BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Aprilie - Mai 2017

Interviuri, comentarii, opinii

 Arhiva 2012-2016

26.05.2017

Bernd Fabritius: „Multe țări emit alarme roșii din motive politice pentru a bloca politicieni ai opoziției”: Interviu cu parlamentarul german (PPE) raportor al Consiliului Europei, autorul raportului despre alarmele roșii ale Interpolului.

Europa Liberă: Dle Fabritius, APCE a adoptat raportul Dvs. despre alarmele roșii ale Interpolului, acele proceduri de urmările internațională declanșate de statele europene și nu numai, atunci când o persoană care are probleme cu justiția părăsește o țară și este dată în urmărire. Explicați-ne, mai întâi, ce sunt alarmele roșii.

Bernd Fabritius: „Alarma roșie este o procedură a Interpol-ului prin care un stat membru poate cere să fie notificat dacă este identificată în alt stat membru o anumită persoană fizică. INTEROPOLUL este o platformă de informare, prin care un stat membru informează celelalte state membre că din anumite motive clar determinate caută persoana XY. Decizia cu privire la această persoană o ia statul de recepție.

Dacă România ar emite o alarmă roșie care m-ar aviza pe mine, de exemplu, iar eu aș călători în Belgia, Belgia m-ar aresta preventiv, ar informa România că m-a prins, iar România ar trebui să depună o cerere de extrădare către Belgia. Raportul meu (adoptat între timp de APCE) vizează abuzul acestui sistem. Sunt multe țări care slăbesc încrederea în sistemul Interpol. Aceste țări emit alarme roșii din motive politice. În general, pentru a opri șefii opoziției din țara respectivă de a călători, de a bloca unii politicieni în a-și exercita munca. Și aș putea să vă dau multe exemple.”

19.05.2017


Valeriu Ghilețchi: „E nevoie de mai multă comunicare, ca ei să înţeleagă ce vrem să facem”

Europa Liberă: V-aţi aflat şi dumneavoastră în aceste zile la Parlamentul European, acolo unde au fost dezbătute pe larg subiectele ce ţin de schimbarea legislaţiei electorale, dar şi despre aceste 100 de milioane de euro promise Republicii Moldova. Vreţi să ne spuneţi care e lecţia pentru lumea de acasă?

Valeriu Ghilețchi: „Aş vrea să fac unele precizări. În primul rând, nu era pe agenda Parlamentului European acordarea finanţării de 100 de milioane de euro. Pe data de 18 mai urma să aibă loc trialogul între Comisia Parlamentului European, INTA, reprezentanţii Consiliului European şi ai Comisiei Europene. În cadrul discuţiilor s-a ajuns la o înţelegere ca să amâne această întâlnire a trialogului cu două săptămâni şi două zile, va fi la începutul lunii iunie. Dezbateri au avut loc, în general, pe subiecte legate de Republica Moldova. Și în cadrul acestor dezbateri, evident, au fost şi opinii critice, legate de schimbarea Codului Electoral, legate de reformele care se fac în Republica Moldova. În mare parte, totuşi, a predominat o poziţie pragmatică, majoritatea europarlamentarilor înţeleg că Republica Moldova trebuie ajutată, dacă vrem ca ea să îşi continue parcursul european. Dacă ar fi să răspund la întrebarea ce lecţie ar trebui să învăţăm, e nevoie de mai multă comunicare. Sigur că şi modificarea Codului Electoral, dar şi alte reforme, care se fac în Republica Moldova, deoarece avem Acordul de Asociere, este bine să le facem într-o bună comunicare cu partenerii noştri externi, ei să cunoască intenţiile noastre, să ştie exact ce vrem să facem, de ce vrem aceste schimbări să le adoptăm. Pentru că nu există până la capăt un răspuns clar pentru ei care este scopul acestei reforme legate de Codul Electoral, dacă ne referim la Codul Electoral sau dacă se fac şi alte modificări în legislaţie, cum ar fi cele legate de mass-media. De asemenea, au fost întrebări în discuţiile pe care le-am avut cu parlamentarii europeni, în particular cu domnul Petras Auštrevičius. El a ridicat această întrebare de reformă a mass-media. Deci, e nevoie de mai multă comunicare, ca ei să înţeleagă ce vrem să facem şi, totodată, şi noi să plecăm urechea, dacă ei consideră că lucrurile pe care le facem nu sunt binevenite pentru parcursul nostru european.”

18.05.2017

Câteva opinii ale politicianului român Eugen Tomac despre asistența financiară a UE pentru R.Moldova.

Eugen Tomac: „Este o decizie înţeleaptă, pe care a luat-o Bruxellesul. Şi cred că întotdeauna, atunci când există şansa de a pune o minimă presiune pe guvernele care primesc sprijin din partea Uniunii Europene, să se ţină cont de anumite criterii. Nu este primul suport pe care îl oferă Uniunea Europeană Republicii Moldova. Nu am văzut un asemenea suport, de exemplu, să vină din partea Federaţiei Ruse. Iar atunci când Uniunea Europeană discută despre criterii, aici ne referim strict la valori comune. Ori, faptul că Bruxellesul a cerut guvernului Republicii Moldova să ţină cont de anumite aspecte ce ţin de reforme interne, profund necesare, care să credibilizeze Republica Moldova în ochii partenerilor europeni, cred că semnalul dat este unul cât se poate de serios şi trebuie să pună pe gânduri decidenţii de la Chişinău. Din punctul meu de vedere, este o decizie înţeleaptă pentru că, în caz contrar, tot timpul se va merge pe principiul „Europenii o spun pe a lor; noi o facem pe a noastră. Şi mergem înainte să vină banii”. Ori, nu este cazul să se menţină această logică, pentru că ea este profund greşită şi încurcă lucrurile pe termen lung. Cu atât mai mult, cu cât echilibrul politic din Republica Moldova este extrem de fragil şi oricând poate lua o altă turnură nefericită.”

