Hackathon-ul Consiliului Europei pentru Democrație

Consiliul Europei deschide înscrierile pentru „Hack the Hate, Renew Democracy!”

A doua ediție a Hackathon-ului Consiliului Europei caută soluții tehnologice pentru combaterea discursului instigator la ură în mediul online

Au fost deschise înscrierile pentru „Hack the Hate, Renew Democracy!” (Combatem ura, reînnoim democrația), cea de-a doua ediție a Hackathon-ului organizat de Consiliul Europei, care va avea loc la Strasbourg în perioada 17–19 iunie 2026. Echipe interdisciplinare vor fi selectate pentru a crea soluții practice, bazate pe tehnologie, menite să combată discursul instigator la ură în spațiile online. 

Înscrierile sunt deschise până la 5 iunie 2026.

Discursul instigator la ură reduce la tăcere vocile oamenilor. Acesta limitează participarea civică, erodează coeziunea socială și reprezintă o amenințare directă la adresa democrației.

Evenimentul constituie o etapă importantă a consultărilor desfășurate în cadrul Pactului Democratic pentru Europa („New Democratic Pact for Europe”), inițiativă care urmărește identificarea unor soluții inovatoare pentru consolidarea fundamentelor democrației, modernizarea formelor sale și apropierea beneficiilor acesteia de cetățeni.

Implicarea mediului academic în Hackathon

Organizat împreună cu cea de-a treia ediție a „No Hate Speech Week”, hackathon-ul va reuni 80 de participanți, care vor avea oportunitatea de a colabora cu 120 de experți din domeniu – reprezentanți ai societății civile, autorităților naționale și mediului academic – pentru dezvoltarea unor instrumente și sisteme concrete. Cele 20 de echipe selectate vor beneficia de o călătorie cu toate cheltuielile acoperite la Strasbourg pentru participarea la eveniment.

Echipele interdisciplinare de participanți („hackathoners”) vor aborda una dintre cele patru provocări elaborate de reprezentanți și cercetători ai organizației Democracy Reporting International, ai Institute for Strategic Dialogue, ai Technical University of Munich și ai University of Strasbourg.

Fond de premiere: 50.000 de euro

Un juriu va selecta câte o echipă câștigătoare pentru fiecare provocare, iar cele patru echipe finaliste vor participa la o prezentare finală. Echipele câștigătoare vor concura pentru un fond total de premiere de 50.000 de euro, oferit de Microsoft, și vor beneficia de sprijin post-eveniment din partea unor mentori experimentați pentru dezvoltarea ulterioară a soluțiilor propuse.

Prima ediție a Hackathonului pentru Democrație al Consiliului Europei, organizată în 2025, s-a concentrat pe combaterea dezinformării și a generat soluții precum instrumente de detectare, măsuri pentru diminuarea efectelor „camerelor de ecou” și kituri educaționale pentru dezvoltarea gândirii critice.

Pagina Oficială a hackathon-ului

*     *     *

Ediția I - 2025

Protecția democrației în era digitală

Dezinformarea nu mai este doar o problemă politică — este o epidemie digitală. De la știri false la deepfake-uri, manipularea online amenință să submineze încrederea, dialogul și instituțiile democratice. Consiliul Europei invită tinerii inovatori din întreaga Europă să accepte această provocare prin Hackathon-ul „Democracy’s Firewall”, organizat la Strasbourg.

Această inițiativă le oferă tinerilor oportunitatea de a crea instrumente, strategii și campanii pentru a combate dezinformarea și a proteja valorile democratice în mediul online.

Eveniment-fanion al Consiliului Europei: Hackathon pentru Democrație și reziliență democratică în era digitală

Pe 20 iunie 2025, Consiliul Europei a organizat în premieră, la Strasbourg, un eveniment de referință în cadrul Noului Pact Democratic pentru Europa, inițiativă lansată ca urmare a Declarației de la Reykjavik. Evenimentul a reunit echipe diverse din întreaga Europă, inclusiv din Republica Moldova, într-un hackathon intensiv dedicat contracarării dezinformării și revitalizării democrației în era digitală.

Programul a inclus dezbateri plenare, provocări în echipă, sesiuni de mentorat, activități sociale și prezentări de idei inovatoare. Participanții – activiști civici, lideri ai societății civile, dezvoltatori tehnologici, decidenți politici, diplomați, experți juridici, economiști, oameni de știință, artiști și tineri – au colaborat pentru a găsi soluții concrete care să sprijine democrația, libertatea de exprimare și statul de drept în fața amenințărilor contemporane precum dezinformarea, polarizarea politică și inegalitățile în creștere.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a deschis evenimentul și a participat activ la dezbateri, subliniind angajamentul ferm al organizației pentru apărarea democrației în Europa.

*    *    *

Dezinformarea și egalitatea de gen: un atac strategic asupra coeziunii democratice

Prima dezbatere a abordat una dintre cele mai presante provocări contemporane: legătura dintre dezinformare și egalitatea de gen.

