Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta criza din Ucraina. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta criza din Ucraina. Afișați toate postările

BV: UE-RM - Parteneriatul Estic

The Eastern Partnership Index 2023 .Charting Performance in the Eastern Partnership: Democracy and Good Governance, Policy Convergence and Sustainable Development/The Eastern Partnership Civil Society Forum (EaP CSF) - Brussels, 2024. - 204 p.  
ISBN 978-2-930970-50-9  

Disponibil:

The Eastern Partnership Index 2023  is a unique data driven civil society produced monitoring tool that charts developments in the six Eastern Partnership countries towards democracy, good governance and rule of law, policy convergence with the EU and sustainable development. The Index’ rationale is to identify change in the six Eastern Partnership countries (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, the Republic of Moldova, and Ukraine). As in the previous Eastern Partnership Index editions, the concept of ‘Approximation’ is used to monitor how far Eastern Partnership states are moving closer to or shifting away from the European Union.


Indicele Parteneriatului Estic, elaborat de Forumul Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic (Eastern Partnership Civil Society Forum – EaP CSF), arată că societatea civilă din regiune rămâne a fi o forță importantă, în ciuda provocărilor sporite din Belarus și Azerbaidjan, și a jucat un rol major în procesul de aderare la UE a Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei. De asemenea, studiul afirmă că invazia Rusiei în Ucraina a contribuit la o integrare mai profundă între unele țări din cadrul Parteneriatului estic și UE în domeniile transportului, energiei și comerțului.
Indicele PaE servește drept reper, evaluând progresele înregistrate de cele șase țări ale PaE în cadrul a trei dimensiuni: Democrația, buna guvernanță și statul de drept, convergența politicilor cu UE și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Acesta se adresează părților interesate din UE și din PaE, factorilor de decizie politică, mass-media și societății civile.
Indicele EaP nu doar colectează și măsoară date, ci ia în considerare și schimbările pozitive și negative (progrese în materie de reformă, avansare, retragere din democrație, abateri politice), precum și stagnarea și lipsa de schimbare. Acesta integrează aspecte transversale în evaluarea sa, acordând o atenție deosebită egalității de gen și drepturilor omului.
Republica Moldova și Ucraina au obținut primele două locuri în Indicele PaE 2023, care recunoaște realizările lor în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de reformă ale UE și accelerarea alinierii la UE în pofida unor circumstanțe foarte dificile. Indicele PaE 2023 indică faptul că cele două țări candidate la UE realizează în mod constant tipul de schimbări sistemice pe care Bruxelles-ul se așteaptă să le facă pentru a avansa pe calea aderării.
Clasarea Republicii Moldova pe primul loc se datorează performanțelor sale impresionante în ceea ce privește reformele electorale, pluralismul politic, lupta împotriva corupției și egalitatea de șanse, ce a oferit țării un avantaj față de Ucraina, a doua țară după performanțe.
Cu toate acestea, indicele PaE spune, de asemenea, că apropierea de UE este un proces dinamic și poate regresa cu ușurință atunci când circumstanțele interne sau externe se schimbă sau pur și simplu dacă se instalează oboseala de reforme.
Progresele înregistrate de fiecare țară din cadrul PaE pot fi analizate și comparate prin intermediul tabloului de bord dinamic al Indicelui PaE.


Progresul regional al Parteneriatului Estic 2023/ 
The Eastern Partnership Civil Society Forum (EaP CSF). - 2023. - 18 p. 
[Accesat10.06.2024]
Disponibil:
http://www.ape.md/wp-content/uploads/2023/12/Raport-Civic-EaP-Tracker_Moldova-2023_RO.pdf

Prezentul raport oferă o evaluare actualizată a progreselor realizate de Republica Moldova în ceea ce privește abordarea rezultatelor preconizate în cadrul agendei Parteneriatului estic, cu accent pe prioritățile definite în cadrul Comisiei Europene „Recuperare, reziliență și reformă: prioritățile Parteneriatului estic pentru perioada de după 2020” începând cu 2023. Raportul analizează realizările pe care Moldova le-a făcut în direcția fiecărei priorități în funcție de indicii, rapoartele organizațiilor internaționale, guvernamentale și ale societății civile, precum și provocările pe care le-a întâmpinat pe parcurs. 
Pe măsura angajării în această cercetare privind colaborarea regională, pasul următor este explorarea narațiunilor exprimate de autori. Narațiunile acestora încorporează nu doar principalele realizări și repere, de asemenea evidențiază provocările întâmpinate pe calea realizării priorităților JSWD EaP. Acest efort de colaborare deschide calea pentru un dialog mai bogat, unul care să urmărească prosperitatea comună, cooperarea consolidată și un parteneriat estic mai rezilient.


