Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Noiembrie 2013

Interviuri, comentarii, opinii

Septembrie 2012
Octombrie 2012
Noiembrie 2012
Decembrie 2012
Ianuarie 2013
Februarie 2013
Martie 2013
Aprilie 2013
Mai 2013
Iunie 2013 
Iulie 2013
August 2013
Septembrie 2013 
Octombrie 2013 



Summitul de la Vilnius

29-30.11.2013

Moldova speră să obţină o perspectivă a admiterii în EU până la următorul summit al Parteneriatului estic Interviu cu de șefa diplomației moldovene Natalia Gherman la Vilnius.

Octavian Calmâc: „Republica Moldova trebuie să continue schimbarea paradigmei de dezvoltare economică, de la consum spre investiţii”Interviu cu viceministrul economiei Octavian Calmâc, cel care a parafat, în cadrul summitului de la Vilnius, acordul privind crearea zonei de comerţ liber între Moldova şi UE.

Integrarea europeană va duce şi la reîntregirea teritorială a Republicii MoldovaInterviu cu liderul PLDM Vlad Filat în marginea summitului de la Vilnius.

Dorin Chirtoacă: „Din această zi, Republica Moldova intră pe un drum cu sens unic, spre Uniunea Europeană”Interviu cu Primarul municipiului Chişinău, după prima zi a summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius.

Cele trei partide care au creat coaliţia de guvernare pro-europeană au şansa să demonstreze moldovenilor că apropierea de UE e o realitateInterviu cu Ion Hadârcă, liderul Partidului Liberal Reformator.

Rusia ar putea face anumite presiuni asupra Moldovei, dar intenţiile Rusiei vor deveni mai limpezi după Olimpiada de la SociInterviu cu Marian Lupu la Vilnius.

 26.11.2013

Igor Klipii: Uniunea Europeană este un model de civilizaţie care ne corespunde cel mai mult 

Interviu cu Ambasadorul Republicii Moldova la Vilnius

Europa Liberă: Domnule ambasador, tot mai mulţi moldoveni se întreabă de ce această miză a apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană? Ce va da acest proces de eurointegrare ţării şi cetăţeanului?

Igor Klipii: „Lucrurile sunt atât de evidente. UE este un organism compus din două 28 de state, altele câteva îşi au drept prioritate obţinerea statutului de membru cu drepturi depline a UE. Oare nu este chiar evident progresul pozitiv care s-a produs cu ţările care au parcurs acest drum? Oare nu este evident că situaţia este atât de diferită, chiar dacă plasăm discuţia noastră în contextul crizei prin care a trecut UE? Că lucrurile sunt incomparabile.

Deci, este un model de civilizaţie, dincolo de toate, de progres şi de nivel de trai, este un model de civilizaţie care ne corespunde nouă cel mai mult. Eu sunt convins de lucrul acesta, subsemnez opiniilor  de acest gen, formulate şi de prim-ministrul Leancă. Nu avem alternativă egală ca valoare, este opţiunea afirmării noastre ca stat, ca naţiune, ca parte a UE.”

26.11.2013


„Vilnius-ul nu va da din păcate nici o garanţie de integrare europeană”

Ce se va întâmpla după amânarea - doar amânarea oare? - de către Ucraina a asocierii sale la Uniunea Europeană? Va culege Chişinăul, în consecinţă, beneficii-surpriză în perioada de după summitul Parteneriatului estic de la Vilnius? Beneficii, de exemplu, cum ar fi semnarea mai rapidă a Acordului de asociere, pentru care Bucureştiul deja a promis că va lupta? Sau va fi tratată cu şi mai multă prudenţă?  cu analistul politic

O discuție cu prof. Dan Dungaciu Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice si Relaţii Internaţionale al Academiei Române.

 

25.11.2013

Vilniusul este un nou început în relaţia noastră cu UE, iar anul viitor este unul : Interviu cu Ministrul adjunct de externe, Iulian Groza

Noi credem că dialogul nostru cu UE, agenda noastră europeană este cel mai bun model care ne permite o ​​modernizare durabilă a RM. Eu aceasta cred că contează mai mult. Şi eu cred că noi trebuie să facem un efort mai mare, pentru a comunica cetăţenilor noştri exact ce facem noi, de ce facem noi.


