Interviu cu Ambasadorul Rusiei la Consiliul Europei
07.03.2014
Anne Brasseur: „Ca o parte a unei ţări să decidă de una singură să se separe este în contradicţie cu orice lege internaţională ”
Interviu cu preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Anne Brasseur
Europa Liberă: Dna Brasseur, preşedinta APCE, ne-a declarat vinerea trecută ca referendumul din Crimeea nu poate fi recunoscut pentru că incalcă legislaţia internatională. Pe de altă parte, având in vedere ca Rusia deja a declarat ca va recunoaste acest referendum, nu se poate întoarce o astfel de alegere împotriva Rusiei? Dacă într-o zi cecenii sau tătarii din Rusia vor organiza un referendum pentru independenţă, va fi Rusia de acord? Va recunoaşte Rusia un astfel de referendum?
Alexander Alekseev: „Aş dori să înţelegeţi o mică diferenţă. După câte ştiu, populaţia din Crimeea nu va merge la referendum pentru independență. In Scoţia, in Catalonia se va merge la referendum pentru independenţă. In Crimeea populaţia poate alege: să se alăture Federaţiei Ruse (ca republică, nu ştiu cum vor cere asta) sau să se revină la Constituţia Crimeei din 1992. Potrivit acestui document Crimeea era „Republica Crimeea”, cu preşedinte ales, şi toate relaţiile dintre Crimeea si Ucraina ar trebui să se bazele pe tratate bilaterale. Era Republica Crimeea in cadrul statului ucrainian. Acestea sunt optiunile.
Pe de altă parte, deşi o respect foarte mult pe dna Brasseur ca politician, daţi-mi voie să vă reamintesc concluziile Curții Internationale de Justitie (de la Haga) din iulie 2010, care spune „legislatia internationala generala nu mentioneaza nici o interdictie a declararii independentei”. SUA au emis un memorandum care spune „este clar ca declaratiile de independentă violeaza, de regula, legile interne. Aceasta nu inseamna insă ca s-a produs o incalcare a legislatiei internationale”.
Cazul Kosovo. Germania a fost de acord cu acest punct de vedere spunand ca „declaraţia de independenţă care a condus la secesiune, ca şi secesiunea în sine, arată situaţia de fapt, sunt fapte consumate. Legalitatea acestora poate fi discutata la nivelul legilor locale, nationale, dar nu constitutionale. Legislatia internationala este „tacuta” la acest subiect”.
07.03.2014
Anne Brasseur: „Ca o parte a unei ţări să decidă de una singură să se separe este în contradicţie cu orice lege internaţională ”
Interviu cu preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Anne Brasseur
Europa Liberă: În comunicatul de presă emis la sfârșitul acestei întâlniri, spuneți ca „acțiunile forțelor militare rusești din Crimeea, ca și amenințările armate din alte parți ale teritoriului ucrainean violează legislația internațională, inclusiv Carta Organizației Națiunilor Unite, Actul final de la Helsinki al OSCE, statutul Consiliului Europei”, toate documente semnate de Rusia, în cadrul unor organizații din care Rusia face parte. Ați constatat aceste violări, ce se poate face mai departe? Rușii recunosc că au încălcat aceste tratate ?
Anne Brasseur: „Noi le reamintim rușilor că atunci când, in 1996, au devenit membri ai Adunării Parlamentare, s-au angajat ca respectă valorile Consiliului Europei. Acum, trebuie sa se țină de acest angajament. După cum trebuie sa respecte Memorandumul de la Budapesta, semnat împreuna cu Ucraina, SUA si Marea Britanie, prin care se angajau că respectă integritatea teritoriului ucrainean. Câtă vreme vrea să fie parte din familia noastră europeană, Rusia trebuie să se țină de respectarea angajamentelor sale. Nu este vorba de a alege între vest si est, ci despre valorile pe care noi toți ne-am angajat să le respectăm : democrație, domnia legii, lucru care înseamnă că trebuie să respecți atât legislația internă cât și cea internațională.”