18.05.2017

Sorin Moisă: „Consensul, la care am ajuns, este să avem un vot în plen în luna iulie, să putem să beneficiem cu toţii de opinia Comisiei de la Veneţia”

Un interviu cu raportorul Comisiei pentru afaceri internaţionale pentru comerţ internaţional (INTA) din Parlamentul European.

Pe 18 mai ar fi urmat să intre în dezbaterea Comisiei, Consiliului și Parlamentului European (între timp cunoscut ca Trialog) raportul lui Sorin Moisă din Comisia pentru afaceri internaţionale pentru comerţ internaţional (INTA), care a creionat poziţia Parlamentului European cu privire la propunerea Comisiei Europene de a acorda Republicii Moldova un ajutor macro-economic de 100 de milioane de euro. După cum se știe, discutarea raportului a fost amânată cu cel puțin o lună, în așteptarea recomandărilor Comisiei de la Veneția privind propusa trecere la sisemul electoral mixt. „Răul cel mai mic” atrage agenția europarlamentului Sorin Moisă cu care a stat de vorbă corespondenta Europei Libere la Strasbourg.

Vor fi trei tranşe şi nicio tranşă nu se plăteşte până când toate condiţionalităţile ataşate acelei tranşe nu vor fi îndeplinite. Deci, nu se plăteşte nimic până când condiţionalităţile nu sunt îndeplinite. Şi în mod excepţional pentru Moldova, din păcate, pentru că a existat, din nou, trauma fraudei bancare, Comisia a propus şi Parlamentul, şi Consiliul au fost de acord ca şi prima tranşă care, în alte cazuri, se dă necondiţionat, condiţionalităţile vin la tranşa doi şi tranşa trei, să fie dată condiţionat. Deci, toate tranşele vor fi condiţionate şi, în caz de derapaj major de la regulile democraţiei, chiar după ce noi votăm în Parlament, noi votăm acordarea de principiu a celor trei tranşe, a pachetului de 100 de milioane. Acordarea efectivă se face în trei tranşe, după îndeplinirea condiţionalităţilor de către Comisia Europeană. Deci, noi când votăm aici, nu se plătesc imediat banii. Banii se plătesc după, în funcţie de îndeplinirea condiţionalităţilor de către Comisia Europeană. Dacă, dincolo de condiţionalităţile legate de fiecare tranşă, e un derapaj major de la regulile democraţiei statului de drept, de la regulile multipartitismului, atunci nu se mai îndeplineşte precondiţia de democraţie şi stat de drept şi se poate opri orice tranşă, înainte de a fi plătită sau întregul mecanism, respectiv, se pot cere banii înapoi. Vreau să spun că fascinaţia pentru mine a acestui pachet este că realmente poate să aducă – şi acestea dacă sunt bine puse în practică de Comisie, nu sunt vorbe goale, am petrecut ceva timp studiind condiţionalităţile UE – poate realmente să aibă un efect transformator orizontal în Republica Moldova, de pildă, pe modul cum se comportă elita, pe modul cum se distribuie resursele. Reformele pe care le-am gândit acolo, le-a gândit Comisia Europeană, am dat şi noi foarte mult input, e o discuţie destul de lungă, de pildă, limitează puterea discreţionară a oricărei persoane, oricât de înstărită sau de puternică ar fi ea, din sistemul politic şi economic al Republicii Moldova. Sunt reforme de modernizare, de occidentalizare a Republicii Moldova şi ar fi păcat de Dumnezeu să nu dăm ţarii şansa de a trece prin ele. Însă, ca precondiţie, nici nu discutăm de aceste reforme şi de tranşă, dacă lucrurile foarte mari – democraţia, statul de drept – nu sunt respectate. Aceasta înainte de a vota noi sau după ce votăm noi, deci, chiar dacă am votat, nu e un cec în alb, cu alte cuvinte. Dacă e un derapaj major, Serviciul European de Acțiune Externă face o notă în care spune: „Domnilor, e un derapaj major de la democraţie şi statul de drept” şi se poate opri totul.”

 
 17.05.2917

Iolanda Bădiliță: „UE are o datorie faţă de cetăţenii Republicii Moldova, nu faţă de clasa politică”

 De la Strasbourg, corespondenta Europei Libere despre dezbaterea din Parlamentului European si amânarea discutării asistenței macro-financiare.

În Parlamentul European a avut loc, marți seara, o dezbatere pe tema Republicii Moldova, după ce mai devreme devenise cunoscut că, ​în urma presiunilor unor grupări politice critice față de guvernarea de la Chișinău, forumul legislativ al UE a amânat cu cel puțin o lună discutarea posibilului său acord pentru o asistență financiară de 100 de milioane de euro promisă Moldovei de Comisia Europeană. Guvernarea de la Chișinău, care are mare nevoie de acești bani cât mai iute, și-a trimis emisari la Parlamentul European, dar grupările de centru-dreapta care au inițiat amânarea nu s-au lăsat înduplecate.