Panelul a reunit intervenții valoroase din partea: Zita Gurmai, membră a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei; Jelle Postma, director executiv al organizației Justice for Prosperity; Maja Zaric, președinta Comitetului director pentru media și societatea informațională (CDMSI).

Concluzii esențiale:

• Dezinformarea, o armă împotriva democrației și a femeilor
  Participanții au evidențiat modul în care campaniile de dezinformare vizează din ce în ce mai mult femeile din viața publică, supunându-le abuzului online și atacurilor digitale. Aceste acțiuni subminează participarea democratică și descurajează implicarea politică a femeilor.

• Apel pentru o guvernanță digitală sensibilă la dimensiunea de gen
  S-a cerut adoptarea unui cadru clar de acțiune care să sprijine concret femeile aflate în funcții publice, precum și o guvernanță digitală care să țină cont de impactul disproporționat al dezinformării asupra acestora.

• Pericolul real nu vine de la utilizatorii naivi, ci de la arhitecții strategici ai manipulării
  Paneliștii au atras atenția asupra rețelelor ultra-conservatoare, oligarhilor și actorilor economici care exploatează narațiuni bazate pe frică – cum ar fi „declinul demografic” – pentru a diviza societățile și a slăbi democrația, inclusiv prin exportul acestor strategii în regiunile din Africa Subsahariană.

• Consiliul Europei – rol esențial în crearea standardelor, dar și în implementare
  Deși Consiliul Europei a jucat un rol activ în elaborarea standardelor împotriva dezinformării și discursului instigator la ură, acestea trebuie implementate ferm la nivel național. Normalizarea abuzului online nu poate fi acceptată.

• Este nevoie de mai mult decât alfabetizare media
  Dezinformarea nu trebuie tratată doar prin reacții la conținut, ci prin investigații privind actorii din spatele mesajelor. Este important cine comunică, nu doar ce se comunică.

• Democrația trebuie rebranduită
  Un mesaj puternic a fost acela că democrația trebuie comunicată mai bine: valorile ei trebuie exprimate într-un limbaj uman, clar și empatic – mai ales pentru generațiile tinere care navighează printr-un spațiu informațional fragmentat și agresiv.

Concluzie:

Democrația este fragilă, umană și complexă. Dacă mesajele care o susțin nu reușesc să ajungă la cetățeni, vina nu este a publicului, ci a celor care comunică. Este nevoie de eforturi mai curajoase și mai profunde pentru a proteja coeziunea democratică și pentru a susține egalitatea de gen în fața unui atac digital tot mai organizat.

*    *    *

Dezinformarea și alegerile: un test esențial pentru sănătatea democrației

Cea de-a doua dezbatere democratică, desfășurată la Strasbourg, a oferit o analiză profundă – și adesea alarmantă – asupra fragilității proceselor electorale într-o lume saturată de dezinformare. Participanții au subliniat că, pentru a proteja democrația, este nevoie de cetățeni bine informați și conștienți, mai ales în modul în care interacționează online.

Printre vorbitorii principali s-au numărat:

• Antoine Bernard, director pentru advocacy, Reporters Without Borders;

• Iva Nenadić, profesoară la Universitatea din Dubrovnik și coordonatoare științifică a Centrului pentru Pluralismul și Libertatea Mass-Mediei;

• Gobnait Ní Mhuimneacháin, membră a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei;

• George Papandreou, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, raportor general pentru democrație.

Concluzii esențiale:

• Un ecosistem informațional profund transformat
  Mass-media tradițională a pierdut din influență în fața platformelor digitale, care au devenit actori dominanți în difuzarea informației – dar fără standardele etice și jurnalistice care susțineau încrederea publică. Algoritmii privilegiază conținutul polarizant și senzațional, amplificând dezinformarea, slăbind încrederea în instituții și afectând coeziunea socială – mai ales în perioadele electorale.

• Accesul la informație corectă este un drept democratic fundamental
  Participanții au propus elaborarea unei noi convenții privind dreptul la informație, sub egida Consiliului Europei, precum și crearea unui mecanism multilateral pentru monitorizarea respectării acestui drept în statele membre.

• Presa liberă, sub asediu
  Jurnaliștii se confruntă cu hărțuire politică, procese abuzive (SLAPP) și presiuni financiare. Deși Consiliul Europei promovează măsuri anti-SLAPP, s-a cerut reglementare mai eficientă: nu mai multă reglementare, ci reglementare mai bună.

• Etica digitală nu poate fi opțională
  Standardele de respectare a drepturilor omului în mediul digital nu pot fi lăsate la voia companiilor tehnologice. Este necesară intervenția publică pentru a contracara modelele de afaceri dăunătoare, care pun în pericol democrația în favoarea profitului.

• Alfabetizarea media este necesară, dar insuficientă
  Dezinformarea se răspândește mai repede decât corectările. Soluțiile trebuie să includă transparență în algoritmi, standarde partajate și responsabilizarea actorilor care manipulează dezbaterea publică.

