BV - CoE-RM: Avizul comun a OSCE/ODIHR şi Comisiei de la Veneţia cu privire la Codul electoral, Codul contravențional și Codul serviciilor media audiovizuale

 
Urgent opinion on draft law no. 263. Amending the electoral code. the contravention code and the code of audiovisual media services = Opinia comună urgentă a OSCE/ODIHR și Comisiei de la Veneția asupra proiectului de lege nr. 263, ce se referă la modificarea Codului electoral, Codului contravențional și Codului serviciilor media audiovizuale . – Strasbourg, 2020. – 18 p. [Accesat la 19 august 2020].

Disponibil: https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-PI(2020)011-e

În opinia comună a OSCE/ODIHR și Comisiei de la Veneția asupra proiectului de lege nr. 263, ce se referă la modificarea Codului electoral, Codului contravențional și Codului serviciilor media audiovizuale.se menționează că o reformă electorală de succes ar trebui să se bazeze pe cel puțin următoarele trei elemente:

• o legislație clară și cuprinzătoare care îndeplinește obligațiile și standardele internaționale și abordează recomandările anterioare;
• adoptarea legislației prin consens larg, după ample consultări publice cu toate părțile interesate relevante;
• și angajamentul politic de a implementa pe deplin legislația electorală cu bună credință.

„ODIHR și Comisia de la Veneția salută eforturile Republicii Moldova de a-și modifica cadrul legal și instituțional electoral, pentru a respecta angajamentele relevante ale OSCE, Consiliul Europei și alte drepturi internaționale ale omului precum și bunele practici. Proiectul include câteva îmbunătățiri. Pașii pozitivi includ, printre altele, definiții mai clare ale „campaniei electorale” și clarificări privind calendarul pentru campanie în turul doi; dispoziții suplimentare care vizează prevenirea utilizării incorecte a resurselor administrative; extinderea gamei de sancțiuni care ar putea fi aplicate pentru încălcarea regulilor campaniei; definiția largă a persoanelor îndreptățite să depună plângeri sau contestații, precum și actele contestabile; și termene rezonabilede scurte, în special pentru reclamații și contestații”, se menționează în opinia comună a OSCE/ODIHR și Comisiei de la Veneția.

Pentru a îmbunătăți în continuare respectarea proiectului de lege cu obligațiile internaționale, standardele privind drepturile omului și angajamentele OSCE, ODIHR și Comisia de la Veneția au făcut recomandări esențiale privind:

1. restricțiile privind libertatea de exprimare - în ceea ce privește participarea la campanie, discursul de ură și instigarea la discriminare trebuie să fie modificate și redactate în conformitate cu dreptul constituțional și internațional privind drepturile omului;

2. trebuie să existe un mecanism de aplicare eficient pentru a preveni utilizarea necorespunzătoare a resurselor administrative,

3. accesul observatorilor la toate etapele procesului electoral,

4. sancțiuni legate de observatorii electorali și mass-media, care ar trebui să respecte principiile proporționalității și egalității și să fie supuse controlului judiciar efectiv.

În aviz se stabilește că, trebuie respectat principiul stabilității dreptului electoral. Pentru orice modificări substanțiale care ar urma să se aplice la viitoarele alegeri locale și prezidențiale din septembrie și noiembrie 2020, acestea trebuie adoptate cu mult timp înaintea procesului, pentru a acorda suficient timp pentru părțile interesate să se familiarizeze cu noile dispoziții și să pregătească cerințele pentru respectarea lor.

„Nicio modificare legislativă nu ar trebui aplicată proceselor electorale deja în curs, cum ar fi de exemplu, alegerile locale în anumite zone. Pentru viitoarele alegeri prezidențiale, în conformitate cu bunele practici internaționale, ar putea fi aplicate acele modificări propuse care sunt tehnice și care nu afectează „elementele fundamentale ale legii electorale”, dacă acestea intră în vigoare înainte de începerea procesului electoral pentru aceste alegeri”, se menționează în aviz.


Concluziile OSCE/ODIHR și Comisiei de la Veneția :

• „campanie electorală” trebuie să aibă o definiție mai clară, iar timpul pentru campania din turul II trebuie să fie mai bine explicat;
• dispoziții suplimentare care vizează prevenirea utilizării incorecte a resurselor administrative;
• extinderea gamei de sancțiuni care ar putea fi aplicate pentru încălcarea regulilor campaniei;
• definiția largă a persoanelor îndreptățite să depună plângeri sau contestații, precum și actele contestabile;
• termenele pentru reclamații și contestații trebuie să fie mai clare.

