Revista de analiză şi sinteză "Guvernare şi Democraţie" îşi propune să informeze publicul larg, într-un limbaj accesibil, dar în
acelaşi timp, analitic, despre evoluţiile majore în politica externă a
Republicii Moldova şi a UE relevante în contextul
integrării europene a Republicii Moldova
Colecţia de reviste poate fi consultată online sau în Sala de lectură "Publicaţii seriale " (BNRM, et.3)
Vezi de asemenea: Publicaţii periodice cu tematica europeană - sursa ta de informare la zi
Guvernare şi Democraţie nr. 2(16), 2015 (NOU) Actualizat ianurie 2016 Ce înseamnă un guvern proeuropean? Sergiu Grosu Implementarea Acordului de Asociere cu UE — umbrită de “găurile negre” din sectorul bancar şi cel al justiţiei. Polina Panainte, Adrian Lupuşor Reforma anticorupţie — să întoarcem Moldova de la marginea prăpastiei. Igor Boţan Rectificarea bugetară din 2015: Analiză prin prisma asistenţei financiare din partea UE. Iurie Morcotîlo Impactul “energetic” al Acordului de Asociere asupra monopolului rusesc de pe piaţa energetică din Republica Moldova. Denis Cenuşă
Guvernare şi Democraţie nr. 1(15), 2015 (NOU) Actualizat octombrie 2015
|
CPESC: Masive informationale
Se afișează postările cu eticheta summit-ul de la Vilnius. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta summit-ul de la Vilnius. Afișați toate postările
BV - Guvernare şi Democraţie: Perspective Europene /Adept
Biblioteca virtuală - Dialoguri Europene / Radio Europa Liberă - Februarie 2014
Interviu cu Ambasadorul Rusiei la Consiliul Europei
07.03.2014
Anne Brasseur: „Ca o parte a unei ţări să decidă de una singură să se separe este în contradicţie cu orice lege internaţională ”
Interviu cu preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Anne Brasseur
Europa Liberă: Dna Brasseur, preşedinta APCE, ne-a declarat vinerea trecută ca referendumul din Crimeea nu poate fi recunoscut pentru că incalcă legislaţia internatională. Pe de altă parte, având in vedere ca Rusia deja a declarat ca va recunoaste acest referendum, nu se poate întoarce o astfel de alegere împotriva Rusiei? Dacă într-o zi cecenii sau tătarii din Rusia vor organiza un referendum pentru independenţă, va fi Rusia de acord? Va recunoaşte Rusia un astfel de referendum?
Alexander Alekseev: „Aş dori să înţelegeţi o mică diferenţă. După câte ştiu, populaţia din Crimeea nu va merge la referendum pentru independență. In Scoţia, in Catalonia se va merge la referendum pentru independenţă. In Crimeea populaţia poate alege: să se alăture Federaţiei Ruse (ca republică, nu ştiu cum vor cere asta) sau să se revină la Constituţia Crimeei din 1992. Potrivit acestui document Crimeea era „Republica Crimeea”, cu preşedinte ales, şi toate relaţiile dintre Crimeea si Ucraina ar trebui să se bazele pe tratate bilaterale. Era Republica Crimeea in cadrul statului ucrainian. Acestea sunt optiunile.
Pe de altă parte, deşi o respect foarte mult pe dna Brasseur ca politician, daţi-mi voie să vă reamintesc concluziile Curții Internationale de Justitie (de la Haga) din iulie 2010, care spune „legislatia internationala generala nu mentioneaza nici o interdictie a declararii independentei”. SUA au emis un memorandum care spune „este clar ca declaratiile de independentă violeaza, de regula, legile interne. Aceasta nu inseamna insă ca s-a produs o incalcare a legislatiei internationale”.
Cazul Kosovo. Germania a fost de acord cu acest punct de vedere spunand ca „declaraţia de independenţă care a condus la secesiune, ca şi secesiunea în sine, arată situaţia de fapt, sunt fapte consumate. Legalitatea acestora poate fi discutata la nivelul legilor locale, nationale, dar nu constitutionale. Legislatia internationala este „tacuta” la acest subiect”.
07.03.2014
Anne Brasseur: „Ca o parte a unei ţări să decidă de una singură să se separe este în contradicţie cu orice lege internaţională ”
Interviu cu preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Anne Brasseur
Europa Liberă: În comunicatul de presă emis la sfârșitul acestei întâlniri, spuneți ca „acțiunile forțelor militare rusești din Crimeea, ca și amenințările armate din alte parți ale teritoriului ucrainean violează legislația internațională, inclusiv Carta Organizației Națiunilor Unite, Actul final de la Helsinki al OSCE, statutul Consiliului Europei”, toate documente semnate de Rusia, în cadrul unor organizații din care Rusia face parte. Ați constatat aceste violări, ce se poate face mai departe? Rușii recunosc că au încălcat aceste tratate ?
Anne Brasseur: „Noi le reamintim rușilor că atunci când, in 1996, au devenit membri ai Adunării Parlamentare, s-au angajat ca respectă valorile Consiliului Europei. Acum, trebuie sa se țină de acest angajament. După cum trebuie sa respecte Memorandumul de la Budapesta, semnat împreuna cu Ucraina, SUA si Marea Britanie, prin care se angajau că respectă integritatea teritoriului ucrainean. Câtă vreme vrea să fie parte din familia noastră europeană, Rusia trebuie să se țină de respectarea angajamentelor sale. Nu este vorba de a alege între vest si est, ci despre valorile pe care noi toți ne-am angajat să le respectăm : democrație, domnia legii, lucru care înseamnă că trebuie să respecți atât legislația internă cât și cea internațională.”
27.02.2014
Eugen Caras: „Este un pas care va permite o apropiere mult mai mare de Uniunea Europeană”
Interviu cu ambasadorul Moldovei la Uniunea Europeană.
...sper foarte mult, până în vara anului curent, cetățenii Republicii
Moldova să poată călători fără vize în spațiul Schengen. Aducem acasă
Europa. Cetățenii noștri vor putea călători în spațiul Uniunii Europene,
să cunoască nu din auzite și din citite, dar să vadă cu propriii ochi
ce înseamnă valorile Uniunii Europene, ce înseamnă democrația, ce
înseamnă prosperitatea europeană, ce înseamnă un model de modernizare a
țării noastre.”
Interviu cu preşedinta Delegaţiei de cooperare parlamentara dintre Republica Moldova şi Parlamentul European.
