subliniind importanța consolidării securității democratice.

De asemenea, Comitetul i-a solicitat Secretarului General să prezinte propuneri pentru negocierea unui instrument juridic — inclusiv o posibilă convenție-cadru — privind manipularea informațională și ingerințele străine (FIMI), care reprezintă o amenințare gravă pentru drepturile omului, democrație și statul de drept.

Un nou tratat pentru consolidarea recuperării bunurilor provenite din infracțiuni

Miniștrii au adoptat un Protocol adițional la Convenția privind spălarea, depistarea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului („Convenția de la Varșovia”), care modernizează cadrele juridice și instituționale pentru recuperarea activelor, ca răspuns la rețelele criminale transnaționale tot mai sofisticate și avansate tehnologic.

Noul tratat consolidează capacitatea autorităților de a monitoriza și suspenda tranzacțiile suspecte și de a confisca bunuri, inclusiv criptoactive, obținute prin activități infracționale.

Protocolul adițional va fi deschis spre semnare în cadrul conferinței privind criminalitatea cibernetică ce va avea loc la Strasbourg, la 14 octombrie 2026.

Acțiunea externă a Consiliului Europei: o nouă strategie

Comitetul Miniștrilor a adoptat, de asemenea, o strategie de acțiune externă destinată consolidării poziției Consiliului Europei pe scena internațională. În acest scop, organizația intenționează să extindă aplicabilitatea instrumentelor sale juridice și normative, să intensifice cooperarea cu statele observatoare și nemembre și să consolideze parteneriatele cu organizațiile internaționale și regionale.

Miniștrii au subliniat că Consiliul Europei și Uniunea Europeană sunt parteneri strategici angajați în asigurarea responsabilității depline pentru crima de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei și că aderarea UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului rămâne un obiectiv esențial al parteneriatului lor.

În cele din urmă, inspirându-se din Declarația de la Reykjavik, miniștrii au reiterat că libertatea de exprimare și siguranța jurnaliștilor, drepturile sociale, egalitatea, participarea tinerilor și dialogul cu societatea civilă rămân printre domeniile prioritare de acțiune ale organizației.

Monaco preia președinția Comitetului Miniștrilor


La încheierea sesiunii ministeriale, Principatul Monaco a preluat președinția rotativă a Comitetului Miniștrilor (15 mai – 10 noiembrie 2026), succedând Republica Moldova.

Mihai Popșoi a prezentat bilanțul Președinției moldovenești, după care Isabelle Berro-Amadeï a prezentat prioritățile Președinției Monaco.

Tratate semnate sau ratificate în marja sesiunii
  • Convenția privind coproducția operelor audiovizuale sub formă de seriale, semnată de Republica Moldova și Regatul Unit;
  • Convenția de instituire a unei Comisii Internaționale pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina, semnată de Cehia și Macedonia de Nord și ratificată de Irlanda, Ucraina și Uniunea Europeană;
  • Convenția privind protecția mediului prin dreptul penal, semnată de Suedia;
  • Al treilea Protocol adițional la Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală, semnat de Republica Moldova;
  • Convenția pentru protecția profesiei de avocat, semnată de Slovacia și San Marino;
  • Convenția-cadru privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept, ratificată de Uniunea Europeană;
  • Protocolul de modificare a Convenției pentru protecția persoanelor față de prelucrarea automată a datelor cu caracter personal, ratificat de Republica Moldova;
  • Protocolul adițional la Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea terorismului, ratificat de Liechtenstein;
  • Convenția privind manipularea competițiilor sportive, ratificată de Armenia;
  • Convenția europeană pentru protecția patrimoniului arheologic, semnată de Muntenegru.

*     *     *

18-19.03.2026



In contextul Președinției Republicii Moldova a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, o Conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană a avut loc la Chișinău, în perioada 18–19 martie 2026. Evenimentul a reunit miniștri responsabili de drepturile sociale și alți actori-cheie din întreaga Europă pentru a-și reafirma angajamentul față de drepturile sociale, a evalua progresul reformelor Cartei și a aborda provocările sociale emergente.



*     *     *

27.02.2026

Consiliul Europei lansează un comitet pregătitor


Comitetul Miniștrilor al Consiliul Europei a decis, la 27 februarie 2026, crearea unui comitet pregătitor pentru a pune bazele funcționării Comisiei Internaționale pentru Cereri de Despăgubire pentru Ucraina.

Prin adoptarea statutului comitetului pregătitor, Consiliul Europei a dat curs solicitării formulate în cadrul conferinței diplomatice desfășurate la Haga, în perioada 15–16 decembrie 2025. Conferința diplomatică a reunit lideri și reprezentanți la nivel înalt din peste 50 de state, inclusiv pe Volodimir Zelenski, Președintele Ucrainei, pe Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, și pe Dick Schoof, Prim-ministrul Țărilor de Jos.

