Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta Presedintia Comitetului de Ministri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Presedintia Comitetului de Ministri. Afișați toate postările

Noutăți CoE-RM - Octombrie-Decembrie 2021

14.12.21

Comisia de la Veneția a publicat avize în a patra și ultima sesiune plenară din anul 2021

În ultima sesiune plenară din anul 2021, desfășurată din nou într-un format hibrid din cauza situației pandemice, de Covid - 19, experții constituționali ai Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei au adoptat, printre alte texte, avize privind Albania, Cipru, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina. Avizele așa cum au fost adoptate sunt publicate săptămâna aceasta pe site-ul Comisiei de la Veneția.
Potrivit avizului cu referire la Republica Moldova „Procurorul general să fie reîncadrat în componența CSP, iar actuala procedura de evaluare a performanțelor acestuia ar trebui să fie revizuită”. Acestea sunt principalele recomandări care se conțin în opinia Comisiei de la Veneția în contextul modificărilor la Legea Procuraturii, solicitată de către procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo.

Comisia de la Veneția constată că în ultimii ani componența Consiliului Superior al Procurorii (CSP) a fost modificată de două ori. Astfel de schimbări dese pot da impresia că fiecare majoritate parlamentară respectivă a încercat să schimbe raportul de putere în CSP în favoarea sa. Modificările legislative nu ar trebui să vizeze înlocuirea anumitor funcționari sub pretextul unei reforme instituţionale. Pentru a reduce riscul de astfel de modificări arbitrare, ar fi utilă reglementarea componenței CSP în Constituție sau, cel puțin, să solicite o majoritate calificată de voturi pentru schimbări atât de importante în legislație pe CSP.

În cadrul sesiunii, Claire Bazy Malaurie, membră a Consiliului Constituțional al Franței din 2010, a fost aleasă președinte al Comisiei de la Veneția, succedându-i lui Gianni Buquicchio, care este președinte din 2009. Mandatul ei de doi ani a început pe 10 decembrie 2021 și va fi eligibil pentru realege în 2023. Ea este membră a Comisiei de la Veneția din 2014.

DOC/ Opinia Comisiei de la Veneția cu privire la modificările operate la Legea Procuraturii


13.12.21

IA în sistemele judiciare: un nou plan de acțiune privind digitalizarea pentru o justiție mai bună

Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) a Consiliului Europei a adoptat un plan de acțiune privind digitalizarea pentru o justiție mai bună pentru 2022-2025, care urmărește reconcilierea eficienței noilor tehnologii și respectarea drepturilor fundamentale. 

Acest plan de acțiune stabilește orientările majore ale CEPEJ, al cărui obiectiv principal este să plaseze întotdeauna utilizatorul în centrul preocupărilor, chiar și într-un mediu digitalizat sau în curs de digitalizare, prin furnizarea utilizatorului a unui serviciu public de justiție eficient și de calitate. Aceste orientări sunt articulate în jurul unor axe majore care vizează asigurarea faptului că justiția este întotdeauna transparentă, colaborativă, umană, centrată pe oameni și accesibilă, iluminată și, în cele din urmă, responsabilă și receptivă.


10.12.21

Comisia de la Veneția are un nou președinte

Claire Bazy Malaurie, membră a Consiliului Constituțional al Franței din 2010, a fost aleasă președinte al Comisiei de la Veneția, succedându-i lui Gianni Buquicchio, care este președinte din 2009. Mandatul ei de doi ani începe din 10 decembrie 2021 și va fi eligibil pentru realegere în 2023. Ea este membră a Comisiei de la Veneția din 2014.

Ex președintele Gianni Buquicchio va continua să lucreze cu Comisia de la Veneția în calitate de „reprezentant special”.



7.12.21
Cum două convenții cheie ale Consiliului Europei pot aborda violența online împotriva femeilor

Întrucât tehnologiile digitale au un efect de reproducere și amplificare asupra inegalităților de gen existente, restricțiile și blocajele recente legate de Covid-19 au înregistrat o creștere a activităților infracționale cibernetice, deoarece oamenii rămân online mai mult timp. Drept urmare, femeile și fetele se confruntă cu riscuri multiple de hărțuire sexuală online și facilitate de tehnologie, urmărire și criminalitate cibernetică bazată pe gen.

Un studiu nou publicat de consultantul internațional Adriane van der Wilk susține că Convenția de la Istanbul și Convenția de la Budapesta se pot completa reciproc în moduri dinamice: puterea Convenției de la Istanbul constă în recunoașterea naturii de gen a violenței împotriva femeilor, în timp ce Convenția de la Budapesta oferă instrumente de investigație cuprinzătoare pentru a securiza dovezi electronice pentru infracțiunile comise online și prin tehnologia informației.

Fiind cel mai cuprinzător tratat juridic obligatoriu privind drepturile omului care acoperă toate formele de violență împotriva femeilor și violența domestică, Convenția de la Istanbul poate fi deosebit de relevantă pentru a aborda violența împotriva femeilor în mediul online și facilitată de tehnologie, în timp ce Convenția de la Budapesta este cel mai relevant tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind criminalitatea cibernetică și dovezile electronice și, prin urmare, oferă potențialul de a urmări penal astfel de tipuri de violență împotriva femeilor. Într-adevăr, Convenția de la Budapesta, printr-o serie de prevederi de drept penal, abordează în mod direct și indirect unele tipuri de violență din mediul online și facilitate de tehnologie împotriva femeilor. 