Principalul obiectiv al ambelor părţi, europeană si moldovenească, este
acum semnarea Acordului de Asociere, până în vacanţa de vară, este de
parere deputata europeană.
Henri Malosse: „Nu există în Găgăuzia nici o ostilitate vizavi de UE”
Interviu cu președintele Comitetului Economic și Social al Uniunii Europene.
Kálmán Mizsei: „Eliminarea corupţiei ar putea contribui la o integrare mai rapidă a R. Moldova şi Ucrainei în UE”
Interviu cu fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova.
Interviu cu fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova.
Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Decembrie 2013
Septembrie 2012/Octombrie 2012Noiembrie 2012 Decembrie 2012
Ianuarie 2013
Februarie 2013
Martie 2013
Aprilie 2013
Mai 2013
Iunie 2013
Iulie 2013
August 2013
Septembrie 2013
Octombrie 2013
Noiembrie 2013
26.12.2013
Bilanțuri 2013:
- Rezultatul cel mai important al anului este parafarea Acordului de Asociere cu UE/ I.Boţan
- Reglementarea conflictului transnistrean stagnează/ V.Socor
- Ce cred simplii cetățeni despre nevoia acestei simple modernizări, numită europenizare
- „O reușită incontestabilă este relația noastră cu UE, lucru confirmat la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius” / I.Corman.
- R. Moldova nu are altă cale decât calea europeană.” / M.Ghimpu.
- Noi avem nevoie de modernizare europeană.../ E.Muşuc
24.12.2013
„Nu avem nici un dubiu referitor la legalitatea propunerilor noastre”: Interviu cu Oleg Efrim, ministrul justiţiei, despre pachetul anti-corupţie adoptat în Parlamentul de la Chişinău.
Adoptarea legilor este un proces sofisticat, complicat, dar nu suficient pentru a obţine rezultate. Pentru a beneficia în continuare de sprijinul UE în implementarea reformei în justiţie, pentru a primi celelalte tranşe din sprijinul bugetar, fiecare autoritate trebuie să-şi facă tema pentru acasă. În situaţia în care nu vom obţine rezultatele dorite, suma se va reduce corespunzător exact pentru acea autoritate care nu şi-a făcut tema.”
19.12.2013
Anul unui pas important pe calea integrării europene: Interciu cu liderul PD, seful fractiunii parlamentare a democratilor, Marian Lupu
Europa Liberă: Bruxelles-ul încurajează R. Moldova pe calea eurointegrării. Pe de altă parte, autorităţile Uniunii Europene avertizează Chişinăul şi cer ireversibilitatea reformelor, mai cu seamă independenţa justiţiei şi lupta cu corupţia.
Marian Lupu: „Eu cred că noi am buimăcit oamenii cu definiţii de reforme. Fiindcă a devenit deja banal, fiindcă noi atât de mult am folosit definiţiile de valori şi principii şi, la un moment dat, ele s-au devalorizat. Este vorba de aplicarea în Republica Moldova a ceea ce numim noi standarde europene. Şi lupta cu corupţia, justiţia, Procuratura, poliţia, în egală măsură, când e vorba şi de aplicarea acestor standarde pentru a face eficiente şi sistemul economic, a atrage investiţii, a forma locuri noi de muncă, agricultura, sănătatea, educaţia, toate ele sunt, în egală măsură, importante. Să nu se primească că vom avea o justiţie bună şi o Procuratură bună, însă nu vor fi oameni în această ţară, pentru care aceste sisteme să lucreze, dacă nu rezolvăm problemele economice, sociale, nu atragem investiţii, nu formăm locuri de muncă şi nu stopăm exodul moldovenilor din ţară, care continuă.
Şi aici vreau să vă zic că, odată cu abolirea regimului de vize, dacă nu se rezolvă anume problema de investiţii, un climat de afaceri potrivit, noi întreprinderi şi noi locuri de muncă, ar putea în continuare Moldova să se pomenească fără de oameni. Iată de ce este o gândire identică. Şi noi, şi UE gândim la fel. Fiindcă noi vorbim de modele, pe care dorim să le vedem aici, în Republica Moldova. Deci, UE ne ajută pe această cale. Nu este decizia şi nu este presiunea Bruxelles-ului. Este decizia noastră.
Statele membre UE vin să ne ajute cu fonduri structurale, cu asistenţă tehnică, cu specialişti, cu expertiză. Şi, în mod evident, că având acest suport şi această susţinere şi Bruxelles-ul, şi autorităţile Republicii Moldova, noi suntem interesaţi ca valorificarea acestor oportunităţi şi acestor fonduri să fie de un randament maximal şi o eficienţă superioară. Evident că sunt transformări, modernizări în sisteme care merg mai greu, dar este şi firesc. Integrarea europeană este, întâi de toate, o schimbare de mentalitate. Dar şi europenii îşi dau foarte bine seama şi susţin aceeaşi reformă a sistemului judecătoresc. Noi am luat 5-6 ani de zile, fiindcă ori noi le spunem poveşti cetăţenilor că, timp de un an de zile, se schimbă totul, ori suntem realişti, responsabili şi muncim, şi oferim acestei munci timpul care este logic necesar pentru aceste schimbări fundamentale.”
Şi aici vreau să vă zic că, odată cu abolirea regimului de vize, dacă nu se rezolvă anume problema de investiţii, un climat de afaceri potrivit, noi întreprinderi şi noi locuri de muncă, ar putea în continuare Moldova să se pomenească fără de oameni. Iată de ce este o gândire identică. Şi noi, şi UE gândim la fel. Fiindcă noi vorbim de modele, pe care dorim să le vedem aici, în Republica Moldova. Deci, UE ne ajută pe această cale. Nu este decizia şi nu este presiunea Bruxelles-ului. Este decizia noastră.
Statele membre UE vin să ne ajute cu fonduri structurale, cu asistenţă tehnică, cu specialişti, cu expertiză. Şi, în mod evident, că având acest suport şi această susţinere şi Bruxelles-ul, şi autorităţile Republicii Moldova, noi suntem interesaţi ca valorificarea acestor oportunităţi şi acestor fonduri să fie de un randament maximal şi o eficienţă superioară. Evident că sunt transformări, modernizări în sisteme care merg mai greu, dar este şi firesc. Integrarea europeană este, întâi de toate, o schimbare de mentalitate. Dar şi europenii îşi dau foarte bine seama şi susţin aceeaşi reformă a sistemului judecătoresc. Noi am luat 5-6 ani de zile, fiindcă ori noi le spunem poveşti cetăţenilor că, timp de un an de zile, se schimbă totul, ori suntem realişti, responsabili şi muncim, şi oferim acestei munci timpul care este logic necesar pentru aceste schimbări fundamentale.”