Noi nu semnăm Acordul de Asociere care va include şi Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător pentru că aşa o doreşte UE sau Bruxellesul, sau că aceasta înseamnă că vom adera la UE imediat. Nu, este doar o etapă care reprezintă o asociere politică cu UE şi integrarea economică. Şi acest proces ne permite nouă să realizăm mai multe reforme de o manieră mai durabilă, mai sigură, nefiind impuşi să alegem între diferite opţiuni, nefiind restrânşi să facem anumite decizii sau altele.

Noi suntem invitaţi să ne dezvoltăm, să ne modernizăm şi ni se oferă şi instrumentele. Şi doar suntem invitaţi, dacă dorim să ne dezvoltăm, să le acceptăm şi să le implementăm. Aceasta este. Eu aceasta cred că contează, până la urmă, atunci când auzim întrebări între ce să alegem şi despre scindare. Şi atunci când vom comunica mai bine cetăţenilor, când ei se vor informa mai bine, eu cred că ei ar putea să ia o decizie mult mai obiectivă, mult mai echilibrată şi, dacă vreţi, şi realistă.

 


 21.11.2013

Ce este un acord de asociere cu Uniunea Europeană

 Ce este un acord de asociere cu Uniunea Europeană, ce implică, avantaje şi eventual dezavantaje aduce partenerilor? Şi de ce creează atâtea tensiuni între ţările Parteneriatului Estic şi Rusia, respectiv, între Rusia şi Bruxelles? Întrebări la care răspunde corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak

Acordul de Asociere este principalul instrument al Uniunii Europene pentru a aduce ţările Parteneriatului Estic mai aproape de standardele europene. Are patru capitole generale: politică de securitate şi comună, justiţie şi afaceri interne, acordul de liber schimb (aprofundat şi cuprinzător / DCFTA) şi ultimul, care acoperă o serie de subiecte cum ar fi mediul, ştiinţă, transport şi educaţie.

Diferenţa între ce negociază ţările Parteneriatului Estic şi ce a negociat Uniunea Europeană cu alte ţări nemembre, este acordul de liber schimb. Când semnează tratatul, ţările Parteneriatului se obligă să adopte o serie de legi europene care reglementează comerţul, protecţia consumatorului şi mediul înconjurător. Ţările care semnează acordul de liber schimb se obligă să adopte, în decurs de 10 ani, circa 350 de legi ale Uniunii Europene. 

 20.11.2013


Dirk Schuebel: „Cu optimism privim spre anul 2014 când credem că relaţia moldo-comunitară va atinge un alt nivel” Interviu cu Dirk Schuebel, responsabil pentru relaţii europene cu statele din Parteneriatul Estic al Uniunii Europene.

Dirk Schuebel: „Trebuie să înţelegem că ceea ce propunem noi Republicii Moldova, Georgiei sau altor ţări din Parteneriatul Estic reprezintă o cooperare de durată la cel mai înalt nivel posibil. Desigur vă vom ajuta să implementaţi legile necesare în aşa fel încât să crească încrederea oamenilor de afaceri dar şi simplilor cetăţeni în instituţiile statului. Astfel, sperăm că vom reuşi să atragem mai mulţi investitori, care să vină în Republica Moldova, să deschidă aici afaceri, având mai multă încredere în felul cum funcţionează instituţiile de aici. De asemenea, aş vrea să spun că nu faceţi aceste reforme pentru noi, cei din Uniunea Europeană, dar o faceţi pentru proprii cetăţeni. Astfel încât aceştia să aibă din nou încredere în instituţiile statului, imaginea cărora, din păcate, la moment este puţin ştirbită.”

    19.11.2013

Natalia Gherman: „Nu ne aşteptăm la reacţii negative din partea niciunuia dintre statele membre ale UE” Interviu cu ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al RM.

Natalia Gherman: „Recomandarea Comisiei Europene în privinţa liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni înseamnă, în primul rând, recunoaşterea efortului echipei guvernamentale şi parlamentare care a fost depus, timp de trei ani şi jumătate, în atingerea acestui obiectiv. Într-adevăr, s-a muncit foarte mult şi ne bucură faptul că acest efort a fost observat şi evaluat la justa valoare. Însă aveţi dreptate, această apreciere înseamnă, în primul rând, mobilizarea continuă pentru toată clasa politică din Republica Moldova şi pentru întreaga societate de a continua şi de a promova reformele începute, astfel încât să fie finalizat procesul decizional în domeniul liberalizării regimului de vize cât se poate de repede, în 2014. Şi, nu în ultimul rând, ca mecanismele instituţionale create în domeniile aferente Planului de Acţiuni să fie sustenabile.”

