Faceți căutări pe acest blog

BV_Moldova pe calea europeană

Summitul de la Vilnius, care va avea loc la 28-29 noiembrie 2013, este evenimentul cel mai aşteptat care poate schimba cursul istoriei pentru Moldova.

Publika TV a iniţiat campania "Moldova pe calea europeană" pentru a explica ce înseamnă aderarea la Uniunea Europeană, care sunt avantajele integrării Moldovei în UE şi ce efecte au documentele care se vor parafa la Vilnius. Campania a fost lansată la 27 octombrie 2013 şi va dura 5 săptămâni.

Semnarea acordurilor cu UE va schimba dinamica relaţiilor dintre Moldova şi Rusia: Interviu cu Ministrul Afacerilor Externe al Letoniei, Edgars Rinkevics. - 26.11.2013
- Opţiunea politică a Moldovei are diferite costuri. Cel mai neplăcut ţine de relaţiile comerciale cu Federaţia Rusă. Cum credeţi că trebuie gestionat acest tip de situaţie?

- În primul rând, eu chiar nu cred că noi, în Europa, sau Rusia ar trebuie să privească Parteneriatul Estic ca pe un grup de ţări care văd Uniunea Europeană ca o problemă de costuri. Aş vrea ca oamenii să vadă politicile cu beneficii reciproce, nu ca pe un joc cu suma zero, din punct de vedere politic. Aş mai spune că toate părţile, Rusia, UE, Moldova sau Ucraina sau alte ţări din cadrul Parteneriatului Estic vor avea beneficii. Este ceva ce le spunem partenerilor noştri ruşi. În primul rând, nu ni se pare acceptabilă nicio formă de presiune asupra acelor ţări care au decis să aibă relaţii mai apropiate cu UE. În al doilea rând, credem că şi Rusia va avea de câştigat dacă Moldova va semna Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv, precum şi trecerea la următoarele etape pentru liberalizarea regimului de vize. Din experienţa noastră, trebuie să spun că au existat neînţelegeri în relaţiile noastre cu Rusia. Totuşi, acum, când Letonia este membră a UE şi NATO, relaţiile noastre bilaterale, în special cele economice după ce Rusia a aderat la OMC, s-au îmbunătăţit. Comerţul nostru bilateral a crescut cu 25% anul trecut. Încă mai avem diferenţe politice pe care le discutăm, dar atmosfera este total diferită. Sincer, cred că dacă Moldova va semna toate aceste acorduri, dacă lucrurile se vor mişca, atunci şi dinamica dintre Moldova şi Rusia se va schimba. În acelaşi timp, văzând anumite presiuni faţă de Republica Moldova, cred că deja aţi obţinut anumite beneficii. Celebrul vin moldovenesc a fost acceptat şi salutat în Uniunea Europeană. Comisia Europeană a aprobat decizia de a liberaliza piaţa vinurilor. Sper că vor fi rezolvate unele probleme ce ţin de energie. Din acest punct de vedere, orice încercare de a efectua presiuni asupra oricărui stat din Parteneriatul Estic este contraproductivă. Sper că dialogul UE-Rusia va decurge în aşa fel, încât să putem să ne convingem partenerii ruşi că Parteneriatul Estic nu are învingători şi învinşi, ci doar câştigători din toate părţile: UE, Rusia şi ţările Parteneriatul Estic, ca şi Moldova. Cred că este ceva ce am mai discutat cu prietenii noştri din Rusia, când a fost vorba despre dialogul bilateral şi sper că vom continua să o facem şi atunci când Letonia va prelua preşedinţia UE în 2015. I-aş sfătui pe toţi să vadă această situaţie ca pe o oportunitate, nu ca pe o problemă.


Liberalizarea regimului de vize poate fi finalizată anul viitor: Interviu cu ambasadorul Germaniei în Moldova, Matthias Meyer. - 18.11.2013.

- Excelenţă, opţiunea pro-europeană a Republicii Moldova a fost sancţionată comercial de către Federaţia Rusă prin embargoul vinurilor. În general, există riscul unor atitudini mai radicale, adică de a alege ferm între Uniunea Europeană şi Rusia. Cât de oportună este încurajarea acestei abordări?