18.12.2013
Marius Lazurca: O Moldovă reîntregită cu ambiţii europene : Interviu cu Ambasadorul României în Republica Moldova
Europa Liberă: Cum trebuie valorificată perioada de după Vilnius, în relaţia dintre Chişinău şi Bucureşti, ţinând cont că instituţiile româneşti au sprijinit şi sprijină drumul european al Republicii Moldova?
Marius Lazurca: „După Vilnius, se intră în Republica Moldova, fără îndoială, într-o perioadă de intensitate maximă şi nu numai datorită faptului că perioada de implementare a angajamentelor europene devine de maximă actualitate, ci şi pentru că această perioadă coincide cu perioada ante-electorală. De aceea, în 2014, Republica Moldova va fi în situaţia de a avea nevoie, încă mai mult, de parteneri loiali, de parteneri atenţi, de parteneri realişti, decât a avut-o până acum, iar România este gata să fie un asemenea partener pentru Republica Moldova. Şi noi, România, şi noi, statele membre ale Uniunii Europene, şi noi, instituţiile comunitare de la Bruxelles,vom avea la îndemână câteva instrumente foarte simple. Iar unul dintre aceste instrumente este agenda de asociere care este un plan de acţiuni, cu proiecte concrete, cu surse de finanţare, cu termene de implementare, cu responsabili. România este gata să asume ca un document propriu acest instrument, agenda de asociere, şi să ofere sprijinul de care Republica Moldova va avea nevoie şi pe care Republica Moldova îl va solicita. Noi întotdeauna suntem în construcţia asistenţei pe care o oferim Republicii Moldova, mânaţi de solicitările pe care le primim explicit de la guvernul Republicii Moldova.”
15.12.2013
„Avem nevoie de UE pentru a obţine un stat viabil, funcţional...”
Interviu cu directorul executiv al Asociaţiei de Politică Externă, Victor Chirilă şi istoricul Octavian Țîcu,
Europa Liberă: Da. Cât de important este să fie această promisiune că neapărat Europa ne va chema la masa de gală?
Victor Chirilă: „Este importantă, pentru că această perspectivă de aderare la Uniunea Europeană a făcut politicienii din statele Europei Centrale şi de Est să implementeze reforme destul de dure pentru societăţile de atunci ale respectivelor state. Şi a dat posibilitatea politicienilor să facă nişte sacrificii. Sacrificii care au fost remunerate de această perspectivă de aderare.
Dar, în cazul nostru, trebuie să înţelegem că contextul s-a schimbat foarte mult, după două extinderi, apoi criza economico-financiară a Uniunii Europene şi a zonei Schengen. Cetăţenii Uniunii Europene, statele-membre ale Uniunii Europene nu mai sunt atât de dornice să se extindă la infinit spre Est. Acum, din partea acelor state care doresc să adere la Uniunea Europeană, se cer mai multe rezultate, mai mult angajament, voinţă politică, mai multă chiar şi implicare.
De aceea, cred că cerinţele faţă de noi au crescut foarte mult şi trebuie să reieşim din această situaţie. Trebuie să mergem, pas cu pas, obţinând ceea ce Uniunea Europeană deja ne oferă. Şi cred că actualul cadru al Parteneriatului Estic ne oferă îndeajuns, pentru această perioadă, pentru a merge înainte şi ne apropia de acea luminiţă de la capătul tunelului care deocamdată nu se vede.”
Victor Chirilă: „Este importantă, pentru că această perspectivă de aderare la Uniunea Europeană a făcut politicienii din statele Europei Centrale şi de Est să implementeze reforme destul de dure pentru societăţile de atunci ale respectivelor state. Şi a dat posibilitatea politicienilor să facă nişte sacrificii. Sacrificii care au fost remunerate de această perspectivă de aderare.
Dar, în cazul nostru, trebuie să înţelegem că contextul s-a schimbat foarte mult, după două extinderi, apoi criza economico-financiară a Uniunii Europene şi a zonei Schengen. Cetăţenii Uniunii Europene, statele-membre ale Uniunii Europene nu mai sunt atât de dornice să se extindă la infinit spre Est. Acum, din partea acelor state care doresc să adere la Uniunea Europeană, se cer mai multe rezultate, mai mult angajament, voinţă politică, mai multă chiar şi implicare.
De aceea, cred că cerinţele faţă de noi au crescut foarte mult şi trebuie să reieşim din această situaţie. Trebuie să mergem, pas cu pas, obţinând ceea ce Uniunea Europeană deja ne oferă. Şi cred că actualul cadru al Parteneriatului Estic ne oferă îndeajuns, pentru această perioadă, pentru a merge înainte şi ne apropia de acea luminiţă de la capătul tunelului care deocamdată nu se vede.”
13.12.2013
Cum poate susţine UE în continuare traiectoria europeană a Republicii Moldova
Interviu cu Cristian Ghinea, directorul Centrului de Politici Europene de la București.
Cred că trebuie să fim foarte atenţi la agenda de asociere care este
negociată chiar acum, între oficialii din Moldova şi cei din Uniunea
Europeană. Şi această agendă de asociere, ..., ,va avea cinci capitole importante.
Primele două capitole sunt justiţie şi anticorupţie. Un alt capitol va
fi libertatea presei. Un alt capitol va fi drepturile omului. Deci sunt
chestiuni care ţin de democraţie şi de funcţionarea instituţiilor şi
care vor fi în centrul atenţiei în relaţia dintre Moldova şi Uniunea
Europeană anul ce vine. Deci atenţie mare la aceste capitole.”
12.12.2013
„Eu nu văd Moldova fără regiunea transnistreană. Noi luăm graniţele aşa cum le-am găsit.”
Un interviu, în exclusivitate, cu Graham Watson, europarlamentar britanic, raportor al PE în dosarul Acordului de Asociere UE-R. Moldova.
Pe fondul marilor proteste din Ucraina împotriva amânării semnării Acordului de Asociere la UE, europarlamentarul Graham Watson, lider al Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, i-a acordat corespondentei noastre la Strasbourg, Iolanda Bădiliță, un interviu pe tema relațiilor UE cu țările Parteneriatului Estic și cu Federația Rusă.