3.12.21

Implementarea hotărârilor CEDO: ultimele decizii ale Comitetului de Miniștri

 
Cele mai recente decizii de la caz la caz privind punerea în aplicare a hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului au fost publicate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei. În timpul reuniunii, Comitetul a adoptat 44 de decizii privind 19 state membre, inclusiv cinci Rezoluții Interimare privind cazurile grupului Gafgaz Mammadov împotriva Azerbaidjanului, Grupul Sejdić și Finci împotriva Bosniei și Herțegovinei, cazul Kavala împotriva Turciei, cazul Selahattin Demirtaş împotriva Turciei (nr. 2), precum şi cazul Sukachov, grupul Nevmerzhitsky, grupul Yakovenko şi grupul Melnik împotriva Ucrainei. Printre cazurile examinate se regăsește și Republica Moldova.

30 de rezoluții finale au fost adoptate de comitet cu privire la 141 de hotărâri și decizii ale instanței europene, care privesc 15 state diferite.

De asemenea, a fost adoptată o listă orientativă a cazurilor care urmează să fie examinate în cadrul următoarei reuniuni a Comitetului privind executarea hotărârilor judecătorești, care va avea loc în perioada 8-10 martie 2022.

Mai mult


26.11.2021

Consiliul Europei a lansat proiectul “Consolidarea diversității și egalității în Republica Moldova” 
Pe 26 noiembrie 2021, o nouă inițiativă de cooperare în domeniul consolidării diversității și egalității în Republica Moldova a fost lansată în cadrul Planului de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021 - 2024, mai exact proiectul ”Consolidarea diversității și egalității în Republica Moldova”. Noul proiect se va desfășura în următorii trei ani, cu scopul de a crea un sistem de sprijin în rândul autorităților locale și societății civile, care va proteja drepturile grupurilor vulnerabile (LGBTI, femei, minorități etnice și religioase, persoane cu dizabilități fizice și mentale, și altele) împotriva urii și a crimelor motivate de prejudecată și care va consolida eforturile de îmbunătățire a cadrului legal, capacităților forțelor de ordine și va spori conștientizarea față de fenomenul infracțiunilor motivate de prejudecată.

Evenimentul a fost găzduit și moderat de William Massolin, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, care a menționat că proiectul este implementat în cadrul Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024 și va susține Planul Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului 2018-2022 pentru Republica Moldova, în special în legătură cu anti-discriminarea și drepturile minorităților naționale și etnice.



22.11.2021 

Vizita de lucru a Secretarului General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić in Republica Moldova 

Secretarul General al Consiliului Europei a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova,

https://www.coe.int/en/web/portal/-/secretary-general-visits-moldova
 
Excelenţa Sa, Dna Marija Pejčinović Burić s-a întâlnit cu 


Președintele Republicii Moldova Maia Sandu; 

Discuțiile s-au referit la realizarea proiectelor incluse în Planul de Acțiuni pentru Republica Moldova pentru anii 2021-2024, ce vizează asigurarea integrității actorilor din justiție, combaterea violenței împotriva copiilor și femeilor, susținerea presei și alte domenii.

În cadrul întrevederii au fost discutate și aspecte referitoare la cooperarea în domeniul reformei justiției și a luptei anticorupție, prioritatea principală a guvernării de la Chișinău. „Apreciem recomandările Grupului de lucru de nivel înalt al Consiliului Europei, creat pentru a sprijini efortul Republicii Moldova în acest domeniu. Autoritățile și-au propus să acționeze ferm pentru a scoate justiția moldovenească din prinsoarea grupurilor corupte, iar sprijinul partenerilor de dezvoltare este foarte prețios în aceste condiții”, a declarat șefa statului.

Președinta Maia Sandu a menționat, în timpul discuțiilor cu doamna Secretar General al Consiliului Europei, despre ratificarea recentă, la Chișinău, a Convenției de la Istanbul, care dovedește angajamentul autorităților de a aborda cu toată seriozitatea problema violenței în familie, care afectează foarte multe femei din Moldova.
Detalii

Declarațiile de presă ale doamnei Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, după întrevederea cu doamna Marija Pejčinović Burić, Secretarul General al Consiliului Europei


VIDEO  Briefing de presă susținut de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić
-

premierul, Natalia Gavrilița; 

Șefa Cabinetului de miniștri a apreciat parteneriatul constructiv dintre țara noastră și CoE, menționând că expertiza CoE este valoroasă și indispensabilă în eforturile de promovare a reformelor și consolidarea opțiunii europene a Republicii Moldova.

Marija Pejčinović Burić, a apreciat acțiunile inițiate de Executiv, asigurând noua guvernare despre disponibilitatea Consiliului Europei de a sprijini implementarea Planului de acțiuni pentru Republica Moldova. Or, colaborarea dintre Consiliul Europei și Republica Moldova este crucială pentru asigurarea unei justiții independente, supremația legii și combaterea corupției. Părțile au făcut, de asemenea, un schimb de opinii pe subiecte ce țin de reglementarea conflictului transnistrean și măsurile de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului





viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu; 



președintele Parlamentului, Igor Grosu; 

În cadrul discuțiilor a fost abordată activitatea legislativă pe mai multe domenii – reformarea justiției și lupta împotriva corupției; promovarea drepturilor omului; reglementarea diferendului transnistrean.





secretarii de stat ai Ministerul Justiției Republicii Moldova, Veronica Mihailov-Moraru și Iulian Rusu;

Oficialii au discutat despre reformele din domeniul justiției și lupta împotriva corupției în Republica Moldova.