- În ceea ce priveşte Rusia, cred că reacţiile ce pot fi auzite acolo nu trebuie să fie subestimate, dar nici supraapreciate. Fiecate ţară reprezintă, desigur, interesele sale. Acest lucru îl face şi Rusia. Fiind german pot doar să spun foarte clar că asocierea şi comerţul liber nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. Republica Moldova poate să continue relaţiile sale economice cu Rusia, poate chiar şi să le extindă dincolo de aceste două acorduri. Schimbul de mărfuri cu UE care va creşte acum nu va periclita câtuşi de puţin schimbul de mărfuri cu Rusia. Pot să vă asigur că situaţia în care vă aflaţi a luat o turnură foarte bună. Deoarece puteţi coopera atât cu Estul cât şi cu Vestul, aceasta fiind cea mai convenabilă situaţie pe care o poate avea Moldova. Consider că nu trebuie să fie cuiva teamă de Rusia. Noi, germanii, întreţinem relaţii economice minunate cu Rusia fiind membru al UE. Dumneavoastră având doar statut de membru asociat al UE, de ce ar trebui Moldova să fie într-o poziţie mai dezavantajoasă? Nu pot înţelege acest lucru. Este important ca întreaga populaţie de la dumneavoastră să susţină acest dialog cu Rusia, astfel încât să se ajungă la soluţii în interes naţional.
Unii invitaţi spun că zona de sud ar putea aduce în Europa un vast patrimoniu istoric şi cultural. "Sudul Moldovei se caracterizează printr-o interferenţă culturală foarte bogată. Avem un model de toleranţă culturală şi lingvistică. Ne aflăm într-un mesaj istoric foarte frumos al celui mai mare suveran pe care l-a avut vreodată Moldova – Şefan Vodă", a menţionat istoricul Daniela Vacarciuc.
Hora de la Sud, mândria moldovenilor. Jucată cu iscusinţă, aceasta te face să tresari de fiecare dată când o priveşti. - 15.11.2013.
Moldovenii sunt un neam bogat în tradiţii, iar dansul şi cântecul popular ne fac absolut deosebiţi. Cea mai dinamică horă o pot învârti însă doar moldovenii de la sud, din zona Prutului de Jos. Acolo unde, după cum spun localnicii, dansul popular este învăţat de la o vârstă fragedă. În satul Colibaşi, raionul Cahul hora de la sud încununează orice sărbătoare.  
Cântecele populare, bucatele tradiţionale, vinul aromat, dar şi costumele naţionale, brodate iscusit cu ornamente specifice sunt mândria găgăuzilor, stabiliţi în regiunea de sud a Moldovei. Mărturii ale spiritualităţii acestui popor de origine turcică pot fi găsite în singurul muzeu de Istorie şi Etnografie a găgăuzilor din satul Beşalma.
UE va deschide complet piaţa pentru toate produsele moldoveneşti: Interviu cu Comisarul European pentru Agricultura, Dacian Cioloş. - 14.11.2013.
"UE va deschide complet piaţa pentru toate produsele moldoveneşti care vin pe piaţa europeană, în timp ce pentru anumite produse moldoveneşti mai sensibile am acordat perioade de tranziţie care pot să meargă până la zece ani. Pentru anumite sectoare mai sensibile cum ar fi carnea de porc, cea de pasăre, ouă, lapte, produse lactate, anumite fructe şi legume, Republica Moldova nu va trebui să liberalizeze complet piaţa, ci doar să deschidă anumite cote. Asta înseamnă că pe zonele sensibile chiar după implementarea acestui acord, nu înseamnă că va creşte masiv prezenţa europeană de produse. Mai mult decât atât, am prevăzut o clauză, cred că e singura ţară parteneră din Est cu care am prevăzut aşa ceva, că după trei ani de zile după începerea implementării acordului, se dă posbilitatea ambelor părţi să rediscute anumite aspecte în funcţie de cum evoluează comerţul."

Pod european peste Prut. Moldovenii din sud îşi doresc afaceri cu românii de lângă graniţă. - 14.11.2013.
Moldovenii din sud îşi fac planuri mari legate de intrarea ţării în Uniunea Europenă. Speră să poată trece Prutul mai uşor şi chiar să facă afaceri cu românii de lângă graniţă. Ce le lipseşte este un pod care să facă legătura cu localităţile din ţara vecină. Autorităţile României şi Moldovei promit însă că vor reconstrui podul din apropiere de Cantemir, distrus în cel de-al Doilea Război mondial. Pe el vor putea circula atât maşinile cât şi trenurile.

Centre comunitare, construite din fonduri europene. - 14.11.2013.
Raionul Ştefan-Vodă se poate mândri cu cele mai multe centre comunitare specializate în acordarea asistenţei sociale pentru copii, minorii cu dizabilităţi şi bătrâni. În cele şase instituţii existente, zilnic, beneficiază de sprijin aproximativ 200 de oameni. Centrele au fost deschise cu fonduri puse la dispoziţie de Guvernul Suediei.
Azilul a fost deschis în sediul unei foste cooperative agricole care a fost renovat şi utilat pe banii unei organizaţii de caritate din Germania, în colaborare cu o fundaţie locală. Pacienţii grav bolnavi sunt supravegheaţi non-stop de asistente medicale. Pe lângă terapiile medicale, bolnavii şi rudele lor au parte şi de sprijinul psihologilor.


De trei ani, locuitorii oraşului Cantemir au apă de la un apeduct renovat din banii Austriei. - 13.11.2013.

