BV: UE-RM - UE în sistemul relațiilor internaționale

Juc,Victor. UE în sistemul relațiilor internaționale : Note de curs / Victor Juc ,Liliana Beniuc ; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative , Departamentul Relații Internaționale, Catedra Jean Monnet "EU’s Role in the Emerging International System" (EUREIS). – Chișinău: Editura USM, 2026. – 488 p. - ISBN 978-9975-77-592-2 (PDF). - URL: https://msuir.usm.md/server/api/core/bitstreams/3899855c-01d1-4fd5-9fa7-4b1699d9a4e9/content (accesat: 27.10.2026).

Lucrarea contribuie la extinderea și aprofundarea cunoștințelor privind evoluția Uniunii Europene ca actor internațional, specificul acțiunii sale externe, locul UE în sistemul internațional post-Război Rece, precum și capacitatea acesteia de a acționa ca putere civilă, normativă, economică și geopolitică.

Notele de curs urmăresc să faciliteze înțelegerea mecanismelor prin care Uniunea Europeană influențează procesele internaționale, promovează valorile democratice, susține multilateralismul și contribuie la configurarea ordinii internaționale contemporane.

Cursul propune o interpretare multidimensională a puterii europene.

Uniunea Europeană este analizată ca :

• putere civilă prin diplomație, cooperare, prevenirea conflictelor și asistență; 
• putere normativă prin drept, condiționalitate și promovarea valorilor
• putere de piață și reglementare prin standarde, comerț și acces la piața internă
• actor diplomatic prin PESC, Serviciul European de Acțiune Externă și rețeaua delegațiilor furnizor de securitate prin PSAC, parteneriate și misiuni
• actor geopolitic prin extindere, sancțiuni, securitate economică, sprijin pentru parteneri și protejarea infrastructurilor și tehnologiilor critice.

Această abordare permite evaluarea nu doar a declarațiilor și documentelor strategice, ci și a capacității Uniunii de a transforma resursele juridice, economice și instituționale în rezultate externe verificabile.

Dimensiunea aplicativă a disciplinei este centrată constant asupra Republicii Moldova. În condițiile statutului de țară candidată și ale desfășurării negocierilor de aderare, înțelegerea Uniunii Europene ca actor internațional devine o condiție a participării competente la procesul de integrare. Aderarea nu presupune numai armonizarea legislației, ci și înțelegerea logicii instituționale, a intereselor statelor membre, a proceselor de negociere, a politicilor externe și de securitate și a transformărilor strategice ale Uniunii.

Instituțiile Republicii Moldova trebuie să poată identifica actorul european competent, să formuleze poziții argumentate, să furnizeze date credibile, să construiască alianțe și să transforme angajamentele politice în rezultate administrative și sociale.

Conținutul cursului evidențiază faptul că integrarea europeană a Republicii Moldova se desfășoară într-un mediu de securitate profund schimbat.

 Alinierea la politica externă a UE devin componente ale  agendei de europenizare :

• protejarea infrastructurilor critice, 
• consolidarea securității energetice și cibernetice,
• examinarea investițiilor, 
• controlul exporturilor, 
• combaterea amenințărilor hibride, 
• dezvoltarea rezilienței democratice, 
• pregătirea pentru crize
• tranziția verde 

Republica Moldova nu este analizată exclusiv ca beneficiar al asistenței europene, ci și ca viitor contributor la securitatea, conectivitatea, cunoașterea regională și capacitatea de acțiune a Uniunii în vecinătatea estică.

Cele cincisprezece teme formează un parcurs de la explicarea statutului și instituțiilor Uniunii la analiza relațiilor sale cu actorii globali și regionali, a politicilor de extindere și vecinătate, a gestionării conflictelor și a scenariilor privind ordinea internațională emergentă. În ansamblu, disciplina contribuie la formarea unei viziuni științifice, critice și aplicative asupra UE ca actor central al transformărilor internaționale contemporane și ca reper strategic al modernizării și integrării europene a Republicii Moldova.