Mai mult

Textul integral al opiniei comune

BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Iunie - Septembrie 2017

Interviuri, comentarii, opinii

 Arhiva 2012-2017

 SEPTEMBRIE 2017

29.09.2017

Cum sunt respectate deciziile CEDO și ce se întâmplă cu cei care nu le aplică?: Interviu cu purtătorul de cuvânt al CEDO Andrew Cutting.
 Republica Moldova a fost condamnată, doar în 2016, să plătească 130 000 de euro unor cetățeni care au câştigat procese la CEDO, care a găsit statul moldovean vinovat în 23 de dosare. Suma este însă în scădere: în anul precedent din bugetul țării ar fi trebuit să plece 227 339 Euro. Vorbim însă de sume pe hârtie, căci Moldova se alătură celorlalte 46 de state membre ale Consiliului Europei cu restanțe în implementarea deciziilor CEDO. Practic, nu există nici un stat membru care să fi implementat integral toate deciziile CEDO, explică într-un interviu pentru Europa Liberă Andrew Cutting, purtător de cuvânt al reprezentanței Consiliului Europei de la Bruxelles. Comitetul de Miniștri face eforturi pentru ca statele să implementeze toate deciziile, însă există cazuri în care acest proces se întinde pe decenii. Pentru cazuri interstatale complexe (Ucraina vs. Federația Rusă, de exemplu) sau cele care necesită revizuiri legislative, statul sau statele implicate sunt obligate să opereze modificări legislative sau negocieri diplomatice, procese care nu pot fi grăbite, explică Andrew Cutting.

Europa Liberă: Implementarea deciziilor CEDO nu este un subiect care să suscită prea mare interes. Toată lumea se concentrează pe deciziile CEDO, momentul când acestea sunt emise. Este elementul de noutate. Însă toți uităm că aceste decizii rămân vorbe pe hartie dacă nu sunt și puse în aplicare.
Andrew Cutting: „După ce o decizie a CEDO devine definitivă, este transferată Comitetului de Miniștri, care este alcătuit din reprezentanții fiecărui stat membru în Strasbourg, pentru a verifica implementarea acestei decizii de statul în cauză. Aceasta se face în baza informațiilor oferite de statul membru, astfel că dacă este un caz legat de Moldova, de exemplu, această țară, prin reprezentanții săi, va spune: iată ce avem de gând să facem pentru a implementa decizia. Noi primim, de asemenea, informații de la părțile vătămate, dacă doriți, precum și de la organizații neguvernamentale și alte organizații pentru drepturile omului. Apoi, Comitetul de Miniștri pune toate aceste documente la un loc, compară cu decizia CEDO, și dacă totul este în aceeași direcție, atunci constată că decizia a fost implementată corespunzător și cazul se poate închide. Majoritatea cazurilor aduc la CEDO cetățeni împotriva statelor lor. Ocazional avem și cazuri inter-statale, în care un stat dă în judecată alt stat la CEDO. Primul a fost Irlanda împotriva Marii Britanii, apoi au urmat Cipru împotriva Turciei, Ucraina împotriva Federației Ruse 

28.09.2017

Knut Fleckenstein: „Cine face mai multe reforme va primi mai mult sprijin din partea UE”: Un interviu cu europarlamentarul german, co-autor al unui raport al PE asupra Parteneriatului Estic.

Ce este Parteneriatul Estic Plus și ce va aduce el moldovenilor, georgienilor sau ucrainienilor? Knut Fleckenstein, europarlamentar socialist german și co-raportor al unui document care prezintă poziția Parlamentului European în cadrul Summitul Parteneriatului Estic, de la Bruxelles, din noiembrie, atrage atenția într-un interviu cu Europa Liberă că deși UE va aduce noi stimulente partenerilor estici, totul va fi condiționat mai strict decât până acum, de aplicarea reformelor.

Europa Liberă: Domnule Fleckenstein, summitul Parteneriatului Estic din luna noiembrie, de la Bruxelles, se va concentra pe noua politică de vecinătate, așa numita „Eastern Partnership Plus”. Ce va aduce nou acestă nouă politică de vecinătate pentru țările din est?
Knut Fleckenstein: „Este vorba despre două lucruri: pe de o parte, că dorim să atingem mai multe obiective decât până acum, iar pe de altă parte, că dorim să oferim țărilor partenere mai multe stimulente, cum ar fi să le facem posibilă acestor țări aderarea la Uniunea Vamală sau la Zona Schengen. De asemenea, vom crește bugetul pentru ca banii să ajungă la cei care au nevoie mai multă de ei, de la copii, pensionari, care au muncit întreaga lor viață.


