Hackathon-ul Consiliului Europei pentru Democrație

Quorum din Regatul Unit câștigă hackathonul pentru democrație al Consiliului Europei

Premiile – susținute de Microsoft și Consiliul Europei – recompensează excelența în tehnologia civică și impactul în lumea reală

La 19 iunie 2026, în cadrul sesiunii de închidere a Hackathonului pentru Democrație și a Săptămânii „No Hate Speech”, Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a anunțat câștigătorul competiției „Hack the Hate, Renew Democracy 2026”, un eveniment emblematic care a reunit factori de decizie, reprezentanți ai societății civile și tineri inovatori pentru a aborda discursul instigator la ură, discriminarea și provocările din mediul digital.

„Hack the Hate, Renew Democracy 2026” a creat un spațiu unic în care dezbaterea s-a transformat în acțiune, iar expertiza în domeniul drepturilor omului, statului de drept și democrației a contribuit la dezvoltarea inovației. Dacă ura reduce la tăcere vocile oamenilor, inovatorii din domeniul tehnologiei, conștienți de implicațiile sociale și politice ale muncii lor, contribuie la modelarea unei revoluții digitale care să servească fiecărei persoane și fiecărei societăți.

„A fost fascinant să vedem cum Hackathonul și Săptămâna «No Hate Speech» s-au îmbinat într-un asemenea mod. Se spune că ura câștigă teren. Nu și aici”, a declarat Alain Berset.

Marele Premiu al Juriului

Câștigătorul competiției este Quorum (Regatul Unit), care a propus proiectul MOSAIC. Acesta permite victimelor abuzurilor online să transmită o singură sesizare anonimă, procesată integral pe dispozitivul utilizatorului, astfel încât datele brute să nu părăsească niciodată telefonul. Atunci când mai multe raportări independente confirmă același incident, informațiile sunt agregate și verificate de analiști umani, care aprobă dosare de dovezi structurate ce pot fi utilizate direct de comisiile electorale, organizațiile neguvernamentale sau procurori, fără a necesita cooperarea platformelor digitale. Soluția urmărește să depășească fragmentarea actuală a raportării abuzurilor online.

Ceilalți finaliști
Bulle (Franța) – Premiul Publicului

Bulle este un algoritm conceput pentru a combate „camerele de ecou” din mediul online, lucrând în interiorul dinamicii existente a rețelelor sociale. Acesta răspunde modului în care sistemele de recomandare bazate pe interacțiuni amplifică indignarea și consolidează taberele ideologice. Bulle își propune să expună utilizatorii la opinii divergente constructive în cadrul propriilor comunități, reducând polarizarea și ciclurile de indignare.

All for One (Republica Moldova)

Echipa All for One a prezentat AgnoSpeech, un instrument de protecție a vieții private care permite organizațiilor să analizeze și să distribuie date privind discursul instigator la ură fără a dezvălui identitatea autorilor, victimelor sau martorilor. Soluția facilitează cercetarea și moderarea în condiții de siguranță, fără partajarea datelor brute.

Finalist: ALL FOR ONE — Republica Moldova

Fiecare detector de discurs instigator la ură de astăzi citește întregul mesaj — inclusiv tot ceea ce poate identifica autorul. AgnoSpeech demonstrează că prejudiciul poate fi detectat fără a „vedea” omul din spatele textului.

Sistemele actuale de detectare a discursului instigator la ură funcționează pe baza textelor brute ale utilizatorilor, ceea ce înseamnă că nu există un strat real de protecție a vieții private între autor și model, jurnalele de date sau coada de moderare. Echipa ALL FOR ONE din Republica Moldova identifică două probleme majore care se amplifică reciproc: detectoarele antrenate pe text brut ajung să folosească identitatea ca scurtătură pentru a identifica discursul de ură (dialect, indicii ascunse, stil de scriere), ceea ce duce și la riscul de reidentificare și doxing prin amprenta stilometrică.

Comunitățile cele mai expuse la abuz online sunt astfel reduse la tăcere chiar de instrumentele menite să le protejeze. Scopul proiectului este de a permite analizarea fenomenului de abuz și dezvoltarea unor metode mai bune de protecție pornind de la date reale, fără a expune din nou victimele, martorii sau autorii.

AgnoSpeech este un instrument local, care rulează doar pe procesor (CPU), și transformă texte sensibile — de exemplu, înregistrările unui serviciu de urgență sau mesaje abuzive — într-un format care poate fi partajat în siguranță de către organizații, fără ca datele brute să părăsească dispozitivul.

Majoritatea instrumentelor se limitează la ștergerea numelor, însă stilul de scriere poate permite în continuare identificarea autorului. AgnoSpeech merge mai departe: elimină elementele de identificare și reduce fiecare mesaj la conținutul relevant. Apoi verifică dacă sensul a fost păstrat (fără distorsiuni accidentale) și rulează un „atacator” împotriva propriei ieșiri pentru a măsura cât de mult semnal de identitate mai rămâne.

Astfel, în loc să promită doar că datele sunt sigure, sistemul oferă un indicator numeric și dovada că datele originale nu au părăsit niciodată computerul utilizatorului.

Lumen (România)

Lumen este un instrument open-source care identifică manipularea coordonată din mediul online prin detectarea unor tipare de comportament, precum publicarea sincronizată, viteza neobișnuită de distribuire a mesajelor și repetarea conținutului. Fără a monitoriza identități sau a elimina conținut, sistemul publică scoruri de coordonare care ajută la distingerea indignării artificiale de reacțiile autentice ale publicului, protejând în același timp libertatea de exprimare și viața privată.

După cum a subliniat membrul juriului, Ayisha Piotty, participanții din domeniile tehnologiei, mediului academic și democrației au depășit limitele propriilor specializări și au demonstrat că inovarea colaborativă și incluzivă poate reda oamenilor capacitatea de a influența schimbarea.

Sprijin pentru dezvoltarea proiectelor

Câștigătorul și ceilalți trei finaliști au beneficiat de un pachet de sprijin care include:

• granturi de dezvoltare ale Consiliului Europei în valoare totală de 15 000 de euro;
• granturi tehnologice Microsoft Azure de până la 50 000 de dolari SUA, distribuite între cele patru categorii ale competiției;
• mentorat pentru dezvoltarea și implementarea proiectelor, astfel încât ideile promițătoare să poată fi transformate în soluții concrete.

Premiul Concursului pentru Tineri

Câștigătorii Youth Contest, competiție internațională destinată studenților și masteranzilor din întreaga Europă, sunt echipa Democracy Wrapped. Formată din membri din Ucraina, Franța și Irlanda, aceasta a realizat un videoclip care prezintă acțiunile Consiliului Europei împotriva discursului instigator la ură și rolul Noului Pact Democratic pentru Europa în acest domeniu.

Un hackathon de succes

Ediția din acest an a reunit echipe interdisciplinare din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, provocate să găsească soluții pentru probleme digitale actuale, inclusiv instrumente bazate pe inteligență artificială capabile să identifice comportamente neautentice, materiale de tip deepfake și riscuri pentru viața privată, contribuind astfel la combaterea discursului instigator la ură.