Secretarul de stat, Iulian Rusu a apreciat în discursul său Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova și a menționat despre prioritățile Ministerului Justiției, printre care procedura de vetting, eradicarea corupției, referindu-se cu precădere la fenomenul corupției mari. Concomitent, Secretarul de stat s-a referit la prioritățile Ministerului Justiției ce vizează respectarea Drepturilor Omului, în acest context, a evidențiat prioritatea de a promova îmbunățirea condițiilor de detenție ale persoanelor private de libertate, automatizarea cazurilor, și punerea accentului pe mecanisme alternative de detenție și de soluționare a litigiilor.
Secretarul General al Consiliul Europei, E.S. Marija Pejčinović Burić a declarat că Consiliul Europei încurajează eforturile Guvernului în promovarea reformelor, în special în ce priveşte consolidarea statului de drept, în domeniul justiţiei și combaterii corupției. Totodată, Secretarul General a apreciat modificările constituționale și consensul politic atins la adoptarea acestora. Secretarul General al CoE a menționat că realizarea obiectivului de creare a independenței sistemului judecătoresc este realmente un obiectiv necesar în vederea obținerii încrederii cetățenilor în actul de justiție.

 guvernatorul UAT Gagauz-Yeri, Irina Vlah, precum și reprezentanți ai societății civile.

https://www.facebook.com/vlahmd/posts/443188983837061


17.11.2021

Italia a preluat președinția Comitetului de Miniștri

Italia a preluat de la Ungaria președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții celor 47 de state membre ale Organizației.

Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, a expus o privire de ansamblu asupra realizărilor țării sale. Noul Președinte al Comitetului de Miniștri, Luigi di Maio, Ministrul Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale al Italiei, a prezentat prioritățile Președinției italiene pentru următoarele 6 luni (noiembrie 2021 - mai 2022).

Italia se va concentra pe trei teme principale: reangajarea față de principiile și valorile europene comune; consolidarea capacității femeilor, a drepturilor copiilor și adolescenților; precum și construirea unui viitor centrat pe oameni.

La această reuniune, Comitetul de Miniștri a adoptat, de asemenea, un al doilea protocol adițional la Convenția privind criminalitatea cibernetică („Convenția de la Budapesta”) legată de cooperarea sporită și divulgarea probelor electronice (mai multe informații).


16.11.2021

Consiliul Europei marchează 20 de ani de acțiune împotriva criminalității cibernetice


La douăzeci de ani de la adoptare, Convenția de la Budapesta rămâne cel mai relevant tratat internațional care protejează persoanele și drepturile lor împotriva criminalității online. Conferința anuală a Consiliului Europei privind criminalitatea cibernetică, care reunește în fiecare an experți în criminalitate cibernetică din întreaga lume, se desfășoară online în perioada 16-18 noiembrie. Aceasta va începe cu un eveniment special, organizat în cooperare cu Președinția maghiară a Comitetului de Miniștri și dedicat celei de-a 20-a aniversări a Convenției și celui de-al doilea Protocol adițional privind cooperarea consolidată și divulgarea probelor electronice.
La 17 noiembrie 2021, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat cel de-al doilea Protocol adițional cu referire la Convenția privind cooperarea consolidată și divulgarea probelor electronice.

https://www.coe.int/en/web/cybercrime/home
https://www.coe.int/en/web/cybercrime/20th-anniversary-budapest-convention


9.11.2021
Implementarea hotărârilor CEDO: o nouă fișă informativă privind migrația și azilul


Fișa informativă rezumă măsurile raportate de 23 de state membre pentru a proteja și a consolida în continuare drepturile legate de migrație și azil, ca răspuns la 66 de hotărâri diferite ale CEDO. Acesta acoperă subiecte inclusiv accesul la teritoriu și returnările forțate, primirea și protecția migranților și a solicitanților de azil, protecția împotriva discriminării și a infracțiunilor motivate de ură, viața de familie și reîntregirea familiei și detenția migranților și a solicitanților de azil.


2.11.2021
Cea de-a 50-a aniversare de la fondare a Grupului Pompidou

În anul 2021, Grupul Pompidou marchează cea de-a 50-a aniversare punând accentul pe drepturile omului în centrul politicii în materie de droguri. Acest an aniversar reprezintă o oportunitate de a continua drumul de succes în viitor, împreună cu statele membre și partenerii Grupului.
Timp de 50 de ani, Grupul Pompidou ajută factorii de decizie, profesioniștii și cercetătorii să împărtășească informații și experiență cu privire la combaterea abuzului și traficului de droguri. Președintele Grupului Pompidou explică programul aniversar în declarația sa din 4 ianuarie 2021. 
Cea mai importantă caracteristică a aniversării este adoptarea preconizată a unui statut revizuit de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei. Odată cu statutul său revizuit, Grupul Pompidou își consolidează relevanța, atât prin valoarea adăugată rezultată în urma activităților desfășurate, cât și prin sporirea atractivității pentru potențiale noi state membre – un prim pas important în acest sens fiind făcut prin aderarea Ucrainei (notificată oficial la 31 august 2021, în urma vizitei secretarului executiv la Kiev în perioada 12-13 iulie). Grupul Pompidou va avea, astfel, 42 de state membre începând cu data de 1 ianuarie 2022 și se preconizează că și alte țări, membre sau non-membre ale Consiliului Europei, se vor alătura în curând acestei inițiative. 

Evenimentul principal de celebrare a celor 50 de ani de la înființarea Grupului Pompidou a avut loc la Centrul Pompidou din Paris, la data de 28 octombrie 2021, și s-a desfășurat în paralel cu ceremonia de decernare a Premiului European de Prevenire a Consumului de Droguri.



28.10.2021
Cea de-a 10-a aniversare a Convenției MEDICRIME
 
Într-o declarație pentru a marca cea de-a 10-a aniversare a Convenției, Comitetul de Miniștri a subliniat cât de importantă este Convenția pentru garantarea și promovarea protecției sănătății publice prin combaterea produselor medicale false și a infracțiunilor similare.
De asemenea, Comitetul și-a exprimat hotărârea de a se asigura că Convenția primește sprijinul politic, instrumentele și mijloacele necesare pentru a asigura eficacitatea acesteia. Comitetul a subliniat că provocările, cum ar fi pandemia de Covid-19, evidențiază și mai mult importanța unei convenții puternice și eficiente.
Un eveniment online va fi organizat în data de 2 decembrie 2021 pentru a celebra această etapă. În cadrul evenimentului vor fi examinate realizările Convenției MEDICRIME, provocările și valoarea adăugată pentru părți și statele membre în lupta împotriva contrafacerii produselor medicale și a infracțiunilor similare care implică amenințări la adresa sănătății publice. Evenimentul va constitui un bun prilej de a se analiza problemele existente și pașii de urmat.