27.09.2017


Menno Ettema: „Musulmanii care trăiesc în UE au mai multă încredere în instituțiile statului decât restul cetățenilor” 

Numărul musulmanilor a depășit la nivel global 1,6 miliarde, și doar în Europa trăiesc 19 milioane. Între religiile lumii, Islamul este cea de-a doua ca număr de adepți, după Creștinism. Apariția ISIS și recentele atacuri teroriste au provocat o stare de anxietate în rândul populației și mulți arată cu degetul către comunitățile musulmane, ca fiind cele care generează idei extremiste și care fac posibile coagularea de grupări teroriste precum ISIS sau Boko Haram. Dar punerea semnului egal între terorism și Islam și generalizarea că întreaga comunitate islamică este generatoare de terorism alimentează sentimentele anti-musulmane și întărește miturile deja existente. Comisia Europeană împotriva rasismului și intoleranței (corp de experți al Consiliului Europei) a arătat în raportul său din anul 2016 că musulmanii continuă să experimenteze variate tipuri de discriminare în viața socială.
Pe acest fundal, Consiliul Europei a organizat o așa numită „Zi împotriva incitării la ură la adresa musulmanilor”, în cadrul căreia ușile moscheilor din mai multe orașe europene s-au deschis publicului larg iar online au fost lansate dezbateri care să pună în evidență contribuția pozitivă a comunităților musulmane la bunul mers al societăților în care trăiesc. Potrivit coordonatorului campaniei, Menno Ettema, datele pe care și ultimul raport al Agenției Europene pentru Drepturile Fundamentale (FRA) le-a publicat în cel mai recent studiu al său arată că teama de musulmani și de atacurile teroriste puse la cale în UE de musulmani este nejustificată câtă vreme 76% dintre musulmani se simt atașați profund de țara în care trăiesc. 

21.09.2017

Petras Auštrevičius: „Dorim ca UE să condiționeze sprijinul financiar de aplicarea măsurilor anticorupție”

Interviu cu  Europarlamentarul Petras Auštrevičius, raportor pentru drepturile omului în vecinătatea Uniunii Europene, într-un interviu cu Iolanda Bădiliță

Europa Liberă: Domnule Auštrevičius, Parlamentul European a adoptat un raport intocmit de Dvs. în care analizați corupția și respectarea drepturilor omului în țările din Vecinătatea UE. Cereți măsuri de combatere a corupției la nivel național și la nivelul UE. Cum, prin ce mijloace? Petras Auštrevičius: „Nu inventăm noi sau țările din vecinătate nimic nou. Corupția este o problemă care ne însoțește de secole, în viața politică, socială și financiară. Am dorit să subliniem complexitatea fenomenului corupției în ziua de azi, care își are rădăcinile la nivel local, în toate aspectele de care aminteam mai sus. Cerem UE, care este cel mai mare donator în țările terțe, să condiționeze sprijinul financiar de aplicarea măsurilor anticorupție. Dorim ca țările să aplice politici de control financiar, astfel încât să fim siguri că banii pe care UE îi dă ajung exact acolo unde trebuie, la cetățeni, și să nu sunt sifonați. Dorim politici anti-corupție la nivel național, la nivelul UE, dar și la nivel internațional. Dorim ca ONU să aibă un raportor special pentru măsuri anti-corupție. Și noi aici vom continua să scriem rapoarte despre corupție și vom presa pentru măsuri. Avem nevoie de acțiuni concertate și repetate pentru a combate acest fenomen.”

 19.09.2017

Realizarea angajamentelor în domeniul mass-media, asumate în Acordul de Asociere RM - UE

Asociația Presei Independente a prezentat cel de-al doilea raport de monitorizare, pentru iunie-august, privind realizarea angajamentelor în domeniul mass-media, asumate în Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. O convorbire despre frumusețea angajamentelor, nesocotirea lor cronică și realitatea alternativă cu experta API, unul dintre coautorii raportului, Aneta Gonța. ​

 Europa Liberă: Vorbind de concluziile de la capătul acestui raport și recomandările făcute autorităților, ce ați scoate în evidență în primul rând?