Note de curs se adresează masteranzilor ciclului II – masterat, programul de studii Studii Europene, cadrelor didactice din învățământul universitar, specialiștilor din administrația publică și diplomație, reprezentanților societății civile din Republica Moldova, precum și tuturor persoanelor interesate de rolul Uniunii Europene în relațiile internaționale contemporane.

 Din cuprins :

Tema 1. Uniunea Europeană ca actor al relațiilor internaționale post-Război Rece

1.1 Reconfigurarea sistemului internațional după încheierea Războiului Rece

1.2 Transformarea UE din comunitate economică în actor politic global

1.3 Extinderea Uniunii Europene și consolidarea rolului său în relațiile internaționale

1.4 Uniunea Europeană ca putere civilă, normativă, economică și geopolitică

1.5 Specificul Uniunii Europene în comparație cu statul-națiune și cu marile puteri clasice

Tema 2. Repere conceptual-teoretice privind rolul UE în sistemul internațional

2.1 Conceptualizarea Uniunii Europene ca actor al sistemului internațional

2.2 Teorii ale integrării europene și relevanța lor pentru explicarea rolului extern al UE

2.3 Abordările teoriei relațiilor internaționale privind UE în sistemul internațional

2.4 Suveranitate, guvernanță postnațională și capacitatea de acțiune externă a UE

Tema 3. Cadrul instituțional-juridic al acțiunii externe a Uniunii Europene

3.1 Evoluția politico-instituțională și juridică a acțiunii externe a Uniunii Europene

3.2 Actorii instituționali și repartizarea rolurilor în acțiunea externă a UE

3.3 Competențele externe și procesul decizional al Uniunii Europene

3.4 Instrumentele juridice, reprezentarea și coerența acțiunii externe a UE

Tema 4. Politica externă și de securitate comună: evoluție, instituții, mecanisme

4.1 Evoluția funcțională a PESC: de la consultare diplomatică la orientare strategică

4.2 Formarea interesului european: preferințe naționale, europenizare și construirea consensului

4.3 Guvernanța diplomatică multinivel și ciclul de elaborare a PESC

4.4 Instrumentele politico-diplomatice și mecanismele de implementare ale PESC

4.5 Eficiența, solidaritatea și perspectivele reformei PESC în contextul geopolitic contemporan

Tema 5. Politica de securitate și apărare comună și rolul Uniunii Europene ca actor de securitate în sistemul internațional emergent

5.1 PSAC și transformarea rolului internațional al Uniunii Europene: de la gestionarea crizelor la furnizarea de securitate

5.2 Misiunile și operațiunile PSAC ca instrumente ale prezenței internaționale a UE: tipologie, geografie, planificare și evaluare

5.3 Pregătirea europeană pentru apărare: capabilități, industrie, finanțare și autonomie strategică

5.4 Interoperabilitatea operațională, contribuția partenerilor și sustenabilitatea misiunilor PSAC

5.5 Republica Moldova în politica europeană de securitate și apărare: de la beneficiar al asistenței la partener și contribuitor

Tema 6. Uniunea Europeană și arhitectura europeană de securitate: UE–NATO, UE–OSCE, UE–Consiliul Europei

6.1 Arhitectura europeană de securitate ca sistem instituțional plural: origini, principii și transformări

6.2 Parteneriatul strategic UE–NATO: complementaritate, coordonare și distribuirea responsabilităților

6.3 Cooperarea UE–OSCE: securitate cooperativă, prevenirea conflictelor și menținerea dialogului paneuropean

6.4 Cooperarea UE–Consiliul Europei: securitate democratică, drepturile omului și statul de drept

6.5 Republica Moldova în arhitectura europeană de securitate: statut diferențiat, complementaritate instituțională și opțiuni strategice

Tema 7. Uniunea Europeană și Organizația Națiunilor Unite: multilateralism și ordine bazată pe reguli