• Tinerii – între mobilizare și manipulare
  Tinerii joacă un rol activ în apărarea democrației, însă aceleași instrumente digitale care le oferă putere pot fi folosite și pentru manipulare. Este esențial să înțelegem cine influențează narațiunile și de ce unele comunități sunt mai vulnerabile decât altele.

• Consiliul Europei – un rol de lider în era digitală
  Participanții au cerut ca organizația să meargă dincolo de standarde și principii, inițiind convenții, coordonând statele membre și dezvoltând mecanisme de răspuns în timp real la transformările ecosistemului informațional. Este nevoie de o agendă pozitivă pentru democrație, care să sprijine încrederea, creativitatea și reziliența civică.

Concluzie:

Dacă nu mai împărtășim un spațiu informațional comun, poate democrația să funcționeze cu adevărat?
Răspunsul oferit de panel a fost clar: trebuie să reconstruim acest spațiu în mod conștient, transparent și colectiv. Numai astfel putem proteja esența alegerilor libere și corecte.

*     *     *

Cultura și Arta – Forțe Democratice în Lupta împotriva Dezinformării

În cadrul celei de-a treia dezbateri democratice, desfășurate la Strasbourg pe 20 iunie 2025, tema „Dezinformarea și Cultura” a reunit experți din domeniul artistic și cultural, care au analizat rolul esențial al culturii în consolidarea democrației și în combaterea dezinformării.

Printre vorbitori s-au numărat: Denise Bertchi, artistă și cercetătoare la Collegium Helveticum, ETH Zürich; Philippe Bischof, consultant strategic în politici culturale și fost director al Consiliului Elvețian pentru Arte Pro Helvetia (2017–iunie 2025); Inês Fialho-Brandão, șefă a departamentului de mediere culturală și digitală la Muzeul Calouste Gulbenkian din Lisabona.

Concluzii esențiale:

• Cultura ca spațiu de exercițiu democratic
  Arta stimulează reflecția critică, dialogul și empatia – elemente-cheie pentru pluralism. Spațiile culturale (muzee, galerii, teatre) devin locuri unde diferențele sunt explorate și acceptate, dezvoltând capacitatea de a „fi de acord că nu suntem de acord”.

• Libertatea expresiei artistice trebuie protejată
  Participanții au subliniat că arta trebuie să rămână independentă de instrumentalizarea politică. Cultura poate fi politică în sensul angajamentului civic, dar nu trebuie politizată. Puterea sa constă tocmai în libertatea de exprimare.

• Instituțiile culturale – spații sigure pentru adevăr și formare de competențe
  Exemple precum programul „Pinocchio în școli” din Portugalia au ilustrat modul în care muzeele și inițiativele locale pot promova gândirea critică, alfabetizarea media și selecția informației, mai ales în rândul tinerilor.

• „Contracte de rezonanță” – un nou model de parteneriat
  A fost propus un model de colaborare culturală bazat pe co-creare și dialog, în locul unei programări impuse de sus în jos. Rezonanța înseamnă ascultare autentică și schimb reciproc între stat și instituțiile culturale.

• Politicile culturale trebuie să fie transparente
  Puterea culturală este reală și uneori manipulată strategic. Participanții au cerut ca politicile culturale să fie publice, transparente și responsabile, amintind cazuri de utilizare abuzivă a diplomației culturale.

• Arta poate reda voci marginalizate și istorii uitate
  Prin exprimare artistică se pot recupera narațiuni excluse – despre colonialism, comunități vulnerabile sau amintiri colective ignorate.

• Cultura combate dezinformarea nu prin contra-narațiuni, ci prin context, complexitate și conexiune emoțională
  Arta atinge nu doar rațiunea, ci și emoțiile și identitatea – oferind o cale alternativă de a ajunge la cei atrași de dezinformare.

• Investiția în cultură este esențială
  De la proiecte integrate (școli care colaborează cu muzee locale) până la sprijinul constant pentru libertatea artistică și educația vizuală, cultura trebuie susținută ca pilon al democrației.

Concluzie:

Dacă democrația dorește să rămână rezilientă, cultura trebuie să fie în centru, nu la periferie. Ea este atât un scut, cât și un catalizator – un spațiu unde putem imagina, pune întrebări, ne aminti și reconecta.

*     *     *

Câștigătorii Hackathon-ului pentru democrație

Premiul I (3.000 €) a fost acordat echipei „The Fact-Checking Foxes” (Italia) pentru o soluție educațională inovatoare, bazată pe învățare prin joc, care încurajează gândirea critică în rândul adolescenților prin analiza afirmațiilor false din viața reală. Proiectul a fost remarcat pentru integrarea completă în sala de clasă, abordarea captivantă și lipsa dependenței de conținut generat de inteligență artificială.

Două mențiuni speciale au fost oferite:

• „Echobreaker” (Georgia) – o unealtă menită să spargă camerele de rezonanță, prin afișarea scorurilor de diversitate ideologică și recomandarea de surse media alternative;

• „Sunflower” (Italia) – o aplicație mobilă care transformă datele deschise în informații vizuale accesibile, cu funcționalități sociale și o interfață prietenoasă.