19.11.2013

Semnarea acordurilor de la Vilnius - un pas foarte mic într-o direcţie foarte corectă
Interviu cu Fostul prim ministru şi omul de afaceri 

Ion Sturza: .. Parafarea şi semnarea unui acord de asociere nu înseamnă propriu-zis un  ​​proces finalizat de integrare europeană, sunt abia-abia primele premise. Va fi un efort enorm, politic, economic al societăţii pentru a demonstra că noi real vrem nu doar să beneficiem de granturile europene, dar să împărtăşim şi valorile europene. Aici va fi cu mult mai greu.”

18.11.2013

„Ni se pare straniu faptul că la avocaţii parlamentari moldoveni nu a ajuns niciodată cu un caz de discriminare...” : Un interviu cu vicepreşedintele ECRI (Comisia Europeană împotriva Rasismului și Discriminării).

Un raport al Comisiei Europene impotriva Discriminarii si Rasismului (ECRI), corp de experti al Consiliului Europei, arata ca romii, populatia de culoare si minoritatile etnice sunt un subiect constant de discriminare si rasism in Republica Moldova. Raportul, care se bazeaza pe date colectate in anul 2012, mai evidentiaza ca avocatii parlamentari nu se bucura de increderea publicului de vreme ce persoanele discriminate prefera sa aduca in fata justitiei astfel de cazuri prin intermediul ONG-urilor, si nu a avocatilor parlamentari. Corespondentul Europei Libere la Consiliul Europei, Iolanda Badilita, a discutat despre concluziile raportului cu autorul acestuia, expertul belgian François Sant'Angelo.

18.11.2013


Cât de bine este administrată migraţia în Republica Moldova?  Interviu cu Şefa Biroului Migraţie şi Azi din Chişinău, Olga Poalelungi, 

Europa Liberă: Cel mai dificil examen pentru Departamentul pe care îl conduceţi e să faceţi lecţia de acasă pentru ca Republica Moldova să obţină acest regim fără vize. Aţi făcut faţă tuturor cerinţelor?

Olga Poalelungi: „Este adevărat că a fost una dintre cele mai dificile examene, fiindcă, spre deosebire de alte structuri care au raportat în cadrul programului activităţilor necesare pentru liberalizarea regimului de vize, schimbarea cadrului legislativ, Biroul Migraţie şi Azil a arătat reforma reală, deci, implementarea cadrului legislativ. În cazul dat,  experţii evaluatori din partea Uniunii Europene au apreciat schimbările instituţionale, deschiderea oficiilor noi în teritoriu, prin care se descentralizează activitatea Biroului Migraţie şi Azil în teritoriu. Adică, serviciile pe care noi le prestăm cetăţenilor Republicii Moldova şi cetăţenilor străini se apropie deja de înşişi  cetăţenii străini şi cetăţenii Republicii Moldova, fapt care reduce din cheltuieli, din timpul necesar pentru perfectarea actelor. Deci, s-a demonstrat modul de pregătire a Biroului Migraţie şi Azil pentru a lucra cu străinii în teritoriu, în ce măsură suntem gata, din punct de vedere a personalului pe care îl deţinem, să promovăm standardele calitative, înaintate de Uniunea Europeană. E şi evidentă, în măsura pregătirii tehnice în acest domeniu. A fost un examen foarte dur.”

17.11.2013

Borna kilometrică „Vilnius”

Discutii , înainte de reuniunea de la Vilnius cu directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie şi Cornel Ciurea, si director de programe la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”.

Arcadie Barbăroşie   ...noi trebuie să înţelegem, încă o dată, că aderarea la Uniunea Europeană este o alegere, de asemenea, şi civilizaţională. Deci, modelul de dezvoltare, confruntarea geostrategică, dar şi, într-adevăr, susţinere foarte concretă economică, care se reflectă în resurse financiare şi tehnologice, şi asistenţă etc. – toate acestea nu putem să le separăm.


15.11.2013

„Eforturile Republicii Moldova, în această perioadă din ultimii patru ani, au fost plenar recunoscute la Bruxelles”

Interviu  cu premierul Iurie Leancă.