Mai mult


14.10.2021

Carta socială la cea de-a 60-a aniversare: Constituția socială a Europei

Carta socială europeană - denumită adesea Constituția socială a Europei - își sărbătorește cea de-a 60 - aniversare în calitate de gardian al drepturilor sociale și economice fundamentale. Carta, împreună cu Convenția europeană a drepturilor omului, sunt două părți constitutive de bază ale sistemului european de protecție a drepturilor omului. Carta pune un accent special pe protecția persoanelor vulnerabile, precum persoanele în vârstă, copiii, migranții și persoanele cu dizabilități.

Ca tratat internațional al Consiliului Europei, Carta a fost deschisă spre semnare la Torino (Italia) la 18 octombrie 1961. Cea de-a 60-a aniversare va fi marcată cu un panel de discuții la nivel înalt la Palais de l'Europe, link prin webcast), pe 18 octombrie 2021 (10.30 - 12.45).


Noutăți CoE-RM - Octombrie - Decembrie 2020

9.12.2020

Drapelul european marchează 65 de ani

Adoptat de Consiliul Europei în urmă cu 65 de ani, drapelul cu 12 stele galbene pe fundal albastru a devenit, de asemenea, emblema Uniunii Europene în 1985 și este în prezent unul dintre cele mai recunoscute simboluri din Europa.
Este sinonim cu un proiect politic comun care unește toți europenii, transcendând diversitatea lor.
Pe fundalul unui cer albastru, cele 12 stele formează un cerc, simbolizând uniunea. Numărul de stele reprezintă un simbol al perfecțiunii și plenitudinii și repetă numărul de ore din zi, lunile din an, semnele zodiacului, munca lui Hercule etc.

Aflați mai multe despre originile acestui celebru simbol european vizitând pagina web https://www.coe.int/ro/web/about-us/the-european-flag


8.12.2020

70 de ani ai Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și 25 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei

 
Consiliul Europei și Oficiul Avocatului Poporului al Republicii Moldova au organizat o conferință internațională dedicată aniversării a 70 de ani ai Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și 25 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Oficiului Avocatului Poporului, instituțiilor guvernamentale, organizațiilor neguvernamentale și Consiliului Europei și a servit drept forum pentru a împărtăși lecțiile învățate și a discuta realizările Republicii Moldova în contextul implementării standardelor Consiliului Europei și tratatelor internaționale în domeniul drepturilor omului.

Dl. Christophe Poirel, Directorul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, dl William Massolin, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, dl Mihail Cotorobai, Avocatul Poporului, dl Vlad Batrîncea, Vicepreședintele Parlamentului, șeful delegației naționale la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, dl Gheorghe Leucă, Secretarul de Stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene au salutat și s-au adresat participanților la sesiunea de deschidere a conferinței.

În discursul său de bun venit, dl Christophe Poirel a subliniat că “Convenția rămâne un instrument viu, care se adaptează la noi circumstanțe și provocări. De exemplu, o abordare centrată pe drepturile omului, bazată pe Convenție ne poate oferi soluții mai durabile la probleme precum gestionarea pandemiei COVID, gestionarea inteligenței artificiale și combaterea degradării mediului”.
Mai mult


4.12.2020

Implementarea hotărârilor CEDO: ultimele decizii ale Comitetului de Miniștri

Ultimele decizii de la caz la caz privind punerea în aplicare a hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului au fost publicate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei.

În cadrul reuniunii, Comitetul a adoptat 28 de decizii privind 17 state membre, inclusiv 4 rezoluții provizorii, privind Bulgaria, Rusia, Turcia și Regatul Unit.

71 de rezoluții finale au fost adoptate de comitet cu privire la 172 de hotărâri și decizii ale instanței europene, referitoare la 24 de state diferite.

De asemenea, a fost adoptată o listă indicativă a cazurilor care urmează să fie examinate, inclusiv și Republica Moldova, în cadrul următoarei ședințe complete a Comitetului privind executarea hotărârilor, care va avea loc în perioada 9 -11 martie 2021.

3.12.2020

GRETA a publicat un nou raport privind accesul la justiție și căile de atac eficiente pentru victimele traficului de persoane
 
Grupul de experți al Consiliului Europei privind Acțiunea împotriva traficului de ființe umane (GRETA) a îndemnat Republica Moldova să garanteze accesul la justiție pentru victimele traficului de ființe umane, asigurându-se că acestea primesc asistență specializată și juridică gratuită într-un stadiu incipient, informații cu privire la dreptul lor la despăgubiri, și protecția împotriva intimidării în timpul sau după investigațiile și procedurile judiciare.
Noul raport publicat de GRETA evaluează progresele înregistrate de țara în punerea în aplicare a Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de persoane încă din 2016 - atunci când a făcut evaluarea sa anterioară - cu un accent special pe accesul la justiție și căile de atac eficiente.

Traficul de ființe umane în scopul exploatării prin muncă a apărut ca principala formă de exploatare în Republica Moldova, reprezentând până la 66% din totalul victimelor în 2019, urmată de traficul de exploatare sexuală. Potrivit statisticilor oficiale, 1.496 de persoane au fost identificate ca fiind victime ale traficului în Republica Moldova în perioada 2015 - 2019. 47% dintre acestea au fost femei și 21% au fost copii.

Principala țară de destinație a victimelor moldovenești a fost Federația Rusă, urmată de Republica Slovacă, Spania, Irlanda, Portugalia și Turcia. Un sfert dintre victime au fost traficate în Republica Moldova.