La hackathon au participat 20 de echipe, reunind 71 de participanți din Albania, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Georgia, Ungaria, Irlanda, Italia, Polonia, Republica Moldova, România, Serbia, Turcia și Regatul Unit. Femeile au reprezentat aproximativ 31% dintre participanți, un procent semnificativ peste media sectorului tehnologic.

Participanții au beneficiat de îndrumarea unor experți din domeniile tehnologiei, dreptului și societății civile, pentru a se asigura că soluțiile propuse sunt atât fezabile din punct de vedere tehnic, cât și compatibile cu valorile democratice.

Această inițiativă face parte dintr-un proces mai amplu de consultare pentru elaborarea Noului Pact Democratic pentru Europa, care urmărește identificarea unor recomandări de politici și instrumente capabile să răspundă regresului democratic observat în diferite părți ale continentului.

Hack the Hate, Renew Democracy

Sursa

*     *     *

Consiliul Europei deschide înscrierile pentru „Hack the Hate, Renew Democracy!”

A doua ediție a Hackathon-ului Consiliului Europei caută soluții tehnologice pentru combaterea discursului instigator la ură în mediul online

Au fost deschise înscrierile pentru „Hack the Hate, Renew Democracy!” (Combatem ura, reînnoim democrația), cea de-a doua ediție a Hackathon-ului organizat de Consiliul Europei, care va avea loc la Strasbourg în perioada 17–19 iunie 2026. Echipe interdisciplinare vor fi selectate pentru a crea soluții practice, bazate pe tehnologie, menite să combată discursul instigator la ură în spațiile online. 

Înscrierile sunt deschise până la 5 iunie 2026.

Discursul instigator la ură reduce la tăcere vocile oamenilor. Acesta limitează participarea civică, erodează coeziunea socială și reprezintă o amenințare directă la adresa democrației.

Evenimentul constituie o etapă importantă a consultărilor desfășurate în cadrul Pactului Democratic pentru Europa („New Democratic Pact for Europe”), inițiativă care urmărește identificarea unor soluții inovatoare pentru consolidarea fundamentelor democrației, modernizarea formelor sale și apropierea beneficiilor acesteia de cetățeni.

Implicarea mediului academic în Hackathon

Organizat împreună cu cea de-a treia ediție a „No Hate Speech Week”, hackathon-ul va reuni 80 de participanți, care vor avea oportunitatea de a colabora cu 120 de experți din domeniu – reprezentanți ai societății civile, autorităților naționale și mediului academic – pentru dezvoltarea unor instrumente și sisteme concrete. Cele 20 de echipe selectate vor beneficia de o călătorie cu toate cheltuielile acoperite la Strasbourg pentru participarea la eveniment.

Echipele interdisciplinare de participanți („hackathoners”) vor aborda una dintre cele patru provocări elaborate de reprezentanți și cercetători ai organizației Democracy Reporting International, ai Institute for Strategic Dialogue, ai Technical University of Munich și ai University of Strasbourg.

Fond de premiere: 50.000 de euro

Un juriu va selecta câte o echipă câștigătoare pentru fiecare provocare, iar cele patru echipe finaliste vor participa la o prezentare finală. Echipele câștigătoare vor concura pentru un fond total de premiere de 50.000 de euro, oferit de Microsoft, și vor beneficia de sprijin post-eveniment din partea unor mentori experimentați pentru dezvoltarea ulterioară a soluțiilor propuse.

Prima ediție a Hackathonului pentru Democrație al Consiliului Europei, organizată în 2025, s-a concentrat pe combaterea dezinformării și a generat soluții precum instrumente de detectare, măsuri pentru diminuarea efectelor „camerelor de ecou” și kituri educaționale pentru dezvoltarea gândirii critice.

Pagina Oficială a hackathon-ului

*     *     *

Ediția I - 2025

Protecția democrației în era digitală

Dezinformarea nu mai este doar o problemă politică — este o epidemie digitală. De la știri false la deepfake-uri, manipularea online amenință să submineze încrederea, dialogul și instituțiile democratice. Consiliul Europei invită tinerii inovatori din întreaga Europă să accepte această provocare prin Hackathon-ul „Democracy’s Firewall”, organizat la Strasbourg.

Această inițiativă le oferă tinerilor oportunitatea de a crea instrumente, strategii și campanii pentru a combate dezinformarea și a proteja valorile democratice în mediul online.

Eveniment-fanion al Consiliului Europei: Hackathon pentru Democrație și reziliență democratică în era digitală

Pe 20 iunie 2025, Consiliul Europei a organizat în premieră, la Strasbourg, un eveniment de referință în cadrul Noului Pact Democratic pentru Europa, inițiativă lansată ca urmare a Declarației de la Reykjavik. Evenimentul a reunit echipe diverse din întreaga Europă, inclusiv din Republica Moldova, într-un hackathon intensiv dedicat contracarării dezinformării și revitalizării democrației în era digitală.

Programul a inclus dezbateri plenare, provocări în echipă, sesiuni de mentorat, activități sociale și prezentări de idei inovatoare. Participanții – activiști civici, lideri ai societății civile, dezvoltatori tehnologici, decidenți politici, diplomați, experți juridici, economiști, oameni de știință, artiști și tineri – au colaborat pentru a găsi soluții concrete care să sprijine democrația, libertatea de exprimare și statul de drept în fața amenințărilor contemporane precum dezinformarea, polarizarea politică și inegalitățile în creștere.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a deschis evenimentul și a participat activ la dezbateri, subliniind angajamentul ferm al organizației pentru apărarea democrației în Europa.

*    *    *

Dezinformarea și egalitatea de gen: un atac strategic asupra coeziunii democratice

Prima dezbatere a abordat una dintre cele mai presante provocări contemporane: legătura dintre dezinformare și egalitatea de gen.

Panelul a reunit intervenții valoroase din partea: Zita Gurmai, membră a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei; Jelle Postma, director executiv al organizației Justice for Prosperity; Maja Zaric, președinta Comitetului director pentru media și societatea informațională (CDMSI).

Concluzii esențiale:

• Dezinformarea, o armă împotriva democrației și a femeilor
  Participanții au evidențiat modul în care campaniile de dezinformare vizează din ce în ce mai mult femeile din viața publică, supunându-le abuzului online și atacurilor digitale. Aceste acțiuni subminează participarea democratică și descurajează implicarea politică a femeilor.

• Apel pentru o guvernanță digitală sensibilă la dimensiunea de gen
  S-a cerut adoptarea unui cadru clar de acțiune care să sprijine concret femeile aflate în funcții publice, precum și o guvernanță digitală care să țină cont de impactul disproporționat al dezinformării asupra acestora.

• Pericolul real nu vine de la utilizatorii naivi, ci de la arhitecții strategici ai manipulării
  Paneliștii au atras atenția asupra rețelelor ultra-conservatoare, oligarhilor și actorilor economici care exploatează narațiuni bazate pe frică – cum ar fi „declinul demografic” – pentru a diviza societățile și a slăbi democrația, inclusiv prin exportul acestor strategii în regiunile din Africa Subsahariană.