Europa Liberă: O dezbatere despre îngrijorări, despre anumite condiţionări ale ajutoarelor financiare?

Iolanda Bădiliță: „Da, desigur, pornind de la constatarea angajamentului Republicii Moldova pe drumul european. Trebuie spus că atât comisarul Stylianides, cât şi foarte mulţi europarlamentari de la toate grupurile politice au început într-o cheie pozitivă, respectând faptul că, indiferent de hopurile care există în calea integrării europene la nivel administrativ, la nivel politic, totuşi, Republica Moldova este angajată pe drumul Uniunii Europene.

Deci, pornind de la această cheie pozitivă, s-a trecut, evident, la critici, la faptul că nu s-a făcut suficient pentru combaterea corupţiei, pentru combaterea spălării banilor, pentru întărirea statului de drept şi al justiţiei. S-a discutat, în acest context, despre reforma sistemului electoral, concluzia fiind că, dacă reforma în sistemul electoral nu va da o şansă pentru ca toate vocile de pe scena politică şi de pe scena mişcării sociale, dacă vreţi, din Republica Moldova să fie auzite în Parlament, deci, dacă această reformă nu va conduce la această îmbunătăţire a participării politice şi sociale a cetăţenilor Republicii Moldova în felul în care merg lucrurile în Moldova şi din punct de vedere legislativ, atunci se va reevalua dacă se va acorda sau nu se va acorda această tranşă.

Una peste alta, înţelegerea mea este că Uniunea Europeană aşteaptă până Comisia de la Veneţia va lua o decizie. Săptămâna viitoare, la Chişinău, se vor reuni membrii delegaţiei pentru Republica Moldova, vor fi acolo împreună cu membrii Euronest, şi vor sta la o discuţie împreună cu [reprezentanții] Comisiei de la Veneţia, şi vor aştepta rezultatul evaluării Comisiei de la Veneţia.

 17.05.2017

Anatol Arapu: „100 de milioane de euro este un suport foarte bun pentru buget” Interviu cu fostul ministru de finanțe, despre situația bugetului confruntat cu posibila întârziere a ajutoarelor europene și despre progresele mici la recuperarea miliardului furat

În urma presiunilor unor grupări politice critice față de guvernarea de la Chișinău, Parlamentul European a amânat cu cel puțin o lună discutarea posibilului său acord pentru o asistență financiară de 100 de milioane de euro promisă Moldovei de Comisia Europeană. Guvernarea de la Chișinău și-a trimis emisari la Parlamentul European, dar grupările de centru-dreapta care au inițiat amânarea nu s-au lăsat înduplecate, spunând că sunt îngrijorate de evoluțiile moldovene, inclusiv în ceea ce privește eforturile de schimbare a sistemului electoral. Cât de tare are nevoie guvernarea de la Chișinău de ajutoarele europene
 


15.05.2017

Andi Cristea: „Amânarea asistenței macro-financiare este un preț politic pe care niciunul dintre partidele de la Chișinău nu îl va putea gestiona” : Interviu cu președintelel Delegației la Comitetul parlamentar de asociere UE-Moldova.

Europarlamentarul social-democrat român, Andi Cristea, președinte al Delegației la Comitetul parlamentar de asociere UE-Moldova, despre anunțul privind posibila amânare a asistenței de o sută de milioane de euro pentru Moldova, ca reacție la votarea, în primă lectură, în Parlamentul de la Chișinău a trecerii la sistemul electoral mixt.

.. În discuția despre asistenta macrofinanciară a UE pentru Republica Moldova, sunt câteva lucruri a fi reținute – primul lucru e că propunerea inițială a Comisiei Europene conține o serie întreagă de condiționalități necesare pentru ca banii contribuabililor europeni să ajungă unde trebuie și anume în proiecte destinate cetățeanului, nu în găuri negre; doi, toate grupurile politice din Parlamentul European, inclusiv socialiștii europeni, au susținut întărirea acestui element de condiționalitate; în fine al treilea lucru pe care vreau să-l subliniez e că, înainte de discuția din Parlament, Consiliul a dat unda verde propunerii Comisiei.

Asistenta macrofinanciara arata sprijinul UE pentru Republica Moldova, și acești bani constituie o pârghie de presiune constructivă pentru implementarea reformelor de către guvern. Banii europeni sunt pentru oameni, nu pentru politicieni. Însă amânarea sau chiar lipsirea de asistenta financiara europeana sunt idei-vectori ai Federației Ruse. Resping si alegațiile președintelui Dodon care spunea că jumătate din banii europeni destinați Moldovei au fost furați. Nu e adevărat, evaluarea Comisiei Europene e clară, doar jumătate din suma de 782 de milioane pentru perioada 2007-2015 a fost plătită, transferată efectiv, restul banilor sunt în stand-by si vor fi plătiți dacă se constată că au fost îndeplinite condițiile asumate. Sa ne amintim că în 2015 UE a stopat asistenta bugetară când lucrurile nu au fost în regula. Perioada asta a trecut.

12.05.2017

Petras Austrevicius: „Cred că am luat decizia potrivită, la momentul potrivit” : Iinterviu cu Petras Austrevicius, membru al Parlamentului European (Lituania) despre posibila amânare a ajutorului de 100 de milioane de dolari pentru R.Moldova

De la Bruxelles se relatează că aprobarea finală a ajutorului macro-financiar european pentru R.Moldova, de 100 de milioane de euro, a fost amânată. Decizia finală urma să fie luată pe 18 mai, dar Parlamentul European a decis să ia o pauză de cel puțin o lună. Corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak, a stat de vorbă cu Petras Austrevicius, membru al Parlamentului European (Lituania), raportor pentru Moldova din partea comisiei pentru politică externă.