1.12.2020

Convenția Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale intră în vigoare în Republica Moldova, începând cu 1 decembrie curent

Convenția Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale, primul instrument juridic internațional obligatoriu care recunoaște dreptul general de acces la documentele oficiale deținute de autoritățile publice, a intrat în vigoare astăzi. Republica Moldova a ratificat această Convenție în 2013.

Tratatul, cunoscut și sub denumirea de Convenția de la Tromsø, după orașul din Norvegia unde a fost deschis spre semnare, a intrat în vigoare pentru zece state membre ale Consiliului Europei - Bosnia și Herțegovina, Estonia, Finlanda, Ungaria, Lituania, Muntenegru, Norvegia, Republica Moldova, Suedia și Ucraina. Convenția a intrat în vigoare la trei luni de la ratificarea sa de către Ucraina, al zecelea stat care a ratificat-o.


26.11.2020

Consiliul Europei a adoptat un nou Plan de Acțiune pentru Republica Moldova (2021-2024)

Comitetul de Miniștri, care reprezintă cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, a adoptat Planul de Acțiune pentru Republica Moldova pentru anii 2021-2024, care își propune să aducă legislația, instituțiile și practica țării, în continuare, în conformitate cu standardele europene în domeniile drepturilor omului, statului de drept și democrației. 

Planul de acțiune își propune să se bazeze pe munca deja realizată în diferite domenii datorită planurilor de acțiune anterioare. Printre acestea se numără alinierea legislației și practicilor naționale la standardele europene de combatere a discriminării și a egalității de gen, consolidarea cadrului național de protecție a copilului pentru combaterea exploatării sexuale și a abuzului asupra copiilor, sporirea independenței și responsabilității sistemului judiciar și îmbunătățirea legislației și practicii electorale. 

Acesta este al treilea Plan de Acțiune al Consiliului Europei pentru țară, ca urmare celor implementate în perioadele 2013-2016 și respectiv 2017-2020. Realizările planului finalizat în 2020 includ consolidarea instituției Avocatul Poporului, îmbunătățirea condițiilor de combatere a discriminării și promovarea egalității, ca urmare a capacității consolidate a Consiliului pentru egalitate, îmbunătățirea nivelului profesional și capacitatea operațională a administrației electorale de a desfășura alegeri.

Informații suplimentare


23.11.2020

A fost lansat manualul de instruire a formatorilor „Kiko și mână”

Manualul de instruire a formatorilor „Kiko și mână”, versiunea engleză. Manualul a fost elaborat în cadrul proiectului Consiliului Europei (CoE) „Combaterea violenței împotriva copiilor în Republica Moldova”, în scopul implementării prevederile Convenției Lanzarote prin îndrumări practice și resurse pentru educatori și alți profesioniști în educație timpurie, care lucrează cu copii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani.
”Manualul include exerciții practice despre cum să abordezi tema violenței sexuală atunci când lucrezi cu copii mici și interacționezi cu părinții și alți actori relevanți, cum ar fi grădinița și managementul preșcolar. Acesta oferă o îndrumare, dar este decizia fiecărui educator să folosească instrumentele prezentate în modul în care consideră cel mai bine”, a menționat William Massolin, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău.


18.11.2020
Germania preia președinția Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei
 
Germania a preluat președinția Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei de la Grecia în timpul unei întâlniri video-conferință cu reprezentanți ai celor 47 de state membre ale organizației.

Ministrul alternativ al Afacerilor Externe al Greciei, Miltiadis Varvitsiotis, a oferit o prezentare generală a realizărilor țării sale în timpul președinției sale. Noul președinte al Comitetului de Miniștri, Heiko Maas, ministrul federal pentru Afaceri Externe al Germaniei, a prezentat prioritățile președinției germane, care va dura șase luni, (18 noiembrie 2020 – 21 mai 2021).

  1. consolidarea punerii în aplicare a drepturilor și obligațiilor în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului,
  2.  definirea standardelor în domeniul inteligenței artificiale și a drepturilor omului,
  3.  lupta împotriva discursurilor instigatoare la ură online, 
  4. situația romilor și călătorilor, precum și 
  5. participarea tinerilor.



18.11.2020

Forumul mondial pentru democrație 2020/2021 - „Poate democrația să salveze mediul înconjurător?”

Lansat oficial la data de 18 noiembrie curent,  Forum Mondial pentru Democrație a reunit intelectuali, politicieni, activiști, experți și tineri din întreaga lume pentru a discuta răspunsurile la criza de mediu pe parcursul unui an întreg înainte la evenimentul live a Forumului care va avea loc la Strasbourg, în luna noiembrie a anului 2021. 

Lumea a fost supusă unei provocări neașteptate în 2020, în timp ce lupta împotriva pandemiei Covid-19 și consecințele ei care încă mai durează, cea mai mare amenințare existențială a planetei apare tot mai mult. Daunele aduse mediului și schimbările climatice nu au dispărut.

Panelul de discuție de tip „live-stream” a dat start campaniei „12 luni pentru a răspunde la o întrebare” - o dezbatere mondială în curs de desfășurare legată de democrație și mediu, cu o temă diferită în fiecare lună, precum: 
· Drepturile omului pentru mediu (Decembrie 2020) 
· Democrație deliberativă pentru climă (Ianuarie 2021) 
· Dezastre, dislocare de straturi și schimbări climatice (Februarie 2021) 
· Inegalitate, democrație și schimbări climatice (Martie 2021) 
· Acțiune de mediu la nivel local (Aprilie 2021) 
· Protejarea apărătorilor (Mai 2021) 
· Copii și tineri care conduc lupta împotriva schimbărilor climatice (Iunie 2021) 
· Mediul și economia (Iulie 2021) 
· Tehnologie, mediu și democrație (August 2021) 
· Ecologizarea instituțiilor democratice (Septembrie 2021) 
· Viitorul energiei (Octombrie 2021) 
· Poate democrația să salveze mediul înconjurător? (Noiembrie 2021) 

Campania poate fi urmărită la: www.wfdemocracy.org (începând de la 18 noiembrie). 