​Aneta Gonța: „În primul rând, am spus-o și la primul raport și o menționăm și acum, și insistăm: acțiunile din Planul național de acțiuni acoperă o mare parte, 80%, domeniul audiovizual, ceea ce nu este bine, pentru că Uniunea Europeană în Acordul de Asociere vorbește de sistemul mediatic la general, noi însă ne axăm, ne focalizăm atenția pe audiovizual doar. Asta este prima concluzie. O mare parte dintre aceste acțiuni nu sunt în deplină concordanță cu prevederile Acordului de Asociere. Repet, marea majoritate sunt obligațiunile CCA-lui date de lege. Și a treia ar fi că nu sunt realizate acțiunile planificate pentru o anumită perioadă, nu sunt realizate pur și simplu sau sunt realizate parțial. Astea ar fi trei concluzii de bază.
Și recomandările noastre care vin tot în continuarea primului raport sunt ca Planul național de acțiuni să fie revăzut, urgent dacă se poate… Dna viceministră ne-a confirmat că lucrul acesta se va întâmpla în luna octombrie, să fie revizuit astfel încât să acopere, pe de o parte, tot sistemul mediatic și, în al doilea rând, să ia în calcul prioritățile pe care le-a stabilit grupul de lucru format pe lângă Parlament. Este un grup de lucru pentru îmbunătățirea legislației în mass-media și acest grup de lucru are mai multe priorități, printre care un nou Cod al audiovizualului, o nouă lege a publicității și altele. Deci, să ia în calcul și aceste priorități și, evident, ritmul să fie accelerat, ritmul de realizare a acțiunilor indiferent că sunt sau nu incluse în Planul Național de Acțiuni.”
Raportul

19.09.2017

Partenetiatul Estic este o politică pe termen lung

 Interviu cu europarlamentara lituaniană Laima Andrikienė despre noua politică pentru vecinii estici, denumit şi Parteneriatul Estic Plus,

Summitul Parteneriatului Estic, care va fi găzduit în noiembrie de capitala Belgiei, va fi circumscris Parteneriatului Estic Plus, noua politică pentru vecinii estici, spune într-un interviu pentru Europa Liberă, europarlamentara de centru-dreapta din Lituania, Laima Andrikienė, co-autoarea unui raport care creionează poziția Parlamentului European cu privire la obiectivele summitului. UE va acorda stimulente, și nu doar financiare, Ucrainei, Moldovei și Georgiei, pentru ca cele trei țări să avanseze mai rapid către comunitatea europeană. Printre altele, celor trei state li se va oferi posibilitatea să intre în Zona Schengen și în Uniunea Vamală, iar cetățenii acestora ar putea să nu mai plătească în viitor taxe de roaming în UE. 

Parteneriatul Estic Plus.. va oferi statelor avansate, precum Moldova, stimulente foarte mari să meargă mai departe. Vorbim despre Planul european de investiții, un fel de Marshall plan pentru Parteneriatul Estic, plan în care vor fi implicate Banca Europeană pentru Investitii și statele membre. Vrem să oferim mai multe resurse financiare partenerilor nostri din est. Va exista, de exemplu, posibilitatea de integrare în Zona Schengen, dar pe termen scurt, nu în doi sau cinci ani, dar va exista acesta perspectivă, poate în 10 ani. Moldova, Ucraina sau Georgia vor avea posibilitatea să devină membri ai Uniunii Vamale, în 10-15 ani. Taxele de roaming s-ar putea elimina. Dar și aici vorbim de procese de durata, de cel putin 15 ani. ” 

14.09.2017

„În era internetului cu greu îți dai seama care e o știre falsă sau e mai ușor să crezi tot ce ți se oferă”  

 La Kiev,  a vut loc o conferință dedicată libertății presei în țările din cadrul Parteneriatului Estic al Uniunii Europene. Conferința face parte din pregătirile de summit-ul Parteneriatului Estic care va avea loc la sfârșitul lunii noiembrie la Bruxelles și la care Uniunea Europeană va decide cum și cu câți bani sprijină independența presei în vecinele sale de la răsărit. La conferința de la Kiev se discută mai ales despre propaganda rusă, dar și despre problemele interne din fiecare țară, anume monopolizarea presei, arestarea jurnaliștilor sau accesul limitat la piața de publicitate. 