Concluziile Secretarului General

La încheierea evenimentului, Alain Berset a evidențiat trei idei-cheie:

1. Democrația este, în esență, o formă de inovație – o „hack”-uire originară a puterii în favoarea cetățenilor.

2. Dezinformarea și regresul democratic nu sunt inevitabile – o nouă generație este pregătită să le combată.

3. Acest hackathon a fost mai mult decât o competiție – a reprezentat o scânteie de speranță într-o lume marcată de îndoială și cinism.

Evenimentul a contribuit activ la consolidarea Noului Pact Democratic pentru Europa, oferind idei și propuneri concrete pentru întărirea rezilienței democratice și combaterea dezinformării. În paralel, un eveniment-satelit organizat la Centrul European pentru Tineret din Budapesta a implicat tineri din statele membre ale Consiliului Europei, care au dezvoltat propriile inițiative cu sprijinul experților.

DESPRE PROIECT

Cine poate aplica?

Acest hackathon se adresează:

• Persoanelor cu vârste între 18 și 30 de ani
• Dezvoltatorilor, designerilor, analiștilor de politici publice, activiștilor și creativilor
• Persoanelor pasionate de democrația digitală, tehnologia civică și libertatea de exprimare online
• Sunt încurajate să aplice echipe multidisciplinare de până la 5 membri. Indiferent dacă ești bun la programare, crearea de povești sau dezvoltarea de strategii, aceasta este șansa ta de a contribui la inovația civică digitală.

Cine poate participa

Participanții trebuie să se înscrie în echipe. Oricine are reședința într-un stat membru al Consiliului Europei, inclusiv Republica Moldova, este eligibil să participe. Echipele trebuie să fie multidisciplinare, iar participanții sunt încurajați să formeze grupuri care reflectă diversitatea de gen.

Echipele selectate vor fi invitate la Strasbourg pentru evenimentul final, toate costurile de transport și cazare fiind acoperite integral de Consiliul Europei.

Care este scopul?

Participanții vor dezvolta soluții pentru a contracara amenințările online la adresa democrației — inclusiv dezinformarea, discursul instigator la ură, prejudecățile algoritmice și excluderea digitală.

Echipa ta ar putea crea:

• Instrumente de verificare a faptelor bazate pe inteligență artificială
• Campanii interactive pentru alfabetizare digitală
• Platforme open-source pentru participare civică
• Modalități inovatoare de a stimula dezbateri online incluzive și informate

Obiectivul: realizarea unui prototip funcțional sau a unui concept care poate fi dezvoltat și replicat în întreaga Europă.

De ce Strasbourg?

Strasbourg este inima politică și simbolică a democrației europene — și sediul Consiliului Europei. Organizarea hackathon-ului aici plasează participanții în centrul unei mișcări continentale pentru drepturi, participare și spații digitale deschise.

Ce vei câștiga

• Un premiu de 3.000 € pentru cel mai bun proiect
• Mentorat din partea unor experți de top în domeniul democrației, drepturilor digitale și inovației
• O oportunitate de a-ți prezenta soluția în fața instituțiilor internaționale și a rețelelor civice
• O experiență semnificativă care poate transforma ideile tale în influență reală

Aceasta nu este doar o competiție — este o platformă de colaborare dedicată unui scop.

Date importante despre ediția din 2025

• Înscrieri: 15 aprilie – 28 mai
• Anunțarea echipelor selectate: 2 iunie
• Sesiuni online de pregătire: 5 – 16 iunie
• Hackathon la Strasbourg: 20 iunie
• Termen-limită pentru înscrieri: 28 mai 2025
• Perioada desfășurării hackathon-ului: 20 iunie 2025 

Înscrie-te acum pe democracysfirewall.com

Actualizează democrația. O idee pe rând.

Viitorul democrației este digital. Și este modelat de cei care au grijă să îl protejeze.

Dacă crezi în puterea societăților deschise, informate și incluzive — și vrei să creezi instrumentele pentru a le apăra — atunci acest hackathon este pentru tine.

Aplică astăzi și ajută la construirea Democracy’s Firewall!

Hackathon-ul „Firewall-ul Democrației”

Un hackathon este un eveniment în care participanții, de obicei programatori, designeri și alți profesioniști din diverse domenii, se adună pentru a lucra intens la dezvoltarea de soluții pentru probleme specifice, într-o perioadă scurtă de timp. În cazul „Democracy’s Firewall”, hackathon-ul este o competiție sau o colaborare între tineri din întreaga Europă, care sunt invitați să dezvolte soluții pentru a combate dezinformarea online și pentru a proteja valorile democratice în mediul digital.

„Firewall” (sau „perete de foc” în traducere literală) este un termen folosit în tehnologia informației, care descrie un sistem de securitate ce protejează o rețea de internet sau un sistem computerizat de atacuri externe. În acest caz, „Democracy’s Firewall” simbolizează un sistem de protecție a democrației în fața amenințărilor din mediul digital, precum dezinformarea, discursul instigator la ură și manipularea online.

