Dialoguri Europene / Radio Europa Liberă -interviuri, comentarii, opinii
Septembrie 2012
Octombrie 2012
Noiembrie 2012
Decembrie 2012
Ianuarie 2013
Februarie 2013
Martie 2013
Aprilie 2013
Mai 2013
25.06.2013
Acordul de Asociere este crucial pentru a merge înainte cu liberalizarea regimului de vize
Victor Chirilă: „Posibilitatea de a călători liber în spaţiul Schengen nu înseamnă şi libertatea de a te afla acolo cât îţi doreşte inima.”
Premierul de la Chisinau, Iurie Leancă, s-a aflat la
Luxembourg pentru a asista la prezentarea primului raport al Comisiei
Europene in legatura cu ridicarea vizelor pentru moldoveni pentru
spaţiul Uniunii Europene. Premierul a promis, pe vremea in care era
seful diplomaţiei moldovene, că moldovenii nu vor mai avea nevoie de
vize începind cu 2014. Valentina Ursu a stat de vorba cu Victor Chirilă
de la Asociatia de Politica Externa despre cit de realiste sunt
aşteptarile Moldovei, avind in vedere ca Uniunea Europeana continua sa
solicite reforme democratice importante din partea Chisinaului înainte
de a ridica obligativitatea vizelor.
Europa Liberă: S-au făcut promisiuni că, până în toamna anului viitor, a anului 2014, Moldova ar putea să beneficieze de regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. Ar fi un termen şi un obiectiv realist, din moment ce s-a cerut mai multe de la autorităţile de la Chişinău..
17.06.2013Victor Chirilă: „Eu cred că este un termen realist. Republica Moldova poate, în sfârşit, atinge acest obiectiv, dar este nevoie, în primul rând, de stabilitate politică în Republica Moldova. Este important ca guvernul să funcţioneze, instituţiile să fie eficiente, funcţionale şi să îndeplinească acea agendă de reforme pe care o cere de la noi Uniunea Europeană, în contextul planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize.
Capacitatea de absorbţie a fondurilor externe la nivel de autorităţi trebuie îmbunătăţită
Timp de patru ani, din 2009 şi până acum, donatorii externi au lansat în Republica Moldova peste 440 de proiecte de îmbunătăţire a guvernării şi infrastructurii, cu un buget total de 1 miliard 633 de milioane de euro. Cifra enormă la prima vedere a fost calculată de Cancelaria de Stat cu suportul unor experţi ai UE care, de altfel, este şi cel mai activ donator al Chişinăului – aproape o treime din banii promişi revin anume acestui donator extern. Dacă vor ajunge să fie consumate, aceste fonduri vor constitui cea mai substanţială asistenţă externă de care a beneficiat vreodată Moldova. REL l-a întrebat pe Janos Zakonyi, unul dintre experţii europeni care a condus în ultimii ani la Chişinău un proiect de tip twinning, adică de împărtăşire a experienţei între autorităţi – în cazul dat autoritatea fiind Cancelaria de Stat - dacă ştie Moldova să absoarbă asistenţa externă, şi, ce e poate mai important, să o pună la adăpost împotriva fraudelor.
Europa Liberă: Dvs. personal nu v-aţi pus niciodată această întrebare: ei şi ce? şi ce folos? Mulţi în Moldova au acest sentiment: şi ce folos că aceşti funcţionari au fost instruiţi în spiritul bunelor practici, oricum până la urmă procedează aşa cum s-au obişnuit de când lumea?17.06.2013
Janos Zakonyi: „Eu înţeleg de ce vă macină această întrebare, pentru că ea îi macină pe mai mulţi oameni. Dar dacă dorim să trăim ca un european, atunci trebuie să muncim şi să gândim ca un european. Trebuie să înţelegem că există nu doar drepturi, ci şi obligaţiuni, Trebuie să înţelegem importanţa îndeplinirii angajamentelor asumate în diferite documente, acorduri, convenţii.
R. Moldova are „acte în regulă” pentru regimul liberalizat de vize cu UE
Liberalizarea regimului de acordare a vizelor pentru ţările din Uniunea Europeană va fi o decizie politică, în primul rând. Care depinde însă în mare măsură de modul cum acţionează Moldova, de eficienţa reformelor. Sunt însă şi câteva măsuri practice ce trebuie adoptate, una fiind asigurarea securităţii documentelor de călătorie. Adică, paşapoarte biometrice. Valentina Ursu a stat de vorbă cu ministrul Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţiilor, Pavel Filip:
16.06.2013
„Politica externă a Uniunii Europene şi conflictele post-sovietice”
O nouă carte a cercetătorului Nicu Popescu, în discuţie cu autorul ei şi cu analistul politic Igor Boţan, în emisiunea lui Vasile Botnaru „Punct şi de la Capăt”.