Corespondenta Europei Libere Diana Răileanu despre subiectele discutate la conferință dedicată libertății presei în țările din cadrul Parteneriatului Estic de la Kiev 
 

11.09.2017

Dara Murphy:"Încă mai așteptăm ca președintele și actualul guvern să înceapă să lucreze, ca să răspundă așteptărilor oamenilor și așteptărilor pe care le are Uniunea Europeană pentru cetățenii moldoveni" : Interviu cu Vicepreşedintele Partidului Popular European, Dara Murphy

Europa Liberă: În aceste condiții, va oferi UE asistență Republicii Moldova dacă guvernarea nu-și va îndeplini temele de acasă?
Dara Murphy: „Să fim înțeleși, Uniunea Europeană vrea să ajute și să susțină cetățenii Republicii Moldova, vrem să le acordăm sprijin, dar trebuie să ne asigurăm că anume poporul beneficiază de suportul financiar acordat de UE. Partidul nostru, Partidul Popular European, care deține majoritatea în Comisia Europeană, Parlamentul European și Uniunea Europeană, avem responsabilitatea să ne asigurăm că stabilim condiții pentru felul în care sunt cheltuiți banii, ca să aibă de câștigat cetățenii. Prin urmare, fondurile Uniunii Europene vor ajunge la populația Republicii Moldova atunci când guvernarea de la Chișinău va face reforme concrete și reale în domenii precum economia, justiție și alte sfere, atunci când vor fi anulate schimbările la sistemul electoral și se va reveni la precedentul sistem.”
 

11.09.2017

Igor Boțan: „Relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană rămân oarecum tensionate” 

Europa Liberă: S-au dezghețat relațiile cu partenerii europeni? Putem spune că există semne bune, le putem vedea în vizita delegației de la Bundestag și a ministrului luxemburghez de Externe? Igor Boțan: „Părerea mea este că relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană rămân oarecum tensionate, după această epopee cu modificarea sistemului electoral, iar vizitele la care v-ați referit sunt semnificative. Și aici trebuie să punem în evidență punctarea pe care a făcut-o ministrul de Externe luxemburghez, care a atins cele mai sensibile probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Le putem trece în revistă și vom vedea că sunt atât de punctuale, încât nu le putem califica altfel decât mesaje care vin din partea Uniunii Europene, mai cu seamă că Luxemburgul a fost unul din fondatorii Uniunii Europene.”
  
11.09.2017

Reprezentanţii Consiliului Europei sunt foarte mult îngrijoraţi de faptul că situaţia aleşilor locali în Republica Moldova se înrăutăţeşte Interviul cu Viorel Furdui directorul executiv al CALM.

O delegaţie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei aflată recent la Chişinău într-o vizită de documentare s-a arătat îngrijorată de cazul primarului suspendat al Chişinăului, Dorin Chirtoacă şi, în general, de situaţiei autorităţilor locale din Moldova. Delegaţia, în frunte cu preşedintele Camerei Regiunilor Gunn Marit Helgesen, s-ar fi întâlnit cu primarul Dorin Chirtoacă suspentat din funcţie şi cercetat în două dosare penale, precum şi cu procurorul Viorel Morari şi ministrul Justiţiei Vladimir Cebotari. Concluziile oficialilor europeni se vor conţine într-un raport şi o rezoluţie despre Moldova care ar urma să fie aprobate la sesiunea din octombrie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei.


Europa Liberă: Aşadar, o delegaţie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei aflată recent la Chişinău într-o vizită de documentare s-a arătat îngrijorată de cazul primarului suspendat Dorin Chirtoacă cercetat penal în două dosare. Aţi avut şi Dvs. întrevedere cu această delegaţia care în octombrie urmează să adopte un raport despre Moldova. Domnule Furdui care ar fi principalele concluzii după discuţiile pe care le-aţi avut cu oficialii europeni?
Viorel Furdui: „Într-adevăr Moldova a fost vizitată de o delegaţie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei- în fruntea delegaţie s-a aflat vicepreşedintele acestei organizaţii şi preşedintele Camerei Regiunilor - Gunn Marit Helgesen asistată de directorul Congresului - Jean-Philippe Bozouls. Tema centrală a discuţiilor a fost, cu siguranţă, statutul aleşilor locali, situaţia primarului municipiului Chişinău Dorin Chirtoacă, dar şi, în general, situaţia care s-a creat în domeniul democraţiei locale în Republica Moldova în ultima perioadă de timp. Şi asta pentru că acest domeniu, această temă are conexiuni cu justiţia şi libertatea presei – domenii problematice în Republica Moldova aflate permanent în vizorul Consiliului Europei. Această instituţie europeană este una din cele mai vizate în ce priveşte monitorizarea situaţiei în domeniul democraţiei locale. Principalele concluzii în rezultatul acestor discuţii sunt că reprezentanţii Consiliului Europei sunt foarte mult îngrijoraţi de faptul că situaţia aleşilor locali în Republica Moldova se înrăutăţeşte faţă de anul 2016 când s-au atestat anumite progrese în ce priveşte democraţia locală, a fost un anumit dialog între puterea centrală şi cea locală, au fost progrese inclusiv pe partea de descentralizare financiară. În 2017, însă, după toate aceste evenimente legate de arestări, dosare penale în privinţa unor primari, atacuri şi la adresa organizaţiei noastre, a CALM-ului, situaţia s-a înrăutăţit. E nevoie de a fi întreprinse mai multe măsuri. Oficialii europeni au fost miraţi, în special de cazul lui Dorin Chirtoacă, de faptul că poate fi suspendat din funcţie un primar ales direct în lipsa unei decizii definite a judecăţii. Au fost miraţi de felul în care sunt trataţi aleşii locali atunci când organele de anchetă întreprind anumite măsuri. E vorba în special de cazul primarului de Basarabeasca. S-au mirat de ce a fost nevoie de zeci de mascați pentru aducerea primarului în faţa organelor de anchetă în situaţia în care primarul a cooperat cu ancheta. Aceste lucruri sunt de neexplicat. Plus la asta, au fost miraţi de tratamentul diferit care li se aplică unor aleşi locali în raport cu alţii. Unii, chiar dacă au condamnare, sunt lăsaţi în libertate…”