În perioada 13-18 noiembrie, Consiliul orașului Strasbourg, Regiunea Grand Est, Departamentul Bas-Rhin și toți partenerii Forumului au invitat cetățenii să ia parte la o serie de conferințe online, dezbateri și ateliere de lucru despre această problemă (program, acțiuni ale Departamentul Bas-Rhin). 

Din 2012, Forumul Mondial pentru Democrație a devenit o oportunitate anuală pentru cetățenii din întreaga lume de a reflecta asupra democrației, de a analiza neajunsurile și limitările acesteia, dar și de a genera idei noi pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă democrația.

https://rm.coe.int/wolrd-forum-for-democracy-9th-edition-campaign-12-months-1-question-/1680a059ec


18.11.2020

Ziua Europeană privind Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și a Abuzului Sexual
 
În fiecare an, Consiliul Europei invită partenerii să-și concentreze atenția pe un subiect specific cu prilejul Zilei Europene privind Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și a Abuzului Sexual, marcată la 18 noiembrie.

Ediția din 2020 a Zilei Europene se concentrează pe „Prevenirea comportamentului riscant al copiilor: imagini și / sau videoclipuri sexuale auto-generate de copii”. Consiliul Europei colaborează cu un public larg pentru a celebra Ziua Europeană, inclusiv state membre, organizații ale societății civile și parlamente naționale. 

Copiii explorează și își exprimă tot mai mult sexualitatea prin tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), în special prin intermediul rețelelor sociale și al aplicațiilor de mesagerie. Aceasta include generarea și partajarea de imagini și / sau clipuri video sugestive sau explicit sexual.


16.11.2020

Consiliul Europei lansează Observatorul privind predarea istoriei în Europa 

Șaptesprezece state membre (*) ale Consiliului Europei au decis să înființeze Observatorul privind predarea istoriei în Europa ca un acord parțial extins. Scopul principal al Observatorului va fi colectarea și punerea la dispoziție printr-o serie de rapoarte periodice și tematice a informațiilor cu privire la modalitățile prin care istoria este predată în toate țările participante. Obiectivul principal va fi facilitarea schimbului de bune practici și a învățării reciproce. 
La fel, Observatorul, va servi ca o platformă pentru dezvoltarea profesională și crearea de rețele pentru asociațiile și institutele profesionale europene active în domeniul predării istoriei. 

În contextul creșterii populismului, educația istorică care încurajează multi-perspectivitatea și gândirea critică este cheia dezvoltării unei culturi a democrației. 

Aducând în prim plan practicile care încurajează predarea istoriei în conformitate cu valorile Consiliului Europei, Observatorul va contribui la consolidarea rezistenței împotriva manipulării, denaturării istoriei, va facilita promovarea păcii și a dialogului, se va baza pe experiența acumulată timp de decenii a Consiliului Europei în predarea istoriei, își propune să completeze și să consolideze programul său interguvernamental. 

Această inițiativă a fost lansată sub Președinția Franceză a Comitetului de Miniștri, aducând-o la îndeplinire, fiind una dintre realizările supreme ale Președinției elene a Organizației. 

(*) Albania, Andorra, Armenia, Cipru, Franța, Georgia, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Portugalia, Macedonia de Nord, Federația Rusă, Serbia, Slovenia, Spania și Turcia.




16.11.2020

Comisia de la Veneția a prezentat Amicus Curiae referitor la proiectul de amendamente constituționale privind Consiliul Superior al Magistraturii


Comisia de la Veneția și Directoratul General al Drepturilor Omului și Statul de Drept al Consiliului Europei au prezentat Amicus Curiae referitor la proiectul de amendamente constituționale privind Consiliul Superior al Magistraturii, elaborat la solicitarea Curții Constituționale a Republicii Moldova din 9 octombrie 2020.

În acest sens, Comisia de la Veneția și Directoratul au abordat trei întrebări juridice expuse în contextul proiectului de amendamente constituționale referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii, în special ce țin de mandatul profesorilor titulari-membri ai CSM.

Comisia de la Veneția prin Amicus Curiae a reiterat că mandatul profesorilor titulari în exercițiu la data intrării în vigoare a prezentei legi urmează să fie confirmat pentru o perioadă de 6 ani în total, cu votul a trei cincimi din deputații aleși. În circumstanțele specifice din Republica Moldova, modelul confirmării unice cu un nivel înalt de susținere ar putea asigura o bună tranziție către o autoritate cu un mandat cu mai multă independență față de politic în viitor.


16.11.2020

CoE a lansat un Manifest privind libertatea de exprimare a artelor și culturii în era digitală 

Consiliul Europei a lansat un Manifest privind libertatea de exprimare a artelor și culturii în era digitală, precum și conceptul pentru o @expoziție digitală cu genericul «Liber pentru a crea, a crea pentru a fi liber“.
Manifestul rezumă importanța creației artistice și a industriei culturale pentru societățile noastre democratice, precum și protecția pe care articolul 10 al Convenției Europene privind Drepturile Omului o extinde în direcția libertății de exprimare artistică.

Libertatea de exprimare este, de asemenea, libertatea de a crea. 
Puterea artei de a comunica și de a deschide noi perspective și idei face ca artistul, mobilitatea și libertatea artistică să fie resurse strategice pentru societate, ajutând la depășirea fragmentării și abordând provocările globale actuale.
@Expoziția digitală este preconizată pentru primul semestru al anului 2021 și va permite statelor membre, inclusiv Republica Moldova, să expună operele de artă care reflectă rolul esențial al libertății artistice într-o societate democratică.