27.02.2014
Eugen Caras: „Este un pas care va permite o apropiere mult mai mare de Uniunea Europeană”
Interviu cu ambasadorul Moldovei la Uniunea Europeană.
...sper foarte mult, până în vara anului curent, cetățenii Republicii
Moldova să poată călători fără vize în spațiul Schengen. Aducem acasă
Europa. Cetățenii noștri vor putea călători în spațiul Uniunii Europene,
să cunoască nu din auzite și din citite, dar să vadă cu propriii ochi
ce înseamnă valorile Uniunii Europene, ce înseamnă democrația, ce
înseamnă prosperitatea europeană, ce înseamnă un model de modernizare a
țării noastre.”
Interviu cu preşedinta Delegaţiei de cooperare parlamentara dintre Republica Moldova şi Parlamentul European.
Principalul obiectiv al ambelor părţi, europeană si moldovenească, este
acum semnarea Acordului de Asociere, până în vacanţa de vară, este de
parere deputata europeană.
Henri Malosse: „Nu există în Găgăuzia nici o ostilitate vizavi de UE”
Interviu cu președintele Comitetului Economic și Social al Uniunii Europene.
Kálmán Mizsei: „Eliminarea corupţiei ar putea contribui la o integrare mai rapidă a R. Moldova şi Ucrainei în UE”
Interviu cu fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova.
26.02.2014Interviu cu fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova.
Cornel Ciurea: „Există un singur model de modernizare în spațiul nostru, Uniunea Europeană...”
...devine din ce în ce mai complicat să promovezi ideea europeană,
discursurile politicienilor şi funcţionarilor devin excesiv de tehnice,
gen „raportul II din faza a III-a, care ne propun alineatul IV” şi
desigur că toate aceste probleme sunt de luat în seamă, doar că sarcina
guvernului, sarcina societăţii civile în aceste condiţii dificile rămâne
aceiaşi: de promovat cu orice preţ integrarea europeană pentru că ea
reprezintă on obiectiv strategic al statului nostru.”
26.02.2014
Marian Jean Marinescu: „Cred că liberalizarea vizelor va intra în vigoare la sfârşitul lunii mai”
Interviu cu cu raportorul PPE în dosarul liberalizării vizelor pentru cetăţenii R. Moldova.
Interviu cu cu raportorul PPE în dosarul liberalizării vizelor pentru cetăţenii R. Moldova.
Parlamentul European va vota la 27 februarie în plenul reunit la Strasbourg regulamentul care va permite eliminarea vizelor de intrare pe teritoriul UE pentru cetăţenii din Republica Moldova. Potrivit raportorului grupului Partidului Popular European, Marian Jean Marinescu, vicepreședinte al fracțiunii, intrarea în vigoare a acestui document ar putea avea loc la sfârşitul lunii mai 2014
22.02.2014
Iulia Moţoc: „Este mult mai adecvat cultural ca dosarele sa fie judecate in tara”: Interviu cu judecătoarea română la CEDO.
