Faceți căutări pe acest blog

BV: CoE-RM: Monitorizarea aplicării Cartei autonomiei locale în Republica Moldova / Congresul Autorităților Locale și Regionale al CoE

Monitoring of the application of the European Charter of Local Self-Government in the Republic of Moldova: Report / Gudrun Mosler-Törnström, Urs Janett; Monitoring Committee; Congress of Local and Regional Authorities. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 57 p. ; Idem [Resursă electronică]. URL: https://search.coe.int/cm?i=091259488028d4b8


În raportul de monitorizare privind implementarea Carta Europeană a Autonomiei Locale, dezbătut la 30 octombrie 2025, Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a încurajat autoritățile Republicii Moldova să continue implementarea agendei lor de reforme pentru a consolida democrația locală.

Raportoarele Gudrun Mosler-Törnström (Austria, L, SOC/G/PD) și Urs Janett (Elveția, R, ILDG) au salutat progresele realizate în aplicarea Recomandării Congresului nr. 436 (2019), printre care se numără îmbunătățirea colaborării dintre guvernul central și autoritățile locale, adoptarea unor măsuri de decentralizare fiscală, condiții mai bune de muncă pentru aleșii locali și o supraveghere administrativă mai echilibrată și proporțională.

De asemenea, raportoarele au salutat angajamentul guvernului de a promova reforme teritoriale menite să depășească fragmentarea administrației locale, inclusiv prin Strategia de reformă a administrației publice pentru perioada 2023-2030, precum și accesul autorităților locale la finanțări extinse pentru investiții în infrastructură prin intermediul fondului local de investiții.

Totuși, raportoarele au exprimat îngrijorări legate de deficiențele structurale și funcționale  ale autonomiei locale. Printre acestea se numără suprapunerea și neclaritatea competențelor, libertatea limitată a autorităților locale de a soluționa problemele de interes local, autonomia financiară insuficientă, lipsa delimitării clare a terenurilor municipale, precum și sarcinile administrative excesive cauzate de implicarea mai multor organe de control, agravate de insuficiența personalului administrativ și juridic. De asemenea, este nevoie de reguli formale pentru consultarea autorităților locale.

În recomandarea sa, Congresul a îndemnat autoritățile Republicii Moldova să avanseze procesul de descentralizare și să continue reducerea fragmentării teritoriale, pentru a îmbunătăți capacitatea administrațiilor locale de a-și îndeplini eficient responsabilitățile.

A fost recomandată revizuirea și clarificarea sistemului de competențe locale, consolidarea cadrului normativ privind consultarea autorităților locale, alocarea resurselor financiare adecvate, sporirea capacității fiscale și acordarea unei mai mari libertăți autorităților locale în adaptarea activităților la condițiile specifice fiecărei comunități, precum și dezvoltarea capacităților manageriale.

Totodată, simplificarea și standardizarea cerințelor de raportare ar reduce povara birocratică asupra autorităților locale. Congresul a mai recomandat Republicii Moldova să semneze și să ratifice Protocolul adițional la Carta Europeană a Autonomiei Locale privind dreptul de privind dreptul de participare la activităţile unei autorităţi locale.

*     *     *


Republica Moldova a ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale în anul 1997. Țările care au ratificat Carta sunt obligate să respecte prevederile acesteia. Documentul stabilește un set minim de drepturi care formează baza europeană a autonomiei locale.


Congresul Autorităților Locale și Regionale asigură respectarea acestor principii prin activitățile sale de monitorizare.

Informații suplimentare:

Forumul Mondial pentru Democraţie

 



Forumul Mondial pentru Democrație este o platformă unică pentru factorii de decizie politică și activiști, care dezbat soluții la provocările esențiale pentru democrațiile din întreaga lume. Prin identificarea și analiza inițiativelor și practicilor experimentale, Forumul evidențiază și încurajează inovațiile democratice la nivel local și transferul acestora la un nivel sistemic, pentru a întări fundamentele societăților democratice. Astfel, Forumul contribuie la evoluția democrației către structuri și instituții mai participative și incluzive.

''Forumul Mondial pentru Democraţie'' este o iniţiativă a Consiliului Europei, concepută ca un cadru anual de dialog între diverse medii ale societăţii, pe tematici legate de percepţia proceselor şi fenomenelor democratice.

Manifestarea îşi propune să devină un eveniment de impact, cu o reprezentare de nivel înalt, din diverse regiuni ale globului, similară Forumului Economic Mondial de la Davos sau Forumului Social Mondial de la Porto Alegre.

Organizarea Forumului se înscrie în contextul procesului de reformă a Consiliului Europei. În cadrul primei ediţii, desfăşurată în perioada 5-10 octombrie 2012 a fost discutat conceptul de democraţie, sub titlul ''Reducerea decalajului între vechile modele şi noile realităţi ale democraţiei'' (''Bridging the gap. Democracy between old models and new realities''). Ce-a dea doua ediţie va avea loc la 27-29 noiembrie 2013 cu genericul "Reconectarea democraţiei: consolidarea legăturilor între instituţii şi cetăţeni în era digitală" (""Re-wiring Democracy: connecting institutions and citizens in the digital age").

Tradiţional, lucrările Forumului se desfăşoară pe parcursul a trei zile, în dezbateri plenare şi tematice, ateliere de lucru şi reuniuni publice. Sunt prevăzute, de asemenea, evenimente conexe dedicate publicului larg, precum expoziţii şi dezbateri ale reprezentanţilor societăţii civile.