06.09.2017

Vladimir Cebotari: „Lupta cu corupția, mai ales la nivel înalt, este una eficientă, foarte vizibilă, aduce rezultate clare”
 Justiția din Republica Moldova a beneficiat de o asistență financiară considerabilă din partea UE pentru a se reforma și pentru a deveni mai accesibilă și mai corectă în raport cu cetățenii. În ultimii ani Bruxelles-ul condiționează fiecare tranșă. Ministrul justitiei, Vladimir Cebotari, deplânge întreruperea ajutorului atât de aşteptat din partea Uniunii Europene.


 04.09.2017

Acordul de Asociere  este cu adevărat o foaie de parcurs, care include meniul necesar pentru a face din Republica Moldova o țară normală, stabilă, dezvoltată, modernizatăș  Interviu cu directorul Institutului de politici și reforme europene, Iulian Groza:

În vara lui 2017 s-au implinit trei ani de când Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.  Ce a cîștigat Moldova în acești trei ani, la nivel economic și social?

Iulian Groza: „Cu siguranță, Acordul de Asociere oferă beneficii de ordin economic prin accesul la piața Uniunii Europene, prin Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, prin oferirea condițiilor de transpunere a standardelor, cerințelor de calitate, cerințelor de creștere a siguranței produselor. Toate acestea sunt parte a Acordului de Asociere și statisticile comerciale într-adevăr arată că Uniunea Europeană rămâne a fi partenerul comercial economic principal al Republicii Moldova. Uniunea Europeană este țara cu destinația principală a exporturilor noastre, peste 60 la sută din exporturile noastre merg spre piața Uniunii Europene, de asemenea, același lucru se referă și la importuri; aproximativ 50 la sută din importuri vin din Uniunea Europeană. Din păcate, nu reușim să beneficiem în totalitate de toate oportunitățile Acordului de Asociere din cauza faptului că până la moment nu toate standardele, nu toate cerințele sanitare și fitosanitare sunt transpuse. Sunt regulile care țin de siguranța alimentelor, siguranța produselor care, deocamdată, nu sunt implementate din motive poate și obiective, și subiective, care țin de funcționarea laboratoarelor de certificare a produselor. Dar cel mai mare obstacol în dezvoltarea comerțului cu Uniunea Europeană, totuși, rămâne problema justiției, or, investitorii cu siguranță primul lucru pe care îl fac când decid să investească sau nu în Republica Moldova este să evalueze situația pe funcționarea instituțiilor statului, instituțiilor de drept, justiția și modul în care se luptă cu corupția.”

BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Aprilie - Mai 2017

Interviuri, comentarii, opinii

 Arhiva 2012-2016

26.05.2017

Bernd Fabritius: „Multe țări emit alarme roșii din motive politice pentru a bloca politicieni ai opoziției”: Interviu cu parlamentarul german (PPE) raportor al Consiliului Europei, autorul raportului despre alarmele roșii ale Interpolului.

Europa Liberă: Dle Fabritius, APCE a adoptat raportul Dvs. despre alarmele roșii ale Interpolului, acele proceduri de urmările internațională declanșate de statele europene și nu numai, atunci când o persoană care are probleme cu justiția părăsește o țară și este dată în urmărire. Explicați-ne, mai întâi, ce sunt alarmele roșii.

Bernd Fabritius: „Alarma roșie este o procedură a Interpol-ului prin care un stat membru poate cere să fie notificat dacă este identificată în alt stat membru o anumită persoană fizică. INTEROPOLUL este o platformă de informare, prin care un stat membru informează celelalte state membre că din anumite motive clar determinate caută persoana XY. Decizia cu privire la această persoană o ia statul de recepție.