Nicu Popescu: „Înainte de a construi o casă, primul lucru pe care îl faci – te uiţi la teren: să nu fie mlaştină, să fie un teren stabil, pe care îţi poţi construi o casă care nu se dărâmă. Şi, în acest sens, cred că şi pentru politica Republicii Moldova faţă de reintegrare, dar şi faţă de apropierea de Uniunea Europeană este absolut important şi este un imperativ să ştim ce s-a întâmplat până acum, succesele şi eşecurile Uniunii Europene în politicile de soluţionare a conflictelor, inclusiv a conflictului transnistrean, astfel încât să putem construi acel fundament durabil pe viitor, care ar aduce beneficii şi Moldovei, prin reintegrarea ţării, dar şi politicilor Uniunii Europene care îşi doreşte o stabilizare în această regiune. Am făcut diagnoza, am constatat succesele şi eşecurile şi mergem înainte. Cam aceasta este logica şi atitudinea analizei pe care am făcut-o în carte.”
12.06.2013
Interesul UE este ca Moldova sa isi recapete linistea. : Interviu cu eurodeputatul Werner Schulz.
Summitul Uniunea Europeană - Rusia, discuția despre liberalizarea vizelor pentru cetățenii ruși, despre corupția la nivel instituțional din Rusia, problemele legate de Transnistria sînt cîteva din temele dialogului purtat de eurodeputatul Werner Shulz
...Interesul UE este ca Moldova sa isi recapete linistea. Iar o regiune ca Transnistria, care apartine Moldovei, sa se realipeasca Moldovei, luandu-se desigur in consideratie un anumit grad de autonomie, drepturile minoritatilor si asa mai departe. Acesta este interesul UE. Interesul Rusiei este sa existe acolo o regiune separata. Este o atitudine imperiala care poate fi observata la Rusia. Avem o problema similara in Osetia de Sud, in Nagorno Karabah- unde o parte in conflict este sustinuta de Armenia, alta parte de Azerbaijan. In Transnistria este asemanator.Cheia acestui conflict se afla la Moscova, la Kremlin. Cand Rusia va decide sa isi retraga trupele- care stationeaza acolo, caci nu este vorba de trupe de pace cu mandat ONU, conflictul isi va gasi rezolvarea ...
11.06.2013
Ministrul economiei, Valeriu Lazăr despre etapele intrării în vigoare a acordului de comerţ liber cu UE
- Negocierile cu UE pentru acordul de liber-schimb
- Aplicărea preferinţelor comerciale ale Acordului în raioanele de Est
- Exporturile RM în ţările UE
"Noi nu vorbim acum de un acord între două părţi, când Republica Moldova şi, respectiv, piaţa comunitară încheie între ele un acord. Noi vorbim despre crearea zonei. Asta înseamnă că Republica Moldova va fi parte a pieţei comunitare. Ceea ce ar însemna că, în plan comercial, - nu în plan administrativ-politic, - dar în plan comercial Republica Moldova deja va fi integrată în piaţa comunitară. Va fi parte a pieţei comune europene. Aceasta este o diferenţă destul de importantă pentru noi.”
Pași pentru combaterea imigrației necontrolate în R. Moldova
Ar fi greşit să se creadă că Republica Moldova are probleme doar cu emigraţia, nu şi cu imigraţia. Cel puţin aşa se poate deduce din statisticile instituţiilor responsabile. Cum are de gând Uniunea Europeană să asiste Moldova ca să ţină o evidenţă drastică a celor ce ne traversează graniţa, oricare ar fi scopul lor? Discutăm subiectul cu Diana Hâncu, una dintre coordonatoarele proiectului Combaterea migraţiei iregulare din Republica Moldova, un proiect al UE pentru următorii doi ani, cu un buget de peste un milion de euro
07.06.2013
Ambasadorul Cehiei în Republica Moldova, Jaromír Kvapil: „Moldova trebuie să decidă unde vrea să ajungă: în Uniunea Europeană sau în Uniunea Euroasiatică.”