Hackathon-ul are scopul de a aduna tinerii inovatori pentru a crea instrumente, aplicații, campanii și strategii care pot ajuta la combaterea acestor probleme și la promovarea unui internet liber și corect. Participanții vor lucra în echipe pentru a dezvolta soluții tehnologice care pot include platforme de verificare a faptelor, campanii de educație digitală și instrumente care să sprijine dezbaterile online deschise și informate.

Acesta nu este doar un eveniment de competiție, ci și o oportunitate de a învăța, de a colabora și de a influența modul în care democrația este protejată în lumea digitală.

t.ly/t_YRz

Noutăți CoE-RM - Iunie 2025

30.06.2025

Comisia Congresului a aprobat noua Cartă europeană a participării tinerilor

Membrii Comisiei pentru Incluziune Socială și Demnitate Umană a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, reuniți la Strasbourg la 30 iunie 2025, au aprobat noua Cartă europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională. Această nouă revizuire a Cartei, adoptată inițial în 1992 și revizuită pentru prima dată în 2003, este rezultatul muncii raportorilor Congresului Aida Karimli (Suedia, ILDG) și Roberto Pella (Italia, PPE/CCE), în parteneriat cu Consiliul Comun pentru Tineret al Consiliului Europei (CMJ) și numeroși tineri europeni. Textul urmează să fie adoptat oficial în cadrul Sesiunii Congresului din octombrie 2025.

„Prin implementarea Cartei, autoritățile locale și regionale vor asigura o perspectivă mai puternică a tineretului în activitatea lor, valorificând creativitatea și energia tinerilor în procesele decizionale. Acest lucru ar trebui, la rândul său, să conducă la comunități mai incluzive, dinamice și reziliente. Participarea tinerilor nu este un instrument, ci un principiu de bază al democrației”, a declarat Aida Karimli.

Comisia a mai aprobat un raport privind inovațiile în domeniul locuințelor sociale, elaborat de raportorii Doris Kampus (Austria, SOC/G/PD) și Jimmy Moloney (Irlanda, ILDG). Raportul abordează probleme esențiale și urgente în materie de locuințe și va fi, de asemenea, dezbătut în sesiunea din octombrie.

În plus, Comisia a purtat discuții privind trei rapoarte aflate în curs de elaborare: exodul rural din Europa, consolidarea capacităților locale și regionale pentru utilizarea inteligenței artificiale și libertatea de exprimare și de întrunire a persoanelor LGBTI.

A avut loc și un schimb de opinii privind protecția drepturilor omului la nivel local și regional, cu accent pe dreptul la sănătate, alături de Raportoarea supleantă a Congresului pentru Drepturile Omului, Mélanie Lepoultier (Franța, ILDG). La discuții au participat și experți europeni din diverse medii academice și din societatea civilă.

Sursa

*     *     *

30.06.2025

Foia de parcurs pentru promovarea accesului la educație, formare profesională și angajare a tinerilor NEET

Reprezentanții autorităților naționale s-au reunit la o masă rotundă pentru a discuta proiectul foii de parcurs privind implementarea recomandărilor rezultate din sondajul de evaluare a necesităților tinerilor NEET, cu un accent deosebit pe dimensiunea de gen.

Participanții au analizat raportul privind necesitățile legate de învățământul profesional tehnic, identificând provocările majore și prioritățile pentru facilitarea accesului la educație, formare profesională și integrarea pe piața muncii a tinerilor NEET din Republica Moldova.

În cadrul eveninemtului, au fost prezentate intervențiile și acțiunile propuse în vederea consolidării sistemului învățămîntului profesional tehnic și prompvării reintegrarii tinerilor și tinerelor NEET în sistemul educațional.

Discuțiile s-au concentrat, în continuare, asupra măsurilor de pe piața muncii menite să faciliteze oportunitățile de angajare pentru tinerii NEET. Au fost propuse inițiative țintite pentru consolidarea dezvoltării competențelor și crearea unor oportunități mai incluzive.

Masa rotundă a evidențiat necesitatea unor acțiuni coordonate între instituțiile guvernamentale pentru a asigura implementarea eficientă a foii de parcurs, promovând soluții durabile pentru reducerea șomajului și a excluziunii sociale în rândul tinerilor, în special în rîndul femeilor și fetelor.

NEET este un termen care provine din limba engleză, acronim pentru Not in Education, Employment or Training și se referă la tinerii care nu sunt încadrați în câmpul muncii și nici nu urmează o formă de instruire sau pregătire profesională.

Sursa

Tinerii NEET în Republica Moldova

*     *     *

24.06.2025

Apel de propuneri pentru promovarea principiilor bunei guvernări democratice

Platforma de Acreditare pentru Eticheta Europeană pentru Excelență în Guvernare (ELoGE) s-a reunit recent și a acordat acreditare unor entități din șase state membre, consolidând astfel rețeaua de organizații dedicate promovării bunei guvernări democratice la nivel local.