Progresul regional al Parteneriatului Estic – Moldova” 2023/ The Eastern Partnership Civil Society Forum (EaP CSF). - 29 p.
Acest document include o evaluare concisă, dar cuprinzătoare a punerii în aplicare a documentului cadru intitulat ”Joint Staff Working Document (JSWD): Eastern Partnership (EaP) Priorities in Armenia, Azerbaijan, Georgia, Moldova, and Ukraine”. Această lucrare, realizată de autorii din fiecare stat membru EaP, reflectă progresul regional și provocările întâmpinate în calea atingerii obiectivelor comune.

În timpul elaborării documentului respectiv, autorii au colectat și prelucrat diligent informații și date pertinente. Angajamentul acestora este evident, chiar și atunci când accesul la informații în timp real a fost dificil în 2023 (cum ar fi în cazul Armeniei), fiind efectuată o analiză aprofundată a principalelor tendințe observate în 2022. Abordarea de adaptare asigură o evaluare riguroasă, promovând o înțelegere nuanțată a dinamicii continue în cadrul fiecărei țări.

Este esențial de remarcat faptul că acest document se abține în mod intenționat de la prezentarea concluziilor și recomandărilor definitive. În schimb, stabilește o platformă a discuțiilor de colaborare la Bruxelles, unde perspectivele și constatările reflectate în prezentul document vor servi drept catalizator pentru dezbateri informative.

Secu, Elena. Parteneriatul Estic în contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Perspective asupra noii geopolitici a Uniunii Europene / Ioana Elena SECU;  Institutul European din România.  -  București, 2023. -  27 p.
[Accesat10.06.2024]


Cuprins:

  1.  Introducere
  2. De la politica de vecinătate la o nouă geopolitică a Uniunii Europene în ceea ce privește Parteneriatul Estic
  3. Situația statelor din cadrul Parteneriatului Estic: supraviețuind urmărilor confruntării.
  4.  Posibile perspective strategice ale Uniunii Europene privind Parteneriatul Estic
  5.  În loc de concluzii: Parteneriatul Estic – spre o Uniune lărgită care transformă războiul în pace Bibliografi
În actualul context internațional determinat de agresiunea militară rusă neprovocată și ilegală împotriva Ucrainei, declanșată la 24 februarie 2022, situația geopolitică și de securitate a statelor membre ale Parteneriatului Estic (Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan) a suferit modificări semnificative. Astăzi, două dintre acestea, Ucraina și Republica Moldova, sunt țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, pe când Georgia beneficiază de o perspectivă europeană de integrare. 

Noua geopolitică a Uniunii Europene, prezentată la cel mai înalt nivel al instituțiilor europene, urmărește să protejeze nu doar granițele UE, ci și statele care împărtășesc valorile europene. 

În cercetarea curentă autorul și-a propus să explice dacă, și în ce măsură, Uniunea Europeană ar putea identifica o nouă strategie privind Parteneriatul Estic, în scopul consolidării acestuia și a menținerii statelor partenere conectate la sfera occidentală.
 
Pentru aceasta autorul utilizează mai multe tipuri de surse, precum metoda analizei surselor primare (documente oficiale, discursuri ale personalităților politice etc.) și metoda surselor secundare (studii, articole, cărți academice etc.). Pentru înțelegerea situației actuale a Parteneriatului Estic, precum și a aplicării noii geopolitici a Uniunii în ceea ce privește PaE, a fost realizată o scurtă prezentare a evoluției acestor țări în cadrul Parteneriatului Estic, în vederea creionării unui tablou al realităților internaționale.
În încheiere, expertul prezintă concluziile cercetării întreprinse, precum și posibile perspective ale Uniunii Europene asupra îmbunătățirii formatului Parteneriatului Estic, ca urmare a adoptării de către aceasta a unei noi geopolitici, pentru a răspunde provocărilor actuale de securitate.