7.1 Fundamentele relației UE–ONU: multilateralismul, Carta ONU și ordinea internațională bazată pe reguli

7.2 Reprezentarea și coordonarea Uniunii Europene în sistemul Organizației Națiunilor Unite

7.3 Parteneriatul UE–ONU în domeniul păcii și securității internaționale

7.4 Cooperarea UE–ONU pentru dezvoltare durabilă, climă, acțiune umanitară și drepturile omului

7.5 Reforma multilateralismului, Pactul pentru Viitor și relevanța cooperării UE–ONU pentru Republica Moldova

Tema 8. Relațiile Uniunii Europene cu Statele Unite ale Americii, Canada și spațiul transatlantic

8.1 Geneza și structura spațiului transatlantic: comunitate de securitate, ordine liberală și interdependență

8.2 Relațiile politice și strategice UE–SUA: de la parteneriat structural la cooperare condiționată

8.3 Interdependența economică, tehnologică și reglementară UE–SUA

8.4 Relațiile UE–Canada: parteneriat strategic, CETA, securitate și cooperare pentru inovare

8.5 Recalibrarea spațiului transatlantic și implicațiile pentru Uniunea Europeană și Republica Moldova

Tema 9. Relațiile Uniunii Europene cu Federația Rusă și impactul războiului împotriva Ucrainei

9.1 Evoluția relațiilor UE–Rusia: de la parteneriat strategic și interdependență la rivalitate geopolitică

9.2 Războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei și transformarea ordinii europene: răspunsul politic, juridic și strategic al UE

9.3 Sancțiuni, interdependență instrumentalizată și securitate economică: obiective, eficiență, limite și prevenirea eludării

9.4 Sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina: reziliență, finanțare, reconstrucție, justiție și integrare europeană

9.5 Noua politică europeană față de Rusia și implicațiile pentru Republica Moldova și sistemul internațional emergent

Tema 10. Relațiile Uniunii Europene cu China, India, Japonia, ASEAN și regiunea indo-pacifică

10.5Parteneriatul UE–ASEAN, arhitectura regională și implicațiile pentru Republica Moldova

Tema 11. Relațiile Uniunii Europene cu Balcanii de Vest și politica de extindere

11.1 Balcanii de Vest în politica externă a Uniunii Europene: de la stabilizare postconflict la perspectivă de aderare

11.2 Mecanismele politicii de extindere: criterii, condiționalitate, negocieri, noua metodologie și integrare graduală

11.3 Traiectorii naționale diferențiate: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia

11.4 Dimensiunea economică, regională și geopolitică a extinderii UE: planul de creștere, conectivitate, securitate și competiție externă

11.5 Credibilitatea și viitorul extinderii: reformarea Uniunii Europene și lecții pentru Republica Moldova

Tema 12. Parteneriatul Estic și politica Uniunii Europene față de vecinătatea estică

12.1 Geneza și evoluția Parteneriatului Estic: de la Politica europeană de vecinătate la un cadru diferențiat de asociere, reziliență și convergență europeană

12.2 Arhitectura, instrumentele și mecanismele de implementare ale Parteneriatului Estic

12.3 Traiectoriile diferențiate ale partenerilor estici: asociere, cooperare selectivă, democratizare și contestare geopolitică

12.4 Reconfigurarea Parteneriatului Estic după 2022: securitate, reziliență, conectivitate și dimensiunea Mării Negre

12.5 Eficiența, limitele și viitorul politicii UE față de vecinătatea estică: implicații pentru Republica Moldova

Tema 13. Relațiile Uniunii Europene cu Republica Moldova: de la cooperare și asociere la negocieri de aderare

13.1 Evoluția relațiilor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova: de la cooperare post-sovietică la asociere politică și perspectivă de aderare

13.2 Acordul de Asociere și integrarea sectorială: ZLSAC, mobilitate, energie, transformare digitală, educație și cercetare

13.3 Procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană: etape, instituții, examinarea analitică a acquis-ului, negocieri și condiționalitate