• Consiliul Europei – rol esențial în crearea standardelor, dar și în implementare
  Deși Consiliul Europei a jucat un rol activ în elaborarea standardelor împotriva dezinformării și discursului instigator la ură, acestea trebuie implementate ferm la nivel național. Normalizarea abuzului online nu poate fi acceptată.

• Este nevoie de mai mult decât alfabetizare media
  Dezinformarea nu trebuie tratată doar prin reacții la conținut, ci prin investigații privind actorii din spatele mesajelor. Este important cine comunică, nu doar ce se comunică.

• Democrația trebuie rebranduită
  Un mesaj puternic a fost acela că democrația trebuie comunicată mai bine: valorile ei trebuie exprimate într-un limbaj uman, clar și empatic – mai ales pentru generațiile tinere care navighează printr-un spațiu informațional fragmentat și agresiv.

Concluzie:

Democrația este fragilă, umană și complexă. Dacă mesajele care o susțin nu reușesc să ajungă la cetățeni, vina nu este a publicului, ci a celor care comunică. Este nevoie de eforturi mai curajoase și mai profunde pentru a proteja coeziunea democratică și pentru a susține egalitatea de gen în fața unui atac digital tot mai organizat.

*    *    *

Dezinformarea și alegerile: un test esențial pentru sănătatea democrației

Cea de-a doua dezbatere democratică, desfășurată la Strasbourg, a oferit o analiză profundă – și adesea alarmantă – asupra fragilității proceselor electorale într-o lume saturată de dezinformare. Participanții au subliniat că, pentru a proteja democrația, este nevoie de cetățeni bine informați și conștienți, mai ales în modul în care interacționează online.

Printre vorbitorii principali s-au numărat:

• Antoine Bernard, director pentru advocacy, Reporters Without Borders;

• Iva Nenadić, profesoară la Universitatea din Dubrovnik și coordonatoare științifică a Centrului pentru Pluralismul și Libertatea Mass-Mediei;

• Gobnait Ní Mhuimneacháin, membră a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei;

• George Papandreou, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, raportor general pentru democrație.

Concluzii esențiale:

• Un ecosistem informațional profund transformat
  Mass-media tradițională a pierdut din influență în fața platformelor digitale, care au devenit actori dominanți în difuzarea informației – dar fără standardele etice și jurnalistice care susțineau încrederea publică. Algoritmii privilegiază conținutul polarizant și senzațional, amplificând dezinformarea, slăbind încrederea în instituții și afectând coeziunea socială – mai ales în perioadele electorale.

• Accesul la informație corectă este un drept democratic fundamental
  Participanții au propus elaborarea unei noi convenții privind dreptul la informație, sub egida Consiliului Europei, precum și crearea unui mecanism multilateral pentru monitorizarea respectării acestui drept în statele membre.

• Presa liberă, sub asediu
  Jurnaliștii se confruntă cu hărțuire politică, procese abuzive (SLAPP) și presiuni financiare. Deși Consiliul Europei promovează măsuri anti-SLAPP, s-a cerut reglementare mai eficientă: nu mai multă reglementare, ci reglementare mai bună.

• Etica digitală nu poate fi opțională
  Standardele de respectare a drepturilor omului în mediul digital nu pot fi lăsate la voia companiilor tehnologice. Este necesară intervenția publică pentru a contracara modelele de afaceri dăunătoare, care pun în pericol democrația în favoarea profitului.

• Alfabetizarea media este necesară, dar insuficientă
  Dezinformarea se răspândește mai repede decât corectările. Soluțiile trebuie să includă transparență în algoritmi, standarde partajate și responsabilizarea actorilor care manipulează dezbaterea publică.

• Tinerii – între mobilizare și manipulare
  Tinerii joacă un rol activ în apărarea democrației, însă aceleași instrumente digitale care le oferă putere pot fi folosite și pentru manipulare. Este esențial să înțelegem cine influențează narațiunile și de ce unele comunități sunt mai vulnerabile decât altele.

• Consiliul Europei – un rol de lider în era digitală
  Participanții au cerut ca organizația să meargă dincolo de standarde și principii, inițiind convenții, coordonând statele membre și dezvoltând mecanisme de răspuns în timp real la transformările ecosistemului informațional. Este nevoie de o agendă pozitivă pentru democrație, care să sprijine încrederea, creativitatea și reziliența civică.

Concluzie:

Dacă nu mai împărtășim un spațiu informațional comun, poate democrația să funcționeze cu adevărat?
Răspunsul oferit de panel a fost clar: trebuie să reconstruim acest spațiu în mod conștient, transparent și colectiv. Numai astfel putem proteja esența alegerilor libere și corecte.

*     *     *

Cultura și Arta – Forțe Democratice în Lupta împotriva Dezinformării

În cadrul celei de-a treia dezbateri democratice, desfășurate la Strasbourg pe 20 iunie 2025, tema „Dezinformarea și Cultura” a reunit experți din domeniul artistic și cultural, care au analizat rolul esențial al culturii în consolidarea democrației și în combaterea dezinformării.

Printre vorbitori s-au numărat: Denise Bertchi, artistă și cercetătoare la Collegium Helveticum, ETH Zürich; Philippe Bischof, consultant strategic în politici culturale și fost director al Consiliului Elvețian pentru Arte Pro Helvetia (2017–iunie 2025); Inês Fialho-Brandão, șefă a departamentului de mediere culturală și digitală la Muzeul Calouste Gulbenkian din Lisabona.

Concluzii esențiale:

• Cultura ca spațiu de exercițiu democratic
  Arta stimulează reflecția critică, dialogul și empatia – elemente-cheie pentru pluralism. Spațiile culturale (muzee, galerii, teatre) devin locuri unde diferențele sunt explorate și acceptate, dezvoltând capacitatea de a „fi de acord că nu suntem de acord”.

• Libertatea expresiei artistice trebuie protejată
  Participanții au subliniat că arta trebuie să rămână independentă de instrumentalizarea politică. Cultura poate fi politică în sensul angajamentului civic, dar nu trebuie politizată. Puterea sa constă tocmai în libertatea de exprimare.

• Instituțiile culturale – spații sigure pentru adevăr și formare de competențe
  Exemple precum programul „Pinocchio în școli” din Portugalia au ilustrat modul în care muzeele și inițiativele locale pot promova gândirea critică, alfabetizarea media și selecția informației, mai ales în rândul tinerilor.

• „Contracte de rezonanță” – un nou model de parteneriat
  A fost propus un model de colaborare culturală bazat pe co-creare și dialog, în locul unei programări impuse de sus în jos. Rezonanța înseamnă ascultare autentică și schimb reciproc între stat și instituțiile culturale.

• Politicile culturale trebuie să fie transparente
  Puterea culturală este reală și uneori manipulată strategic. Participanții au cerut ca politicile culturale să fie publice, transparente și responsabile, amintind cazuri de utilizare abuzivă a diplomației culturale.

• Arta poate reda voci marginalizate și istorii uitate
  Prin exprimare artistică se pot recupera narațiuni excluse – despre colonialism, comunități vulnerabile sau amintiri colective ignorate.

• Cultura combate dezinformarea nu prin contra-narațiuni, ci prin context, complexitate și conexiune emoțională
  Arta atinge nu doar rațiunea, ci și emoțiile și identitatea – oferind o cale alternativă de a ajunge la cei atrași de dezinformare.