Petras Austrevicius: „Sunt multe lucruri care ne îngrijorează în legătură cu evoluția Moldovei. În primul rând, …concentrarea mediilor într-o serie de concerne; două dintre ele controlează peste 85% din piața de reclamă.

În al doilea rând, suntem îngrijorați de lipsa de transparență a deciziilor luate în domeniul justiției, de exemplu valul de arestări din ultimul timp care par mai degrabă motivate politic. Ultima noastră obiecție este legată de decizia foarte grăbită și nemotivată a coaliției de guvernământ de a forța schimbarea sistemului electoral, o schimbare „revoluționară”, […] care ridică însă o mulțime de semen de întrebare: de ce acum, de ce așa de grăbit și pentru ce motiv ? În acest moment, în Moldova sunt probleme mult mai complicate care ar trebui rezolvate decât schimbarea sistemului electoral.”

 11.05.2017

Thomas Markert: „Ucraina – exemplul cel mai relevant pentru R.Moldova – a avut o experienţă destul de negativă cu sistemul electoral mixt”: Interviu în exclusivitate cu secretarul Comisiei de la Veneția. 

Europa Liberă: Despre sistemul uninominal s-a discutat puţin în societate, iar despre cel mixt – deloc. Poate în aceste condiţii o instituţie precum e Comisia de la Veneţia să vadă cu ochi buni o astfel de modificare, indiferent de cât de bun sau rău e proiectul de lege prin care se modifică?

Thomas Markert: „Desigur, pentru mine este dificil să judec, dat fiind faptul că nu am urmărit toate discuțiile care au avut loc în societate. Pe de altă parte, sistemul mixt este o combinație între uninominal şi proporţional, deci nu putem spune că e ceva completamente nou. Totuşi, o discuție largă în societate ar fi recomandată.

Pentru că sistemele sunt extrem de diferite: sunt bunăoară ţări cu sistem majoritar în care se votează într-un singur tur, dar în altele – există două tururi la nivel de circumscripții. La fel, există sisteme proporționale cu circumscripții regionale, deci elementul de bază este regionalizarea. Sau, spre exemplu, în unele ţări se votează pe liste de partid, dar listele sunt deschise, iar alegătorii îşi pot exprima preferințele la nivelul listelor. Deci, vorbim despre un sistem diferit de cel proporţional care e acum în Moldova. Toate aceste opțiuni merită să fie discutate.”

11.05.2017 

Oleg Serebrian: „Un zid invizibil separă încă acest Est și Vestul Europei”: Interviu cu Ambasadorul R. Moldova în Germania. 

Europa Liberă: Domnule Serebrian, de ce de ce 9 mai mai rămâne un măr al discordiei în societatea moldoveană?

Oleg Serebrian: „Nu există nici în Vestul Europei un punct de vedere unic legat de Ziua Europei, de Ziua Victoriei. De altminteri, Ziua Victoriei asupra Germaniei naziste este sărbătorită în unele țări pe 7 mai, țările comunității britanice, bunăoară, și Marea Britanie, într-o serie de țări europene pe 8 mai, într-o serie de țări est-europene pe 9 mai, în funcție de acceptarea sau neacceptarea unuia dintre actele de capitulare necondiționată, cel din 7 sau cel din 8, sau e legat de fus orar ș.a.m.d.
Legat de Ziua Europei, iarăși, sunt două puncte de vedere, unii care consideră ziua de 5 mai, Ziua Consiliului Europei, ca zi a Europei, așa și era foarte multă vreme. Dar, în general, se acceptă acum ziua de 9 mai, bunăoară, Germania sărbătorește pe 9 mai și majoritatea țărilor Uniunii Europene serbează pe 9 mai.
Cred că și în cazul Republicii Moldova această zi de 9 mai trebuie să fie, mai curând, o zi a împăcării, a reconcilierii. Ucraina a mers pe această formulă, o zi a memoriei și reconcilierii, aceasta și este denumirea, dacă nu greșesc, a sărbătorii de 9 mai în Ucraina. Cred că și în cazul Republicii Moldova, sub însemnul acestei zile a Europei, să fie marcată această zi a păcii.
Or, întâi de toate, 9 mai și noua construcție europeană au însemnat pacea pentru continentul european, sfârșitul animozităților, ostilităților, sfârșitul diviziunilor. Și aceasta este important și pentru noi, cei din Est. Or, ultima diviziune, cea dintre Estul și Vestul Europei, pare să rămână încă vie. Mai este încă un zid invizibil care separă acest Est și Vest al Europei. Și misiunea noastră, atât a celor din Răsăritul continentului, cât și a celor din Apusul continentului este să înlăturăm acest zid invizibil care se dă înlăturat mult mai greu decât Zidul berlinez, care era o construcție fizică, palpabilă.”

 *     *     *

11.05.2017

Michele Nicoletti: „Este crucial ca populația să susțină lupta anticorupție”:  Interviu cu președintele Biroului Executiv al APCE, profesor de drept (specializat în legislație anticorupție) în Italia și șeful Grupului Socialist din APCE (Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei).