Centrul de Expertiză pentru Guvernanță Multinivel din cadrul Congresului Autorităților Locale și Regionale lansează acum un apel de propuneri pentru a sprijini implementarea ELoGE în rândul autorităților locale din teritoriile entităților acreditate.

Această inițiativă are ca scop promovarea bunei guvernări democratice, prin finanțarea unor proiecte care să sporească gradul de conștientizare cu privire la cele 12 Principii ale Bunei Guvernări Democratice și să ajute autoritățile locale să îmbunătățească guvernarea, implicarea civică și încrederea publică. Acțiunea se aliniază obiectivului mai larg al Consiliului Europei de a sprijini democrații locale incluzive, participative și reziliente.

Termenul-limită pentru depunerea aplicațiilor este 7 iulie 2025, ora 12:00 CET.

Pentru mai multe detalii și procedura de aplicare, accesați:

• Apelul de propuneri / Call for Proposals
• Anexa I – Formular de aplicație / APPENDIX I_Application Form
• Anexa II – Buget provizoriu (șablon) / APPENDIX II Provisional Budget (Template)
• Anexa III – Model de acord de grant / APPENDIX III_Template Grant Agreement

Sursa

Mai mult
ELoGE

12 Principles of Good Democratic Governance

*    *    *

26.06.2025

Rețeaua de școli-model din Republica Moldova se extinde cu suportul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei

Parlamentul a ratificat Acordul-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. În rezultat, în țara noastră vor activa 50 de școli-model.

Astfel, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va acorda Republicii Moldova un împrumut de 30 de milioane de euro. Banii vor fi folosiți pentru renovarea a 15 instituții de învățământ după conceputul școlilor-model, moderne și adaptate la necesitățile elevilor și cadrelor didactice.

Obiectivul acestui Acord este prevenirea abandonului școlar și creșterea nivelului de participare a tuturor copiilor la o educație de calitate, în special a celor din grupurile vulnerabile. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, extinderea rețelei de școli-model va crea medii de învățare mai bune, va îmbunătăți calitatea predării și va asigura infrastructură modernă. Astfel, toți elevii, în special cei din comunitățile rurale și din școlile urbane supraaglomerate, vor beneficia de educație incluzivă și echitabilă.

Termenul de valabilitate a Acordului-cadru de împrumut dintre Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și Republica Moldova este 31 decembrie 2030, iar banii vor fi debursați în două tranșe.

Reţeaua școlilor-model este un proiect al Ministerului Educaţiei și Cercetării, care vizează modernizarea a 35 de instituții de învățământ și transformarea lor într-un model de infrastructură și de predare. Inițiativa este susținută de Banca Mondială, Uniunea Europeană, PNUD, UNICEF și alte organizații internaționale. Totodată, proiectul este susținut de mai multe companii private, care s-au alăturat inițiativei, urmând să investească în rețeaua școlilor-model circa 17 milioane de lei.

Sursa

*    *    *

23-27.06.2025

Delegația Parlamentului Republicii Moldova participă la sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Delegația Parlamentului Republicii Moldova participă, în perioada 23–27 iunie, la sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), desfășurată la Strasbourg.

Delegația este condusă de deputatul Ion Groza și include parlamentarii Natalia Davidovici, Andrian Cheptonar, Adela Răileanu și vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea.

În marja sesiunii plenare, se desfășoară reuniunea Comisiei de Monitorizare a APCE, în cadrul căreia este prezentată nota informativă a coraportorilor pentru Republica Moldova, în urma vizitei de documentare efectuate anterior în țara noastră. Evaluarea vizează o serie de domenii-cheie, inclusiv:

• evoluțiile politice recente și pregătirile pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025;
• reforma sistemului judiciar și măsurile de combatere a corupției;
• respectarea drepturilor omului, inclusiv libertatea de exprimare și a presei;
• mecanismele de supraveghere democratică și cooperare parlamentară.

Totodată, conform agendei Biroului APCE din 23 iunie 2025, urmează să fie aprobată componența misiunii de observare electorală a Adunării Parlamentare pentru scrutinul parlamentar din toamnă.

Sesiunea de vară a APCE reunește dezbateri de actualitate pe teme esențiale pentru agenda europeană, printre care:

• promovarea participării incluzive la viața parlamentară, cu accent pe egalitatea de gen, accesibilitate și politici publice favorabile incluziunii;
• aspecte juridice și ale drepturilor omului în contextul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei;
• drepturile femeilor în Europa – progrese și provocări;
• criza umanitară din Fâșia Gaza și rolul Consiliului Europei în susținerea păcii;
• negocieri politice pentru facilitarea schimbului de prizonieri de război.

Un moment deosebit al sesiunii este decernarea Premiului Vigdís 2025 pentru emanciparea femeilor, o distincție care recunoaște contribuțiile remarcabile în promovarea egalității de gen în Europa.