8.11.2020

Rezultatele implementării programelor actuale de asistență ale Consiliului Europei pentru Republica Moldova

Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei, Corina Călugăru a avut o întrevedere cu Directorul Oficiului Directoratului General pentru Programe al Consiliului Europei (ODGP/CoE) Verena Taylor pe marginea proiectelor actuale și viitoare pentru R.M.

În cadrul discuției, au fost abordate rezultatele implementării programelor actuale de asistență către Republica Moldova, care au fost subiectul evaluării Comitetului Director pentru monitorizarea implementării Planului de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova pentru 2017-2020. Conform documentului, Moldova a primit un suport de circa 14,1 mln. euro, dintre care 5,5 mln. euro acordați de Uniunea Europeană, iar cealaltă parte prin contribuțiile voluntare ale statelor membre ale CoE și bugetul ordinar al organizației pentru a realiza o serie de proiecte menite să contribuie la consolidarea statului de drept, reforma sistemului de justiție și drepturile omului. Rezultatele și impactul preliminar al acestor proiecte, incluse în Raportul final de implementare, vor fi prezentate și discutate în reuniunea Grupului de raportori pentru democrație (GR-DEM) al Comitetului de Miniștri al CoE.



5.11.2020
Consiliul Europei marchează cea de-a 70-a aniversare a Convenției Europene a Drepturilor Omului

Întrucât Consiliul Europei celebrează cea de-a 70-a aniversare a Convenției Europene a Drepturilor Omului în contextul fără precedent al actualei crize a sănătății, miniștrii afacerilor externe din cele 47 de state membre ale organizației și-au reiterat angajamentul față de unitate în Europa și solidaritate mai puternică între națiunile sale. În cadrul unei videoconferințe, miniștrii și-au reafirmat angajamentul profund pentru susținerea, punerea în aplicare și consolidarea valorilor, principiilor și drepturilor consacrate în Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Din partea Republicii Moldova a participat Ministrul Oleg Țulea, care a evidențiat celebrarea în acest an a mai multor evenimente, printre care cea de-a 70-a aniversare a Convenției Europene a Drepturilor Omului și cea de-a 25-a aniversare de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei – un veritabil partener al țării noastre, precum şi un garant al democrației pe continentul european.

Într-o declarație a președinției Comitetului Miniștrilor, susținută de 43 de state membre, participanții au subliniat faptul că, Convenția, prin definirea drepturilor omului care nu pot fi supuse derogării, a stabilit clar linii roșii care nu pot fi traversate, chiar și în perioade de criză severă de sănătate publică.

Declarația a subliniat, de asemenea, necesitatea de a proteja dreptul la sănătate pentru toți și alte drepturi sociale și economice, precum drepturile la protecție socială, educație și condiții de muncă sigure și sănătoase, pe baza incluziunii, nediscriminării și egalității de gen.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului în colecția CPESC

29.10.2020
Suportul Consiliului Europei privind dotarea unităților medicale ale penitenciarelor din întreaga țară cu echipamente medicale moderne

 
Consiliul Europei a oferit un suport important care a presupus donarea unui lot de echipamente și dispozitive medicale moderne destinate tratamentului persoanelor private de libertate, parte a unei intervenții extinse și finalizată printr-o ceremonie oficială dedicată în acest sens.

La eveniment au participat : Ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, șeful Oficiului Consiliului Europei de la Chișinău, William Massolin, directorul interimar al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Vladimir Cojocaru.
În cadrul evenimentului de încheiere, șeful Oficiului Consiliului Europei de la Chișinău, William Massolin, a declarat că suportul acordat în cadrul proiectului, are drept scop consolidarea capacităților instituționale a penitenciarelor, în vederea acordării serviciilor medicale de calitate. Aceste echipamente sunt de o importanță vitală pentru unitățile medicale aflate în proces de acreditare. De asemenea, șeful Oficiului Consiliului Europei de la Chișinău, a mulțumit pentru buna colaborare și interacțiune cu reprezentanții sistemului administrației penitenciare, luând în considerație restricțiile actuale în legătură cu situația pandemica.

Donația a fost posibilă grație Programului „Promovarea unui sistem de justiție penală conform drepturilor omului în Republica Moldova”, finanțat de Guvernul Norvegiei și implementat de Consiliul Europei.



29.10.2020

Conferința miniștrilor educației: răspuns la criza pandemiei

Conferința miniștrilor educației a Consiliului Europei, organizată în cadrul președinției elene a Comitetului miniștrilor, a aprobat o declarație politică privind răspunsul educațional la COVID-19. Declarația este însoțită de o foaie de parcurs pentru acțiunea privind răspunsul educațional al Consiliului Europei la COVID-19, care prezintă modul în care organizația își va adapta programul de educație pentru a ajuta statele membre să asigure dreptul la educație într-o realitate în vremuri de COVID-19.

Alături de miniștrii educației ai statelor membre a Convenției Culturală Europeană sub egida Consiliului Europei (CoE), la conferință au participat Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, Comisarul european pentru Inovației, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel și alți înalți oficiali europeni. Din partea Republicii Moldova, la conferință online a participat Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, dl. Igor Șarov.

În cadrul evenimentului, participanții au abordat subiectul importanței promovării educației de calitate pentru toți copiii în condițiile impuse de pandemia Covid-19, urmărind în același timp valorile Consiliului Europei, cum ar fi democrația, toleranța, respectarea drepturilor omului, etc.

Miniștrii au luat în considerare, de asemenea, rolul educației în protejarea patrimoniului cultural, având în vedere schimbările climatice de astăzi. Totodată, aceștia au fost informați cu privire la progresele realizate în vederea înființării unui Observator privind predarea istoriei, care a fost lansat la o conferință ministerială desfășurată la Paris sub președinția franceză a Comitetului de miniștri din noiembrie 2019, și cu o adresare a lui Jean-Michel Blanquer, ministrul Educației Naționale a Franței.