Europa Liberă: Domnule Nicoletti, de ce este corupția elitelor o barieră în calea eficienței și progresului?

Michele Nicoletti: „Obiectul cercetărilor mele, pe care se bazează raportul meu din APCE, este efectul corupției asupra democrației, impactul corupției asupra proceselor politice și democratice. În acest sens, putem vedea cum corupția reprezintă o barieră, pentru că este un fenomen foarte răspândit, iar funcționarea democrației este pusă în pericol, pentru că reputația și credibilitatea unor politicieni sau partide politice este amenințată, oamenii nu pot avea încredere în ei, pentru că banuiesc că aceste partide sau politicieni nu susțin o idee sau alta pentru că așa cred sau pentru că așa este corect, ci pentru că au fost plătiți. Acesta este un lucru care fragilizează democrația, căci nu avem o competiție reală între partidele politice. Dar nu este doar vorba de politică, ci și de relațiile sociale și economice dintr-o țară.”

 10.05.2017

Siegfried Mureșan: „Arcul guvernării de la Chişinău ignoră avertismentele partenerilor internaţionali ai R.Moldova” : Interviu în exclusivitate cu purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, cea mai puternică facțiune a Parlamentului European, și vicepreședinte al comitetului pentru buget al Parlamentului European.

Europa Liberă: Vă întreb direct, admiteţi că s-ar putea ajunge la îngheţarea asistenţei din nou, din moment ce acest avertisment a sunat în mesajul celor două partide mari europene? Şi din moment ce, deocamdată, puterea de la Chişinău nu pare să dea semne că ar putea da înapoi?

Siegfried Mureșan: „Vă spun următoarele trei lucruri. Unu, Parlamentul European este de acord să acordăm 100 de milioane de euro Republicii Moldova, aşa cum a propus Comisia Europeană la începutul anului, doar cu respectarea unor condiţionalităţi stricte. Înainte de alocarea fiecărei tranşe, trebuie îndeplinite condiţii precise legate de justiţie, stat de drept, combaterea corupţiei, spălării banilor. Noi suntem pregătiţi să acordăm banii, însă cu condiţionalităţi extrem de stricte. Şi e de la sine înţeles că standardele democratice trebuie respectate. Al doilea lucru pe care vreau să îl spun este că felul cum se gândeşte modificarea legislaţiei electorale produce îngrijorare profundă între toţi oamenii politici serioşi de la nivel european. Nu am întâlnit nici măcar un singur politician serios în Europa social-democrat care să fie de acord cu introducerea votului uninominal sau mixt şi, mai ales, cu introducerea intempestivă, aşa cum guvernarea încearcă. Deci, unu, vrem să acordăm bani cu condiţionalităţi stricte. Doi, votul uninominal, dezbaterea pe votul uninominal e profund îngrijorătoare şi nu se bucură de niciun sprijin la nivel european. Şi trei, declaraţiile preşedintelui Partidului Popular European şi al preşedintelui liberalilor europeni spun foarte clar că ne putem imagina să procedăm la blocarea de fonduri europene alocate Republicii Moldova. Şi acum suntem în etapa în care evaluăm când se poate face aceasta, în ce condiţii. Şi vreau să spun foarte clar: banii sunt pregătiţi să vină la Chişinău – fiindcă oamenii îi aşteaptă şi au nevoie de ei – dar pentru aceasta guvernul trebuie să respecte regulile jocului. Şi dacă preşedintele PPE şi preşedintele liberalilor europeni au spus că sunt dispuşi să blocheze alocarea de fonduri, dacă nu sunt înregistrate măsuri aşteptate, atunci fiţi siguri că vor face uz de această unealtă, exact atunci când simt că efectul este cel mai mare. Tot ce s-a întâmplat în ultimele zile, mai ales ziua de vineri din Parlamentul Republicii Moldova ne îngrijorează. Şi dacă aş fi reprezentant al guvernului Republicii Moldova şi al majorităţii parlamentare, după ziua de vineri, m-aş aştepta ca, evident, cele anunţate politic de preşedintele PPE şi preşedintele liberalilor europeni să nu rămână fără consecinţe. Dacă vine un avertisment politic clar şi totuşi guvernul intenţionează modificări atât de ample ale legislaţiei, cum am spus, neconsensuale, cu efect imediat la următoarele alegeri, fără avizul Comisiei de la Veneţia, e clar că suntem exact pe scenariul pesimist, pe care va exista o reacţie extrem de fermă de la nivel european. Iar principalul motiv de supărare este modificarea rapidă, netransparentă a legislaţiei electorale în beneficiul unui singur partid, nu consensual, nu printr-o dezbatere largă, ci doar mimată şi cu efect imediat la următoarele alegeri. Dacă se doreşte o modificare a legislaţiei electorale şi o dezbatere serioasă pe această temă, dezbaterea ar trebui să înceapă cu următoarea afirmaţie: „Nu vom modifica legislaţia electorală pentru următoarele alegeri. O vom face doar pentru alegerile viitoare din anul 2022’.”

05.05.2017


Gheorghe Gaberi: „Pentru a avea acces pe piaţa UE trebuie să modernizăm acest sector, să-l ajustăm la exigențele europene”: Interviul  cu directorul Agenţiei Naţionale de Siguranţă a Alimentelor.