Jaromír Kvapil: „A mai spus-o cineva, că nu întreba ce poate ţara să facă pentru tine, ci ce tu poţi să faci pentru ţara ta. La fel este şi în cazul dumneavoastră, în primul rând, trebuie să hotărâi unde vreţi să ajungeţi: vreţi să ajungeţi în Uniunea Europeană sau vreţi să ajungeţi în Uniunea Euroasiatică. Aşa cum este guvernul actual, sunt convins că este vorba de Uniunea Europeană, ceea ce este foarte bine. Dar dacă este aşa, atuncea, bineînţeles, şi oamenii de rând, şi politicienii trebuie să ştie foarte bine că, de fapt, trebuie făcute foarte multe reforme. Fără ele, nu se poate intra în Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Ce viitor are Moldova şi cine va face viitorul acestei ţări?
Jaromír Kvapil: „E convingerea mea că viitorul dumneavoastră este, bineînţeles, în Europa şi în Uniunea Europeană. Dar cine o face? Bineînţeles că nu altcineva decât cetăţenii Moldovei, nu politicienii. Cetăţenii Moldovei trebuie să facă şi ei trebuie să voteze pe acei care de fapt, ştiu cel mai bine ce vor să facă şi de ce vor să o facă şi unde vreţi să ajungeţi.”
04.06.2013
Igor Klipii: Criza politică a demonstrat încă odată interesul real al structurilor europene pentru soarta Republicii Moldova
... noi am confirmat că scadrăm cu parametrii unei democraţii europene şi trebuie să ne afirmăm mai departe dorinţele şi ambiţiile. Iar mesajul care a venit în acest context din partea Uniunii Europene, a fost destul de convingător. Ei sunt gata să discute cu noi, sunt gata să ne sprijine, condiţia este ca noi să punem o bază concretă sub ambiţiile declarate, ceea ce facem, fiindcă noi avem o situaţie poate un pic paradoxală în Republica Moldova. 5-6 ani în urmă, noi eram mult mai pro-europeni, mai euro-optimişti, fiind, de fapt, mult mai departe de Uniunea Europeană. Acuma noi suntem într-o stare mai euro-pesimistă, în situaţia când, de fapt, suntem într-o ipostază mult mai favorabilă decât eram acum 5 ani de zile. Deci, sunt lucruri care se produc, care eu şi ele explicaţii şi politice, uneori geopolitice. Dar noi suntem într-o perioadă nu tocmai defavorabilă, pentru a implimenta mai departe, mai ales că, este o dorinţă a noastră, este o ambiţie a noastră, e o necesitate a noastră. Eu am să subsemnez declaraţiile din partea primului ministru, care spune că procesul de integrare europeană, practic, devine inevitabil sau este o condiţie sine qua non pentru Republica Moldova. Deci, există şi condiţii internaţionale, dar există şi necesităţi. Şi, în cazul dat, necesotatea corespunde cu interesul naţional al Republicii Moldova. ”
Igor Corman: Semnarea Acordului de Asociere nu înseamnă că imediat vom avea o ţară europeană, salarii europene şi un trai prosper...
nsăşi semnarea Acordului nu rezolvă probleme. Nu înseamnă că, dacă semnăm Acordul de Asociere, imediat vom avea o ţară europeană, salarii europene şi un trai prosper, şi un nivel de viaţă. Şi, în paralel, trebuie să utilizăm la maximum deschiderea din partea Uniunii Europene, inclusiv sub aspect financiar, ca toate proiectele pe care noi putem să le obţinem, în baza acestui principiu, mai mult pentru mai mult să favorizeze, ca în ţară să vină cât mai mulţi bani europeni, ca noi să demonstrăm că avem o capacitate de absorbţie foarte bună. Şi atunci cetăţenii vor vedea rezultatele.
Deci sunt două procese care trebuie să meargă mână în mână, în paralel, unul fără altul nu are niciun sens. Şi este important ca, până la următoarele alegeri ordinare, care vor avea loc, probabil, în 2015, Moldova să fie ancorată definitiv în spaţiul de securitate economic, comercial, european, prin semnarea acestui Acord de Asociere, ca noi, mai departe, să avem o perspectivă mai bună privind iniţierea următoarei faze, să avem statut de candidat, să intrăm în negocieri de preaderare, asta, bineînţeles, în condiţiile păstrării unor relaţii bune cu partenerii noştri din Est, cu ţara vecină Ucraina, cu Federaţia Rusă.
Cu cât mai mult noi vom fixa acest cadru de cooperare cu Uniunea Europeană, cu atât ne va fi mai uşor şi în relaţiile noastre cu partenerii estici, fiindcă astfel de turbulenţe pot avea loc atunci când nu prea este clar unde se află Moldova. Dar, până la urmă, lucrurile se vor aşeza şi noi vom coopera foarte bine şi cu Estul.”
03.06.2013
Herwig van Staa: Datoria morală a tuturor europenilor este de a face şi pentru romi Europa un tărâm unde să se simtă „acasă” : Interviu cu preşedintele Congresului Puterilor Locale si Regionale a Consiliului Europei.