„Responsabilitatea înseamnă crearea condițiilor pentru o pace durabilă. Prin urmare, responsabilitatea este o condiție a securității – astăzi și pentru viitor. Însă responsabilitatea nu vizează doar Ucraina. Și nu este vorba doar despre un agresor și o victimă. Responsabilitatea privește Europa. Fiecare țară din Europa. Este vorba despre faptul dacă Europa, în ansamblu, este dispusă să-și apere pacea”, a declarat Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, care deține în prezent Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

25.11 -10.12.2025

 „Moldova fără Violență”: #NICIO SCUZĂ pentru violența digitală
Campania națională „16 zile de activism împotriva violenței de gen”

Campania „16 zile de activism împotriva violenței de gen” se înscrie în Calendarul evenimentelor din perioada Președinției Republicii Moldova a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei (CM CoE). Evenimentul de lansare a Campaniei se va desfășura concomitent la Chișinău, Bălți și Cahul, pe data de 25 noiembrie 2025.

Tema centrală a celor 16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen este violența digitală - o formă tot mai frecventă de abuz care se manifestă prin hărțuire, amenințări, distribuirea imaginilor fără consimțământ, șantaj sau discurs de ură.

Context

Într-o lume tot mai conectată digital, violența nu se oprește la ușa casei – ea se poate infiltra în ecranul telefonului, în spațiile virtuale în care femeile și fetele ar trebui să se simtă în siguranță. 

Violența digitală nu este doar o problemă de securitate online, ci una de drepturi fundamentale și de securitate umană. Consecințele sale depășesc spațiul virtual, afectând demnitatea umană, sănătatea mintală, relațiile sociale și siguranța fizică – amenințând, în esență, egalitatea de gen și dreptul fiecărei persoane de a trăi fără frică. 

Odată cu ratificarea de către Republica Moldova a mai multor instrumente internaționale care protejează femeia, copilul și relațiile sociale din sfera familiei – precum Convenția de la Istanbul, Convenția de la Lanzarote și Convenția de la Budapesta – țara noastră și-a consolidat angajamentul de a preveni și combate toate formele de violență. 

În mod firesc, acest angajament se reflectă astăzi în acțiuni concrete. Republica Moldova urmează să transpună Directiva europeană din 2024 privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice, care recunoaște violența digitală drept o formă conexă a violenței în familie. 

În acest context, prevenirea și combaterea violenței digitale reprezintă o provocare complexă nu doar pentru Republica Moldova, ci pentru toate statele care aspiră la o societate sigură și incluzivă. Totuși, țara noastră a făcut un pas semnificativ înainte prin introducerea dimensiunii digitale a violenței în Codul Penal și prin consolidarea cadrului legal, care oferă protecție reală și instrumente concrete victimelor. 

Datorită eforturilor comune ale Parlamentului Republicii Moldova, Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, ministerelor de resort, partenerilor de dezvoltare – UN Women Moldova, UNFPA și Oficiul Consiliului Europei – precum și societății civile, aceste modificări legislative au fost incluse în Legea Nr. 252 din 10.07.2025 pentru modificarea unor acte normative. 

Astfel, pentru prima dată, legea incriminează și sancționează penal violența digitală, de la hărțuire și amenințări online până la distribuirea fără consimțământ a imaginilor intime. Totodată, a fost introdusă infracțiunea de persecutare (stalking), care pedepsește urmărirea fizică sau online ce provoacă teamă și nesiguranță. 

Prevederile care vor intra în vigoare în 14 februarie 2026, vor aduce mai multă protecție și siguranță femeilor și fetelor din Republica Moldova


*     *     *

20-21.11.2025

Vizita Secretarului General al Consiliului Europei în Republica Moldova

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, efectuează o vizită în Republica Moldova pe 20 și 21 noiembrie, în cadrul căreia se va întâlni cu Președinta Republicii, Maia Sandu, și cu Prim-ministrul, Alexandru Munteanu.

Se preconizează că discuțiile se vor axa pe activitățile în curs de implementare a priorităților Președinției Republicii Moldova și pe consolidarea cooperării dintre Republica Moldova și Consiliul Europei.

Printre subiectele de pe agendă se numără angajamentul de a continua sprijinul pentru Ucraina și necesitatea asigurării responsabilității pentru crima de agresiune comisă de Federația Rusă, necesitatea ca statele europene să se implice în Noul Pact Democratic pentru Europa pentru a consolida securitatea democratică pe continent, precum și provocările la adresa democrațiilor europene generate de dezinformare și interferențele informaționale străine.


În timpul vizitei, Secretarul General Berset va participa și la reuniunea Comitetului Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care reunește aproximativ 60 de parlamentari din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, precum și la ședințele Biroului APCE și ale Comitetului Ad-hoc al APCE privind Noul Pact Democratic pentru Europa.