Statistica exportului produselor autohtone pe piaţa UE arată o evoluţie impresionantă şi atinge cota de 65 la sută. Dar mai presus de cifre şi procente se află calitatea produselor. Pentru a extinde gama de mărfuri agroalimentare destinate piețelor din exterior e nevoie de consolidarea sistemului de control al siguranței alimentelor, ne-a spus directorul Agenţiai Naţionale de Siguranţă a Alimentelor, Gheorghe Gaberi, într-un interviu realizat în ajun.

  Europa Liberă: ANSA ar trebui să reprezinte cartea de vizită a producătorilor autohtoni. Implementarea reformei instituției trebuie să aducă valoare adăugată economiei şi să contribuie la promovarea produselor autohtone pe piața internațională. Cinci milioane de euro este o sumă alocată în cadrul câtorva proiecte pe care le gestionați actualmente. Ar trebui să ajustați activitățile operatorilor din sectorul agro-alimentar la standarde europene. Vă reușește? Ce faceți? Cum trebuie să faceți?

Gheorghe Gaberi: „Trebuie să transformam această instituției într-una conformă standardelor europene. Toate procedurile de inspecţie şi control trebuie să fie ajustate la cerinţele UE, să creăm o rețea de laboratoare de referință acreditate la nivel internaţional, dotate cu echipament şi cu tot instrumentarul necesar pentru asigurarea controlului parametrilor de siguranţă a alimentelor. Trebuie să instruim personalul Agenţiei ca să posede metodele moderne de control. Trebuie să implementăm sistemele informaționale care ar reduce substanțial timpul necesar pentru obţinerea actelor de certificare a produselor destinate atât pieței interne, cât şi celor externe. În structura exporturilor ponderea pieţei europene este semnificativă. Exportăm o gamă largă de produse vegetale: struguri de masă, miez de nucă, nuci în coajă, cereale, produse din cereale şi alte produse agro-alimentare.”

2.05.2017

Vlad Bercu: „Republica Moldova a fost foarte bună, deseori, la elaborarea unor legi conforme standardelor europene, dar a fost restanțieră la aplicarea lor” :Interviul cu un analist economic despre realizarea Acordului de Liber Schimb cu UE.

Realizarea Acordului de Liber Schimb cu UE a oferit în ultimii doi-trei ani avantaje peste așteptări Republicii Moldova, a apreciat șeful delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola. Ce se așteaptă însă în continuare de la autoritățile moldovene? Aceste și alte subiecte economice ale ultimei decade privite împreună cu analistul economic Vlad Bercu.

 Vlad Bercu: „În primul rând Republica Moldova a demonstrat că poate să asimileze fondurile europene și anume cele acordate pentru proiectul respectiv. Au fost elaborate un șir de acte legislative, au fost transpuse în legislația națională peste 50 de directive europene. Dar ceea ce cred că a avut în vedere în primul rând diplomatul european și ceea ce l-a făcut să facă declarația atât de optimistă este creșterea exporturilor moldovenești pe piața europeană care, iată, au ajuns în anul 2016 la o pondere de 65%. Au crescut și exporturile de produse agricole, în condițiile în care de fapt există un embargou pe piața rusă. Aceste fapte l-au făcut să fie foarte optimist, să facă aceste declarații: avantajele au fost pozitive și implementarea Acordului este peste așteptări.”

*    *    *

01.05.2017

Valeriu Nicolae: „Rasismul împotriva romilor continuă să fie foarte strident la nivelul UE și în țările Consiliului Europei”: Un interviu cu reprezentantul Secretarului General al Consiliului Europei  pentru problema romilor.

Europa Liberă: Dle Valeriu Nicolae, reprezentant special al Secretatului General al COE, Thorbjorn Jagland, pentru problema romilor. Cum se vede problema romilor de la acest nivel și în acest context pe care îl traversează Europa: Brexit, refugiați, terorism. Mai au vreo importanță, mai există atenție și pentru problemele romilor?
Valeriu Nicolae: „Sigur că are mare importanță. Lucrurile care se fac pentru romi pot să ajute partea de migranți, pot să ajute foarte mult partea de refugiați. Conceptul pe care l-am pus eu la punct, „Școlile, ca motoare de incluziune socială”, face exact asta: se uită la comunitățile cele mai dezavantajate, încearcă să le aducă cât mai aproape de administrația locală, și încearcă să ajute copiii să se integreze în societate. Și asta nu e nevoie doar pentru copiii de romi, ci pentru marea majoritate a copiilor care sunt dezavantajați, și mai ales cei aflați în situații extreme cum sunt copiii de refugiați sau copiii migranți. Rasismul împotriva romilor continuă să fie foarte strident la nivelul UE și în țările Consiliului Europei. Deci sunt multe lucruri de făcut și încercăm să ajutăm cât mai mult.”

*    *    *

28.04.2017

Bernd Fabritius: „Votul uninominal nu este o soluție bună, poate duce la soluții foarte dezavantajoase, în nici un caz democratice”: Un interviu cu parlamentarul conservator german, raportor al Comisiei pentru Afaceri Juridice și Drepturile Omului a APCE.