Noutăţi CoE-RM - Martie 2014

26.03.2014

Promovarea culturii moldoveneşti la Strasbourg

Pe marginea sesiunii Congreului Puterilor Locale şi Regionale din Europa (CPLRE) care se desfăşoară în perioada 25-27 martie 2014, Reprezentanţa Permanentă a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei în cooperare cu delegaţia naţională la CPLRE a organizat un eveniment cultural.

În cadrul evenimentului, a fost prezentată şi o expoziţie de ie şi articole de artizanat, iar atmosfera de sărbătoare a fost creată şi de evoluţia artistică a interpreţilor de muzică populară Nicolae şi Isidor Glib.

În calitate de oaspeţi au fost prezenţi preşedintele CALRE, Herwig van Staa, ambasadoarea Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei, Tatiana Pârvu, preşedintele Delegaţiei Republicii Moldova la CALRE, Alexandru Ambros, şi şeful Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, Victor Lutenco.

Detalii

25.03.2014

Evoluţia Programul de cooperare tehnică şi consultanţă legată de conservarea integrată a patrimoniului cultural

O misiunea de experţi ai Consiliului Europei se afla la Chişinău pentru a discuta asupra raportului privind situaţia în domeniul patrimoniului cultural.
Evenimentul are loc ca urmare a Raportului Misiunii de Experţi ai Consiliului Europei în Republica Moldova, privind evaluarea situaţiei patrimoniului cultural din Republica Moldova, realizată în perioada 5-7 Iunie 2012.

A fost propusă o listă de priorităţi în acest domeniu care vor fi discutate cu fiecare instituţie naţională şi ulterior vor fi incluse în Planul de Acţiuni Republica Moldova – Consiliul Europei în domeniul culturii. Strategia propusă pentru implementarea recomandărilor raportului misiunii vor fi divizate după cum urmează: a) Definirea patrimoniului Republicii Moldova; b) Instrumentele de protejare eficiente; c) Ameliorarea funcţionării administraţiei; d) Sensibilizarea societăţii; e) Crearea unui sistem de formare profesională; f) Proiecte-pilot; g) Asistenţă şi monitorizare legislativă.
Cooperarea Republicii  Moldova cu Consiliul Europei în domeniul culturii  

25-27.03.2014



Situaţia din Ucraina şi Crimeea - în atenţia sesiunii CPLRE
Pe agenda sesiunii de primăvară a Congresului Puterilor Locale şi Regionale din Europa (Consiliul Europei) figurează subiecte ce ţin de situaţia actuală din Ucraina şi Crimeea; Locul tinerilor în societate, drepturile omului la nivel local şi regional; situaţia democraţiei locale în Europa, celebrarea celei de-a 25-a aniversări de la înfiinţarea CPLRE.

Un eveniment cultural pe marginea sesiunii CPLRE va fi oferit de Reprezentanţa Permanentă a Delegaţiei Republicii Moldova la 26 martie 2014.



 
21-22.03.2014

Comisia de la Veneţia  şi-a expus opinia asupra unor proiecte de legi

La sesiunii plenară a Comisiei de la Veneţia din 21-22 martie a fost adoptată Opinia comună asupra proiectului de lege privind răspunderea disciplinară a judecătorilor şiOpinia comună asupra proiectului de lege pentru modificarea legislaţiei electorale a Republicii Moldova .

14.03.2014

Consiliul Europei va sprijini desfăşurarea reformelor în Republica Moldova

Dna Gabriella Battaini-Dragoni, Secretar General adjunct al Consiliului Europei a întreprins o vizită de lucru la Chişinău, în cadrul căreia a lansat Planul de acţiune al Consiliului Europei pentru susţinerea reformelor democratice în Republica Moldova. 

Programul vizitei prevede întrevederi cu preşedintele Parlamentului, Igor Corman, viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile.

Planul de acţiune constituie un mecanism detaliat de cooperare consolidată între Consiliul Europei şi Republica Moldova, având drept obiectiv strategic  susţinerea îndeplnirii de către Republica Moldova a obligaţiunilor sale statutare şi de aderare, la care încă mai există restanţe, contribuind astfel la încheierea monitărizării ţării de către APCE şi trecerea la etapa de post-monitorizare.