BV - Parteneriatul Estic după Summit-ul de la Vilnius
Parteneriatul Estic după Vilnius: Misiune îndeplinită, urmează stabilirea noilor sarcini=Eastern Partnership after Vilnius: A Mission Accomplished, Mounting Tasks Ahea/ EESC . - 2013. - 8 p.Această publicaţie prezintă un cadru de acţiuni post-Vilnius din perspectiva istorică a acestui Summit, argumentând că politica are nevoie de o stimulare a implementării tehnice și a capacităţilor atât din partea CE, cât şi a ţărilor partenere şi de unele redresări de situaţie, avnd în vedere decalajul dintre UE şi partenerii săi estici
De la Summit-ul de la Vilnius spre Summit-ul de la Riga : Provocările şi oportunităţile Parteneriatului Estic/ Kuzņecova (Ivaškina) I., Vargulis M., Potjomkina D.; Latvian Institute of International Affairs =From the Vilnius Summit to the Riga Summit: Challenges and Opportunities of the Eastern Partnership. - Riga, 2013. - 26 p.
Publicaţia este concepută ca un document de discuție, în care este
recapitulată starea actuală a relaţiilor dintre UE și vecinii săi și,
cel mai important, care abordează întrebări suplimentare. Scopul său nu
este acela de a oferi o monitorizare detaliată sau o prezentare
detaliată, ci mai degrabă de a promova discuții în cunoștință de cauză,
subliniind evoluțiile cele mai relevante care au loc aici și acum.
Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Noiembrie 2013
 |
Interviuri, comentarii, opinii
Septembrie 2012
Octombrie 2012
Noiembrie 2012
Decembrie 2012
Ianuarie 2013
Februarie 2013
Martie 2013
Aprilie 2013
Mai 2013
Iunie 2013
Iulie 2013
August 2013
Septembrie 2013
Octombrie 2013
Summitul de la Vilnius
29-30.11.2013
Moldova speră să obţină o perspectivă a admiterii în EU până la următorul summit al Parteneriatului estic Interviu cu de șefa diplomației moldovene Natalia Gherman la Vilnius.
Octavian Calmâc: „Republica Moldova trebuie să continue schimbarea paradigmei de dezvoltare economică, de la consum spre investiţii”Interviu cu viceministrul economiei Octavian Calmâc, cel care a parafat, în cadrul summitului de la Vilnius, acordul privind crearea zonei de comerţ liber între Moldova şi UE.
Integrarea europeană va duce şi la reîntregirea teritorială a Republicii MoldovaInterviu cu liderul PLDM Vlad Filat în marginea summitului de la Vilnius.
Dorin Chirtoacă: „Din această zi, Republica Moldova intră pe un drum cu sens unic, spre Uniunea Europeană”Interviu cu Primarul municipiului Chişinău, după prima zi a summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius.
Cele trei partide care au creat coaliţia de guvernare pro-europeană au şansa să demonstreze moldovenilor că apropierea de UE e o realitateInterviu cu Ion Hadârcă, liderul Partidului Liberal Reformator.
Rusia ar putea face anumite presiuni asupra Moldovei, dar intenţiile Rusiei vor deveni mai limpezi după Olimpiada de la SociInterviu cu Marian Lupu la Vilnius.
Octavian Calmâc: „Republica Moldova trebuie să continue schimbarea paradigmei de dezvoltare economică, de la consum spre investiţii”Interviu cu viceministrul economiei Octavian Calmâc, cel care a parafat, în cadrul summitului de la Vilnius, acordul privind crearea zonei de comerţ liber între Moldova şi UE.
Integrarea europeană va duce şi la reîntregirea teritorială a Republicii MoldovaInterviu cu liderul PLDM Vlad Filat în marginea summitului de la Vilnius.
Dorin Chirtoacă: „Din această zi, Republica Moldova intră pe un drum cu sens unic, spre Uniunea Europeană”Interviu cu Primarul municipiului Chişinău, după prima zi a summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius.
Cele trei partide care au creat coaliţia de guvernare pro-europeană au şansa să demonstreze moldovenilor că apropierea de UE e o realitateInterviu cu Ion Hadârcă, liderul Partidului Liberal Reformator.
Rusia ar putea face anumite presiuni asupra Moldovei, dar intenţiile Rusiei vor deveni mai limpezi după Olimpiada de la SociInterviu cu Marian Lupu la Vilnius.
BV - Fişă informativă: Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius
Fişă informativă: Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius=FACTSHEET Eastern Partnership summit Vilnius, 28-29 November 2013/ Consiliu UE. - 26 noiembrie 2013. - 4 p.
Cel de-al treilea Summit al Parteneriatului Estic va avea loc la Vilnius, Lituania în perioada 28- 29 noiembrie 2013. Acest forum va reuni șefii de stat sau de guvern din cele 28 de state membre ale UE și din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina
Summit-ul de la Vilnius va evalua progresul în stabilirea noilor acorduri de asociere, inclusiv al Acordului de Liber schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) între UE și unele țări partenere. Aceste acorduri sunt concepute pentru a sprijini reformele în scopul accelerării asocierii politice și integrării economice. Acordurile de Asociere, inclusiv ZLSAC, urmează să fie parafate de Georgia și Republica Moldova. Oferta de semnare a unui acord de asociere fără precedent cu Ucraina este în continuare valabila. Acest lucru necesită voința politică necesară din partea conducerii Ucrainei, acțiuni determinate și progrese tangibile în condițiile stabilite în decembrie 2012.
Fişă informativă cuprinde informaţii generale despre agenda, obiecivele si documentele, care vor fi examinate în cadrul Forului
Ghidul Acordului de Asociere
Cel de-al treilea Summit Parteneriatului Estic de la Vilnius http://www.eu2013.lt/en/vilnius-summit
Cel de-al treilea Summit Parteneriatului Estic de la Vilnius http://www.eu2013.lt/en/vilnius-summit
BV_Moldova pe calea europeană
Summitul de la Vilnius, care va avea loc la 28-29 noiembrie 2013, este evenimentul cel mai aşteptat care poate schimba cursul istoriei pentru Moldova.
Publika TV a iniţiat campania "Moldova pe calea europeană" pentru a explica ce înseamnă aderarea la Uniunea Europeană, care sunt avantajele integrării Moldovei în UE şi ce efecte au documentele care se vor parafa la Vilnius. Campania a fost lansată la 27 octombrie 2013 şi va dura 5 săptămâni.