Sursa APCE
Sursa Parlament MD

*    *     *

20.06.2025

Eveniment inedit la Consiliului Europei: Hackathon pentru Democrație și reziliență democratică în era digitală

Pe 20 iunie 2025, Consiliul Europei a organizat în premieră, la Strasbourg, un eveniment de referință în cadrul Noului Pact Democratic pentru Europa, inițiativă lansată ca urmare a Declarației de la Reykjavik. Evenimentul a reunit echipe diverse din întreaga Europă, inclusiv din Republica Moldova, într-un hackathon intensiv dedicat contracarării dezinformării și revitalizării democrației în era digitală.

Programul a inclus dezbateri plenare, provocări în echipă, sesiuni de mentorat, activități sociale și prezentări de idei inovatoare. Participanții – activiști civici, lideri ai societății civile, dezvoltatori tehnologici, decidenți politici, diplomați, experți juridici, economiști, oameni de știință, artiști și tineri – au colaborat pentru a găsi soluții concrete care să sprijine democrația, libertatea de exprimare și statul de drept în fața amenințărilor contemporane precum dezinformarea, polarizarea politică și inegalitățile în creștere.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a deschis evenimentul, a participat activ la dezbateri, și a acordat premii învingătorilor, subliniind angajamentul ferm al organizației pentru apărarea democrației în Europa. 

Premiul I (3.000 €) a fost acordat echipei „The Fact-Checking Foxes” (Italia) pentru o soluție educațională inovatoare, bazată pe învățare prin joc, care încurajează gândirea critică în rândul adolescenților prin analiza afirmațiilor false din viața reală. Proiectul a fost remarcat pentru integrarea completă în sala de clasă, abordarea captivantă și lipsa dependenței de conținut generat de inteligență artificială.

Evenimentul a contribuit activ la consolidarea Noului Pact Democratic pentru Europa, oferind idei și propuneri concrete pentru întărirea rezilienței democratice și combaterea dezinformării. În paralel, un eveniment-satelit organizat la Centrul European pentru Tineret din Budapesta a implicat tineri din statele membre ale Consiliului Europei, care au dezvoltat propriile inițiative cu sprijinul experților.

Detalii

Sursa

*     *     *

20.06.2025

Nou fișier tematic privind autoritățile locale și regionale

Departamentul pentru Executarea Hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului din cadrul Consiliului Europei a publicat un nou fișier tematic dedicat autorităților locale și regionale.

Acest nou fișier tematic își propune să sensibilizeze opinia publică cu privire la rolul esențial al autorităților locale și regionale în asigurarea executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului de către statele membre. Sunt prezentate exemple pozitive de implicare anterioară a acestor autorități sau de măsuri întreprinse în acest sens. În cazurile menționate, Comitetul Miniștrilor fie a considerat că măsurile luate au fost suficiente și a închis supravegherea, fie a remarcat evoluții pozitive, evidențiind progresele realizate de state prin cooperare cu autoritățile locale și regionale.

Detalii

*    *    *

19.06.2025

Republica Moldova a îmbunătățit măsurile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului: nou raport al Comitetului MONEYVAL al Consiliului Europei

Republica Moldova a înregistrat progrese în prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, în special în ceea ce privește măsurile de cunoaștere a clientelei aplicate de cazinouri, agenți imobiliari și furnizori de servicii fiduciare și corporative, precum și în ceea ce privește transparența și identificarea beneficiarilor reali ai persoanelor juridice și a structurilor juridice, concluzionează Comitetul MONEYVAL al Consiliului Europei în raportul său de monitorizare.

Sursa

Raportul

*    *     *

aprilie-iunie 2025

Eficientizarea Sistemului Informațional de Stat „Alegeri” în preajma alegerilor parlamentare din 2025 în Moldova

Consiliul Europei a contribuit la retehnologizarea Registrului Funcționarilor Electorali – unul din modulele Sistemului Infomațional Automatizat de Stat „Alegeri”, gestionat de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova (CEC). Astfel, ca o primă etapă obligatorie, au fost dezvoltați Termenii de Referință pentru Registru.

Una din ameliorările cheie ale viitorului sistem retehnologizat, care este folosit pentru gestionarea corpului de funcționari electorali, numărul cărora depășeste 20.000 în timpul alegerilor, constă în creșterea eficienței și accesibilității acestuia. Datorită evoluțiilor tehnice preconizate, CEC va avea acces la informațiile privind funcționarii electorali într-un mod simplificat și mai rapid, aplicând filtre extinse și funcționalități de export, în paralel fiind asigurată trasabilitatea datelor și securitatea acțiunilor utilizatorilor. Aceasta va contribui la consolidarea integrității operaționale si a securității întregului sistem.

Această inițiativă marchează un progres major în stabilirea unui sistem simplu și eficient pentru gestionarea funcționarilor electorali în pregătirea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 în Republica Moldova, precum și a viitoarelor scrutine.

Această activitate a fost organizată în cadrul proiectului „Îmbunătățirea practicii electorale în Republica Moldova (IEPRM) 2025–2028”, parte a Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028.