Forumul Mondial pentru Democraţie, ediția 2025

„Democrația în pericol: cum poate fi revitalizată?”

Strasbourg, 5-7 noiembrie 2025
Potrivit datelor sondajelor globale, cetățenii sunt tot mai nemulțumiți de modul în care funcționează democrația. Printre cauze se numără creșterea inegalităților economice, transformările profunde aduse de tehnologie și sentimentul că vocea cetățenilor nu este ascultată.

Lipsa de încredere în instituțiile și procesele democratice subminează legitimitatea, stabilitatea și reziliența democrației în fața amenințărilor interne și externe. Atunci când oamenii nu se mai simt implicați, renunță treptat la vot și la alte forme de participare civică, ceea ce face libertățile fundamentale – baza instituțiilor democratice – tot mai vulnerabile. În acest context, populiștii și autocrații profită de slăbiciunea instituțională pentru a restrânge libertățile, a submina controlul constituțional și a limita libertatea de exprimare și de asociere.

Jurnalismul, arta și cultura sunt piloni esențiali ai rezilienței democratice, asigurând pluralismul, incluziunea și implicarea publică. Un jurnalism de calitate și o viață culturală activă contribuie la o înțelegere profundă a realităților sociale, la formarea valorilor și la o participare publică informată. Totuși, aceste domenii sunt adesea primele vizate de regimurile autoritare, ceea ce reduce dezbaterea pluralistă și slăbește opoziția democratică.

Dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate, precum inteligența artificială, oferă liderilor autoritari noi instrumente pentru manipulare electorală, campanii de dezinformare și amplificarea conținuturilor polarizante. Marile companii tehnologice și platformele de social media dețin o putere semnificativă asupra informației la care utilizatorii au acces, influențând percepțiile publice. Modelele lor economice, bazate pe maximizarea angajamentului, favorizează conținutul polarizant. Este esențial ca aceste platforme să fie mai bine aliniate valorilor democratice, pentru că – guvernate eficient – ele pot sprijini procesele participative, pot promova informația de încredere și pot întări coeziunea socială.

Tinerii, cei mai activi utilizatori ai mediului digital, sunt în același timp o categorie demografică în scădere în multe societăți. Este crucial să fie găsite modalități de a consolida participarea și influența lor în instituțiile și procesele democratice, pentru ca implicarea lor să contribuie la apărarea libertăților fundamentale.

Printre obiectivele principale ale Forumului se numără: identificarea cauzelor sociale, economice și culturale care îndepărtează oamenii de democrație; construirea unei culturi democratice care să permită cetățenilor să recunoască dezinformarea și să se opună derivei populiste; întărirea capacității autorităților publice de a proteja integritatea dezbaterii publice; precum și găsirea de soluții pentru protejarea libertății presei, a independenței culturale și a pluralismului.

Forumul ridică întrebări esențiale: cum pot fi reconstruite încrederea și cultura democratică? Cum pot fi sprijinite participarea culturală și libertatea artistică? Ce rol au inovațiile democratice – cum ar fi deliberarea cetățenească sau mecanismele participative – în reînnoirea democrației și refacerea încrederii publice?

Acest eveniment reprezintă o contribuție la inițiativa „Noul Pact Democratic pentru Europa”, un proces strategic lansat de Consiliul Europei pentru a consolida fundamentele democrației, a restabili încrederea cetățenilor și a inova formele de guvernare democratică. Rezultatele consultărilor vor ghida viitoarele acțiuni ale Consiliului Europei pentru a face democrația mai tangibilă, mai relevantă și mai apropiată de toți cetățenii.

Pagina Forumului

*     *     *

Forumul Mondial pentru Democraţie, ediția 2024

Democrație și Diversitate - Putem depăși diviziunile?

Strasbourg, 6-8 noiembrie 2024

PROGRAMUL poate fi accesat AICI: https://rm.coe.int/programme-of-the-world-forum-for-democracy-2024-democracy-and-diversit/1680b11b3a

Puterea democrației constă în capacitatea sa de a îmbrățișa și echilibra diferențele pentru a servi întreaga societate. Diversitatea este o sursă de reziliență, adaptabilitate și creativitate. Însă, poate fi exploatată în scopuri politice, polarizând opiniile și adâncind diviziunile. Inegalitățile socio-economice, de gen, etnice, generaționale și alte inegalități alimentează retorica divizivă și declanșează alegeri electorale care fac democrațiile din ce în ce mai fragile.

Într-un an în care aproximativ jumătate din populația lumii a fost chemată la urne, ediția din 2024 a Forumului Mondial pentru Democrație va aborda amenințările critice generate de dezinformare și narațiunile politice divizive despre diversitate, inclusiv în contextul campaniilor electorale. Forumul se va concentra pe modul în care procesele electorale pot cristaliza involuntar diviziunile societale și pot oferi un teren fertil pentru înflorirea populismului. Având în vedere urgența acestei provocări, Forumul va explora modalități de a crește înțelegerea cetățenilor cu privire la riscurile populismului pentru drepturile și libertățile lor fundamentale.

Pentru a atinge acest obiectiv, Forumul va include discursuri inspiraționale ale liderilor de opinie. Laboratoarele analitice vor contesta soluțiile noi propuse și vor identifica idei care merită răspândite. În plus, Forumul va promova activ crearea de rețele și comunități de practică, servind ca incubatoare pentru transformarea ideilor în acțiuni.