Semnarea acordurilor cu UE va schimba dinamica relaţiilor dintre Moldova şi Rusia: Interviu cu Ministrul Afacerilor Externe al Letoniei, Edgars Rinkevics. - 26.11.2013
Liberalizarea regimului de vize poate fi finalizată anul viitor: Interviu cu ambasadorul Germaniei în Moldova, Matthias Meyer. - 18.11.2013.
Semnarea acordurilor cu UE va schimba dinamica relaţiilor dintre Moldova şi Rusia: Interviu cu Ministrul Afacerilor Externe al Letoniei, Edgars Rinkevics. - 26.11.2013
- Opţiunea politică a Moldovei are diferite costuri. Cel mai neplăcut ţine de relaţiile comerciale cu Federaţia Rusă. Cum credeţi că trebuie gestionat acest tip de situaţie?
- În primul rând, eu chiar nu cred că noi, în Europa, sau Rusia ar trebuie să privească Parteneriatul Estic ca pe un grup de ţări care văd Uniunea Europeană ca o problemă de costuri. Aş vrea ca oamenii să vadă politicile cu beneficii reciproce, nu ca pe un joc cu suma zero, din punct de vedere politic. Aş mai spune că toate părţile, Rusia, UE, Moldova sau Ucraina sau alte ţări din cadrul Parteneriatului Estic vor avea beneficii. Este ceva ce le spunem partenerilor noştri ruşi. În primul rând, nu ni se pare acceptabilă nicio formă de presiune asupra acelor ţări care au decis să aibă relaţii mai apropiate cu UE. În al doilea rând, credem că şi Rusia va avea de câştigat dacă Moldova va semna Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv, precum şi trecerea la următoarele etape pentru liberalizarea regimului de vize. Din experienţa noastră, trebuie să spun că au existat neînţelegeri în relaţiile noastre cu Rusia. Totuşi, acum, când Letonia este membră a UE şi NATO, relaţiile noastre bilaterale, în special cele economice după ce Rusia a aderat la OMC, s-au îmbunătăţit. Comerţul nostru bilateral a crescut cu 25% anul trecut. Încă mai avem diferenţe politice pe care le discutăm, dar atmosfera este total diferită. Sincer, cred că dacă Moldova va semna toate aceste acorduri, dacă lucrurile se vor mişca, atunci şi dinamica dintre Moldova şi Rusia se va schimba. În acelaşi timp, văzând anumite presiuni faţă de Republica Moldova, cred că deja aţi obţinut anumite beneficii. Celebrul vin moldovenesc a fost acceptat şi salutat în Uniunea Europeană. Comisia Europeană a aprobat decizia de a liberaliza piaţa vinurilor. Sper că vor fi rezolvate unele probleme ce ţin de energie. Din acest punct de vedere, orice încercare de a efectua presiuni asupra oricărui stat din Parteneriatul Estic este contraproductivă. Sper că dialogul UE-Rusia va decurge în aşa fel, încât să putem să ne convingem partenerii ruşi că Parteneriatul Estic nu are învingători şi învinşi, ci doar câştigători din toate părţile: UE, Rusia şi ţările Parteneriatul Estic, ca şi Moldova. Cred că este ceva ce am mai discutat cu prietenii noştri din Rusia, când a fost vorba despre dialogul bilateral şi sper că vom continua să o facem şi atunci când Letonia va prelua preşedinţia UE în 2015. I-aş sfătui pe toţi să vadă această situaţie ca pe o oportunitate, nu ca pe o problemă.
Liberalizarea regimului de vize poate fi finalizată anul viitor: Interviu cu ambasadorul Germaniei în Moldova, Matthias Meyer. - 18.11.2013.
- Excelenţă, opţiunea pro-europeană a Republicii Moldova a fost sancţionată comercial de către Federaţia Rusă prin embargoul vinurilor. În general, există riscul unor atitudini mai radicale, adică de a alege ferm între Uniunea Europeană şi Rusia. Cât de oportună este încurajarea acestei abordări?
- În ceea ce priveşte Rusia, cred că reacţiile ce pot fi auzite acolo nu trebuie să fie subestimate, dar nici supraapreciate. Fiecate ţară reprezintă, desigur, interesele sale. Acest lucru îl face şi Rusia. Fiind german pot doar să spun foarte clar că asocierea şi comerţul liber nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. Republica Moldova poate să continue relaţiile sale economice cu Rusia, poate chiar şi să le extindă dincolo de aceste două acorduri. Schimbul de mărfuri cu UE care va creşte acum nu va periclita câtuşi de puţin schimbul de mărfuri cu Rusia. Pot să vă asigur că situaţia în care vă aflaţi a luat o turnură foarte bună. Deoarece puteţi coopera atât cu Estul cât şi cu Vestul, aceasta fiind cea mai convenabilă situaţie pe care o poate avea Moldova. Consider că nu trebuie să fie cuiva teamă de Rusia. Noi, germanii, întreţinem relaţii economice minunate cu Rusia fiind membru al UE. Dumneavoastră având doar statut de membru asociat al UE, de ce ar trebui Moldova să fie într-o poziţie mai dezavantajoasă? Nu pot înţelege acest lucru. Este important ca întreaga populaţie de la dumneavoastră să susţină acest dialog cu Rusia, astfel încât să se ajungă la soluţii în interes naţional.
Regiunea de sud a Moldovei, pregătită sau nu pentru integrarea europeană? Ce spun specialiştii. - 17.11.2013.
Unii invitaţi spun că zona de sud ar putea aduce în Europa un vast patrimoniu istoric şi cultural. "Sudul Moldovei se caracterizează printr-o interferenţă culturală foarte bogată. Avem un model de toleranţă culturală şi lingvistică. Ne aflăm într-un mesaj istoric foarte frumos al celui mai mare suveran pe care l-a avut vreodată Moldova – Şefan Vodă", a menţionat istoricul Daniela Vacarciuc.
Hora de la Sud, mândria moldovenilor. Jucată cu iscusinţă, aceasta te face să tresari de fiecare dată când o priveşti. - 15.11.2013.
Hora de la Sud, mândria moldovenilor. Jucată cu iscusinţă, aceasta te face să tresari de fiecare dată când o priveşti. - 15.11.2013.