13.4 Parteneriatul UE–Republica Moldova în domeniul securității și rezilienței: amenințări hibride, energie, frontiere și conflictul transnistrean

13.5 Dimensiunea societală și academică a integrării europene: participare publică, comunicare, universități și perspective strategice

Tema 14. Politicile Uniunii Europene în contextul conflictelor internaționale și al crizelor regionale

14.1 Fundamente conceptuale și metodologice ale politicilor UE privind conflictele și crizele: conflict, fragilitate, securitate umană și abordare integrată

14.2 Instrumentele Uniunii Europene în ciclul conflictului: prevenire, avertizare timpurie, mediere, răspuns la criză, stabilizare și consolidarea păcii

14.3 Politicile UE în Orientul Mijlociu și Africa de Nord: gestionarea tensiunii dintre norme, interese, ajutor umanitar și soluționare politică

14.4 Politicile UE în Sahel, Sudan și Cornul Africii: securitate, dezvoltare, guvernanță, proprietate locală și recalibrare strategică

14.5 Evaluarea comparativă a eficienței politicilor UE și implicațiile pentru Republica Moldova

Tema 15. Uniunea Europeană în sistemul internațional emergent: autonomie strategică, reziliență, tranziție verde și competiție geopolitică

15.1 Autonomia strategică drept paradigmă ideatică și metodă de guvernare a acțiunii europene

15.2 Fundamentele juridice ale securității economice: competențe, instrumente și limite constituționale

15.3 Suveranitatea tehnologică și capacitatea stratificată a Uniunii Europene: de la resurse la standarde și inovare

15.4 Reziliența strategică, competitivitatea și tranziția verde: construirea capacității productive europene

15.5 Autonomia strategică și apărarea totală europeană: coerență, legitimitate și implicații pentru Republica Moldova 

BV - Provocările cu care se confruntă țările candidate la aderarea la UE în contextul amenințărilor hibride rusești

 Kakhishvili , Levan. Challenges faced by the EU enlargement countries from Russian hybrid interference / Levan Kakhishvili ; European Parliament  , Directorate-General for External Policies of the Union, External Policies Analysis and Support Unit  . - Brussels  : [S.n.], 2026 . -  39 p. - ISBN 978-92-848-4178-3 . - DOI : 10.2861/7064307 (PDF) . - URL  :https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2026/783619/EXAS_STU(2026)783619_EN.pdf (accesat : 09.09.2026).

This paper analyses how Russia’s hybrid interference targets European Union (EU) enlargement countries and how the EU responds, particularly with regard to its enlargement policy. 

It develops a precise, strategy‑centred concept of ‘hybrid interference’ that distinguishes coordinated, multi‑instrument campaigns against domestic democratic orders from broader notions of hybrid warfare, influence or leverage. On this basis, it maps recurring vulnerabilities across nine enlargement countries – Albania, Bosnia and Herzegovina, Georgia, Kosovo, Moldova, Montenegro, North Macedonia, Serbia and Ukraine – and identifies six main instruments in Russia’s toolkit : covert political financing; information operations; legal‑constitutional obstruction via proxy elites; energy and economic leverage; cyber operations; and security‑sector penetration with support for proxy violence.

Provocările cu care se confruntă țările candidate la aderarea la UE în contextul amenințărilor hibride ale Rusiei

Publicația analizează modul în care ingerințele hibride ale Rusiei vizează țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană (UE) și modul în care reacționează UE, în special în ceea ce privește politica sa de extindere. Lucrarea dezvoltă un concept precis și centrat pe strategie al „amenințări hibride”, care diferențiază campaniile coordonate și multi-instrumentale împotriva ordinii democratice interne de noțiunile mai largi de război hibrid, influență sau pârghii de presiune.