Documentul a fost elaborat în baza concluziilor raportului cu privire la bilanţul cooperării Republicii Moldova cu Consiliul Europei, care au fost discutate la reuniunea Comitetului Miniştrilor la CoE din 16 octombrie 2013.

Planul de acţiuni a fost aprobat la 15 noiembrie 2013 şi este prevăzut pentru perioada 2013-2016, având un buget total de 18.235.000 euro. Acest document-cadru are drept scop susţinerea autorităţilor moldoveneşti în realizarea reformelor naţionale în următoarele domenii prioritare: funcţionarea instituţiilor democratice, cu un accent particular pe cooperarea în materie constituţională şi electorală şi pe lupta împotriva corupţiei; reforma sectorului justiţiei şi independenţa organelor judiciare; protecţia şi promovarea drepturilor omului, inclusiv combaterea traficului de fiinţe umane şi lupta împotriva discriminării; libertatea şi pluralismul mass-media; democraţia locală şi descentralizarea.

Detalii

14.03.2014

Consolidarea dialogului între Guvern şi autorităţile locale

La Chişinău a avut loc Conferinţa naţională „Rolul guvernării locale în asigurarea procesului de descentralizare, modernizare şi integrare europeană a Republicii Moldova". Scopul evenimentului a fost de a consolida comunicarea dintre Guvern şi autorităţile locale referitor la priorităţile de dezvoltare ale ţării.

05.03.2014

Examinarea descentralizării şi reformei administraţiei locale în Republica Moldova

În perioada 3-5 martie, la Chişinău s-a aflat într-o vizită de documentare o misiune a Comitetului European pentru Democraţie şi Guvernare (CEDG), recent creat sub autoritatea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei.

Pe parcursul vizitei experţii europeni Paqui Santonja, din cadrul Ministerului Finanţelor şi Administraţiei Publice al Spaniei, reprezentantul elveţian Allio Lorenzo şi Niall Sheerin, membru al Secretariatului CEDG  au avut întrevederi cu reprezentanţi ai Parlamentului, Guvernului, cu donatorii internaţionali şi cu societatea civilă. 

Subiectele abordate în cadrul discuţiilor s-au referit la necesitatea şi evoluţia procesului de  descentralizare în Moldova şi consolidarea autonomiei locale.

Obiectivul general al noului Comitet va consta în diseminarea informaţiilor cu privire la politicile aplicabile în domeniul guvernării democratice, difuzarea bunelor practici şi dezvoltarea eventualelor propuneri referitoare la modernizarea administraţiei publice, consolidarea participării democratice a cetăţenilor şi guvernării democratice la toate nivelurile, inclusiv la nivel local şi regional, precum şi facilitarea acţiunilor de ajutor reciproc între Statele membre ale Consiliului Europei în acest domeniu.

CEDG va monitoriza activitatea interguvernamentală a Consiliului Europei în domeniul guvernării democratice şi va consilia Comitetul Miniştrilor al CoE în orice probleme ce ţin de domeniul său de competenţă.


04.03.2014

Audieri parlamentare privind nevoile femeilor-victime ale violenţelor

Reţeaua Parlamentară “Fără violenţă împotriva femeii” şi Comisia pentru Egalitate şi Nediscriminare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei organizează la Viena o audiere comună la tema „Concentrare pe nevoile victimelor”. 

Printre intervenienţi sunt dna Luisella Pavan-Woolfe, Ambasador, şeful delegaţiei Uniunii Europene pe lângă Consiliul Europei şi dna Ursula Till-Tentschert, responsabilă pentru programele Agenţiei Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA), care va prezenta principalele concluzii ale abchetei FRA privind violenţa împotriva femeilor la nivelul Uniunii Europene.

Reţeaua Parlamentară „Fără violenţă împotriva femeilor” a fost iniţial înfiinţată în contextul campaniei de combatere a violenţei împotriva femeilor (2006-2008). Reţeaua este formată în prezent din membri ai delegaţiilor parlamentare ale statelor membre şi ale statelor observatoare ale Adunării Parlamentare,
cât şi din delegaţiile Partenerilor pentru Democraţie. De la adoptarea Convenţiei de la Istanbul de către Comitetul de Miniştri, Reşeaua ţi-a stabilit ca obiectiv principal contribuirea la promovarea Convenţiei, pentru ca aceasta să intre în vigoare fără întârziere.

Detalii