Europa Liberă: Domnule Fabritius, se vorbește din ce în ce mai aprins în Moldova despre introducerea votului uninominal. PD dorește vot uninominal 100%, iar Partidul Socialist și președintele Dodon, vor un sistem mix. Ar fi o soluție bună, sau nu pentru democrația din R. Moldova?
Bernd Fabritius: „Nu este o soluție bună sub nici o formă, pentru că poate duce la niște soluții foarte dezavantajoase și în nici un caz democratice. Dau exemplul Germaniei: dacă am avea sistem de vot uninominal, Parlamentul bavarez ar fi compus 100% din parlamentari ai CSU (Uniunea Social Creștină), partidul din care fac și eu parte. Noi câștigăm toate razele electorale, cu un procent de 30%, iar celelalte 70 de procente se împart la alți cinci candidați. Asta înseamnă că nu am avea opoziție.
Într-o țară care este atât de vulnerabilă din punctul de vedere al sistemului mediatic, care este sub o influență dezavantajoasă de manipulare mediatică, din partea unui cerc de interese pe care nu trebuie să îl nominalizez direct, dacă ar exista votul uninominal, anumite partide ar avea un avantaj imens, folosindu-se de această manipulare mediatică și ar avea posibilitatea să își înlăture oponenții politici.”

*    *    *

26.04.2017

Pieter Omtzigt: „Nu cred în această poveste, că rușii l-au manipulat pe președintele APCE; este responsabilitatea ta dacă l-ai vizitat pe Assad”: Un interviu cu un parlamentar olandez, pe tema așteptatei demisii a președintelui APCE, Pedro Agramunt.

Europa Liberă: Situația dlui Agramunt nu este de azi de ieri controversată. Chiar dumneavoastră ați atras atenția în cadrul unui eveniment că există parlamentari cu activități controversate și ați solicitat declanșarea unor anchete. În ianuarie, delegația ucraineană a APCE a cerut plenului demisia președintelui Agramunt din același motiv: lipsa de încredere. Dlui Agramunt i se reproșa atunci că este prea apropiat de regimul azer, că nu a condamnat violările drepturilor omului din Azerbaidjan și nici măcar nu a deschis o anchetă în acele cazuri. De ce a așteptat APCE atât de mult, de ce abia acum i se cere demisia?
Pieter Omtzigt: „Vestea bună este că după ce 12 delegații naționale au scris o scrisoare președintelui Agramunt și Biroului APCE, după ce eu am înaintat o declarație scrisă cu mai mult de 100 de semnături, cerând o anchetă externă independentă, Biroul a decis luni să deschidă astfel de anchete asupra acuzațiilor de cumpărare de voturi de către Azerbaidjan. Este cam târziu, este adevărat, aș fi vrut ca lucrurile să se fi mișcat mai repede, dar sunt mulțumit că până la urmă am reușit.”
Europa Liberă: Ce ar trebui înțelegem din această situație, noi, cetățenii, și Dvs., politicienii?
Pieter Omtzigt: „Trebuie să ne asigurăm că cele trei persoane care vor fi nominalizate sunt independente și că toată lumea cooperează cu ele. Aș vrea ca toți parlamentarii sau foștii membri ai APCE care vor fi anchetați să coopereze cu membrii echipei de anchetă. Și aș vrea să știu cine nu cooperează cu ei.
În al doilea rând, trebuie să schimbăm regulamentele noastre interne. Noi, ca membri APCE, avem o imunitate extinsă, și e bine că avem. Nu despre mine vorbesc, pentru că în Olanda parlamentarii au o imunitate restrânsă. Dar sunt țări unde opoziția poate vorbi aici, la APCE, fără opreliști, și grație imunității nu pot fi pedepsiți când se întorc acasă. Pentru că uneori politicienii nu sunt pedepsiți pentru ce spun, pentru declarațiile lor (acesta fiind mai ales subiectul imunității), dar se găsesc alte motive pentru a fi pedepsiți. Dar dacă ai imunitate, trebuie să ai și reguli pentru situațiile în care se abuzează de imunitate, pentru că uneori imunitatea acționează ca un scut, care te protejează nu doar pentru acțiunile injuste sau incorecte ale guvernului tău (dacă ești în opoziție cu partidul aflat la guvernare), ci și față de investigarea unor acțiuni politice pe care le-ai întreprins. Mecanisme și reguli pe care APCE nu le are la dispoziție.
Pe de altă parte, ca membri APCE susținem protecția avertizorilor de integritate în alte țări, ne bazăm munca pe colaborarea cu aceștia, dar aici, în cadrul instituției noastre nu avem un sistem de avertizare a integrității. Dacă le cerem altora să aibă așa ceva, ar trebui ca și noi să avem mecanisme de whistleblowing (stimulare și protejare a avertizorilor de integritate).”

*    *    *

25.04.2017

Gianluca Esposito: „Schimbările majore în legislația penală, inclusiv în cea anticorupție, este important să se facă prin intermediul unui proces parlamentar”: Un interviu cu expertul GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei.

Europa Liberă: Există o limită de la care mita nu mai este… mită? Până la care poate fi iertată, sau trecută cu vederea? Există, în spațiul est-european și balcanic, ca și în țări ca Italia, un soi de înțelegere pentru mita, dacă suma nu este mare…
Gianluca Esposito: „Nu imi place să discut decât pe un text existent de lege. Dar, vă pot spune personal că mita este mită, indiferent de sumă. Trebuie condamnată, criticată și pedepsită.”

20.04.2017

Alexandr Tarnavski: „Ne-am dori ca UE să asiste direct Autonomia Găgăuză:

Un interviu, la Strasbourg, cu vicepreședintele Adunării Populare a UTA Găgăuzia.