*     *     *

21.11.2025

Ședința Comitetul Permanent al APCE 


Comitetul Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care reunește aproximativ 60 de parlamentari din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, se va reuni la Chișinău, capitala Republicii Moldova, vineri, 21 noiembrie 2025.

Cu câteva zile înainte, pe 14 noiembrie 2025, Republica Moldova își începe președinția de șase luni a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, organul executiv al organizației. Comitetul Permanent al Adunării se întrunește, conform tradiției, în capitala țării care deține Președinția.

Întâlnirea a fost deschisă de Președintele APCE, Theodoros Rousopoulos, urmat de un discurs de bun venit al Președintelui Parlamentului Republicii Moldova (a fi confirmat). Ulterior, parlamentarii au purtat un schimb de opinii cu Viceprim-ministrul și Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova 

Pe agendă s-a aflat, de asemenea, o dezbatere privind observarea de către Adunare a recentei alegeri parlamentare din Republica Moldova, precum și o dezbatere privind prevenirea și combaterea discriminării de gen în domeniul sănătății.

Parlamentarii au discutat și rapoarte privind funcționarea internă a Adunării, care includ gestionarea conflictelor de interese în Adunare, creșterea participării membrilor la activitatea acesteia, precum și alte modificări ale Regulamentului său de procedură.

Ziua s-a încheiat cu o masă rotundă parlamentară pe tema „Violența împotriva femeilor și rolul parlamentelor și al parlamentarilor în implementarea Convenției de la Istanbul a Consiliului Europei”.

Comitetul Permanent, care acționează în numele Adunării între sesiunile plenare, este format din Președintele și Vicepreședinții Adunării, precum și din președinții celor cinci grupuri politice, cei 46 de delegați naționali și cele nouă comitete ale Adunării.

Sursa

Detalii

*    *    *

18.11.2025

Consolidarea abordărilor bazate pe dovezi pentru protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual: conferință la Chișinău

Diviziunea pentru Drepturile Copilului a Consiliului Europei organizează pe 18 noiembrie 2025, la Chișinău, o conferință cu tema „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual prin politici bazate pe dovezi”. Evenimentul, desfășurat sub Președinția Republicii Moldova la Comitetul Miniștrilor al CoE, este primul eveniment de mare amploare al acestei Președinții.

Conferința are loc în urma recentului Raport de implementare al Comitetului Părților la Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual (Comitetul Lanzarote), dedicat mecanismelor de colectare a datelor referitoare la abuzul și exploatarea sexuală a copiilor. Raportul subliniază importanța unor date coerente și transsectoriale în elaborarea unor politici eficiente de protecție a copilului.

Evenimentul reuniește reprezentanți guvernamentali, practicieni, cercetători și actori ai societății civile pentru a discuta modul în care dovezile pot sprijini mai bine măsurile de prevenire și răspuns, precum și procesul de elaborare a politicilor.

Discuțiile și atelierele principale se concentrează pe:

  • Elaborarea de politici bazate pe dovezi
  • Valorificarea datelor din centrele Barnahus și din alte servicii multidisciplinare și interinstituționale (MDIA) pentru a informa politicile și practicile
  • Implicarea și consultarea copiilor, inclusiv a victimelor și supraviețuitorilor
  • Consolidarea colectării și schimbului de date între diferite agenții, la nivel național și internațional
  • Întărirea politicilor de prevenire a recidivei în străinătate

Conferința face parte din activitățile dedicate ediției 2025 a Zilei pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual.

Evenimentul va fi urmat de cea de-a 46-a reuniune plenară a Comitetului Lanzarote, organizată în perioada 19–21 noiembrie, cu sprijinul autorităților din Republica Moldova și al Centrului Internațional La Strada.

Raport de implementare al Comitetului Lanzarote

*     *     *

14.11.2025

Republica Moldova a preluat Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a participat la ceremonia oficială de preluare a Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată la Strasbourg. La eveniment au fost prezenți Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, precum și ambasadori ai celor 46 de state membre. În cadrul ceremoniei, Secretarul Permanent al Ministerului Afacerilor Externe și Turismului al Maltei, Christopher Cutajar, a transmis oficialului moldovean cheia și ciocanul, elemente simbolice care marchează transferul mandatului Președinției către Republica Moldova.

În discursul său, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a subliniat angajamentul Republicii Moldova de a promova valorile Consiliului Europei și de a contribui la consolidarea democrației și statului de drept:

„Preluăm președinția într-o perioadă marcată de provocări, iar rolul Consiliului Europei în apărarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept este esențial. Am învățat că democrația nu este o destinație, ci un proces care necesită implicare constantă, curaj și responsabilitate. Republica Moldova rămâne un susținător ferm al valorilor fundamentale ale organizației și al misiunii sale de a promova pacea și solidaritatea pe continent.”

Mai mult 




*     *     *



https://t.ly/zqA4e

Posted by
Labels: , , , ,