Pe această bază, lucrarea identifică vulnerabilitățile recurente din nouă țări candidate – Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Kosovo, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Ucraina – și evidențiază șase instrumente principale din setul de mijloace al Rusiei:

1.  finanțarea politică sub acoperire
2.  operațiunile informaționale
3.  obstrucționarea juridico-constituțională prin intermediul unor elite-proxi
4.  pârghiile energetice și economice
5.  operațiunile cibernetice
6.  penetrarea sectorului de securitate, însoțită de sprijin pentru violența exercitată prin intermediul unor actori interpuși

Nucleul empiric combină o prezentare generală transfrontalieră cu o comparație aprofundată între Republica Moldova, Georgia și Serbia, pentru a arăta modul în care aceste instrumente sunt recombinate în funcție de diversele orientări interne și contexte de conflict.

Publicația examinează strategia UE de contracarare, aflată în continuă evoluție – de la Cadrul Comun din 2016, Strategia Globală și Busola Strategică, până la măsurile aplicate pe teren în țările candidate – subliniind atât progrese înregistrate în integrarea rezilienței hibride în condiționalitatea legată de procesul de aderare, cât și lacunele persistente în materie de punere în aplicare.

Documentul susține că instrumentele UE sunt cele mai eficiente acolo unde elitele orientate spre reformă se aliniază la obiectivele UE, așa cum este cazul Republicii Moldova, și sunt cel mai puțin eficiente acolo unde guvernele naționale preiau practicile autoritare ale Rusiei, cum se întâmplă în Georgia, sau urmează politici ambigue cu dublă pistă, ca în Serbia.

Recomandările finale indică modul în care Parlamentul European își poate utiliza competențele legislative, bugetare și de control pentru a integra reziliența democratică și măsurile de contracarare a acțiunilor hibride în centrul procesului de extindere.

Cuprins:

1.Introduction

2.Conceptualisation of hybrid warfare in the context of EU enlargement: Conceptual apparatus

3.Patterns of Russian interference: Exploiting the vulnerabilities across the Western Balkan countries and the Eastern neighbourhood

4.Russian hybrid interference: Exploring the tactics discussion of individual instruments and their use in empirical context

4.1. Covert and illicit political financing

4.2. Disinformation, propaganda and information space

4.3. Legal and constitutional obstruction via proxy elites

4.4. Energy, economic and oligarchic leverage

4.5. Cyber operations and technical sabotage

4.6. Security-sector penetration and support for proxy violence

5.Russian hybrid interference in practice: Comparing Georgia, Moldova and Serbia

5.1. Moldova: Elections as a laboratory of hybrid interference (P. 23-25)

5.2. Georgia: Internalising the Russian authoritarian playbook

5.3. Serbia: Hub, hybridisation and partial escape

5.4. Lessons from the three cases

6.The EU response to Russian hybrid interference and its effectiveness

6.1. EU's response on the ground in enlargement countries

6.2. Assessing the effectiveness of the EU's response 

BV :UE - RM - Parcursul european al Republicii Moldova: între influența Moscovei și promisiunile Bruxellesului

Brender , Reinhold. Moldova’s EU Path: Between Moscow’s Shadow and Brussels’ Promises / Reinhold Brender ; Egmont Royal Institute for International Relations  . - Brussels : [S.n] , 2025 . - 12 p . - (Egmont policy brief 382)  . - URL: https://egmontinstitute.be/app/uploads/2025/06/Reinhold-Brender_Policy_Brief_382_vFinal.pdf?type=pdf (accesat : 09.08.2026).

 

In the ongoing confrontation between the European Union and Russia, the Republic of Moldova occupies a critical—though often overlooked—position. While not as militarily pivotal as Ukraine, Moldova’s struggle is no less consequential: it is a contest over national orientation and the future of the European order. Moldova’s plural identity makes it especially vulnerable to Russian interference, complicating its EU accession process and straining internal cohesion. 

The country’s trajectory mirrors the broader dilemma facing postSoviet states still defining themselves amid renewed geopolitical rivalry between East and West. Moldova’s future will depend on the decisions of its leaders and electorate, the course of the war in Ukraine, and the EU’s readiness to honour its commitment to membership. The 28 September 2025 parliamentary elections will reveal whether Moldova’s leadership retains a popular mandate to pursue the European path.