Principalele axe ale ediției din 2024 vor fi:

Alegeri și diviziuni valorice: Alegerile sunt momente pivotale în viața democratică, dar au devenit puncte de inflamare unde diviziunile valorice adânc înrădăcinate sunt exacerbate. Forumul va oferi o analiză profundă a potențialului practicilor electorale incluzive și a noilor idei pentru a depăși gândirea binară și a promova unitatea în cadrul societăților diverse.

Dezvăluirea rețelei de dezinformare: Dezinformarea, în special online, este un instrument puternic de manipulare a opiniei publice, de semănare a discordiei și de erodare a încrederii în instituțiile democratice. Forumul va analiza mecanismele campaniilor de dezinformare, impactul lor asupra proceselor democratice și va explora strategii inovatoare pentru a contracara această amenințare.

Implicarea cetățenilor pentru reînnoirea democratică: Multe democrații se confruntă cu o criză de implicare a cetățenilor. Organizațiile democratice care se pot asocia liber sunt o condiție prealabilă pentru ca societatea civilă să poată promova implicarea cetățenilor. Ele ajută la crearea capitalului social, încrederii și încrederii care sunt esențiale în modelarea rezultatelor democratice. Forumul va evalua măsura în care instituțiile democratice reflectă un demos în schimbare și dacă diversitatea populației este reprezentată adecvat în viața publică, afaceri, cultură, sport și alte domenii ale vieții democratice. Se va analiza noile forme de implicare și luare a deciziilor de către cetățeni, care pot crea spații pentru dialog constructiv, înțelegere și implicare a tinerilor, și construirea unui consens asupra soluțiilor politice care transcend interesele înguste și oferă binele comun.

Forumul Mondial pentru Democrație nu este doar o platformă de discuție, ci și un apel la acțiune. Ca o reuniune anuală a factorilor de decizie, academicienilor, activiștilor, reprezentanților tinerilor și inovatorilor în democrație, în sediul Consiliului Europei din Strasbourg, contribuie la implementarea Principiilor de la Reykjavik privind Democrația, adoptate de șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei la cel de-al patrulea summit din Reykjavik, în mai 2023.

Consiliul Europei decernează, la sesiunea de închidere a Forumului mondial pentru Democraţie, Premiul pentru Inovaţie democratică, care constituie o recompensă pentru eforturile depuse în vederea implicării cetăţenilor în viaţa publică şi procesul democratic.

Pagina Forumului  #CoE_WFD

Președinția Rep. Moldova la Comitetul Miniștrilor al CoE (noiembrie 2025 - mai 2026)




*     *     *

Ședința Comitetul Permanent al APCE (Chișinău, 21 noiembrie 2025)

Comitetul Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care reunește aproximativ 60 de parlamentari din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, se va reuni la Chișinău, capitala Republicii Moldova, vineri, 21 noiembrie 2025.

Cu câteva zile înainte, pe 14 noiembrie 2025, Republica Moldova își începe președinția de șase luni a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, organul executiv al organizației. Comitetul Permanent al Adunării se întrunește, conform tradiției, în capitala țării care deține Președinția.

Întâlnirea va fi deschisă de Președintele APCE, Theodoros Rousopoulos, urmat de un discurs de bun venit al Președintelui Parlamentului Republicii Moldova (a fi confirmat). Ulterior, parlamentarii urmează să poarte un schimb de opinii cu Viceprim-ministrul și Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova (a fi confirmat).

Pe agendă se află, de asemenea, o dezbatere privind observarea de către Adunare a recentei alegeri parlamentare din Republica Moldova, precum și o dezbatere privind prevenirea și combaterea discriminării de gen în domeniul sănătății.

Parlamentarii vor discuta și rapoarte privind funcționarea internă a Adunării, care includ gestionarea conflictelor de interese în Adunare, creșterea participării membrilor la activitatea acesteia, precum și alte modificări ale Regulamentului său de procedură.

Ziua se va încheia cu o masă rotundă parlamentară pe tema „Violența împotriva femeilor și rolul parlamentelor și al parlamentarilor în implementarea Convenției de la Istanbul a Consiliului Europei”.

Comitetul Permanent, care acționează în numele Adunării între sesiunile plenare, este format din Președintele și Vicepreședinții Adunării, precum și din președinții celor cinci grupuri politice, cei 46 de delegați naționali și cele nouă comitete ale Adunării.

Sursa

*     *     *

Conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană (Chișinău, 18-19.03.2026)


In contextul Președinției Republicii Moldova a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, o Conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană va avea loc la Chișinău, în perioada 18–19 martie 2026. Evenimentul va reuni miniștri responsabili de drepturile sociale și alți actori-cheie din întreaga Europă pentru a-și reafirma angajamentul față de drepturile sociale, a evalua progresul reformelor Cartei și a aborda provocările sociale emergente.

În scopul pregătirii evenimentului, Consiliul Europei solicită contribuții pentru a ajuta la conturarea programului, a rezoluției conferinței și a unui Noul Plan de Acțiune pentru 2026–2030.

Statele membre (ministerele și agențiile relevante), organizațiile interguvernamentale, organizațiile de angajați și angajatori, organizațiile societății civile, inclusiv grupurile conduse de tineri, instituțiile academice și experții individuali în domeniul drepturilor sociale, drepturilor omului și justiției sociale sunt invitați să-și ofere contribuția.

Indiferent dacă este vorba despre consolidarea sistemului Cartei, abordarea problemelor sociale urgente sau promovarea cooperării și implementării la nivel național, contribuțiile trebuie să fie structurate, să identifice clar obiectivele vizate și pot propune până la trei subiecte prioritare pentru discuții în sesiuni plenare sau evenimente paralele. Contribuitorii pot propune, de asemenea, evenimente paralele autofinanțate, cu sprijin potențial din partea Consiliului Europei pentru vizibilitate sau invitați vorbitori.