Dacă România ar emite o alarmă roșie care m-ar aviza pe mine, de exemplu, iar eu aș călători în Belgia, Belgia m-ar aresta preventiv, ar informa România că m-a prins, iar România ar trebui să depună o cerere de extrădare către Belgia. Raportul meu (adoptat între timp de APCE) vizează abuzul acestui sistem. Sunt multe țări care slăbesc încrederea în sistemul Interpol. Aceste țări emit alarme roșii din motive politice. În general, pentru a opri șefii opoziției din țara respectivă de a călători, de a bloca unii politicieni în a-și exercita munca. Și aș putea să vă dau multe exemple.”

Noutăţi CoE-RM - Ianuarie 2014

31.01.2014

Internetul şi politica : efectele noilor tehnologii de informare şi comunicare asupra democraţiei

La sesiunea APCE, desfăşurată între 27-31 ianuarie 2014 la Strasbourg, a fost pus în discuţie Raportului „Internetul şi politica: efectele noilor tehnologii de informare şi comunicare asupra democraţiei ”

Parlamentarii au adoptat o rezoluţie şi o recomandare la acest subiect în care şi-au exprimat opinia că este necesară o creştere a capacităţii instituţiilor politice - şi, în special a parlamentelor - de utilizare a noilor tehnologii de informare şi comunicare, pentru a îmbunătăţi transparenţa procesului de luare a deciziilor şi a dialogului cu cetăţenii.

Detalii

30.01.2014

Totalurile activităţii CEDO în 2013

La conferinţa de presă anuală, Preşedintele CEDO, Dean Spielmann, a prezentat tradiţional rezultatele Curţii Europene a Drepturilor Omului pentru anul precedent.  Rapoartele  prezentate şi statisticile pentru 2013 includ date referitoare la cauzele Moldovei la CEDO

Detalii 
Moldova la CEDO in 2013

29.01.2014

Respectarea drepturilor sociale în Republica Moldova

Comitetul european pentru drepturi sociale (CEDS) al Consiliului Europei a publicat concluziile sale anuale pentru 2013 raportând aproximativ 180 de încălcări ale Cartei Sociale Europene, echivalentul economic şi social al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în 38 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv în Republica Moldova.

Detalii

28.01.2014

Ziua europeana a protectiei datelor

Cu ocazia celei de-a 8-a editii a Zilei europene a protectiei datelor a fost lansat Manualul de drept european in domeniul protectiei datelor, elaborat de Curtea europeana a Drepturilor Omului in cooperare cu Agentia pentru drepturi fundamentale a UE. Versiunea originala este in limba engleza, dar pe parcursul anului Manualul va fi tradus si in alte limbi neoficiale, inclusiv in romana.

Detalii

28.01.2014

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a adoptat hotărîrea în cauza Buhaniuc c. Republicii Moldova (cererea nr. 56074/10)

Cauza vizează examinarea circumstanţelor evenimentelor desfăşurate după alegerile generale din Republica Moldova din 5 aprilie 2009 când, drept urmare a dezordinilor publice din centrul Chişinăului, au avut loc reţineri în masă de forţele de ordine.


Reclamantul, a pretins încălcarea drepturilor sale garantate de  art. 3 din Convenţie prin faptul că a fost maltratat de către agenţii de poliţie şi nu a beneficiat de o investigaţie eficientă.

CEDO a constatat în unanimitate încălcarea art. 3 din Convenţiei, sub aspect material şi procedural, constatând că autoritaţile naţionale nu au  efectuat o investigaţie eficienta a circumstanţelor cauzei.

Detalii

28. 01.2014



Femeile din Moldova au fost despăgubite de CEDO într-un nou caz de violenţă domestică

Judecătorii Curţii europene a Drepturilor Omului au acceptat plângerile unei femei şi ale fiicei sale împotriva Moldovei, conform carora nu au fost luate măsurile necesare pentru protejarea acestora de comportamentul agresiv al soţul/tatălui.

Detalii

27-31.01.2014

Sesiunea de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Printre subiectele principale  abordate în cadrul sesiunii APCE de  la Strasbourg, 27-31 ianuarie, figurează cauza Magniţki, impactul internetului asupra politicii, integrarea migranţilor în Europa, prevenirea rasismului şi intoleranţei în Europa, prima evaluare a “parteneriatului pentru democraţie” şi obligaţia organizaţiilor internaţionale de a purta răspundere pentru acţiunile sale în cazul încălcării drepturilor omului.