This policy brief outlines key aspects of the current situation and sets out how the EU can help safeguard the integrity of Moldova’s upcoming elections and support its pro-European trajectory amid heightened geopolitical risk.

 Content :

• Introduction
• Moldova at a crossroads
• Electoral dynamics
• Territory, history and identity
• Building effective institutions
• Rebooting the economy
• Neutrality under pressure
• The Transnistria threat
• Ending energy dependence
• Rewiring of Moldovan trade ties
• Russian influence and hybrid threats
• Moldova’s EU accession path
• EU Moldova partnership
• Recommendations for EU action
• Outlook

BV - Sinteză analitică privind evoluția politicii externe a Republicii Moldova în perioada 2009-2019

Sinteză analitică privind evoluția politicii externe a Republicii Moldova în perioada 2009-2019=

A policy brief on the foreign policy evolution of the Republic of Moldova during the period of 2009-2019

/ Asociația pentru Politica Externă din Moldova.(APE); Ion Tăbîrță, Natalia Stercul, Octawian Milewski, Mihai Popșoi,Victoria Roșa,. - Ch., 2019. -64 p. [Accesat la 16.12.2019]

Disponibil  http://www.ape.md/wp-content/uploads/2019/12/Sinteza-privind-evolutia-politicii-externe-a-Republicii-Moldova-2009-2019.pdf

eng. - http://www.ape.md/wp-content/uploads/2019/12/Policy-brief-about-the-Moldovan-foreign-policy-evolution-2009-2019.pdf

Acest studiu reprezintă o sinteză analitică a celor mai importante evenimente politice la nivel național și internațional, din 2009 până-n prezent, și care au avut impact direct asupra dezvoltării relațiilor bilaterale și multilaterale a Republicii Moldova în raport cu actorii politici regionali și globali

.Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului “Cartea albă a politicii externe a Moldovei – Evoluția politicii externe a Republicii Moldova 2009-2019”, finanțat de Fundația Konrad Adenauer și implementat de Asociația pentru Politica Externă din Moldova.

Cuprins

• Vectorul vestic de dezvoltare a Republicii Moldova (2009-2019)
• Relațiile de colaborare a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană (Dialogul politic/ Cooperarea comercial-economică/ Mobilitatea și comunicarea interumană)
• Relațiile bilaterale ale Republicii Moldova cu România 
• Relațiile moldo-ucrainene în contextul dinamicii politicii de integrare europeană
• Republica Moldova: din stagnare și regres spre identificarea formatului optim de cooperare cu Federația Rusă și CSI
• Relațiile Moldovei cu Polonia și Grupul de la Visegrad 
• Relațiile bilaterale a RM cu SUA. Colaborarea multilaterală încadrul ONU, GUAM,  Relațiile multilaterale a Republicii Moldova în cadrul Consiliului Europei
• Parteneriatul Republica Moldova – NATO: de la modernizarea sectorului de securitate și apărare la securitatea societală

BV - Dialoguri Europene / Radio Europa Liberă - Martie 2014

 Interviuri, comentarii, opinii

Februarie 2014

Ianuarie 2014 

Arhiva 2012-2013

 31.03.2014

Vladimir Socor: „Ruşii au pierdut capacitatea de a folosi conflictul din Transnistria ca pe o pârghie antieuropeană” Despre relaţiile moldo-ruse în contextul crizei din Ucraina,

  28.03.2014
 
Vlad Spânu: „pentru fiecare parte vulnerabilă a R. Moldova în relațiile cu Rusia se poate găsi o soluție...”

Un interviu cu Vlad Spânu, președintele Fundației Moldova de la Washington, în ajunul vizitei unor oficialități americane de prim rang la Chișinău.