Despre Conferință

Pornind de la rezultatele Conferinței de la Vilnius din iulie 2024 și în contextul viitoarei aniversări a 30-a a Cartei Sociale Europene revizuite, Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei a acceptat invitația Republicii Moldova de a găzdui următoarea Conferință de nivel înalt privind Carta Socială Europeană la Chișinău în 2026, în timpul Președinției sale a Comitetului Miniștrilor.

Conferința de la Chișinău va aborda probleme de actualitate selectate, evidențiind legătura clară dintre justiția socială, drepturile sociale, stabilitatea democratică și securitate. Aceasta va reprezenta o oportunitate-cheie de a reafirma și aprofunda angajamentul statelor membre față de sistemul Cartei. Conferința va oferi un forum pentru a face bilanțul eforturilor recente de reformă, a evalua progresul realizat și a stabili un parcurs clar pentru viitor. De asemenea, conferința este așteptată să ofere o exprimare concretă a angajamentelor asumate prin Declarațiile de la Reykjavík și Vilnius, pregătind terenul pentru un Plan de Acțiune reînnoit privind Carta Socială Europeană pentru perioada 2026–2030.

Sursa

https://t.ly/zqA4e

40 de ani de promovare a autonomiei locale în Europa

 

Carta Europeană a Autonomiei Locale (ECLSG) marchează 40 de ani de la adoptare în 2025. A fost deschisă spre semnare în octombrie 1985 și a intrat în vigoare trei ani mai târziu. De atunci, a fost ratificată de toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.

Carta stabilește standarde pentru protejarea drepturilor autorităților locale și obligă statele care au ratificat-o să respecte o serie de condiții, principii și practici. Ea garantează independența decizională și financiară a autorităților locale, permițându-le să finanțeze servicii, să răspundă nevoilor cetățenilor și să investească în dezvoltarea comunităților. Statele semnatare se angajează să respecte un set de principii de bază față de care nu pot fi formulate rezerve – precum dreptul cetățenilor de a participa la gestionarea treburilor publice, drepturile esențiale ale comunităților de a se bucura de autonomie și autoguvernare, de a-și alege autoritățile locale și de a dispune de propriile structuri și resurse financiare.

Afirmând rolul esențial al comunităților locale în exercitarea democrației, carta a jucat un rol decisiv în transformarea Europei în cea mai descentralizată regiune a lumii. Congresul Autorităților Locale și Regionale monitorizează aplicarea Cartei în toate cele 46 de state membre.

Sursa

Carta europeană a autonomiei locale

Carta europeană a autonomiei locale: Broșură (RO)

Mai mult

Monitorizarea aplicării Cartei autonomiei locale în Republica Moldova / Congresul Autorităților Locale și Regionale al CoE

BV : UE RM - Perspectivele viitoare ale relațiilor comerciale și de investiții dintre UE și Republica Moldova


Future outlook of EU-Moldova trade and investment relations: Study / Jan Hagemejer, Marek Dąbrowski;  European Parliament, External Policies Analysis and Support Unit, Directorate-General for External Policies of the Union PE. - Brussels : [S. n.], 2025. - 52 p. - ISBN PDF 978-92-848-2981-1; Idem [Resursă electronică]. - URL: 


Acest studiu analizează evoluția și perspectivele relațiilor comerciale și de investiții dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. El plasează orientarea economică în schimbare a Moldovei în contextul său geopolitic complex – marcat de ingerința Rusiei și de conflictul transnistrean – și evidențiază impactul unor momente-cheie, precum Acordul de Asociere UE–Republica Moldova și Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare (ZLSAC).

Publicația  subliniază consolidarea legăturilor comerciale și investiționale ale Moldovei cu UE, dinamica sectorială în agricultură, industrie prelucrătoare, servicii și sectorul energetic, precum și perturbările economice generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

O atenție deosebită este acordată versiunii revizuite a ZLSAC- Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător – Republica Moldova. Textul examinează, de asemenea, procesul de aderare a Moldovei la UE și Planul de Creștere pentru Moldova, oferind o perspectivă asupra beneficiilor și costurilor unei integrări mai profunde.

Cuprins:
Rezumat
Introducere
1. Relațiile comerciale UE–Moldova: prezentare generală și evoluții recente
  • Acordul de Asociere și ZLSAC
  • Măsuri comerciale autonome
  • ZLSAC revizuit UE–Moldova
2. Evoluții în comerțul cu bunuri și servicii; investiții străine directe
  • Comerțul cu bunuri
  • Comerțul cu servicii
  • Investițiile străine directe
  • Remitențele
3. Consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei
4. Viitorul relațiilor UE–Moldova
  • Perspective în cadrul Acordului de Asociere și al ZLSAC
  • Procesul de aderare și Planul de Creștere pentru Moldova
  • Costurile și beneficiile potențiale ale unei integrări economice mai strânse
  • Moldova ca exemplu pentru aderarea la UE
  • 5. Concluzii
6. Recomandări pentru UE și Parlamentul European
Bibliografie

Rutele Culturale ale Consiliului Europei, certificate în 2025

 tradaptare bnrm.md


Drumurile Libertății din Pirinei


„Drumurile Libertății din Pirinei” evocă povestea puțin cunoscută a celor 55.000 de femei și bărbați care și-au riscat viața fugind din Franța ocupată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial,  traversând Munții Pirinei. Aceste poteci montane clandestine au fost mai mult decât simple rute de evadare – au devenit simboluri ale rezistenței, solidarității și curajului


Mult timp neglijate în memoria colectivă a Europei, aceste 
mişcări clandestine reprezintă un moment fundamental în angajamentul continentului faţă de drepturile omului şi în respingerea totalitarismului.