Europa Liberă : De ce este atat de important pentru CEDO sa reduca numarul de cazuri, cand tocmai de aceea a devenit Curtea atat de populara, acordand oricarui cetatean, indiferent de pregatirea juridica sau de finantele de care dispune, sansa sa isi caute dreptatea intr-o institutie supra-statala, atunci cand a considerat ca in tara sa de origine drepturile ii sunt incalcate. Ce se intampla acum suna a restrictionare…
Iulia Moţoc: „Poate suna a restrictionare, dar este vorba de celeritate. Or CEDO nu poate sa ajunga intr-o situatie in care sanctioneaza statele pentru ca nu solutioneaza cazurile cu celeritate, in timp ce procesele de pe rolul sau dureaza 5-6 ani de zile. Aceasta a fost situatia care s-a creat dupa anii 90, dupa ce statele din Europa Centrala si de Est au accesat Conventia pentru apararea drepturilor omului si cand numarul cererilor a explodat. Efectele s-au vazut, pentru ca CEDO a contribuit foarte mult la democratizarea acestor tari, insa pe de alta parte, s-a ajuns in situatia in care solutionarea cazurilor s-a intins si pe 5-6 ani. Intentia nu este aceea de a nu permite accesul cetatenilor la CEDO, ci aceea ca acele cazuri semnificative si importante sa fie solutionate cu celeritate, iar cele in care nu se constatata o incalcare a semnificativa a drepturilor omului sau care nu sunt de competenta CEDO sa fie solutionate prin acest filtraj. Schimbarea articolului 47, intrata in vigoare la inceputul acestui an, este legata de modul in care cetateanul isi pregateste depunerea cererii la CEDO. Fundamentarea acesteia este ideea de celeritate, dar in acelasi timp aceasta schimbare presupune o pregatire juridica relativ serioasa a cetatenilor care vor sa depuna plangeri la CEDO. Masura a fost controversata, caci pentru cetatenii statelor din Europa Centrala si de Est, care nu au aceleasi mijloace materiale ca cei ai tarilor occidentale, va fi dificil. Odata cu noile schimbari, cetatenii vor avea nevoie de asistenta juridica pentru a completa corespunzator cererile.”
21.02.2014
Vlad FIlat: „R. Moldova este o țară europeană care trebuie să se miște înainte repede pentru ca să ofere cetățeanului său instituții funcționale și bunăstare” : Interviu cu președintele Partidului Liberal-Democrat din Moldova.
Vlad Filat: ...„Sper, spre sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie, vom avea finalizată o etapă importantă în acest proces de apropiere de Uniunea Europeană: obținerea pentru cetățenii Republicii Moldova a regimului liberalizat de vize. Puțini oameni înțeleg câtă muncă a fost depusă și ce mare este această realizare pentru noi, ca și țară, în mod particular, pentru fiecare cetățean. Trebuie să continuăm să implementăm reforme, în așa fel, încât până la sfârșitul lunii august, să semnăm Acordurile de Asociere și de Liber Schimb, oferind un nou nivel relațional politic, economic cu Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, care categoric aduc beneficii greu de estimat, fiindcă nu poți să estimezi care este beneficiul pentru cetățean, o instituție funcțională, atunci când omul are această, nu doar stare de încredere, dar acest respect față de drepturile și libertățile sale. ”
20.02.2014
Pavel Filip: „Pentru a pleca în Europa trebuie să fii deținătorul unui pașaport biometric”
Interviu cu ministrul tehnologiei informației despre liberalizarea regimului de vize europene și pașapoartele biometrice.
19.02.2014
Europa Liberă: Pe acest parcurs european, ce sprijin poate aștepta Republica Moldova de la București?
Valeriu Chiveri: „Am avut un sprijin total, în perioada care a decurs până acum. România împreună cu Franța sunt cei doi copreședinți pentru grupul Prietenii Moldovei, eveniment care a avut loc recent la Bruxelles și a avut p rezonanță mare și în presa noastră și nu numai. Simțim sprijinul României în proiecte majore de interconectare a rețelelor energetice moldovenești cu Uniunea Europeană, evident, prin intermediul României. Deci lucrul acesta este văzut nu numai prin prisma unor declarații politice mai mult, dar și prin acțiuni practice din partea României.”
Valeriu Chiveri: „Am avut un sprijin total, în perioada care a decurs până acum. România împreună cu Franța sunt cei doi copreședinți pentru grupul Prietenii Moldovei, eveniment care a avut loc recent la Bruxelles și a avut p rezonanță mare și în presa noastră și nu numai. Simțim sprijinul României în proiecte majore de interconectare a rețelelor energetice moldovenești cu Uniunea Europeană, evident, prin intermediul României. Deci lucrul acesta este văzut nu numai prin prisma unor declarații politice mai mult, dar și prin acțiuni practice din partea României.”