 Vlad Spânu: „Eu cred că vizitele, care sunt în Moldova, și din partea americanilor, și din partea europenilor, vin să dea un mesaj populației din Republica Moldova, că cursul pe care și l-a ales de a se integra în structurile europene este o cale corectă. Și au susținerea acestor instituții din Uniunea Europeană, de la Bruxelles, și susținerea americanilor. Evident, aceste vizite sunt în contextul evoluțiilor care se întâmplă în regiune și anume agresiunea militară a Rusiei față de Ucraina, și nu doar în Crimeea, dar și în estul și în sud-estul Ucrainei....

...Vlad Spânu: „Chișinăul ar trebui să înțeleagă aceste pericole pe care le are, vulnerabilități, să încerce, cu ajutorul Vestului, să rezolve aceste probleme, cel puțin, să aibă un plan pe termen scurt cum să le soluționeze, cum să aplaneze eventuale consecințe negative, dar, pe termen lung, cum să le rezolve. Și mai buni parteneri pentru soluționarea acestor probleme decât Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii Moldova nu are. Și, în acest context, cred că trebuie să pedaleze foarte tare guvernul de la Chișinău în această direcție.

Semnarea Acordului de Asociere este un prim pas. Și cât mai degrabă va fi această semnare, cu atât mai bine pentru Republica Moldova și cu atât mai ușor va fi de discutat cu partea rusă. Dacă se încep negocierile și discuțiile, până la semnare, eu cred că Moldova își va pierde atuul, în cazul când îl semnează și atunci discută cu partea rusă.” 

25.03.2014

Alexandru Leşco: „Chiar crede cineva că vom intra cu Transnistria în Europa? Eu nu cred. Deja nu...” :Interviu cu fostul deţinut al regimului de la Tiraspol şi candidat în alegerile pentru Parlamentul European,

Alexandru Leșco este un luptător pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul conflictului armat de la Nistru în care Federația Rusă a fost declarată stat agresor de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Leșco a fost arestat în Tiraspol în iunie 1992, alături de alți membri ai așa-numitului grup Ilașcu, de forțele separatiste și condamnat la 12 ani de închisoare. A fost acuzat de crime de război și terorism și a fost găsit vinovat de uciderea unui demnitar al republicii separatiste cu scopul de a genera teroare și de utilizarea neautorizată a munițiilor și explozibililor. Alexandru Leșco a fost eliberat după ispășirea condamnării, la 2 iunie 2004. Alexandru Leșco a primit cetățenia română în timpul detenției în inchisoarea din zona separatista. Fostul deținut politic Alexandru Leșco este candidat pentru Parlamentul European pe listele Partidului Mișcarea Populară din România

25 martie 2014


Monica Macovei: „Acordul de Asociere la UE trebuie semnat cît mai repede...”

Un interviu cu europarlamentara Monica Macovei despre criza internațională actuală și consecințele ei pentru R. Moldova.

Deci noi, Uniunea Europeană, noi vrem stabilitate și democrație, și vrem să extindem acest spațiu de stabilitate și democrație și înglobând Moldova și Ucraina. Aici e foarte simplu: dacă nu sunteți în democrație și în prosperitate, că Uniunea Europeană e prosperitate, și drepturile omului sunt respectate pentru fiecare om în parte, atunci nu aveți decât alternativa Federației Ruse.

Noutăţi UE RM - Septembrie 2013

• 2013
• Arhiva 2011-2012

30.09.2013

Conferința "Consolidarea cooperării internaționale europene și Parteneriatul Estic în cercetare, dezvoltare și inovare"
 

 In perioada 30 septembrie-1 octombrie Președinția lituaniană a Consiliului UE găzduiește la Vilnius conferința "Consolidarea cooperării internaționale europene și Parteneriatul Estic în cercetare, dezvoltare și inovare" (EEP2013) .Conferința se concentrează asupra cooperării în domeniul CDI la nivel internațional, cu un accent special pe țările Parteneriatului estic, în contextul Spațiului European de Cercetare, Uniunii inovării, Europa 2020 și inițiativelor Foaia de parcurs din cadrul Parteneriatului estic 

Detalii (eng) (rom).