Fiecare dintre cele 12 rute spune o poveste unică:  despre tineri care refuzau munca forțată în Germania nazistă, despre evrei care fugeau de persecuție, despre intelectuali exilați și luptători din mișcarea de rezistență. Împreună, aceste istorii mărturisesc numeroasele forme de opoziție față de opresiune.  

Prin această moștenire, rutele aduc în lumină și istoriile mai puțin cunoscute ale contrabandiștilor, familiilor locale, rețelelor transfrontaliere și comunităților rurale care au format un lanț tăcut, dar vital, de solidaritate. Păstrate prin mărturii personale, documente de arhivă și cercetări academice, aceste fragmente de memorie conturează un patrimoniu european viu și comun.

„Drumurile Libertății din Pirinei” se întind pe întreaga regiune montană, urmând traseele istorice de evadare spre Spania și Portugalia. Potecile marcate din Saint-Girons, Luchon, Țara Bascilor, Vielha și Valea Aranului îi invită pe călători să refacă pe jos aceste drumuri clandestine, pătrunzând în peisaje de odinioară pline de teamă și tăinuire. Rețeaua are în prezent membri în 10 țări: Andorra, Belgia, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania și Regatul Unit.

Fiecare dintre cele douăsprezece rute poartă numele unei persoane sau al unui grup care a reușit traversarea: Ruta Josette onorează o tânără luptătoare din Rezistență; Ruta Walter Benjamin comemorează filozoful evreu german care a murit la scurt timp după ce a ajuns în Spania; iar Ruta Comète-Batzan amintește de aviatorii aliați evacuați din Belgia care au scăpat traversând acești munți.

Aceste drumuri se extind dincolo de Pirinei – unele ajungând până în Africa de Nord, Americi și Orientul Mijlociu – reflectând dimensiunea globală a acestor evadări din timpul războiului. Astăzi, rutele nu mai leagă doar locuri, ci și oameni, conectând muzee, cercetători, autorități locale, organizații ale societății civile, cadre didactice și cetățeni într-un efort colectiv de a păstra și valorifica această moștenire comună.

Drumurile Libertății din Pirinei întruchipează valorile fundamentale ale Consiliului Europeidrepturile omului, democrația și statul de drept – precum și solidaritatea și cooperarea transfrontalieră. Prin readucerea în lumină a acestui capitol din istoria europeană, rutele aduc un omagiu curajului celor care, provenind din toate mediile sociale și animați de dorința de libertate, au întruchipat temeliile Europei moderne prin rezistența lor în fața opresiunii.

Această moștenire comună îi invită pe cetățenii de astăzi să meargă pe urmele lor și să se reconecteze cu peisajul. Prin drumeție, învățare și comemorare, rutele promovează o formă de turism conștient și vigilent, care încurajează reflecția critică asupra trecutului și inspiră cetățenia activă în prezent

*     *     *

Romea Strata

Romea Strata este o rețea de rute istorice care, odinioară, îi ghida pe călători din Europa de Nord-Est și Centrală spre Roma. Traversând mai multe țări – Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Austria și Italia – aceasta leagă Marea Baltică de inima Italiei prin poteci cu o vechime de secole.

Timp de generații, aceste drumuri au fost străbătute de comercianți, pelerini, diplomați și soldați, facilitând schimburile culturale și contribuind la formarea unei identități europene comune. Astăzi, Romea Strata îi invită pe drumeții contemporani să calce pe urmele acestor călători, promovând dialogul transfrontalier și redescoperirea unei moșteniri comune.


Romea Strata reface vechile rute comerciale și de pelerinaj care au modelat, de-a lungul secolelor, peisajul cultural al Europei. Folosite inițial pentru comerț, aceste drumuri au devenit ulterior căi de pelerinaj spre Roma – și mai departe, spre Santiago de Compostela și Ierusalim – împletind regiuni și comunități prin mișcare, întâlnire și schimb.

Mărturiile directe oferă o imagine vie a acestei istorii trăite. În 1575, Jurgis Radvilas, un nobil din Marele Ducat al Lituaniei, și-a descris cu atenție călătoria spre Roma, trecând prin orașe care există și astăzi de-a lungul traseului. Jurnalul său reflectă diversitatea limbilor, credințelor și obiceiurilor întâlnite de călători în timp ce traversau frontierele pe jos.

Astăzi, Romea Strata reconectează aceste fire istorice, unind locuri sacre, repere culturale și comunități rurale mai puțin cunoscute. Ruta îi invită pe călători să exploreze trecutul Europei ca un peisaj de povești împărtășite, în care patrimoniul religios, tradițiile locale și întâlnirile umane modelează prezentul european.

Romea Strata le oferă drumeților și cicliștilor o modalitate unică de a descoperi diversitatea naturală și culturală a Europei. Traseul șerpuiește prin păduri, câmpii, dealuri și sate, dezvăluind orașe puțin cunoscute, tradiții locale și situri de patrimoniu care rareori apar pe hărțile turistice.

Promovând un turism durabil și cu impact redus, ruta încurajează un mod de călătorie mai lent și mai conștient. Evenimentele culturale, programele educaționale și parteneriatele cu autoritățile locale implică direct comunitățile de-a lungul traseului, asigurând că Romea Strata rămâne o rută vie, modelată de oamenii care trăiesc de-a lungul ei.