• Investiția în cultură este esențială
  De la proiecte integrate (școli care colaborează cu muzee locale) până la sprijinul constant pentru libertatea artistică și educația vizuală, cultura trebuie susținută ca pilon al democrației.

Concluzie:

Dacă democrația dorește să rămână rezilientă, cultura trebuie să fie în centru, nu la periferie. Ea este atât un scut, cât și un catalizator – un spațiu unde putem imagina, pune întrebări, ne aminti și reconecta.

*     *     *

Câștigătorii Hackathon-ului pentru democrație

Premiul I (3.000 €) a fost acordat echipei „The Fact-Checking Foxes” (Italia) pentru o soluție educațională inovatoare, bazată pe învățare prin joc, care încurajează gândirea critică în rândul adolescenților prin analiza afirmațiilor false din viața reală. Proiectul a fost remarcat pentru integrarea completă în sala de clasă, abordarea captivantă și lipsa dependenței de conținut generat de inteligență artificială.

Două mențiuni speciale au fost oferite:

• „Echobreaker” (Georgia) – o unealtă menită să spargă camerele de rezonanță, prin afișarea scorurilor de diversitate ideologică și recomandarea de surse media alternative;

• „Sunflower” (Italia) – o aplicație mobilă care transformă datele deschise în informații vizuale accesibile, cu funcționalități sociale și o interfață prietenoasă.

Concluziile Secretarului General

La încheierea evenimentului, Alain Berset a evidențiat trei idei-cheie:

1. Democrația este, în esență, o formă de inovație – o „hack”-uire originară a puterii în favoarea cetățenilor.

2. Dezinformarea și regresul democratic nu sunt inevitabile – o nouă generație este pregătită să le combată.

3. Acest hackathon a fost mai mult decât o competiție – a reprezentat o scânteie de speranță într-o lume marcată de îndoială și cinism.

Evenimentul a contribuit activ la consolidarea Noului Pact Democratic pentru Europa, oferind idei și propuneri concrete pentru întărirea rezilienței democratice și combaterea dezinformării. În paralel, un eveniment-satelit organizat la Centrul European pentru Tineret din Budapesta a implicat tineri din statele membre ale Consiliului Europei, care au dezvoltat propriile inițiative cu sprijinul experților.

DESPRE PROIECT

Cine poate aplica?

Acest hackathon se adresează:

• Persoanelor cu vârste între 18 și 30 de ani
• Dezvoltatorilor, designerilor, analiștilor de politici publice, activiștilor și creativilor
• Persoanelor pasionate de democrația digitală, tehnologia civică și libertatea de exprimare online
• Sunt încurajate să aplice echipe multidisciplinare de până la 5 membri. Indiferent dacă ești bun la programare, crearea de povești sau dezvoltarea de strategii, aceasta este șansa ta de a contribui la inovația civică digitală.

Cine poate participa

Participanții trebuie să se înscrie în echipe. Oricine are reședința într-un stat membru al Consiliului Europei, inclusiv Republica Moldova, este eligibil să participe. Echipele trebuie să fie multidisciplinare, iar participanții sunt încurajați să formeze grupuri care reflectă diversitatea de gen.

Echipele selectate vor fi invitate la Strasbourg pentru evenimentul final, toate costurile de transport și cazare fiind acoperite integral de Consiliul Europei.

Care este scopul?

Participanții vor dezvolta soluții pentru a contracara amenințările online la adresa democrației — inclusiv dezinformarea, discursul instigator la ură, prejudecățile algoritmice și excluderea digitală.

Echipa ta ar putea crea:

• Instrumente de verificare a faptelor bazate pe inteligență artificială
• Campanii interactive pentru alfabetizare digitală
• Platforme open-source pentru participare civică
• Modalități inovatoare de a stimula dezbateri online incluzive și informate

Obiectivul: realizarea unui prototip funcțional sau a unui concept care poate fi dezvoltat și replicat în întreaga Europă.

De ce Strasbourg?

Strasbourg este inima politică și simbolică a democrației europene — și sediul Consiliului Europei. Organizarea hackathon-ului aici plasează participanții în centrul unei mișcări continentale pentru drepturi, participare și spații digitale deschise.

Ce vei câștiga

• Un premiu de 3.000 € pentru cel mai bun proiect
• Mentorat din partea unor experți de top în domeniul democrației, drepturilor digitale și inovației
• O oportunitate de a-ți prezenta soluția în fața instituțiilor internaționale și a rețelelor civice
• O experiență semnificativă care poate transforma ideile tale în influență reală

Aceasta nu este doar o competiție — este o platformă de colaborare dedicată unui scop.

Date importante despre ediția din 2025

• Înscrieri: 15 aprilie – 28 mai
• Anunțarea echipelor selectate: 2 iunie
• Sesiuni online de pregătire: 5 – 16 iunie
• Hackathon la Strasbourg: 20 iunie
• Termen-limită pentru înscrieri: 28 mai 2025
• Perioada desfășurării hackathon-ului: 20 iunie 2025 

Înscrie-te acum pe democracysfirewall.com

Actualizează democrația. O idee pe rând.

Viitorul democrației este digital. Și este modelat de cei care au grijă să îl protejeze.

Dacă crezi în puterea societăților deschise, informate și incluzive — și vrei să creezi instrumentele pentru a le apăra — atunci acest hackathon este pentru tine.

Aplică astăzi și ajută la construirea Democracy’s Firewall!

Hackathon-ul „Firewall-ul Democrației”

Un hackathon este un eveniment în care participanții, de obicei programatori, designeri și alți profesioniști din diverse domenii, se adună pentru a lucra intens la dezvoltarea de soluții pentru probleme specifice, într-o perioadă scurtă de timp. În cazul „Democracy’s Firewall”, hackathon-ul este o competiție sau o colaborare între tineri din întreaga Europă, care sunt invitați să dezvolte soluții pentru a combate dezinformarea online și pentru a proteja valorile democratice în mediul digital.

„Firewall” (sau „perete de foc” în traducere literală) este un termen folosit în tehnologia informației, care descrie un sistem de securitate ce protejează o rețea de internet sau un sistem computerizat de atacuri externe. În acest caz, „Democracy’s Firewall” simbolizează un sistem de protecție a democrației în fața amenințărilor din mediul digital, precum dezinformarea, discursul instigator la ură și manipularea online.

Hackathon-ul are scopul de a aduna tinerii inovatori pentru a crea instrumente, aplicații, campanii și strategii care pot ajuta la combaterea acestor probleme și la promovarea unui internet liber și corect. Participanții vor lucra în echipe pentru a dezvolta soluții tehnologice care pot include platforme de verificare a faptelor, campanii de educație digitală și instrumente care să sprijine dezbaterile online deschise și informate.

Acesta nu este doar un eveniment de competiție, ci și o oportunitate de a învăța, de a colabora și de a influența modul în care democrația este protejată în lumea digitală.

t.ly/t_YRz

Ziua Europeană a Limbilor 2025

25 de ani de motivare a Europei să învețe limbi

Pe 26 septembrie sărbătorim Ziua Europeană a Limbilor. 