Banii de la UE nu ajung întotdeauna și în Găgăuzia, se plânge Alexandr Tarnavski, vicepreședintele Adunării Populare a UTA Găgăuzia. Într-un interviu acordat la Strasbourg, cu ocazia participării la lucrările Congresului Puterilor Locale și Regionale din cadrul Consiliului Europei, Tarnavski spune că Găgăuzia își dorește dezvoltarea de relații la fel de bune atât cu UE, cât și cu Federația Rusă și Turcia, având interese cu toți cei trei parteneri de dezvoltare. Găgăuzia dorește să preia modelul european bazat pe valori, respectul legii si a drepturilor fundamentale, dar relațiile cu Federația Rusă sunt bune pentru cetățenii care lucrează acolo și pentru piața rusă, care a găsit loc și pentru produsele din Autonomie. „Trebuie să luăm din ambele relații ce e mai bun. Nu trebuie să avem prieteni și dușmani, ci doar parteneri buni în toate domeniile și zonele”, mai spune în interviu reprezentantul găgăuz la Congresul Puterilor Locale și Regionale.

Europa Liberă: În actuala constelație, în care la Chișinău guvernează un guvern pro-european, prin angajamentul către UE exprimat prin semnarea si ratificarea Acordului de Asocere, Moldova primește și foarte multe fonduri europene. O parte din aceste fonduri ajunge și în Găgăuzia. Ce ați făcut cu acești bani? Au îmbunătățit ei viața locuitorilor din Găgăuzia?
Alexandr Tarnavski: „Da, știm că potrivit statisticilor oficiale, UE a implementat proiecte de susținere financiară a Republicii Moldova de peste 700 de milioane de euro. Evident, UE nu ignoră autonomia când oferă asistență. De exemplu, în acest moment, UE împreună cu Autonomia găgăuză și Departamentul Taraclia implementează un proiect, așa numitul SARD, proiect în valoare de 6,5 milioane de euro. Acesta este un exemplu de un proiect UE implementat în Găgăuzia.
În același timp, este necesar să menționez că Autonomia este dezavantajată în comparație cu celelalte teritorii ale R. Moldova, când vine vorba de proiecte europene. De aceea, autoritățile din Găgăuzia trimit din ce in ce mai multe proiecte la structurile europene pentru a obține finanțări, proiecte de cooperare cu regiunile, în particular direct cu Găgăuzia. Vă voi da însă și un exemplu negativ. UE a acordat ajutor prin autoritățile de stat, centrale, via un proiect de asistentă tehnică derulat prin ambasada României. Acest proiect finanța modernizarea unor instituții preșcolare. Până acum 3 milioane de lei au fost investiți în aceste instituții. Mai mult de 80 de grădinițe și alte instituții preșcolare din Republică vor fi modernizate. Din păcate, nici o grădiniță din Găgăuzia nu a fost prinsă în acest proiect. Iată de ce ne-am dori ca UE să asiste direct Autonomia Găgăuză.”

11.04.2017

Kálmán Mizsei: „Este important ca R. Moldova să construiască un sistem economic, politic și social atractiv pentru locuitorii din partea stângă a Nistrului” : Interviu cu fostul reprezentant al Uniunii Europene în R. Moldova.

Europa Liberă: Actualmente se discută o posibilă agendă pentru reluarea negocierilor în formatul „5+2”, dar și termenul când acest lucru s-ar putea întâmpla. A fost făcut o declarație că Austria, tara care a preluat Președinția OSCE, va continua, în acest an, strategia aplicată de Germania în reglementarea diferendului transnistrean. Adică, politica pașilor mici, care presupune trecerea de la unele acțiuni simple la soluționarea unor probleme serioase. Ce ne puteți spune despre nevoia reluării negocierilor în formatul „5+2”?
Kalman Mizsei: „În calitate de Reprezentant Special al Uniunii Europene în procesul de negocieri în formatul „5 + 2”, la sfârșitul anului 2009, am insistat pe măsurile de încredere între părți și pe promovarea politicii pașilor mici. Dar sigur că în procesul de negocieri au existat foarte multe circumstanțe. Eu salut faptul că Președinția OSCE exercitată anul trecut de Germania, iar anul acesta de Austria vrea să acționeze în continuare în aceeași cheie. Este necesar să se țină cont foarte detaliat, amănunțit de contextul diferendului transnistrean. Altfel, ca în orice conflict, fără a cunoaște istoria, cultura, poți eșua în bunele intenții și te poți compromite.

Însă atât OSCE, cât și Uniunea Europeană au promovat politica pașilor mici și au ținut cont de contextul existent. Politica pașilor mici este importantă și pentru că oferă posibilitatea de a se discuta probleme mari, serioase. Încă nu se știe exact ce politică vor promova Statele Unite ale Americii în Europa de Est. Vedem că politica Washingtonului revine la normalitate și aceasta e important, deși nu sunt clare toate detaliile. De aceea politica pașilor mici oferă posibilități de stabilizare a situației, actorii din formatul „5+2” pot să înțeleagă mai bine motivele și interesele care există.
Realizările economice, politice și sociale sunt premisele măsurilor de încredere reciprocă. Însă în ultimii ani dezvoltarea în Republica Moldova nu a fost prea atractivă și sigur că aceasta nu a sporit interesul locuitorilor din regiunea transnistreană. Este important ca Republica Moldova să construiască un sistem economic, politic și social atractiv pentru locuitorii din partea stângă a Nistrului. Întrucât acest sistem nu există încă, e foarte greu să se mizeze pe soluționarea imediată a diferendului transnistrean.”