*     *     *

Drumurile Sfântului Francisc



Sfântul Francisc din Assisi (1182–1226) este una dintre cele mai influente figuri din istoria creștinismului, cunoscut pentru angajamentul său radical față de pace, umilință și grija pentru toate ființele vii. Renunțând la o viață de bogăție și privilegii, el a ales calea sărăciei și a slujirii, inspirând o mișcare care a transformat profund viața spirituală și socială a Europei. Învățăturile sale au dat naștere Ordinului Franciscan, care s-a extins rapid în întreaga lume creștină. Franciscanii au fost prezenți și activi în toată Europa – dar au întreprins și misiuni în Siria, Africa de Nord, India și China.

Moștenirea Sfântului Francisc dăinuie prin mesajul său de pace, smerenie, compasiune și grijă pentru lumea naturală. Franciscanii călătoreau pe jos sau călare spre orașe, târguri și sate îndepărtate, îmbinând contemplația cu acțiunea, iar sărăcia materială cu slujirea aproapelui


Drumurile Sfântului Francisc sunt construite în jurul a trei piloni principali ai moștenirii franciscane:

  1. Rețeaua universităților europene – fie fondate de franciscani, fie influențate de gândirea sau cultura franciscană.
  2. Patrimoniul cultural bogat – religios și laic – care include mănăstiri, arhive, biblioteci, opere de artă și monumente arhitecturale, toate reflectând prezența durabilă a franciscanilor în Europa.
  3. Rețeaua de trasee de pelerinaj – dezvoltată începând cu anii 1990, în special în Italia centrală și Franța, care îi invită pe călători să meargă pe urmele Sfântului Francisc.

Deși înrădăcinată în tradiția creștină, ruta transmite valori universale: pace, dialog, simplitate și respect pentru mediu. Prin aducerea idealurilor franciscane mai aproape de oameni din toate mediile, itinerarul transformă o moștenire spirituală într-un patrimoniu european comun

Rutele variază ca dimensiune și formă. Călătorii pot explora diversele universități și situri culturale asociate franciscanilor, dar și potecile pe care a pășit însuși Sfântul Francisc, descoperind o experiență unică de reflecție, spiritualitate și legătură cu natura.

Informații suplimentare:

Rutele Culturale ale Consiliului Europei: baza de date

Relațiile UE-RM în opinia șefului Delegației UE în Republica Moldova ( 2025 - )



Înainte de a fi detașată în Moldova, Ambasadoarea Iwona Piórko a ocupat funcția de Ambasadoare a UE la Singapore, din 2021 până în 2025.
Anterior, Iwona Piórko a deținut mai multe funcții la Bruxelles. În calitate de membră a cabinetului vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene pentru „Europa pregătită pentru era digitală”, Margrethe Vestager, a supravegheat un portofoliu care includea politica industrială, strategia pentru IMM-uri, piața internă, comerțul, e-guvernarea, precum și coordonarea cu Consiliul de Miniștri al UE.
De asemenea, a fost șefa departamentului de Afaceri Internaționale din cadrul Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene. Din 2014 până în 2017, a fost membră a cabinetului șefului politicii externe a UE, Federica Mogherini. Din 2010 până în 2014, a fost membră a cabinetului comisarului pentru extindere și politica europeană de vecinătate, Štefan Füle.

În data de 5 septembrie 2025 noua ambasadoare a UE în RM, Iwona Daria Piorko Bermig, și-a prezentat scrisorile de acreditare președintei Maia Sandu, începându-și astfel oficial mandatul în Republica Moldova.

Dragi prieteni, bine v-am găsit.
Numele meu este Iwona Piórko și sunt noua Ambasadoare a Uniunii Europene în țara voastră.
De la venirea mea, acum două săptămâni, am simțit căldura oamenilor și bogăția culturii dumneavoastră.
Am venit într-un moment crucial al istoriei noastre comune, iar Uniunea Europeană vă este alături.
Sunt aici pentru a vă asculta și pentru a construi o relație de încredere. Voi vizita fiecare colț al țării și fiecare regiune, pentru a învăța cum să ajutăm mai bine comunitățile voastre.
Sunt originară din Polonia și am fost martoră la eforturile și transformările pe care Uniunea Europeană le-a adus în viața cotidiană.
Cu determinare și unitate, Moldova va face parte din Uniunea Europeană, iar noi suntem aici pentru a vă ajuta.
Împreună, în Uniunea Europeană.

27.10.2025

IPN/ Irina Boțu /  (VIDEO)

Moldova oferă lecții de reziliență de la care UE poate învăța

Republica Moldova oferă lecții de reziliență de la care întreaga Uniune Europeană are de învățat, afirmă noua ambasadoare a UE la Chișinău, Iwona Piórko. Într-un interviu acordat Agenției IPN, diplomata a menționat că obiectivul principal al Uniunii Europene în Republica Moldova este sprijinirea deplină a parcursului de aderare și a reformelor care apropie țara de familia europeană. Iwona Piórko s-a mai referit la prioritățile mandatului său, progresele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană și la așteptările Bruxellesului pentru perioada următoare.

...Cu ce obiective începeți mandatul la Chișinău?