Dar cum ar fi să începem cu un mic test?

• Care țară are cele mai multe limbi naționale oficiale în cadrul Consiliului Europei?
• Și care are cele mai puține?
• Dar care este cea mai mică limbă unică de administrație națională, ca număr de vorbitori, dintre statele membre? (Răspunsurile sunt la final).

În 2001, cei care marcau pentru prima dată Ziua Europeană a Limbilor nu știau că aceasta va deveni o sărbătoare anuală, cu evenimente desfășurate în toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Obiectivele au rămas aceleași: celebrarea diversității lingvistice a Europei, promovarea plurilingvismului și a învățării limbilor; sensibilizarea cu privire la patrimoniul nostru lingvistic și deschiderea către alte limbi și culturi; precum și sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții, de la hambarele din Oslo până la „babusiile” din Kiev.

Marcând aniversarea, Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, a declarat:

 „Această aniversare nu este doar o celebrare, ci și un apel la acțiune: de a sprijini învățăcei motivați și împuterniciți, pregătiți să contribuie la o Europă deschisă, democratică și multilingvă.”

„Anul 2025 marchează cea de-a 25-a aniversare a Zilei Europene a Limbilor, o sărbătoare a bogatei diversități lingvistice și culturale a Europei și un puternic memento al importanței învățării limbilor pentru participare democratică, incluziune și înțelegere reciprocă.

Patrimoniul multilingv al Europei este una dintre cele mai mari forțe ale sale. Consiliul Europei promovează și protejează activ această diversitate, recunoscând că predarea și învățarea mai multor limbi nu reprezintă un lux cultural, ci o necesitate politică – un mijloc vital de a da viață idealului european și de a consolida valorile pluraliste, incluzive și orientate spre viitor, aflate în centrul proiectului european. Acest lucru este susținut de instrumente precum Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CEFR) și volumul său complementar, care au revoluționat educația lingvistică și au fost adoptate la nivel mondial.

Atât CEFR, cât și Ziua Europeană a Limbilor s-au născut din Anul European al Limbilor 2001, o inițiativă comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene, menită să crească gradul de conștientizare asupra bogăției lingvistice a Europei și să încurajeze învățarea pe tot parcursul vieții. De atunci, 26 septembrie a devenit o sărbătoare anuală a tuturor limbilor – mari și mici, vorbite și semnate, regionale și ale migranților – scoțând în evidență rolul limbilor în educație, societate și dezvoltare personală.

Pentru a marca această aniversare specială, Consiliul Europei va lansa un Manifest al Motivației, elaborat cu sprijinul Comisiei Europene, pentru a sublinia rolul esențial al motivației în învățarea cu succes a limbilor. Motivația este recunoscută pe scară largă ca unul dintre cei mai fiabili factori de predicție a succesului educațional, iar abordarea ei este cheia stimulării implicării și a reușitei școlare.

La sărbătorirea a 25 de ani ai Zilei Europene a Limbilor, Consiliul Europei își reafirmă angajamentul față de educația lingvistică plurilingvă și interculturală, întemeiată pe valori democratice comune. Instituția va continua să colaboreze cu statele membre pentru a aduce beneficiile diversității lingvistice mai aproape de cetățeni – sporind respectul și înțelegerea reciprocă, consolidând coeziunea socială și cetățenia democratică. În acest fel, educația lingvistică contribuie în mod esențial la Noul Pact Democratic.

Această aniversare nu este doar o celebrare, ci și un apel la acțiune: de a sprijini învățăcei motivați și împuterniciți, pregătiți să contribuie la o Europă deschisă, democratică și multilingvă.”

Evenimente dedicate predării limbilor pe întreg continentul

Pasionații de limbi străine cunosc deja Centrul European pentru Limbi Moderne al Consiliului Europei, situat la Graz, Austria – o instituție unică, dedicată promovării excelenței și inovației în predarea limbilor. Numeroase evenimente festive au loc pe 26 septembrie în întreaga Europă, printre care:

• un „târg al limbilor” la Prešov, Slovacia, unde vizitatorii pot explora sesiuni introductive în limbi și alfabete diferite, pot gusta preparate tradiționale și chiar îmbrăca costume naționale;
• un festival de cărți pentru copii la Edinburgh, Regatul Unit, dedicat diversității lingvistice;
• un schimb lingvistic tip „speed-dating” la Aarhus, Danemarca;
• și, chiar la Graz, celebrul Grazer Sprachenfest, cu plimbări ghidate pe teme lingvistice, spectacole de teatru și ateliere pentru toate vârstele.

Poate părea surprinzător, dar între democrație și învățarea limbilor există o legătură strânsă. După Revoluția Franceză, noua republică a promovat învățarea limbilor ca mijloc de implicare în drepturile omului, făcând din aceasta o componentă centrală a cetățeniei. De atunci, țările europene au susținut învățarea limbilor ca parte a unei educații complete, capabile să dezvolte curiozitatea, gândirea critică și toleranța.

Învățarea limbilor și democrația

Această perspectivă se regăsește în prezent și în Noul Pact Democratic al Consiliului Europei – un manifest pentru consolidarea democrației, adaptarea sa la provocări vechi și noi, și pentru a o face mai incluzivă. Un pilon central al pactului îl reprezintă sprijinirea educației formale și non-formale, inclusiv a educației lingvistice, pentru a oferi cetățenilor europeni – în special tinerilor – competențele, atitudinile și gândirea critică necesare unei cetățenii active.

Învățarea limbilor și plurilingvismul contribuie la construirea unei Europe mai incluzive, mai reziliente și mai democratice – Europa pe care ne-o dorim pentru viitorul nostru și al generațiilor următoare.

Răspunsuri la test:

• Elveția (4 limbi oficiale: franceză, germană, italiană, retoromană)
• Regatul Unit (0 – nu are limbă oficială, deși engleza este de facto oficială, iar șapte limbi regionale sunt recunoscute)
• Islandeză (aproximativ 330.000 de vorbitori)

Sursa 

Declarația Secretarului General al CoE, Alain Berset

La inițiativa Consiliului Europei, Ziua Europeană a Limbilor este celebrată în fiecare an la data de 26 septembrie. Lansată pentru prima dată în 2001 de către Consiliul Europei și Comisia Europeană, în cadrul Anului European al Limbilor, această zi s-a transformat într-o sărbătoare la nivel continental, cu peste 1.500 de evenimente înregistrate anual – de la activități școlare până la festivaluri internaționale, ajungând chiar și dincolo de granițele Europei, până la Abu Dhabi și New Delhi.

Limbile sunt mult mai mult decât simple mijloace de comunicare. Ele sunt martori vii ai istoriei, culturii și identității fiecărui popor. În fiecare an, Centrul European pentru Limbi Moderne (CELM) alege o temă pentru această Zi. Pentru a marca cea de-a 25-a aniversare a Zilei Europene a Limbilor, este propus sloganul „Limbile ne deschid inimile și mintea”, reflectând faptul că învățarea limbilor implică atât emoțiile, cât și intelectul. Pe lângă îmbunătățirea abilităților cognitive și oferirea unei punți de legătură între oameni, învățarea limbilor facilitează schimbul de idei, emoții și experiențe, construind empatie și respect pentru diferitele moduri de viață.