În regim de urgenţă - examinarea raportul privind funcţionarea instituţiilor democratice în Ucraina,

Sesiunea este transmisă în direct prin Live WebTV 

La 27 ianuarie, în prima zi a sesiunii, a fost ales noul Preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei - Anne Brasseur (Luxembourg, Partidul Democrat)

Detalii 

27.01.2014

Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului 

În 2002, miniştrii europeni ai educaţiei au adoptat, la iniţiativa Consiliului Europei, declaraţia de instituire a Zilei de Comemorare a Victimelor Holocaustului şi de prevenire a crimelor împotriva umanităţii, în instituţiile de învăţământ din Statele sale membre. Ulterior şi ONU a ales data de 27 ianuarie, data la care armata sovietică a eliberat lagărul de concentarare şi de exterminare de la Auschwitz-Birkenau din Polonia, în calitate de Zi de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Detalii

23.01.2014


Europa încă este bântuită de antisemitism  

În noul său articol publicat în Carnetul Drepturilor Omului, Comisarul CoE pentru Drepturile Omului, Nils Muižnieks, a abordat problema răspândirii antisemitismului în Europa contemporană.

Detalii
Ziua de Comemorare a Victimelor Holocaustului

21.01.2014

Reforma electorală din Republica Moldova în atenţia Comisiei de la Veneţia

O delegaţie a Comisiei europene pentru Democraţia prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei s-a aflat într-o vizită de lucru la Chişinău în cadrul căreia a avut mai multe întrevederi cu autorităţile din Moldova pentru a discuta despre reforma electorală în vederea adoptării în luna martie 2014 a opiniei Comisiei de la Veneţia la acest subiect.

Detalii

17.01.2014


Decernarea Primului Premiul Raoul Wallenberg  

Primul Premiul Raoul Wallenberg al Consiliului Europei a fost decernat dnei Elmas Arus, realizatoare de film din Turcia, de origine romă, pentru contribuţia sa remarcabilă în sensibilizarea privind situaţia Romilor din Turcia şi din afară.

După vizitatea, în perioada 2001 -2004, a peste 400 de cartiere ale romilor situate în 38 de oraşe din Turcia, fiind însoţită de un grup de voluntari, Dna Arus a realizat 360 de ore de documente de arhivă. Acest materiat a servit ulterior la realizarea unui documentar cu durata de 1 oră despre problemele cu care se confruntă diferite grupuri de romi din Turcia. Mai târziu Elmas Arus a creat o organizaţie neguvernamentală “Zero Discriminare”, care a service ca exemplu pentru crearea altor organizaţii similare, în present în Turcia existând peste 200 de asociaţii ale romilor. Activitatea dnei Arus a jucat un rol determinant în elaborarea în 2009 a politicii guvernamentale din Turcia “Roma opening”.

Ceremonia de înmânare a premiului a avut loc la 17 ianuarie, la Palatul Europei din Strasbourg.   

Detalii privind Premiul Raoul Wallenberg

07.01.2014

Introducerea corectă a unei plângeri la CEDO

În scopul de a ajuta reclamanţii să respecte noile reguli, intrate în vigoare la 1 ianuarie 2014, Curtea europeană a Dreptrurilor Omului a elaborat materiale informative, atât în formă scrisă, cât şi în format multimedia, nu doar în limbile oficiale ale Consiliului Europei (franceza şi engleza), dar şi în limbile oficiale ale Statelor părţi la Convenţie. Un nou material video va ajuta reclamanţii să îndeplinească formularul cererii respectând noile reguli.

Detalii

 

02.01.2014

Funcţionarii din Parlament vor studia Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Personalul din parlamentele naţionale, va avea ocazia să-şi amelioreze cunoştinţele cu privire la Convenţie Europeană a Drepturilor Omului, în cadrul unui seminar, organizat la Strasbourg, la 16-17 ianuarie 2014, în cooperare cu Comitetul pentru probleme juridice şi drepturile omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cu susţinerea financiară a Fondului Fiduciar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei.

În cadrul seminarului este prevăzută o şedinţă de introducere în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. De asemenea, Curtea va organiza, în cooperare cu Serviciul de executare a hotărârilor (Directoratul General I), reuniuni cu juriştii de la curtea şi DGI. Cei treizeci de participanţi din Germania, Croaţia, Estonia, Grecia, Italia, Republica Moldova, România şi Ucraina, au studii juridice şi activează în camisiile şi departamentele juridice ale parlamentelor naţionale.

Detalii