Obiectivul principal al Uniunii Europene aici, concomitent și mandatul meu, este, de fapt, și obiectivul care se regăsește în Constituția dumneavoastră: acela de a adera la Uniunea Europeană. Pentru mine și pentru echipa mea extraordinară de la Delegația UE este să ajutăm cât putem în acest parcurs. Evident cea mai bună cale este să sprijin toate reformele – politic, financiar – în orice mod putem să o facem.
Deci, tot ce ne stă în putință. Și pot să vă zic că și din aceste vizite pe care le-am avut în diferite raioane, deocamdată, cred că un element important al muncii mele va fi cu adevărat să încerc să unific comunitățile care au viziuni diferite. Eu sunt convinsă că întreaga țară se poate unifica în acest scop, pentru a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană și pentru a duce niște beneficii foarte tangibile pentru fiecare om, fiecare colț al țării.

Preluați mandatul într-un moment esențial pentru Republica Moldova, aflată în plin proces de aderare la Uniunea Europeană. Care este evaluarea UE privind stadiul actual al acestui parcurs?

Cu adevărat, am venit aici într-un moment foarte important pentru țară. Cu o lună înainte de alegerile parlamentare din Moldova, în cadrul cărora subiectul integrării europene a fost o temă foarte importantă. A fost foarte important să vedem votul cetățenilor. Cu adevărat încă o dată s-a confirmat un lucru pe care l-am urmărit pe parcursul mai multor ani – că oamenii din această țară cu adevărat doresc să fie parte din familia europeană.
Ați întrebat despre procesul de aderare. Cu adevărat acesta este un stadiu foarte important în care ne aflăm astăzi. Cunoașteți că Republica Moldova este țară candidată din 2022 și a început negocierile de aderare în iunie 2024. O lună în urmă ați completat o etapă foarte importantă, screeningul care sună foarte tehnic, dar de fapt el ține de revizuirea legislației naționale pentru a o aduce în conformitate cu standardele europene.
E o muncă enormă. O sută de mii de pagini, de legi, ale diferitor ministere. Doamna Cristina Gherasimov a făcut o muncă enormă, o muncă masivă cu o viteză record. Vă felicit pentru asta. Următoarea etapă ne așteaptă....
.... De curând, 56 de europarlamentari din 19 state membre ale blocului comunitar au transmis președintelui Consiliului UE, António Costa, o scrisoare comună, prin care solicită „deschiderea imediată” a negocierilor de aderare pe clustere cu Republica Moldova. Care este poziția dumneavoastră în acest sens?
Poziția mea este exact aceeași ca și poziția comunității europene. Sunt aici pentru a reprezenta Uniunea Europeană și am niște noutăți pentru voi. De curând, Consiliul Uniunii Europene de la Bruxelles – nivelul suprem unde se întrunesc statele membre – chiar dacă nu a avut extinderea pe ordinea de zi, a inclus în concluziile sale paragrafe dedicate Republicii Moldova.

O să reamintesc cele mai importante elemente din aceste paragrafe, pentru a răspunde la întrebarea dumneavoastră. Consiliul European, ceea ce înseamnă toate statele membre ale UE, au reafirmat sprijinul constant pentru Republica Moldova în parcursul de aderare și a salutat progresul semnificativ. Consiliul European încurajează Republica Moldova, Consiliul și Comisia, să continue munca de aderare în continuare pe abordarea bazată pe merite.
Clusterele care țin de aspectele fundamentale, anume reforma administrației publice, justiției vor fi primele deschise și ultimele închise. Însă aceste clustere vor fi deschise în momentul în care condițiile vor fi întrunite. Consiliul European ia notă de evaluarea Comisiei pe aspecte fundamentale, piața internă, relațiile externe – aceste clustere pot să fie deschise. Ceea ce înseamnă că Comisia Europeană a evaluat de curând că cel puțin trei clustere de negociere aspectele fundamentale, piața internă și relațiile externe sunt pregătite pentru a fi deschise.
Acum această decizie se află în mâinile statelor membre. Însă Consiliul European deja a dat o notă bună recomandării Comisiei Europene...

Doamna Iwona Piórko. a mai oferit răspunsuri la următoarele întrebări.
  • Reforma justiției și combaterea corupției rămân angajamente esențiale. Considerați că ritmul acestor reforme este satisfăcător? Sunt posibile ajustări ale sprijinului UE în funcție de progresele înregistrate?
  • Un subiect tot mai prezent este securitatea. Cum colaborează UE cu Republica Moldova în fața amenințărilor hibride, a dezinformării și a riscurilor regionale, mai ales în contextul războiului din Ucraina?
  • În același timp, cetățenii resimt direct provocările sociale și economice. Ce sprijin concret va oferi UE în continuare pentru consolidarea securității energetice și a rezilienței economice a Moldovei?
  • Ce planuri are Delegația UE pentru susținerea societății civile și a presei în următorii ani?

 12.10.2025                                                                                                          
Interviu exclusiv cu Iwona Piórko Ambasadoarea UE la Chișinău realizat de Ludmila Barbă

Iwona Piórko: „Suntem pregătiți să deschidem primul cluster de negocieri cu R. Moldova”.

Republica Moldova se află într-un moment decisiv al parcursului său european, iar Uniunea Europeană este gata să deschidă primul capitol de negocieri cu R. Moldova, după finalizarea cu succes a procesului de screening. Ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piórko, s-a arătat convinsă, că RM „va parcurge cu succes” drumul spre aderarea la Uniunea Europeană, iar Bruxellesul va continua să ne sprijine în fața provocărilor interne și externe.

„În privința vulnerabilităților, este clar că Federația Rusă nu se va opri. Din acest motiv, vulnerabilitățile vor rămâne: dezinformare, presiuni economice, atacuri cibernetice. Autoritățile și cetățenii trebuie să-și mențină determinarea și reziliența. Uniunea Europeană va rămâne alături de dumneavoastră la fiecare pas”, a dat asigurări ambasadoarea Iwona Piórko.