Igor Corman: „Suntem ferm hotărâţi să menţinem stabilitatea politică, să ducem mandatul până la capăt”
Interviu cu președintele Parlamentului RM
Săptămâna viitoare, plenul Parlamentului European ar urma să voteze
asupra propunerii de liberalizare a regimului de eliberare a vizelor
pentru cetăţenii moldoveni, posesori ai unui paşaport biometric.
Preşedintele Parlamentului de la Chișinău, Iogor Corman, a fost în acest
zile la Bruxelles, pentru a pleda cauza Moldovei.
Europa Liberă: Domnule preşedinte, dar votul din Parlament nu este sfârşitul. Ce urmează după acest vot?
Igor Corman: „Cel mai important, de fapt, este votul din Parlament, fiindcă apoi va urma o decizie la una dintre şedinţele Consiliului Uniunii Europene din luna martie, va fi aprobată şi codecizia Consiliului Uniunii Europene. După care, această decizie va fi publicată în Jurnalul Oficial şi, în termen de douăzeci de zile, va intra în vigoare.” ..
Europa Liberă: Domnule preşedinte Corman, acolo, la Bruxelles, aţi spus că, în contextul geopolitic actual, Republica Moldova, guvernarea contează pe sprijinul partenerilor şi prietenilor Republicii Moldova. La ce sprijin vă aşteptaţi?
Igor Corman: „Pe lângă liberalizarea regimului de vize, pe lângă faptul că ne pregătim pentru semnarea Acordului de Asociere, Acordului de Comerţ Liber pe care dorim să le semnăm şi să le ratificăm în actualul Parlament, contăm şi pe alte pârghii, alte instrumente care sunt aici, în cadrul Uniunii Europene, astfel încât noi să putem asigura dezvoltarea economică normală a Moldovei, stabilizarea pieţei. Şi aici, sigur că, trebuie să fim gata pentru diferite evoluţii şi noi dorim ca să anticipăm anumite posibile influenţe negative, inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene, astfel încât volumul comercial al Moldovei, producătorii noştri să aibă unde să-şi desfacă produsele şi astfel volumul comercial, deci, să nu sufere influenţe negative.”
17.02.2014
Vladimir Socor: „Datorită greșelilor comise de Parteneriatului Estic, UE are acum o miză și mai puternică pentru integrarea R. Moldova”: Interviu cu expertul de la Jamestown Foundation.
12.02.2014
Vladimir Socor: „Chiar Uniunea Europeană a ajuns la concluzia că Parteneriatul Estic a comis un șir de greșeli în lanț. Aceste greșeli sunt, la ora actuală, examinate și la Bruxelles, și în capitalele statelor din Uniunea Europeană care au promovat foarte activ Parteneriatul Estic. Aceste greșeli sunt analizate și la Chișinău. Republica Moldova este într-o situație mult mai favorabilă, în comparație cu Ucraina și Armenia care au renunțat să mai participe la Parteneriatul Estic. De asemenea, Republica Moldova e într-o situație mai favorabilă decât Georgia. Aceasta din urmă se mărginește direct cu Rusia, Republica Moldova – nu. În general, erorile comise, recunoscute și analizate de către Uniunea Europeană nu se vor răsfrânge sau, cel puțin, nu vor avea efecte serioase asupra Republicii Moldova, geografia avantajează Republica Moldova. Guvernul este în mod omogen orientat către Uniunea Europeană. În general, Rusia are mijloace foarte limitate de a influența situația din Republica Moldova. Practic, Rusia nu dispune de pârghii de influență.”
Natalia Gherman: moldovenii ar putea călători liber în Uniunea Europeană începînd din vară
Europa Liberă: Când partenerii europeni insistă pe ideea promovării reformelor și am înțeles că și dumneavoastră recent, la Bruxelles, ați vorbit despre mersul reformei în justiție, despre combaterea crimei organizate, ce ați mai anunțat colegilor de acolo?