"...Decizia şi anunţul că noi întrunim toate condiţiile care au fost reflectate în Planul de Acţiuni, condiţii care nu au fost un obiectiv în sine şi care ne-au permis să reformăm mai multe instituţii din Republica Moldova, să asigurăm o conlucrare mult mai bună, spre beneficiul cetăţeanului, ca să ne ajute să lucrăm mai eficient împotriva crimei organizate, să avem un sistem mult mai integru şi mai sigur de emitere a actelor de identitate – multiple beneficii. Iată, faptul că astăzi am ajuns în această zi înseamnă că, atunci când avem voinţă politică, avem sprijin din afară, putem realiza lucruri foarte importante şi aceste lucruri sunt recunoscute de către partenerii noştri. ..."

12.11.2013

Moldova - în căutarea unei alternative energetice

Vicepremierul Valeriu Lazăr despre sprijinul UE, compromisul cu Gazprom, datoriile Transnistriei şi gazoduct Iaşi-Ungheni, într-un interviu în exclusivitate cu Europa Liberă.


10.11.2013

Despre magnetismul (real și indus) al opțiunii europene

Vasile Botnaru în dialog cu Nicolae Negru și Vladimir Socor.

Vladimir Socor: „În etapa actuală, avem o motivaţie suficientă pentru populaţia Republicii Moldova să susţină integrarea europeană şi anume facilitarea şi liberalizarea regimului de vize şi accesul, fără restricţii, pe piaţa Uniunii Europene pentru produsele Republicii Moldova. Acest acces are două beneficii, faptul că Moldova va putea să exporte mai mult înspre Europa, dar şi faptul că firme europene, cu o tehnologie mult mai avansată decât cea din Republica Moldova, vor fi cointeresate să facă proiecte de producţie în Republica Moldova, pentru a beneficia de regimul de schimb liber cu Uniunea Europeană.”

 Nicolae Negru: „Nu mi se pare suficientă. Oamenii noştri s-au obişnuit să vadă un viitor luminos, să aibă un viitor luminos şi, în aparenţă, Uniunea Europeană oferă acest viitor luminos. Există articolul 49, dacă nu  mă înşel, care spune că orice ţară, care îndeplineşte anumite criterii de aderare, poate adera la Uniunea Europeană. Nu s-a renunţat la acest articol. Prin urmare, teoretic, cel puţin, putem vorbi despre integrarea europeană, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat.”

6.11.2013

Valorile democratice continuă să se menţină în creştere” :Studiul sociologic „Republica Moldova între opţiunea europeană şi cea euro-asiatică”

 Un nou studiu sociologic „Vox Populi”,  realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor, primul din primăvară încoace, a fost prezentat la Chişinău. O cercetare cu pronunţată focalizare tematică: „Republica Moldova între  opţiunea europeană şi cea euro-asiatică”.

Cum şi de ce se apar priorităţile oamenilor, fie că este vorba de politic, economic, fie că - de viaţa obişnuită de toate zilele? Şi cum se percepe şi se prezintă societatea moldovenească în versiune sociologică? O discuţie azi pe marginea cercetării sociologice amintite cu  vicepreşedintele Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor, profesorul universitar Andrei Dumbrăveanu.

05.11.2013

„Rămânem un partener loial, de încredere şi eficient al R. Moldova...” 

Un interviu la Strasbourg cu Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru al dezvoltarii regionale şi administraţiei publice din România.

Saptamana aceasta s-a desfasurat, la Strasbourg, sesiunea Congresului Puterilor Locale si Regionale de pe langa Consiliul Europei, care a reunit primari si consilieri locali din toate cele 47 de state membre ale Consiliului Europei. 

Liviu Dragnea: „Noi ramanem un partener loial, de incredere si eficient al Republicii Moldova, in scopul de a sprijini tara Dvs. sa isi urmeze parcursul ei firesc european. In ceea ce priveste autoritatile locale din R. Moldova, pot spune ca am incurajat si incurajam in continuare procesul de realizare a cat mai multor contacte intre autoritatile locale din România si cele din R. Moldova. Acest proces este in plina desfasurare.

Va pot spune ca, cel mai probabil pana la sfarsitul acestui an sau inceputul anului viitor, vom organiza o intalnire intre autoritatile locale din R. Moldova si cele din România, in scopul de a le pune la dispozitie tot suportul de care au nevoie pentru a avea o administratie mai eficienta, pentru a invata din greselile pe care Romania le-a facut in acesti 23 de ani.