Motto-ul din acest an, „Limbile deschid inimile și mințile!”, care reflectă impactul profund al învățării limbilor atât la nivel emoțional, cât și cognitiv, surprinde spiritul sărbătorii, care include o combinație bogată de conferințe virtuale, căutări culturale, ateliere educaționale și activități distractive. 

Republica Moldova: În contextul celebrării Zilei Europene a Limbilor, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Asociația Profesorilor META invită publicul la ediția 2025 a evenimentului cu genericul „Ziua Europeană a Limbilor împreună cu noi”. Pe 26 septembrie 2025, Biblioteca Națională va găzdui Concursul „Celebrăm diversitatea lingvistică”, care își propune să promoveze bogăția lingvistică a Europei și colaborarea interculturală prin povești originale, create și prezentate de echipe formate din studenți și cadre didactice din diferite instituții educaționale. Fiecare echipă (3–5 membri) va crea o poveste sau un spectacol original folosind minimum 5 limbi europene – oficiale, regionale sau minoritare – reflectând valorile europene: unitate în diversitate, pace, cooperare sau sustenabilitate.

Pentru a marca aniversarea, Centrul European pentru Limbi Moderne lansează o serie de inițiative speciale, inclusiv un concurs de postere „Limbile deschid inimile și mințile!” și un proiect colaborativ pentru crearea și interpretarea unui imn multilingv al ZEL, intitulat „Vocile Europei”.

Un Manifest al Motivației, elaborat de un grup de lucru comun al Comisiei Europene și al CELM, subliniază importanța motivației în învățarea limbilor și identifică factorii cheie care influențează implicarea elevilor – broșura sa de promovare este disponibilă în 27 de limbi.

Pentru profesori, kitul de activități ZEL 2025 oferă o resursă practică plină de idei pentru celebrarea zilei în sălile de clasă din întreaga Europă.

European Day of Languages 2025: Activity Kit / Institut national des langues Luxembourg;, European Centre for Modern Languages. - Luxemborg,  2025. - 16 p. ; Idem [Resursă electronică]. - URL: https://edl.ecml.at/Portals/33/documents/EDL-activities-kit-2025.pdf

FR - https://www.inll.lu/wp-content/uploads/2025/06/JEL-kit-dactivites-INLL-2025.pdf

Pentru a marca cea de-a 25-a aniversare a Zilei Europene a Limbilor, CELM a elaborat un nou set de activități lingvistice, pentru a (re)descoperi și a explora minunata lume a limbilor. 

Această resursă se bazează îndeaproape pe „kit d’activités”, lansat inițial de Institutul Național al Limbilor din Luxemburg (INLL) în 2024.

 Activitățile sunt potrivite pentru orice vârstă și pot fi realizate individual, în grup, împreună cu o clasă sau chiar la nivelul întregii școli. Fie că ești începător sau deja familiarizat cu una sau mai multe limbi, aceste activități distractive și educative își propun să trezească curiozitatea și să inspire. 

Explorează limbile prin jocuri interactive, puzzle-uri lingvistice, ghicitori și multe altele. 

Descoperă particularitățile limbilor, sunetele lor melodioase, alfabetele intrigante și expresiile fermecătoare. Cele 11 activități din acest kit, împreună cu multe, multe altele, sunt disponibile într-o mare varietate de limbi pe site-ul ZEL.

CUPRINS

Ce este Ziua Europeană a Limbilor?
https://edl.ecml.at/ro/Home/What-is-it
Kit de activități: activități lingvistice
https://edl.ecml.at/ro/Events/EDL-activity-pack
Un imn pentru Ziua Europeană a Limbilor
https://edl.ecml.at/Activities/2025-video
Inițiativa de postere „Limbile ne deschid inimile și mintea”
https://edl.ecml.at/ro/Activities/2025-poster
Evaluează-ți singur competențele lingvistice
https://edl.ecml.at/Fun/Self-evaluate-your-language-skills
20 de lucruri pe care s-ar putea să nu le știi despre lumea limbilor
https://edl.ecml.at/Downloads-and-materials/Posters
Ești un detectiv lingvistic?
https://edl.ecml.at/Games/Language-detective
Joc de masă lingvistic „Linguine”
https://edl.ecml.at/ro/Games/EDL-board-game
Călătoriile lingvistice ale Larei
https://edl.ecml.at/ro/Activities/language-journey
Aplicația și manualul „Provocarea lingvistică”
https://edl.ecml.at/Activities/Language-challenge
Încearcă-ți mâna la limbajul semnelor internațional
https://edl.ecml.at/ro/Facts/FAQs-on-sign-language
Ascultă și ghicește limba
https://edl.ecml.at/ro/Games/Which-language-is-it
Jocul „Unde sunt?”
https://edl.ecml.at/ro/Games/Where-am-I

Aplicația Agentul secret poliglot https://edl.ecml.at/ro/Activities/Language-challenge-app

Vezi de asemenea

26 septembrie - Ziua Europeană a Limbilor

CoE - https://edl.ecml.at/ro/Home

Comisia Europeană   - ZEL2025

Languages : your bridge to the future

• https://commission.europa.eu/about/departments-and-executive-agencies/translation/edl_en
• https://commission.europa.eu/edl/language-skills-your-bridge-jobs-future-2025-09-26_en
• https://op.europa.eu/webpub/dgt/languages-take-you-further/ro/
• https://education.ec.europa.eu/focus-topics/improving-quality/multilingualism/about-multilingualism-policy
• https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2979

Pe măsură ce Europa sărbătorește acest an jubiliar, Ziua Europeană a Limbilor continuă să inspire oameni de toate vârstele să îmbrățișeze diversitatea lingvistică și să descopere poveștile pe care limbile le transmit.

Cei 700 de milioane de locuitori din 46 de State membre ale Consiliului Europei sunt invitați să învețe mai multe limbi, la orice vârstă, atât la școală, cât și în afara ei. Convins că diversitatea lingvistică reprezintă cheia unei mai bune comunicări interculturale și că este unul din elementele principale ale bogatului patrimoniu cultural al continentului, Consiliul Europei încurajează plurilingvismul în Europa.

Apel pentru candidaturi: Devino Capitala Europeană a Democrației 2027!

În fiecare an, titlul de Capitală Europeană a Democrației (ECoD) este acordat unui oraș membru al Rețelei Europene a Orașelor (ECN), selectat de către cei peste 4.500 de membri ai Juriului Cetățenesc ECoD din întreaga Europă. Urmând exemplul Barcelonei (2023/24), Vienei (2024/25) și Cascais-ului (2026), acest apel invită toate orașele cu o populație de peste 100.000 de locuitori din statele membre ale Consiliului Europei să aplice.

Orașul selectat va găzdui, pe parcursul unui an întreg, un program de evenimente internaționale de nivel înalt, reunind lideri politici, inovatori în domeniul democrației, experți și reprezentanți ai lumii artei și culturii din întreaga Europă și din afara ei.

A deveni Capitala Europeană a Democrației aduce numeroase beneficii, precum creșterea reputației internaționale ca centru al inovației democratice, oportunități de a găzdui evenimente globale și de a stimula implicarea civică, precum și acces la comunitatea ECN, resursele și expertiza acesteia.

Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei sprijină această inițiativă a societății civile și apelul pentru candidaturi la titlul de Capitală Europeană a Democrației 2027.

Etapele calendarului pentru depunerea candidaturilor sunt următoarele:

• septembrie – noiembrie 2025: orașele își depun candidatura
• noiembrie 2025: ECoD NPO verifică admisibilitatea candidaturilor și a documentelor
• decembrie 2025 – februarie 2026: experții evaluează toate candidaturile și prezintă o listă scurtă de până la trei finaliști
• martie 2026: Juriul Cetățenesc selectează Capitala Europeană a Democrației din lista scurtă

Candidaturile s-au deschis la 1 septembrie și se închid la 15 noiembrie 2025.

Pentru a afla mai multe, citiți pliantul și Fișa informativă, și consultați Documentul de Apel ECoD 2027.

Înregistrați-vă acum și pregătiți-vă candidatura!

*     *     *

Rețeaua Orașelor Europene (ECN) este un grup puternic de orașe care promovează participarea și susțin democrația în întreaga Europă. Această rețea oferă orașelor o platformă pentru a demonstra cum contribuie la schimbarea lumii în bine.

Sprijinite printr-un grant CERV „Network of Towns – European City Network”, orașele membre găzduiesc periodic întâlniri fizice ale rețelei, precum și ateliere online, unde reprezentanții se reunesc pentru a împărtăși expertiză și bune practici în promovarea democrației la nivel municipal. Citiți mai multe despre Rețeaua Orașelor Europene aici.

Cine face parte din Rețeaua Orașelor Europene?

Rețeaua Orașelor este un grup exclusiv de orașe dedicate, care sunt pionieri în promovarea democrației. Toate orașele participante au depus cu succes candidaturi la apelurile ECoD. Orașele desemnează reprezentanți din departamentele responsabile de democrație și participare civică, care participă activ la toate activitățile.

Alăturați-vă rețelei!

A deveni parte a Rețelei Orașelor Europene reprezintă o oportunitate unică pentru orașele din statele membre ale Consiliului Europei și Kosovo de a face schimb de bune practici și de a învăța unele de la altele. Toate orașele care depun cu succes o candidatură pentru Capitala Europeană a Democrației pot adera la rețea.

Ziua Europei 2025

ZIUA EUROPEI 

În fiecare an, de Ziua Europei (9 mai) sărbătorim pacea și unitatea în Europa. Această dată marchează aniversarea „Declarației Schuman”, o propunere istorică făcută în 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe și care a pus bazele cooperării europene. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Ziua Europei 2025- 75 de ani de unitate și cooperare

În 2025, Ziua Europei este o zi specială, deoarece sărbătorim 75 de ani de la Declarația Schuman.

Ziua Europei marchează aniversarea Declarației Schuman, prezentată la 9 mai 1950. Declarația a marcat începutul unei noi ere pentru pace, integrare și cooperare democratică în Europa, punând bazele Uniunii Europene pe care o cunoaștem astăzi.

https://www.consilium.europa.eu/en/schuman-declaration/?utm_source=x.com&utm_medium=social&utm_campaign=20250508-europe-day-schuman-declaration-feature-story&utm_content=visual-card#group-section-Europe-Day-q8zEFyFUMt

Pentru a comemora cea de-a 75-a aniversare a declarației, instituțiile europene vă invită să le vizitați sediile și să descoperiți multitudinea de activități online și la fața locului organizate nu doar la Bruxelles, Strasbourg și Luxemburg, ci și în toate statele membre ale UE și chiar în alte țări ale lumii.

Prin evenimente, activități și spații tematice, Ziua Europei vă oferă posibilitatea de a vizita instituțiile europene și de a descoperi cum funcționează ele și care sunt politicile europene importante pentru viața de zi cu zi.

Toate activitățile sunt gratuite și nu este nevoie să vă înregistrați pentru a participa.

Consultați programele pregătite de instituțiile UE participante pentru zilele de 4 mai la Strasbourg și 10 mai la Bruxelles, Luxemburg, Echternach și Frankfurt.

Ziua Europei este sărbătorită și în cele 27 de state membre ale UE, dar și în câteva locații din restul lumii.

Pentru detalii despre evenimentele organizate în Europa, vizitați site-urile reprezentanțelor Comisiei și ale birourilor de legătură ale Parlamentului European.

Pentru activitățile din restul lumii, urmăriți anunțurile delegațiilor UE și ale misiunilor și operațiilor în curs.

În ziua de vineri, 9 mai, Uniunea Europeană va fi onorată și la expoziția universală Expo 2025 de la Osaka, în Japonia. Acolo, UE și statele sale membre vor oferi un program special care va pune în lumină bogăția culturală și diversitatea Europei.

Zile de informare: 

• Parlamentul European ( 4 mai, 10 mai) https://www.europarl.europa.eu/europe-day/ro/
• Consiliul European și Consiliul UE - 10 mai https://www.consilium.europa.eu/ro/events/europe-day-2025/
• Comisia Europeană - 10 mai https://commission.europa.eu/get-involved/visit-european-commission/europe-day-2025_en?prefLang=ro
• Curtea de Justiție a Uniunii Europene 10 mai https://curia.europa.eu/jcms/jcms/j_6/ro/
• Banca Centrală Europeană - 10 mai https://www.ecb.europa.eu/ecb-and-you/visits/html/europe-day.en.html 
• Curtea de Conturi a Uniunii Europene - 10 mai https://www.eca.europa.eu/ro
• Serviciul European de Acțiune Externă - 10 mai https://www.eeas.europa.eu/eeas/eeas-open-day-2025_en
• Comitetul Economic și Social European - 10 mai https://www.eesc.europa.eu/en/agenda/our-events/events/join-us-europe-day-10-may
• Comitetul European al Regiunilor - 10 mai https://cor.europa.eu/en/plenaries-events/flagship-events/europe-day

DETALII

• https://europe-day.europa.eu/index_ro
• https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/symbols/europe-day_ro
• https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_25_1114 (30.04.25)

ZIUA EUROPEI 2025 în REPUBLICA MOLDOVA 

 „PACE, PROSPERITATE, DEMNITATE – EUROPA EȘTI TU!”