30.09.2013

România va sprijini și în continuare Republica Moldova pe calea integrării europene

Plenul Camerei Deputaților din România a adoptat luni Declarația privind susținerea Republicii Moldova în eforturile de aderare la Uniunea Europeană, după discursul președintelui Parlamentului acestui stat, Igor Corman.

• Detalii
• Declaratia

27.09.2013

Iniţiativa UE "Noaptea Cercetătorilor"2013

Noaptea Cercetătorilor se desfășoară în fiecare an în Europa în a patra zi de vineri din luna septembrie. Au loc evenimente în 25 de state membre (cu excepția Austriei, Danemarcei și Luxemburgului) ale UE, precum și în Bosnia și Herțegovina, Insulele Feroe, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Israel, Muntenegru, Moldova , Serbia și Turcia.

Noaptea Cercetătorilor este organizată în cadrul proiectului MORE4U, în premieră în Republica Moldova și este una din cele mai renumite iniţiative ale Uniunii Europene, care reuneşte oamenii de ştiinţă cu publicul larg care au interese comune şi care încearcă să combine cunoştinţele din domenii specifice într-un mod amuzant şi prietenos. Proiectul se adresează minţilor curioase ce vor să afle cum e sa fii cercetător ştiinţific şi cât de importantă este munca lor de zi cu zi.

Detalii

 26.09.2013
  
Ziua Europeană a Limbilor 

Începând cu anul 2001, ziua de 26 septembrie este dedicată celebrării limbilor europene. Europa este posesoarea unei adevărate bogății lingvistice: 24 de limbi oficiale și peste 60 de comunități autohtone care vorbesc o limbă regională sau minoritară, fără să menționăm limbile vorbite de cetățenii provenind din alte țări și de pe alte continente. Tocmai pentru a atrage atenția asupra acestei imense bogății lingvistice, 

Uniunea Europeană și Consiliul Europei au lansat, în 2001, inițiativa Anului european al limbilor. Din această inițiativă a luat naștere Ziua Europeană a Limbilor. Obiectivele sale sunt: sensibilizarea publicului față de plurilingvism în Europa, cultivarea diversității culturale și lingvistice și încurajarea învățării limbilor străine de către toți europenii, la școală sau în afara acesteia. Lansat oficial în anul 1999 de către Comisia Europeană, European Language Label (Certificatul lingvistic european) este un premiu care încurajează inițiativele în materie de predare și învățare a limbilor străine, prin recompensarea tehnicilor inedite de predare, prin difuzarea informațiilor referitoare la acestea și prin promovarea bunelor practici.

Mai mult

Întrebări frecvente privind limbile în Europa
Publicatii
Documente
Quiz lingvistic
Comunicat de presa 

24-25.09.2013

Vizita de lucru la Bruxelles.a Viceprim-ministrului, Ministrului Economiei RM, dl Valeriu Lazăr

Comisarul European pentru Energie Gunther Oettinger, a reiterat sprijinul Comisiei Europene pentru proiectele care vizează securitatea energetică a Republicii Moldova.

În cadrul întrevederii,cu Comisarul European pentru comerț, Karel De Gucht. Valeriu Lazăr a reiterat interesul RM de a semna Acordul de Asociere cât de curând posibil. Părțile au discutat agenda ulterioară parafării, semnării și intrării în vigoare a Acordului de creare a Zonei de Comerț Liber Aprofundat și Comprehensiv și agenda de realizare a deciziei din 25 septembrie a Comisiei Europene privind anularea cotelor de export pentru vinurile moldovenești în spațiul comunitar.

Detalii

25.09.2013

Comisia Europeană propune să deschidă complet piața UE pentru importurile de vinuri din Republica Moldova,

 înainte de intrarea în vigoare a Acordului de Asociere între UE și Republica Moldova și a Acordului privind Zona de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare (DCFTA), ca o măsură pentru a compensa dificultățile cu care Republica Moldova se confruntă în exportul vinurilor pe unele dintre piețele sale tradiționale.