Natalia Gherman: „Am anunțat eforturile și pașii întreprinși de autoritățile Republicii Moldova, mai ales, pe domeniul reformării sectorului de justiție, tot ceea ce a fost apreciat de cetățenii Republicii Moldova în privința sancționării judecătorilor, magistraților corupți, lucrătorilor din serviciul public, care sunt acum acuzați de acte de corupție, eliberarea din serviciu a polițiștilor corupți. Toți acești pași au fost salutați de către miniștrii de Externe ai statelor membre ale Uniunii Europene care au participat la ultima reuniune a grupului pentru acțiunea europeană a Republicii Moldova, care a avut loc la Bruxelles, pe data de 10 februarie. S-a solicitat ca asemenea acțiuni să fie continuate. Toată susținerea și sprijinul partenerilor europeni a fost asigurat în reformarea tuturor sectoarelor, atât ale economiei naționale, cât și ale domeniilor sociale, în domeniul drepturilor omului, aici am avut ce spune și ce raporta. Și m-am bucurat foarte mult că și mai multă asistență financiară va fi asigurată…
Europa Liberă: Domnule ambasador, în câteva cuvinte, pe înțelesul cetățeanului simplu, cum ați explica sprijinul UE pentru Republica Moldova?Eugen Caras: „Este un sprijin categoric în favoarea Republicii Moldova. De exemplu, s-au liberalizat cotele la exportul de vin moldovenesc. Sper foarte mult curând să se liberalizeze regimul de vize. Vom semna, până la sfârșit de august, Acordul de Asociere care va cuprinde și partea de liber schimb. Acest document a fost negociat în favoarea Republicii Moldova care va avea acces nestingherit, fără impedimente, cote etc., pe piața europeană, care reprezintă 500 de milioane de cetățeni, care este cea mai mare piață pe care o putem accesa.
Deci sunt niște favoruri, sunt niște acțiuni foarte și foarte favorabile Republicii Moldova, cetățeanului, care vor permite, în ultimă instanță, un trai decent acasă pentru că și producătorii vor avea posibilitatea să își desfacă produsele pe piața europeană. Dar, bineînțeles că, vom avea acces la acele valori și principii despre care vorbește mereu Uniunea Europeană, deci, libertatea de a ne mișca și alte valori democratice.”
Parteneriatul Estic după Summit-ul de la Vilnius
11.02.2014
„Parteneriatul Estic are nevoie de o reformă structurală” :Interviul cu cu Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă.
..., în cazul Republicii Moldova, Parteneriatul Estic a adus şi
rezultate palpabile. În multe privinţe suntem pe calea de a obţine nişte
rezultate concrete. Dacă ne referim la Acordul de Asociere pe care,
iată, l-am parafat şi urmează să fie semnat, avem şi o agendă de
implementare a acestui Acord care se află în discuţie practic pe ultima
sută de metri.
De asemenea, procesul de liberalizare a regimului de vize e pe ultima sută de metri şi, dacă nu se va întâmpla nimic la Chişinău, cu siguranţă în acest an vom avea undă verde din partea UE. Tot mai multă asistenţă din partea UE vine pentru Republica Moldova şi mă bucură faptul că se acordă o atenţia m ai mare pentru agricultură şi sectorul rural, pentru că acolo de fapt avem nevoie de a relansa economia, pentru a câştiga societatea de partea procesului de integrare europeană. Dar în acelaşi timp nu cred că se îngraşă porcul cu aceste acţiuni.