Moldovenii sunt un neam bogat în tradiţii, iar dansul şi cântecul
popular ne fac absolut deosebiţi. Cea mai dinamică horă o pot învârti
însă doar moldovenii de la sud, din zona Prutului de Jos. Acolo unde,
după cum spun localnicii, dansul popular este învăţat de la o vârstă
fragedă. În satul Colibaşi, raionul Cahul hora de la sud încununează
orice sărbătoare.
Spiritul poporului găgăuz: Ce îi face speciali pe reprezentanţii poporului de origine turcică, stabiliţi în sudul Moldovei. - 15.11.2013.
Cântecele populare, bucatele tradiţionale, vinul aromat, dar şi costumele naţionale, brodate iscusit cu ornamente specifice sunt mândria găgăuzilor, stabiliţi în regiunea de sud a Moldovei. Mărturii ale spiritualităţii acestui popor de origine turcică pot fi găsite în singurul muzeu de Istorie şi Etnografie a găgăuzilor din satul Beşalma.
UE va deschide complet piaţa pentru toate produsele moldoveneşti: Interviu cu Comisarul European pentru Agricultura, Dacian Cioloş. - 14.11.2013.
Pod european peste Prut. Moldovenii din sud îşi doresc afaceri cu românii de lângă graniţă. - 14.11.2013.
UE va deschide complet piaţa pentru toate produsele moldoveneşti: Interviu cu Comisarul European pentru Agricultura, Dacian Cioloş. - 14.11.2013.
"UE va deschide complet piaţa pentru toate produsele moldoveneşti care vin pe piaţa europeană, în timp ce pentru anumite produse moldoveneşti mai sensibile am acordat perioade de tranziţie care pot să meargă până la zece ani. Pentru anumite sectoare mai sensibile cum ar fi carnea de porc, cea de pasăre, ouă, lapte, produse lactate, anumite fructe şi legume, Republica Moldova nu va trebui să liberalizeze complet piaţa, ci doar să deschidă anumite cote. Asta înseamnă că pe zonele sensibile chiar după implementarea acestui acord, nu înseamnă că va creşte masiv prezenţa europeană de produse. Mai mult decât atât, am prevăzut o clauză, cred că e singura ţară parteneră din Est cu care am prevăzut aşa ceva, că după trei ani de zile după începerea implementării acordului, se dă posbilitatea ambelor părţi să rediscute anumite aspecte în funcţie de cum evoluează comerţul."
Pod european peste Prut. Moldovenii din sud îşi doresc afaceri cu românii de lângă graniţă. - 14.11.2013.
Moldovenii din sud îşi fac planuri mari legate de intrarea ţării în Uniunea Europenă. Speră să poată trece Prutul mai uşor şi chiar să facă afaceri cu românii de lângă graniţă. Ce le lipseşte este un pod care să facă legătura cu localităţile din ţara vecină. Autorităţile României şi Moldovei promit însă că vor reconstrui podul din apropiere de Cantemir, distrus în cel de-al Doilea Război mondial. Pe el vor putea circula atât maşinile cât şi trenurile.
Centre comunitare, construite din fonduri europene. - 14.11.2013.
Centre comunitare, construite din fonduri europene. - 14.11.2013.
Raionul Ştefan-Vodă se poate mândri cu cele mai multe centre comunitare specializate în acordarea asistenţei sociale pentru copii, minorii cu dizabilităţi şi bătrâni. În cele şase instituţii existente, zilnic, beneficiază de sprijin aproximativ 200 de oameni. Centrele au fost deschise cu fonduri puse la dispoziţie de Guvernul Suediei.
BV - Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor
Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor
La Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din
29 noiembrie 2013, Republica Moldova va intra într-o nouă fază de relaţii
cu Uniunea Europeană.
- Ce aduce aceasta şi cum va influenţa ea viaţa cetăţenilor moldoveni de acasă şi de peste hotare?
- Ce avem de câştigat şi ce trebuie să facem fiecare dintre noi pentru ca acest beneficiu să devină posibil?
- Cum se vor răsfrânge noile condiţii asupra relaţiei Republicii Moldova cu alte ţări?
Agenţia IPN îşi propune să
caute împreună cu dumneavoastră răspunsuri la aceste şi alte întrebări care
frământă societatea, în cadrul ciclului de materiale cu genericul:
„Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor”.
Association with the EU to everyone’s understanding
At the Vilnius Eastern Partnership Summit of November 29, 2013, Moldova will enter a new stage of relations with the European Union. What will it bring and how will it influence the life of the Moldovans from the country and from abroad? What will each of us gain and what should we do for this benefit to become possible? How will the new conditions affect Moldova’s relations with other countries? The IPN Agency aims to look for answers to these and other questions worrying society, together with you, within the series of articles “Association with the EU to everyone’s understanding
Ассоциация с ЕС - понятная для каждого
На Саммите Восточного партнерства, который пройдет 29 ноября 2013 года в Вильнюсе, Республика Молдова вступит в новую фазу отношений с ЕС. К чему это приведет и как эти отношения отразятся на жизни молдавских граждан в стране и за рубежом? Что мы выиграем от этого процесса, и что должен сделать каждый из нас, чтобы польза от этого стала реальной? Как отразятся новые условия на отношениях Республики Молдова с другими странами? Агентство IPN намерено искать вместе с вами ответы на эти и другие волнующие общество вопросы в цикле материалов „Ассоциация с ЕС – доступно пониманию каждого”.
1.11.2013
Asocierea cu UE deschide Moldovei accesul pe cea mai mare piaţă din lume =Ассоциация с ЕС открывает Молдове доступ на крупнейший в мире рынок
Noutati UE-RM - Octombrie
29.10.2013
Întrevedere Comisarului European pentru Extindere, Stefan Fule, cu liderii coaliţiei pro-europene din RM
Au fost discutate aspecte ce ţin de agenda europeană a Moldovei, în
special parafarea la Vilnius a Acordului de Asociere dintre RM şi UE,
şi semnarea acestuia anul viitor.
Stefan Fule s-a declarat un prieten al Republicii Moldova și a
cetățenilor săi ş a subliniat urgența consolidării responsabilității
politice și a transparenței, presiunile pentru reformele judiciare și de
drept, precum și importanța combaterii corupției la toate nivelurile.