Ea a precizat că rezultatele alegerilor parlamentare recente au demonstrat alegerea clară a cetățenilor Republicii Moldova pentru independență, libertate, prosperitate și parcursul european.

„Cetățenii au ales independența, libertatea, prosperitatea pentru copiii lor, precum și parcursul european. Și au făcut această alegere în pofida unei interferențe masive din partea Federației Ruse. Din păcate, acest lucru a fost observat de numeroșii observatori internaționali, care au constatat atacuri cibernetice și încercări de cumpărare a voturilor. Însă cetățenii au avut curajul să voteze, fiindcă aceste alegeri au solicitat curaj”, a spus diplomata.

De asemenea, ambasadoarea Uniunii Europene a felicitat autoritățile pentru organizarea unui proces electoral „sigur și integru” și a menționat că, deși R. Moldova rămâne vulnerabilă în fața presiunilor externe, drumul european este ireversibil.
„Parcursul european este absolut clar acum, este consacrat și în Constituția dumneavoastră, este ceva stabil. Însă se cere în continuare multă muncă și reforme decisive, pentru că nimic nu face o țară mai rezilientă decât reformele”, a remarcat Iwona Piórko.

„Cu cât suntem mai mari și mai uniți, cu atât suntem mai în siguranță

Referindu-se la procesul de aderare, ambasadoarea a remarcat importanța finalizării etapei de screening.
„Aceasta este o piatră de hotar foarte importantă. Sună foarte tehnic, însă nu este o chestiune tehnică. Vorbim de peste 100.000 de pagini de legislație care trebuie comparate cu legislația europeană. A fost un proces foarte important, care a fost finalizat într-un timp-record, și Uniunea Europeană este convinsă că acum suntem pregătiți să deschidem primul cluster – cel al justiției, statului de drept și instituțiilor democratice”, a spus ambasadoarea.

În același context, Iwona Piórko a explicat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei are un efect dublu asupra procesului de extindere.
„Eu cred că, pe de o parte, complică procesul, dar, în același timp, îl accelerează. Este mult mai dificil pentru o țară care are un război exact la frontieră și un război hibrid în interiorul său. Însă această agresiune brutală a Rusiei împotriva Ucrainei și atacurile hibride împotriva țării dumneavoastră ne-au făcut și mai determinați. Cu cât suntem mai mari și mai uniți, cu atât suntem mai în siguranță. Există acum mai multă determinare decât oricând”, a punctat șefa Delegației UE la Chișinău.

Vorbind despre Planul European de Creștere pentru Republica Moldova în valoare de 1.9 miliarde de euro, Iwona Piórko a spus că este vorba despre un sprijin fără precedent din partea Uniunii Europene.
„Este un sprijin fără precedent atât în cifre, cât și ca impact. Vorbim de peste un miliard de euro, un sprijin care va oferi asistență tuturor sectoarelor – infrastructură, energie, economie. Primele debursări deja sunt în proces, însă totul depinde de reformele decisive pe care le vor promova autoritățile”, a arătat diplomata.

În același interviu, Iwona Piórko a amintit și despre extinderea cotelor de export pentru produsele agricole moldovenești.
„Am fost foarte fericită că am reușit să actualizăm rapid Acordul de liber schimb, pentru că am putut să creștem cotele pentru livrările de fructe moldovenești – mere, prune, struguri. Unele dintre aceste fructe s-au încadrat în cotele libere. Vorbim nu doar despre produse, ci despre tradiții și un stil de viață. Dorim să vedem cât mai multe fructe de această calitate pe piața europeană”, a spus șefa Delegației UE la Chișinău.

Ambasadoarea a mai menționat că beneficiile integrării europene încep deja să se resimtă, oferind drept exemplu aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți SEPA: „Aceasta este o evoluție foarte fericită. Plățile din Republica Moldova spre țările Uniunii Europene vor deveni mult mai rapide, mai simple și mai ieftine. Știu că mulți cetățeni ai Republicii Moldova au familii în țările Uniunii Europene și plătesc taxe și comisioane bancare mari. Acum, toate aceste comisioane se vor reduce la câțiva euro. Este un efect tangibil pentru toată lumea”.

Iwona Piórko a vorbit și despre proiectele de infrastructură sprijinite de Uniunea Europeană, amintind drumul Chișinău–Ungheni, parte a coridorului TEN-T, linia electrică Vulcănești–Chișinău și podul peste Prut, la Ungheni.
„Aceste proiecte consolidează legătura Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și sporesc mobilitatea, siguranța și calitatea vieții cetățenilor. Practic totul pornește de la infrastructură. Dacă dorim să dezvoltăm alte domenii, avem nevoie de infrastructură, de drumuri, de căi ferate și de puncte de trecere modernizate spre România și Ucraina”, susține Piórko.

La finalul interviului, ambasadoarea Uniunii Europene a încurajat cetățenii Republicii Moldova să-și păstreze încrederea în parcursul european și să rămână uniți în efortul de modernizare a țării.
„Rămâneți alături de noi în acest proces. O facem de dragul dumneavoastră, de dragul familiilor și copiilor voștri. Noi doar vă ajutăm. Ajutați-ne să reformăm țara dumneavoastră. Chiar și euroscepticismul este un semn de libertate – și asta ne face mai puternici”, a conchis Iwona Piórko.

(VIDEO) https://www.youtube.com/watch