26.10.2020
Un nou raport privind eficiența și calitatea justiției în Europa

Noul raport elaborat în 2020 a identificat o serie de tendințe generale în sistemele judiciare din 45 de țări europene, inclusiv Republica Moldova. Printre concluziile celui de-al VIII-lea raport de evaluare elaborat de Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) a Consiliului Europei se numără:
  • Statele europene cheltuiesc în medie 72 de euro pe locuitor pe an pentru sistemul juridic,
  • Numărul de femei judecătoare și procurori continuă să crească, dar profesia de avocat rămâne predominant masculină,
  • În medie, acum există 164 de avocați la 100.000 de locuitori,
  • Numărul instanțelor a scăzut cu 10% între 2010 și 2018,
  • Instanțele din toată Europa au reușit să continue să funcționeze în timpul pandemiei datorită progreselor recente în domeniul tehnologiei informației.
Pentru prima dată, Raportul de evaluare CEPEJ conține profiluri de țară care permit, de asemenea, cititorului să își situeze țara în raport cu alte țări europene.

CEPEJ are ca scop îmbunătățirea eficienței și funcționării justiției în statele sale membre. Acesta este format din experți din toate cele 47 de state membre ale Consiliului Europei și este asistat de un secretariat.



13.10.2020
Progresul realizat de R. Moldova în implementarea recomandărilor GRECO

Republica Moldova a făcut puține progrese în implementarea reformelor în așteptare pentru îmbunătățirea prevenirii corupției în ceea ce privește parlamentarii, judecătorii și procurorii. Acestea sunt concluziile făcute de GRECO, Grupul Statelor împotriva Corupției, organism al Consiliului Europei, într-un raport 

În raport este evaluat progresul realizat de R. Moldova în implementarea recomandărilor GRECO începând cu 2018, când, într-un raport de conformitate de primă evaluare a implementărilor celor 18 recomandări cuprinse în raportul de evaluare din runda a patra din 2016, GRECO a concluzionat că doar patru recomandări au fost puse în aplicare pe deplin.




10.10.2020
Ghidul profesorului elaborat de Consiliul Europei va ajuta cadrele didactice din Moldova să planifice și organizeze lecțiile de „Educație pentru societate”

Toate instituțiile de învățământ general din țară au primit „Ghidul profesorului” pentru disciplina „Educație pentru societate”. Ghidul a fost realizat pentru clasele a V-a, VI-a, X-a și XI-a în limba română și limba rusă. Publicațiile au fost elaborate și tipărite de proiectul Consiliului Europei „Educație pentru democrație în Republica Moldova”, finanțat de Agenția Elvețienă pentru Dezvoltare şi Cooperare. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a asigurat distribuirea lor în fiecare instituție de învățământ din țară, pe parcursul lunii septembrie.

„Ghidul profesorului” reprezintă un instrument de sprijin pentru profesori în aplicarea curriculumului la disciplina reconceptualizată „Educație pentru societate”, aprobat prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1124/2018. Curriculumul este centrat pe competențe, nu pe conținuturi, competențele specifice disciplinei fiind aliniate la Cadrul de Referinţă al Competenţelor pentru Cultură Democratică al Consiliului Europei.

„Ghidul profesorului” conține considerații metodologice cu privire la cele 20 de competențe pentru o cultură democratică (valori, atitudini, abilități și cunoștințe și înțelegere critică) și planurile de lecții. Până a fi tipărite, ghidurile au fost pilotate în toate școlile din țără în anul de studii 2019/2020. Autorii – un grup de experți internaționali și naționali – au ținut cont de lecțiile învățate în urma pilotării și feedback-ul cadrelor didactice.



5-7.10.2020
„Îmbunătățirea vieții cetățenilor printr-o guvernare mai bună”

Prin intermediul PARTENERIATULUI PENTRU O BUNĂ GUVERNARE (PGG), Uniunea Europeană și Consiliul Europei lucrează împreună pentru a consolida guvernarea în regiunea Parteneriatului estic.

Urmăriți evenimentul online ÎMBUNĂTĂȚIREA VIEȚII CETĂȚENILOR PRINTR-O GUVERNARE MAI BUNĂ din 5-7 octombrie curent pentru a afla mai multe despre rezultatele intermediare ale celei de-a doua faze a PGG și impactul programului asupra vieții oamenilor din regiunea Parteneriatului estic, inclusiv în Republica Moldova.

O adresare de bun venit a doamnei Marija Pejčinović Burić, secretar general al Consiliului Europei și a lui Olivér Várhelyi, comisarul UE pentru vecinătate și extindere, va avea loc la ora 9:00 CET (10:00 ora Chișinăului) pe 5 octombrie curent.
Va urma la 10:30 CET (11:30 ora Chișinăului) o sesiune live axată pe „Parteneriatul estic: provocări și priorități pentru o cooperare viitoare”, urmăriți sesiunea live aici: https://primetime.bluejeans.com/a2m/live-event/rxgwqdzs


2.10.2020
Reuniunea Comitetului Director pentru implementarea Planului de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2017-2020

Ministrul Oleg Țulea a participat la ultima reuniune a Comitetului Director pentru evaluarea implementării Planului de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova pentru 2017-2020, care s-a desfășurat în format de videoconferință.

În cadrul reuniunii, reprezentanții Consiliul Europei şi instituțiilor naționale au efectuat un schimb de opinii cu privire la impactul proiectelor finalizate şi al celor care mai sunt în derulare până la sfârșitul anului curent. Oficialii au reflectat asupra lecțiilor învățate din implementarea proiectelor în acești trei ani, precum și au făcut un schimb de opinii pe marginea priorităților care vor sta la baza viitorului Plan de acțiuni Republica Moldova – Consiliul Europei pentru perioada 2021-2024.