Detalii (eng) (rom)
29-30.2013
Vizita Ministrului Afacerilor Externe al Letoniei, Edgars Rinkevics în Republica Moldova
Moldova rămâne stat prioritar pentru Guvernul leton. Începând cu anul viitor, Letonia va spori asistenţa oferită Republicii Moldova prin programul de asistenţă pentru dezvoltare”, a precizat ministrul leton, reiterând faptul că, Letonia este gata să continue susţinerea reformelor în Republica Moldova, în special în domeniul justiţiei, educaţiei, sănătăţii, administraţiei publice, agriculturii şi dezvoltării regionale, precum şi domeniul securităţii şi apărării. Totodată, oficialul a subliniat necesitatea dinamizării activităţii turistice dintre ambele ţări şi sporirii numărului de burse pentru studenţii moldoveni în universităţile letone. De asemenea, oficialii au discutat despre extinderea cadrului juridic bilateral, unul dintre domeniile importante fiind securitatea socială.
Detalii (eng) (rom)
28-29.10.2013
Forumul Anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării 2013
 |
| AGENDA |
28.10.2013
Reuniunea miniştrilor de externe din statele dunărene
 |
| Detalii |
În cadrul reuniunii , discuţiile şi consultările au vizat cooperarea
regională şi importanţa dimensiunii teritoriale în noua politică de
coeziune a Uniunii, consolidarea structurilor naţionale de guvernanţă a
Strategiei Dunării la nivelul palierelor executiv-sectoriale,
coordonarea eforturilor naţionale pentru adaptarea abordării
macro-regionale la realitatea unei Europe extinse, precum şi
capitalizarea mecanismelor de cooperare transnaţională şi
transfrontalieră pentru a susţine statele ne-membre participante la
Strategie, în demersurile lor de împlinire a aspiraţiilor de integrare
europeană.
Viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al RM, Iulian Groza a pledat pentru sporirea
finanţării proiectelor transfrontaliere din bugetul UE pentru toţi
participanţii Strategiei, punctând că, Republica Moldova ar fi, în mod
special, interesată de implementarea proiectelor concrete în domeniul
energeticii, mediului şi transportului.
22-25.10.2013
Forumul pentru tineret al Parteneriatului Estic
Forumul pentru tineret al Parteneriatului Esticare drept obiectiv;
- De a spori recunoașterea activității de tineret și a învățămantului non-formal în special în contextul incluziunii sociale, bazându-se pe sinergiile dintre structurile internaționale, naționale, regionale și la nivel local;
- Creșterea calității și vizibilității învățămantului non-formal și a activităților pentru tineret la nivel local și să stimuleze schimbul de bune practici ale activitatii tinerilor din tarile Parteneriatului Estic și Tineretului din țările programului de acțiune;
- Prezentarea cooperării actuale dintre tineri în cadrul Action Programme's Eastern Partnership Youth Window și de a explora oportunitățile oferite de viitorul program al UE pentru educație, formare profesională, tineret și sport.
Primul Forum pentru tineret al Parteneriatului Estic (rom)
Eastern Partnership Youth Forum (eng)
22-25.10.2013
Vizită Prim-ministrul Iurie LEANCĂ la Strasbourg și Bruxelles
Şeful Guvernului se va întâlni cu Martin SCHULZ, Președintele Parlamentului European, cu Štefan FǕLE, Comisarul European pentru Extindere și Politică de Vecinătate, cu Graham WATSON, membru al Parlamentului European și Raportorul Permanent al PE pentru Republica Moldova, dar și cu alți membri ai Parlamentului European.
Pe 24 octombrie, Prim-ministrul Iurie LEANCĂ se va deplasa la Bruxelles, unde se va întâlni cu Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă și Politică de Securitate, Catherine ASHTON. Părțile vor discuta despre evoluția agendei europene și priorități: înainte de Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, dar și agenda post-Vilnius. După această întrevedere, Iurie LEANCĂ va participa la reuniunea Partidului Popular European.
Pe 24 octombrie, Prim-ministrul Iurie LEANCĂ se va deplasa la Bruxelles, unde se va întâlni cu Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă și Politică de Securitate, Catherine ASHTON. Părțile vor discuta despre evoluția agendei europene și priorități: înainte de Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, dar și agenda post-Vilnius. După această întrevedere, Iurie LEANCĂ va participa la reuniunea Partidului Popular European.
Detalii
22.10.2013
Miniştrii de Externe ai Suediei şi Poloniei, în vizită la Chişinău
Radosław SIKORSKI a menţionat că Polonia este un promotor activ al intereselor Republicii Moldova în efortul de modernizare şi aliniere la standardele europene. Şeful diplomaţiei poloneze a exprimat disponibilitatea ţării sale de a acorda asistenţă ţării noastre în procesul de integrare europeană. Radosław SIKORSKI a menţionat că Republica Moldova este lider în cadrul Parteneriatului Estic şi a exprimat susţinerea ţării sale în liberalizarea regimului de vize cu UE pentru cetăţenii Republicii Moldova.
La rândul său, ministrul suedez Carl BILDT a subliniat importanţa transformărilor pe care le implică pentru statele partenere cooperarea cu UE, dar şi beneficiile economice pentru acestea.
Detalii
21.10.2013
Armenia, Georgia și Republica Moldova au aderat la Parteneriatul
Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu, în încercarea de a
spori în mod semnificativ sprijinul pentru eficiență energetică și
reducerea emisiilor nocive.
Stefan Füle, Comisarul UE pentru Extindere și Politica Europeană de Vecinătate a declarat:
".. Ma bucur ca Armenia, Georgia și Republica Moldova au decis să se alăture Parteneriatului. Comisia Europeană, în calitate de donator principal al Fondului, este gata să asigure până la € 30 milioane pentru cele trei țări care au aderat la facilitate, în scopul de a eficienței energetice de co-finanțare și proiecte de mediu în municipii. "
Detalii eng rom
18.10.2013
Agenda Consiliului Afacerilor Externe UE - in preajma Summit-ului de la Vilnus
Agenda Consiliului prevede si pregătiri ale unor aspecte comerciale ( acordurile de liber schimb (DCFTA) ale acordurilor de asociere ale UE cu partenerii săi estici, inainte de summitul de la Vilnius, Lituania, în perioada 28-29 noiembrie.Reuniunea la nivel înalt de la Vilnus, isi propune drept rezultate semnarea unui acord de asociere UE-Ucraina / DCFTA și parafarea acordurilor de asociere / DCFTA cu Republica Moldova și Georgia.