„Misiunea noastra, ca alesi locali, este promovarea valorilor democratice si a drepturilor omului la nivelul administratiilor locale si regionale”, este de parere Herwig van Staa. Mai exact aceasta inseamna „ca trebuie sa ne identificam cu nevoile comunitatilor locale. Prin urmare, este evident ca acolo unde comunitatile locale includ si populatie de etnie roma, trebuie sa ne asiguram ca acestia se bucura de aceleasi drepturi ca toti ceilalti cetateni si ca pot participa plenar in viata oraselor sau regiunilor unde traiesc. Ca se simt „acasa”.
03.06.2013
Mesaje europene după criză
Interviu cu analistul politic Igor Boţan, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT
Igor Boţan: „La Vilnius, probabil, trebuie să ne aşteptăm la parafarea documentelor, lucru care este foarte important. Dar trebuie să înţelegem şi toţi cetăţenii Republicii Moldova trebuie să înţeleagă că apropierea de Europa, aşa cum spunea doamna Merkel, aici, la Chişinău, este un proces îndelungat. Şi multe din piedicile în calea apropierii de Europa emană de la liderii politicii, pe cei care îi votăm noi, dar şi de la noi, cetăţenii, care nu şti cum să-i taxăm pe aceşti politicieni.”
03.06.2013
Strategii europene pentru romii din R. Moldova : Membrii comunităţilor de romi mizează, întâi de toate, pe sprijinul autorităţilor centrale şi locale
Prima organizaţie a romilor de pretutindeni, Uniunea Internaţională a romilor a deschis recent un birou la Chişinău. Împreună cu liderii comunităţilor de romi şi autorităţile locale, membrii organizaţiei îşi propun să dezvolte în Republica Moldova strategii europene care să îmbunătăţească viaţa romilor. Relatează Tamara Grejdeanu despre ţelurile acestor strategii.
Pentru a găsi soluţii realiste care să îi ajute pe romi să se integreze mai lesne în societate, membrii comunităţilor de romi mizează, întâi de toate, pe sprijinul autorităţilor centrale şi locale, spune Vasile Drangoi, Comisar al Uniunii internaţionale a romilor. În condiţiile în care cei mai mulţi romi se izolează de viaţa socială, copiii abandonează şcoala iar în loc de angajare se merge la cerşit, reprezentantul romilor crede că o ameliorare ar fi posibilă numai dacă romii vor da dovadă de participare şi nu vor fi excluşi din viaţa comunităţii.
01.06.2013
Viitorul nostru este în Uniunea Europeană
Vlad Filat: „Obiectivul nostru este să construim o
ţară europeană, democratică, integrată în spaţiul valoric al UE şi,
clar, cu o depărtare cât mai mare de la comunism.”
Vlad Filat: „Republica Moldova este pregătită deja la toate capitolele pentru aceste trei documente. La nivel de acord de asociere, noi am finalizat negocierile, inclusiv ceea ce ţine de preambul. La capitolul acordul care vizează comerţul liber aprofundat şi cuprinzător cu Uniunea Europeană, a rămas doar domeniul care vizează domeniul servicii. Deci sunt elemente tehnice care urmează a fi finalizate, în cadrul rundelor, prin intermediul teleconferinţelor, ceea ce ţine planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, noi am implementat şi faza doi. Expertiza făcută de către experţii europeni este una pozitivă.
Acuma trebuie de formalizat toate aceste realizări. Este un proces tehnic, dar necesar. Vizează procesul general al birocraţiei, atât interne, cât şi europene. Nu s-a întâmplat acest lucru din simplul motiv că am avut o criză profundă politică în ţara noastră. Acum trebuie să recuperăm.
În faţă avem Consiliul de cooperare Republica Moldova-Uniunea Europeană, la sfârşitul lunii iunie. Către acea dată urmează să contabilizăm unde suntem. Este evident că la summit-ul de la Vilnius noi nu vom reuşi să semnăm aceste acorduri, însă către acel summit noi urmează să venim cu aceste documente fie deja parafate, ceea ce urmează a fi semnat şi parafat, cu declaraţie clară de îndeplinire a condiţiilor privind liberalizarea regimului de vize. Şi, desigur, noi de la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, dincolo de aceste documente, urmărim şi o apreciere politică dată de către statele membre ale Uniunii Europene Republicii Moldova vizavi de perspectiva europeană. După acel summit, noi urmează să continuăm să muncim şi să finalizăm unele reforme începute, altele să le iniţiem, altele să le prelungim.”