Pe de alta parte, exista la nivel guvernamental o relatie foarte buna. De pilda ieri, am avut o intalnire cu ministrul dezvoltarii regionale din R. Moldova, cu care am stabilit un mod de lucru extrem de aplicat. La ora la care vorbim, un grup de experti din Ministerul dezvoltarii regionale din R. Moldova se afla la mine, la Minister si discuta cu colegii mei. Le vom furniza expertiza, le vom furniza AQ-ul comunitar, in limba româna, pentru a-i ajuta in elaborarea legislatiei de care au nevoie. In plus, trebuie sa precizez ca acordul prin care România acorda R. Moldova un sprijin de 100 de milioane de euro se sprijina pe o serie de proiecte pe care am inceput, deja, sa le discutam cu colegii din R. Moldova.”

 3.11.2013

 Zeci de mii de oameni au participat la 3 noiembrue, la Chişinău, la Mitingul pro-Europa organizat de partidele aflate la guvernare - miting încheiat şi cu adoptarea unei declaraţii în sprijinul parafării Acordului de asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană la apropiatul summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius.

• Igor Boţan: „Din păcate, societatea moldovenească este profund polarizată” Directorul asociaţiei ADEPT şi analistul politic Igor Boţan în dialog cu Vasile Botnaru.  

Igor Boţan: „Principalul mesaj al declaraţiei este că nu există alternativă integrării europene a Republicii Moldova, mesaj împărtăşit de actuala elită politică guvernantă şi de mase largi ale cetăţenilor. Atunci când se spune că această declaraţie legitimează cursul european al Republicii Moldova, cred că este o afirmaţie superflue. Cursul de integrare europeană este legitimat de votul din 28 noiembrie.

•   „O necesară replică din partea partidelor coaliţiei proeuropene...” Interviu cu analistul politic şi editorialistul Nicolae Negru 

Oamenii au venit nu să sprijine aceste partide, dar au venit să sprijine cursul proeuropean al Republicii Moldova, făcând abstracţie de conjunctura politică, făcând abstracţie de anumite păcate sau de faptul că nu toate promisiunile pe care le-au făcut partidele aflate la guvernare au fost realizate.” 

• Dumitru Diacov: „Fiecare purice vine cu insinuări şi atunci Moldova arată ca o ţară războinică”

...Demult vorbim că Moldova are nevoie de o idee care să unească toată populaţia, de o voinţă politică care să demonstreze că Moldova este un stat unit într-o chestiune de interes naţional, astfel încât să devenim un stat civilizat, democrat şi prosper, unde oamenii pot trăi confortabil, unde se realizează o creştere economică şi se apără drepturile omului, unde justiţia este imparţială şi nepolitizată. Toate aceste cerinţe vin din partea structurilor europene. Nu trebuie Moldova să se mişte undeva. Trebuie să rămânem acasă şi să aducem în Moldova tradiţii şi cultura europeană.

• Ion Hadârcă despre „torpilarea cursului european” şi „poloboacele lui Donici” 

Destinul Republicii Moldova a fost permanent sfâşiat toţi anii de la proclamarea independenţei. Se vede cu ochiul liber că noi nu mai putem exista în această permanentă stare de incertitudine. Chiar spunea un oficial european că Moldova este ca o placă turnantă între Vest şi Est. Moldova este punctul geostrategic cel mai sensibil la ora actuală din zona est-europeană. Această incertitudine poate fi curmată numai prin adoptarea unei linii clare, consecvente şi asumate pe deplin pentru a ajunge la punctul final, acolo unde ne dorim noi – semnarea acordurilor şi integrarea în UE.”

02.11.2013

Destinul istoric al Republicii Moldova este unul european Interviu cu ambasadorul României la Chisinau, Marius Lazurcă

 ....Republica Moldova nu este acum în situaţia unui stat izolat, unui stat repliat asupra propriilor valori, într-un soi de strategie de autoprotecţie, care să poată dura la infinit. Totuşi Uniunea Europeană propune Republicii Moldova să se deschidă încă mai mult şi să formeze, împreună cu celelalte state ale Uniunii Europene, un spaţiu economic unic, un spaţiu economic comun. Această propunere reprezintă un prim-pas de integrare, în fond, în Uniunea Europeană. Libera circulaţie a capitalurilor şi bunurilor este folositoare tuturor statelor care participă la ea, fie şi din motivul că această liberă circulaţie a capitalurilor şi bunurilor trebuie să se sincronizeze cu libera circulaţie a persoanelor. Altminteri, această libertate economică nu este completă. ...