Multe din aceste acţiuni formulate de UE, ele se repetă: mai mult dialog politic, mai multă asistenţă din partea societăţii civile, liberalizarea regimului de vize sau asigurarea condiţiilor pentru ca acest proces de liberalizare a regimului de vize cu Republica Moldova să aibă un parcurs coerent
De asemenea, procesul de liberalizare a regimului de vize e pe ultima sută de metri şi, dacă nu se va întâmpla nimic la Chişinău, cu siguranţă în acest an vom avea undă verde din partea UE. Tot mai multă asistenţă din partea UE vine pentru Republica Moldova şi mă bucură faptul că se acordă o atenţia m ai mare pentru agricultură şi sectorul rural, pentru că acolo de fapt avem nevoie de a relansa economia, pentru a câştiga societatea de partea procesului de integrare europeană. Dar în acelaşi timp nu cred că se îngraşă porcul cu aceste acţiuni.
Multe din aceste acţiuni formulate de UE, ele se repetă: mai mult dialog politic, mai multă asistenţă din partea societăţii civile, liberalizarea regimului de vize sau asigurarea condiţiilor pentru ca acest proces de liberalizare a regimului de vize cu Republica Moldova să aibă un parcurs coerent
„Nu putem aplica tratate internaționale dacă nu le cunoaștem”: Interviu cu președintele Comisiei pentru drepturi sociale, Luis Jimena Quesada, despre drepturile moldovenilor de a da în judecată statul la Strasbourg.
„Nu avem o procedura ca la CEDO care sa permita indivizilor sa se planga daca drepturile inscrise in Carta sunt incalcate. In anul 1994 a fost adoptata o procedura de plangere colectiva, insa Moldova nu a acceptat-o. Eficacitatea cartei este stirbita prin acest refuz, dar cel mai mult acest lucru afecteaza populatia tarii. Societatea civila trebuie sa preseze guvernul sa accepte preocedura de plangeri colective”, spune Luis Jimena Quesada, presedintele Comisiei europene pentru drepturi sociale.
08.02.2014
Graham Watson: „Nu suntem pregătiți să permitem ca Moldova să fie divizată”:Interviu cu
Graham Watson, europarlamentar britanic, raportor in dosarul Acordului de Asociere UE-R.Moldova
Pe fondul tensiunilor cu Rusia si al framantarilor din Ucraina, Uniunea Europeana priveste cu atentie intreaga zona de la periferia sa estica. Referendumul din Gagauzia si hartuirea profesorilor de la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol au fost mentionate intr-o rezolutie a Parlamentului European reunit saptamana acesta la Strasbourg, in timp ce la Bruxelles se pregateste o strategie post-Vilnius pentru tarile din Parteneriatul Estic. Intr-un interviu cu Europa Liberă, Graham Watson,, spune ca o noua strategie a relatiilor UE cu Rusia ar trebui sa fie sarcina principala a noii Comisii Europene rezultata dupa alegerile europene din acest an.
3.02.2014
Tania Fajon: „avem sprijinul UE pentru a aboli regimul de vize pentru cetăţenii moldoveni” Un interviu cu responsabila PE cu dosarul liberalizării regimului vizelor pentru cetățenii moldoveni
Tanja Fajon: „Eu văd că există destul de multă neîncredere printre cetăţenii R. Moldova că s-ar putea să se întâmple acest lucru. Este dificil întotdeauna să facem o prezicere, dar din ceea ce văd eu acum pot să vă spun că Republica Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic care chiar a întrunit toate criteriile. Ambiţia mea este să propun acum colegilor în cadrul Comitetului să sprijine oferirea regimul liber de vize pentru Republica Moldova; voi face acest lucru la mijlocul lunii februarie şi, în cazul în care totul va merge bine, vom vota pentru această decizie în martie, ceea ce înseamnă că Republica Moldova cu adevărat se va putea alătura la beneficiile regimului liber de vize în această vară.
Dacă totul va merge în această direcţie, sprijinul guvernelor europene, al Parlamentului European, decizia Comisiei Europene, a tuturor instituţiilor relevante vor fi favorabile. E bine să fim precaut-optimişti, dar cu adevărat sunt sigură că Moldova va putea să beneficieze de aceste oportunităţi către luna iulie a anului acesta.”
Postări
