BV_Moldova pe calea europeană

Summitul de la Vilnius, care va avea loc la 28-29 noiembrie 2013, este evenimentul cel mai aşteptat care poate schimba cursul istoriei pentru Moldova.

Publika TV a iniţiat campania "Moldova pe calea europeană" pentru a explica ce înseamnă aderarea la Uniunea Europeană, care sunt avantajele integrării Moldovei în UE şi ce efecte au documentele care se vor parafa la Vilnius. Campania a fost lansată la 27 octombrie 2013 şi va dura 5 săptămâni.

Semnarea acordurilor cu UE va schimba dinamica relaţiilor dintre Moldova şi Rusia: Interviu cu Ministrul Afacerilor Externe al Letoniei, Edgars Rinkevics. - 26.11.2013

- Opţiunea politică a Moldovei are diferite costuri. Cel mai neplăcut ţine de relaţiile comerciale cu Federaţia Rusă. Cum credeţi că trebuie gestionat acest tip de situaţie?

- În primul rând, eu chiar nu cred că noi, în Europa, sau Rusia ar trebuie să privească Parteneriatul Estic ca pe un grup de ţări care văd Uniunea Europeană ca o problemă de costuri. Aş vrea ca oamenii să vadă politicile cu beneficii reciproce, nu ca pe un joc cu suma zero, din punct de vedere politic. Aş mai spune că toate părţile, Rusia, UE, Moldova sau Ucraina sau alte ţări din cadrul Parteneriatului Estic vor avea beneficii. Este ceva ce le spunem partenerilor noştri ruşi. În primul rând, nu ni se pare acceptabilă nicio formă de presiune asupra acelor ţări care au decis să aibă relaţii mai apropiate cu UE. În al doilea rând, credem că şi Rusia va avea de câştigat dacă Moldova va semna Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv, precum şi trecerea la următoarele etape pentru liberalizarea regimului de vize. Din experienţa noastră, trebuie să spun că au existat neînţelegeri în relaţiile noastre cu Rusia. Totuşi, acum, când Letonia este membră a UE şi NATO, relaţiile noastre bilaterale, în special cele economice după ce Rusia a aderat la OMC, s-au îmbunătăţit. Comerţul nostru bilateral a crescut cu 25% anul trecut. Încă mai avem diferenţe politice pe care le discutăm, dar atmosfera este total diferită. Sincer, cred că dacă Moldova va semna toate aceste acorduri, dacă lucrurile se vor mişca, atunci şi dinamica dintre Moldova şi Rusia se va schimba. În acelaşi timp, văzând anumite presiuni faţă de Republica Moldova, cred că deja aţi obţinut anumite beneficii. Celebrul vin moldovenesc a fost acceptat şi salutat în Uniunea Europeană. Comisia Europeană a aprobat decizia de a liberaliza piaţa vinurilor. Sper că vor fi rezolvate unele probleme ce ţin de energie. Din acest punct de vedere, orice încercare de a efectua presiuni asupra oricărui stat din Parteneriatul Estic este contraproductivă. Sper că dialogul UE-Rusia va decurge în aşa fel, încât să putem să ne convingem partenerii ruşi că Parteneriatul Estic nu are învingători şi învinşi, ci doar câştigători din toate părţile: UE, Rusia şi ţările Parteneriatul Estic, ca şi Moldova. Cred că este ceva ce am mai discutat cu prietenii noştri din Rusia, când a fost vorba despre dialogul bilateral şi sper că vom continua să o facem şi atunci când Letonia va prelua preşedinţia UE în 2015. I-aş sfătui pe toţi să vadă această situaţie ca pe o oportunitate, nu ca pe o problemă.

Liberalizarea regimului de vize poate fi finalizată anul viitor: Interviu cu ambasadorul Germaniei în Moldova, Matthias Meyer. - 18.11.2013.

- Excelenţă, opţiunea pro-europeană a Republicii Moldova a fost sancţionată comercial de către Federaţia Rusă prin embargoul vinurilor. În general, există riscul unor atitudini mai radicale, adică de a alege ferm între Uniunea Europeană şi Rusia. Cât de oportună este încurajarea acestei abordări?