Sursa

*     *     *

13-14.06.2025

Cea de-a 143-a sesiune plenară a Comisiei de la Veneția

În perioada 13-14 iunie 2025, s-a desfășurat în regim online cea de-a 143-a sesiune plenară a Comisiei de la Veneția, la care a participat Președintele Curții Constituționale din Republica Moldova, dna Domnica Manole.

În cadrul acestei sesiuni, au fost supuse examinării 12 opinii în privința a 8 state: Franța, Ungaria, Muntenegru, Macedonia de Nord, Chile, Haiti, Mongolia.

În ceea ce privește Republica Moldova, Comisia a examinat proiectul de opinie comună de monitorizare a Comisiei de la Veneția și al Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept (DGI) a Consiliului Europei cu privire la proiectul de lege privind mecanismul de judecare a cazurilor de corupție și a celor conexe corupției (anterior proiectul de lege privind sistemul judiciar anticorupție).

De asemenea, Comisia aa examinat proiectul de opinie privind reformele legislative privind reglementarea mass-media: proiectul de lege privind mass-media, proiectul de lege de modificare a Codului serviciilor media audiovizuale și proiectul de lege de modificare a Legii cu privire la publicitate.

Următoarea sesiune a Comisiei de la Veneția se va desfășura în perioada 9-10 octombrie 2025.

Sursa

• Republic of Moldova - Opinion on the legislative reforms on mass media regulation: the draft law on mass media, the draft law amending the audiovisual media services code, and the draft law amending the law on advertising
• Republic of Moldova - Joint Follow-up Opinion of the Venice Commission and the Directorate General of Human Rights and Rule of Law (DGI) of the Council of Europe on the draft law on the mechanism of trying corruption and corruption-related cases (previously the draft law on the anti-corruption judicial system)

Agenda sesiunii

*    *     *

05.06.2025

Grupul de State împotriva Corupției al Consiliului Europei solicită statelor să consolideze independența justiției și să asigure integritatea politică și transparența

În raportul său anual pentru anul 2024, publicat astăzi, Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) al Consiliului Europei își exprimă îngrijorarea profundă în legătură cu amenințările persistente la adresa independenței justiției în unele state membre. Deși recunoaște reformele pozitive din anumite țări, GRECO îndeamnă statele să consolideze structurile care separă cele trei puteri ale statului.

GRECO solicită, de asemenea, reforme legislative pentru a închide lacunele existente în ceea ce privește transparența finanțării politice, prin instituirea unor mecanisme de aplicare mai eficiente și adoptarea unor sancțiuni disuasive pentru încălcarea regulilor de finanțare politică. Raportul subliniază că evoluțiile din ultimii ani au evidențiat necesitatea de a îmbunătăți mecanismele de asigurare a transparenței finanțării politice și de a actualiza standardele anticorupție existente privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale.

Sursa

Detalii

*     *     *

06.06.2025

Al 14-lea Raport General al GRETA: Experții Consiliului Europei solicită un angajament politic mai puternic în fața amenințărilor tot mai mari

Grupul de Experți privind Acțiunea împotriva Traficului de Ființe Umane al Consiliului Europei (GRETA) a publicat cel mai recent raport general, care acoperă evoluțiile din anul 2024 și marchează 15 ani de eforturi susținute în lupta împotriva traficului de ființe umane în Europa și dincolo de granițele ei.

Un punct important al anului 2024 a fost adoptarea de către GRETA a unei Note de orientare privind perioada de refacere și reflecție, prevăzută la articolul 13 al Convenției, care reprezintă un pas esențial în protecția și sprijinirea victimelor traficului.

Raportul anual al GRETA include un capitol care rezumă rezultatele celor 15 ani de monitorizare a implementării Convenției, evidențiind progresele înregistrate și provocările rămase. Activitatea de monitorizare a generat multe schimbări pozitive, care au dus la o mai bună protecție a drepturilor victimelor traficului de ființe umane.

Sursa

Detalii

*     *     *

10.06.2025

Traficul de ființe umane: Moldova este îndemnată să consolideze măsurile de prevenire și protecția victimelor vulnerabile

Republica Moldova a înregistrat progrese în mai multe domenii legate de lupta împotriva traficului de ființe umane, potrivit unui nou raport al Grupului de experți ai Consiliului Europei privind combaterea traficului de ființe umane (GRETA). Totuși, raportul solicită acțiuni suplimentare pentru prevenirea traficului de copii, oferirea de asistență victimelor și asigurarea investigării eficiente a cazurilor de trafic.

Acest raport, care acoperă perioada 2020–2025, evaluează măsurile adoptate de Republica Moldova pentru a preveni vulnerabilitățile legate de traficul de ființe umane, a identifica și sprijini victimele vulnerabile și a pedepsi infractorii. Se acordă o atenție deosebită utilizării tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în comiterea infracțiunilor de trafic de persoane.

Detalii

Sursa

https://t.ly/iM1gQ