Negocierile privind DCFTA cu Republica Moldova, Georgia și Armenia au fost finalizate în perioada iunie si iulie 2013, în timp ce negocierile pentru UE-Ucraina au fost încheiate în decembrie 2011 și acordul parafat în iulie 2012. Consiliul va discuta despre beneficiile zonelor de liber schimb aprofundat si cuprinzator, importanța implementării acestora și sprijinul pe care UE il poate aduce partenerilor săi, inclusiv asistența tehnică orientată.
15.10.2013
Reuniunea înalţilor oficiali RM-UE privind liberalizarea regimului de vize
Reuniunea a avut drept scop informarea despre nivelul
de implementare a condiţionalităţilor fazei II-a a Planului de Acţiuni
RM-UE privind liberalizarea regimului de vize, precum şi ultimele
evoluţii în realizarea reformelor în domeniul justiţiei şi afacerilor
interne. Totodată, în cadrul reuniunii au fost discutate priorităţile şi
calendarul Dialogului RM-UE pentru perioada imediat următoare.
Directorul General DG HOME, Stefano Manservisi, a
felicitat RM pentru progresul substanţial realizat în implementarea
Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize (PALV),
singura ţară din cadrul Parteneriatului Estic care este la cea de-a doua
fază a PALV.
11-12.10.2013
Vizita Comisarului European pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, în Moldova
Noutăţi UE RM - Septembrie 2013
30.09.2013
Conferința "Consolidarea cooperării internaționale europene și Parteneriatul Estic în cercetare, dezvoltare și inovare"
In perioada 30 septembrie-1 octombrie Președinția lituaniană a Consiliului UE găzduiește la Vilnius conferința "Consolidarea cooperării internaționale europene și Parteneriatul Estic în cercetare, dezvoltare și inovare" (EEP2013) .Conferința se concentrează asupra cooperării în domeniul CDI la nivel internațional, cu un accent special pe țările Parteneriatului estic, în contextul Spațiului European de Cercetare, Uniunii inovării, Europa 2020 și inițiativelor Foaia de parcurs din cadrul Parteneriatului estic
30.09.2013
România va sprijini și în continuare Republica Moldova pe calea integrării europene
Plenul Camerei Deputaților din România a adoptat luni Declarația privind
susținerea Republicii Moldova în eforturile de aderare la Uniunea
Europeană, după discursul președintelui Parlamentului acestui stat, Igor
Corman.
27.09.2013
Iniţiativa UE "Noaptea Cercetătorilor"2013
Detalii
26.09.2013
Ziua Europeană a Limbilor
Mai mult
Iniţiativa UE "Noaptea Cercetătorilor"2013
Noaptea Cercetătorilor se desfășoară în fiecare an în Europa în a patra
zi de vineri din luna septembrie. Au loc evenimente în 25 de state
membre (cu excepția Austriei, Danemarcei și Luxemburgului) ale UE,
precum și în Bosnia și Herțegovina, Insulele Feroe, Fosta Republică
Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Israel, Muntenegru, Moldova , Serbia și Turcia.
Noaptea Cercetătorilor este organizată în cadrul proiectului MORE4U, în
premieră în Republica Moldova și este una din cele mai renumite
iniţiative ale Uniunii Europene, care reuneşte oamenii de ştiinţă cu
publicul larg care au interese comune şi care încearcă să combine
cunoştinţele din domenii specifice într-un mod amuzant şi prietenos.
Proiectul se adresează minţilor curioase ce vor să afle cum e sa fii
cercetător ştiinţific şi cât de importantă este munca lor de zi cu zi.
Detalii
26.09.2013
Ziua Europeană a Limbilor
Începând cu anul 2001, ziua de 26 septembrie este
dedicată celebrării limbilor europene. Europa este posesoarea unei
adevărate bogății lingvistice: 24 de limbi oficiale și peste 60 de
comunități autohtone care vorbesc o limbă regională sau minoritară, fără
să menționăm limbile vorbite de cetățenii provenind din alte țări și de
pe alte continente. Tocmai pentru a atrage atenția asupra acestei
imense bogății lingvistice,
Uniunea Europeană și Consiliul Europei au
lansat, în 2001, inițiativa Anului european al limbilor. Din această inițiativă a luat naștere Ziua Europeană a Limbilor.
Obiectivele sale sunt: sensibilizarea publicului față de plurilingvism
în Europa, cultivarea diversității culturale și lingvistice și
încurajarea învățării limbilor străine de către toți europenii, la
școală sau în afara acesteia.
Lansat oficial în anul 1999 de către Comisia Europeană, European Language Label (Certificatul lingvistic european)
este un premiu care încurajează inițiativele în materie de predare și
învățare a limbilor străine, prin recompensarea tehnicilor inedite de
predare, prin difuzarea informațiilor referitoare la acestea și prin
promovarea bunelor practici.
Mai mult
Întrebări frecvente privind limbile în Europa
Publicatii
Documente
Quiz lingvistic
Comunicat de presa
24-25.09.2013
Vizita de lucru la Bruxelles.a Viceprim-ministrului, Ministrului Economiei RM, dl Valeriu Lazăr
Detalii
25.09.2013
Publicatii
Documente
Quiz lingvistic
Comunicat de presa
24-25.09.2013
Vizita de lucru la Bruxelles.a Viceprim-ministrului, Ministrului Economiei RM, dl Valeriu Lazăr
Comisarul European pentru Energie Gunther Oettinger, a reiterat sprijinul Comisiei Europene pentru
proiectele care vizează securitatea energetică a Republicii Moldova.
În
cadrul întrevederii,cu Comisarul European pentru comerț, Karel De Gucht. Valeriu Lazăr a reiterat interesul RM de a semna
Acordul de Asociere cât de curând posibil. Părțile au discutat agenda
ulterioară parafării, semnării și intrării în vigoare a Acordului de
creare a Zonei de Comerț Liber Aprofundat și Comprehensiv și agenda de
realizare a deciziei din 25 septembrie a Comisiei Europene privind
anularea cotelor de export pentru vinurile moldovenești în spațiul
comunitar.
Detalii
25.09.2013
Comisia Europeană propune să deschidă complet piața UE
pentru importurile de vinuri din Republica Moldova,
înainte de intrarea
în vigoare a Acordului de Asociere între UE și Republica Moldova și a
Acordului privind Zona de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare
(DCFTA), ca o măsură pentru a compensa dificultățile cu care Republica
Moldova se confruntă în exportul vinurilor pe unele dintre piețele sale
tradiționale.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Abonaţi-vă la RSS
Postări
Comentarii