Pictura din vizualul dedicat Zilei Europei 2025 a fost realizată de Mihai Ungureanu (Mihu)

“De Ziua Europei, celebrăm unitatea, pacea și prosperitatea — valori fundamentale care ne unesc în timp ce construim împreună un viitor comun în marea noastră familie europeană. Mai presus de toate, pacea este temelia pe care se clădește totul. O țară care alege războiul, distrugerea și opresiunea este sortită corupției și fărădelegii. Războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei este o amintire dureroasă a ceea ce este cu adevărat important. Moldova a resimțit impactul presiunii Rusiei – prin intimidare economică, șantaj energetic și campanii de dezinformare menite să divizeze societatea. Și totuși, Moldova a rezistat. Moldova rămâne puternică. Pentru că nu este singură. Uniunea Europeană este alături de voi! Când un fermier din Moldova are acces la piețele europene, când un student învață peste hotare prin programul Erasmus+, când un sat primește apă potabilă cu sprijinul UE —toate acestea înseamnă schimbări reale în viața oamenilor. Anul acesta, de Ziua Europei, să ne reafirmăm angajamentul față de valorile care ne unesc și ne fac puternici: Pacea, Prosperitatea și Demnitatea. Pentru că Europa nu este doar un loc. Europa este o idee. Europa este o alegere. Europa este familia ta. Și Europa ești TU”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, împreună cu ambasadele statelor membre ale UE, marchează Ziua Europei 2025 în mai multe regiuni din Republica Moldova. Tradiționalul Orășel European va fi organizat anul acesta la Chișinău, pe 9 mai, și la Căușeni, pe 17 mai, oferind activități educative, creative și interactive, precum și numeroase surprize pentru toate generațiile. Ziua Europei 2025 marchează valorile fundamentale care au stat la baza formării și dezvoltării Uniunii Europene – principii care au transformat cele 27 de state membre în țări prospere, dedicate promovării drepturilor omului, păcii și progresului. Totodată, Ziua Europei 2025 celebrează și 75 de ani de la Declarația Schuman (9 mai 1950), care a pus bazele Uniunii Europene așa cum o cunoaștem astăzi.

Cu genericul „PACE, PROSPERITATE, DEMNITATE – EUROPA EȘTI TU!”, Ziua Europei 2025 va fi marcată pe întreg parcursul lunii mai, prin activități și evenimente planificate în mai multe regiuni ale Republicii Moldova. Acestea vor pune în evidență sprijinul constant oferit Republicii Moldova de către Uniunea Europeană și statele sale membre, precum și bogăția diversității culturale care definesc țările membre ale familiei Europene. În acest an, patrimoniul cultural al Republicii Moldova va ocupa un loc semnificativ în cadrul evenimentelor dedicate Zilei Europei. 

De Ziua Europei, celebrăm unitatea, pacea și prosperitatea — valori fundamentale care ne unesc în timp ce construim împreună un viitor comun în marea noastră familie europeană. Mai presus de toate, pacea este temelia pe care se clădește totul. O țară care alege războiul, distrugerea și opresiunea este sortită corupției și fărădelegii. Războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei este o amintire dureroasă a ceea ce este cu adevărat important. Moldova a resimțit impactul presiunii Rusiei – prin intimidare economică, șantaj energetic și campanii de dezinformare menite să divizeze societatea. Și totuși, Moldova a rezistat. Moldova rămâne puternică. Pentru că nu este singură.

Uniunea Europeană este alături de voi! Când un fermier din Moldova are acces la piețele europene, când un student învață peste hotare prin programul Erasmus+, când un sat primește apă potabilă cu sprijinul UE —toate acestea înseamnă schimbări reale în viața oamenilor.

Anul acesta, de Ziua Europei, să ne reafirmăm angajamentul față de valorile care ne unesc și ne fac puternici: Pacea, Prosperitatea și Demnitatea. Pentru că Europa nu este doar un loc. Europa este o idee. Europa este o alegere. Europa este familia ta. Și Europa ești TU”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

În capitală, Orășelul European este organizat pe 9 mai, în Piața Marii Adunări Naționale. 19 state membre ale Uniunii Europene s-au pregătit să împărtășească cu vizitatorii Orășelului European la Chișinău tradițiile lor culturale și culinare. 56 de proiecte finanțate de Uniunea Europeană, care oferă asistență în varii domenii, precum dezvoltare rurală, economică, socială, vor oferi vizitatorilor informații despre activitățile derulate și cine sunt sau pot deveni beneficiari concreți ai acestei asistențe. Seara, publicul este așteptat la un concert de excepție susținut de Vali Boghean, Marej, Vopli Vidopleasova din Ucraina, Zdob și Zdub și LUPII lui Calancea împreună cu GUZ și Surorile Osoianu.

Cetățenii din regiunea de sud-est a Moldovei vor putea să viziteze Orășelul European  la 17 mai, în centrul orașului Căușeni. Evenimentul va culmina cu un concert remarcabil susținut de celebrii Pașa Parfeni, Zdob și Zdub.

Bucătăria europeană se va regăsi în Orășelul European din ambele localități, care vor găzdui, de asemenea, o serie de activități culturale și interactive pentru toate vârstele: pentru copii, tineri și maturi. Iar seniorii – buneii și bunicile – vor putea să se bucure de dansuri, activități sportive, lecții de nutriție și de sănătate.

Evenimente dedicate Zilei Europei 2025 vor fi organizate și la Cahul, Ungheni, precum și în alte localități, în cooperare cu proiectele finanțate de UE, autoritățile publice locale, rețeaua de Eurocluburi și Centrele de Informare Europeană din întreaga țară.

Festivalul de Film și Cultură Europeană va avea loc în mai multe localități ale Republicii Moldova, inclusiv sate și orașe, în perioada 9-31 mai. Intrarea este gratuită pentru toți cei care doresc să descopere filmele, dansurile, expozițiile și muzica europeană.

Detalii 

https://eu4moldova.eu/ro/ziua-europei-2025-pace-prosperitate-demnitate-europa-esti-tu/

https://www.facebook.com/events/727701189585375/?active_tab=discussion

AGENDA  evenimentelor:

https://eu4moldova.eu/ro/europe-day-2025-ro/

VIDEO- Ambasadorul UE si Zdob si Zdub - invitatie la Ziua Europei 2025

https://www.youtube.com/watch?v=XUhRStpzq2s

*  *  *

День Европы 2025

«МИР, ПРОЦВЕТАНИЕ, ДОСТОИНСТВО: ЕВРОПА — ЭТО ТЫ!» 

Делегация Европейского Союза в Республике Молдова совместно с посольствами стран-членов ЕС отмечает День Европы 2025 в нескольких регионах Республики Молдова. Традиционный Европейский городок будет организован в этом году в Кишиневе 9 мая и в Каушанах 17 мая, где будут проводится образовательные, творческие и интерактивные мероприятия, а также множество сюрпризов для представителей всех поколений. День Европы 2025 отмечает фундаментальные ценности, лежащие в основе формирования и развития Европейского Союза – принципы, которые превратили 27 государств-членов в процветающие страны, стремящиеся к продвижению прав человека, мира и прогресса. В День Европы 2025 также отмечается 75-я годовщина принятия Декларации Шумана (9 мая 1950 года), которая заложила основы Европейского союза, каким мы его знаем сегодня.

Под девизом «МИР, ПРОЦВЕТАНИЕ, ДОСТОИНСТВО: ЕВРОПА — ЭТО ТЫ!» День Европы 2025 года будет отмечаться в течение всего мая, на протяжении которого запланированы мероприятия и события в нескольких регионах Республики Молдова. Они подчеркнут неизменную поддержку Республики Молдова со стороны Европейского союза и его государств-членов, а также богатое культурное разнообразие, характерное для стран-членов европейской семьи. В этом году культурное наследие Республики Молдова займет видное место в мероприятиях Дня Европы.

Vezi de asemenea:

Ziua Europei 2024 

Ziua Europei 2023 

Ziua Europei 2022 

Ziua Europei 2021