- În ceea ce priveşte Rusia, cred că reacţiile ce pot fi auzite acolo nu trebuie să fie subestimate, dar nici supraapreciate. Fiecate ţară reprezintă, desigur, interesele sale. Acest lucru îl face şi Rusia. Fiind german pot doar să spun foarte clar că asocierea şi comerţul liber nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. Republica Moldova poate să continue relaţiile sale economice cu Rusia, poate chiar şi să le extindă dincolo de aceste două acorduri. Schimbul de mărfuri cu UE care va creşte acum nu va periclita câtuşi de puţin schimbul de mărfuri cu Rusia. Pot să vă asigur că situaţia în care vă aflaţi a luat o turnură foarte bună. Deoarece puteţi coopera atât cu Estul cât şi cu Vestul, aceasta fiind cea mai convenabilă situaţie pe care o poate avea Moldova. Consider că nu trebuie să fie cuiva teamă de Rusia. Noi, germanii, întreţinem relaţii economice minunate cu Rusia fiind membru al UE. Dumneavoastră având doar statut de membru asociat al UE, de ce ar trebui Moldova să fie într-o poziţie mai dezavantajoasă? Nu pot înţelege acest lucru. Este important ca întreaga populaţie de la dumneavoastră să susţină acest dialog cu Rusia, astfel încât să se ajungă la soluţii în interes naţional.

Regiunea de sud a Moldovei, pregătită sau nu pentru integrarea europeană? Ce spun specialiştii. - 17.11.2013.

Unii invitaţi spun că zona de sud ar putea aduce în Europa un vast patrimoniu istoric şi cultural. "Sudul Moldovei se caracterizează printr-o interferenţă culturală foarte bogată. Avem un model de toleranţă culturală şi lingvistică. Ne aflăm într-un mesaj istoric foarte frumos al celui mai mare suveran pe care l-a avut vreodată Moldova – Şefan Vodă", a menţionat istoricul Daniela Vacarciuc.
Hora de la Sud, mândria moldovenilor. Jucată cu iscusinţă, aceasta te face să tresari de fiecare dată când o priveşti. - 15.11.2013.

Moldovenii sunt un neam bogat în tradiţii, iar dansul şi cântecul popular ne fac absolut deosebiţi. Cea mai dinamică horă o pot învârti însă doar moldovenii de la sud, din zona Prutului de Jos. Acolo unde, după cum spun localnicii, dansul popular este învăţat de la o vârstă fragedă. În satul Colibaşi, raionul Cahul hora de la sud încununează orice sărbătoare.  

Spiritul poporului găgăuz: Ce îi face speciali pe reprezentanţii poporului de origine turcică, stabiliţi în sudul Moldovei. - 15.11.2013.

Cântecele populare, bucatele tradiţionale, vinul aromat, dar şi costumele naţionale, brodate iscusit cu ornamente specifice sunt mândria găgăuzilor, stabiliţi în regiunea de sud a Moldovei. Mărturii ale spiritualităţii acestui popor de origine turcică pot fi găsite în singurul muzeu de Istorie şi Etnografie a găgăuzilor din satul Beşalma.
UE va deschide complet piaţa pentru toate produsele moldoveneşti: Interviu cu Comisarul European pentru Agricultura, Dacian Cioloş. - 14.11.2013.

"UE va deschide complet piaţa pentru toate produsele moldoveneşti care vin pe piaţa europeană, în timp ce pentru anumite produse moldoveneşti mai sensibile am acordat perioade de tranziţie care pot să meargă până la zece ani. Pentru anumite sectoare mai sensibile cum ar fi carnea de porc, cea de pasăre, ouă, lapte, produse lactate, anumite fructe şi legume, Republica Moldova nu va trebui să liberalizeze complet piaţa, ci doar să deschidă anumite cote. Asta înseamnă că pe zonele sensibile chiar după implementarea acestui acord, nu înseamnă că va creşte masiv prezenţa europeană de produse. Mai mult decât atât, am prevăzut o clauză, cred că e singura ţară parteneră din Est cu care am prevăzut aşa ceva, că după trei ani de zile după începerea implementării acordului, se dă posbilitatea ambelor părţi să rediscute anumite aspecte în funcţie de cum evoluează comerţul."

Pod european peste Prut. Moldovenii din sud îşi doresc afaceri cu românii de lângă graniţă. - 14.11.2013.

Moldovenii din sud îşi fac planuri mari legate de intrarea ţării în Uniunea Europenă. Speră să poată trece Prutul mai uşor şi chiar să facă afaceri cu românii de lângă graniţă. Ce le lipseşte este un pod care să facă legătura cu localităţile din ţara vecină. Autorităţile României şi Moldovei promit însă că vor reconstrui podul din apropiere de Cantemir, distrus în cel de-al Doilea Război mondial. Pe el vor putea circula atât maşinile cât şi trenurile.

Centre comunitare, construite din fonduri europene. - 14.11.2013.

Raionul Ştefan-Vodă se poate mândri cu cele mai multe centre comunitare specializate în acordarea asistenţei sociale pentru copii, minorii cu dizabilităţi şi bătrâni. În cele şase instituţii existente, zilnic, beneficiază de sprijin aproximativ 200 de oameni. Centrele au fost deschise cu fonduri puse la dispoziţie de Guvernul Suediei.