O piaţă agricolă modernă va fi construită pe banii UE la Fârlădeni. - 12.11.2013.
În prezent, localnicii din Fârlădeni îşi comercilizează produsele sub cerul liber, iar marfa nu este protejată nici de praf şi nici de căldură. Noua piaţă, însă, va avea un laborator şi un medic sanitar, iar în hală îşi vor putea comercializa produsele lactate şi cele din carne aproape 100 de vânzători.

- Omul de rând nu prea înţelege ce înseamnă acest proces de apropiere de Uniunea Europeană. La modul practic ce înseamnă Asocierea cu UE? Va avea mai mulţi bani? Sau alte beneficii?

- Sigur va avea mai mulţi bani în buzunar. Am spus că intrarea în vigoare a Acordului de liber schimb înseamnă mult mai mulţi bani şi mult mai multe locuri de muncă. Pentru că ai o piaţă de export şi ai stimulentul să produci. Poţi face şi afaceri mici. Vor veni şi bani din Europa pentru afaceri mici. Deci, mai mulţi bani, ceea ce înseamnă prosperitate şi viaţă mai bună. Şi reguli care o să le placă oamenilor. Justiţie egală pentru toţi. Pe Sănătate investiţii, pe Educaţie. Standarde în Educaţie, astfel încât diplomele să fie recunoscute peste o vreme când îndepliniţi standardele în Uniune şi cu diploma din Chişinău să poţi să îţi găseşti un job în altă parte. Toate acestea sunt avantaje. Instanţele vor fi obligate să aibă anumite standarde de judecată. Pentru că se ajunge la situaţia care hotărârile să fie recunoscute în orice stat membru. Or pentru asta trebuie să ridici standardul procurorilor, judecătorilor, instanţelor. Şi nouă ne-a dat bani UE ca să renovăm instanţe şi ca să schimbăm legislaţia şi experţi, ca să scurtăm procesele. După Acordul de Asociere, sigur Moldova se gândeşte când va face cererea oficială de intrare, şi apoi se ia o decizie şi se deschid capitole. Se deschide capitolul Agricultură, Finanţe, Economie de piaţă, Competiţie, la care deja autorităţile lucrează. Fiecare capitol înseamnă schimbări în ţară pe care oamenii le vor vedea. Trebuie să înţeleagă că nu poţi să vezi totul de la început. Suntem la nivelul de adoptare de legi şi parafarea acestor acorduri, dar care este vitală. Nu ştiu când intră Moldova, nu pot să vă dau un termen, dar dacă intră peste cinci ani sau zece ani, poate şi mai repede, până atunci schimbă ţara tot procesul de aderare în bine şi viaţa oamenilor. Sper că la Vilnius să se facă şi anunţul despre liberalizare vizelor.


Europa ar putea fi cucerită de caii de rasă crescuţi la Ceadâr-Lunga. - 12.11.2013
Ferma, specializată în creşterea trăpaşilor din rasa Orlov, aparţine statului şi este condusă de Constantin Cheleş, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în cai de rasă din ţară.Cheleş spune că, dacă ar avea suficienţi bani, ar putea să cucerească Europa cu animalele pe care le îngrijeşte ca pe copiii lui. "Caii noştri dacă ar avea posibilitatea să fie antrenaţi pe hipodromuri speciale, care în Moldova nu există, preţul lor ar fi mult mai mare. Aş cuceri Europa cu ei. Un mânz de şase luni, în prezent, costă în jur de şase mii de lei", a menţionat Cheleş.

Afaceri moldoveneşti pe bani europeni: Incubatorul de afaceri de la Ştefan-Vodă. - 11.11.2013
În incubatorul de afaceri de la Ştefan Vodă, business-urile înfloresc fie că este vorba de servicii, producţie de mobilă sau sticlă. Semn că milioanele de lei investite de europeni la care se adaugă contribuţia locală, nu au fost aruncate pe apa sâmbetei. Investitorii au fost atraşi în mod special de chiria mică pe spaţii şi de scutirile de taxe acordate de autorităţi.

Investiţii germane în raionul Soroca. Şase sate din comuna Tătărăuca Veche au străzi iluminate de la începutul anului. - 07.11.2013


Confort european la Duruitoarea Veche. Oamenii şi-au făcut băi şi toalete în case, după ce a fost construit apeductul. - 07.11.2013.

La Corjeuţi,oamenii au adus Europa la ei acasă. - 06.11.2013
Case construite la standarde europene, asfalt ca-n palmă şi râsete de copii la tot pasul. Aproape nu îţi vine să crezi că se întâmplă în Moldova. O lume care dovedeşte însă că moldovenii pot şi ştiu să trăiască la standarde occidentale şi că banii investiţi cu cap pot transforma orice localitate într-una în care civilizaţia este la ea acasă. Aici, în Moldova.

O staţie de sortare a deşeurilor va funcţiona la Făleşti, din 2014. - 06.11.2013.
Proiectul transfrontalier privind managementul deşeurilor, în valoare de cinci milioane de lei, implementat la Făleşti, este menit să îi scape pe oameni de gropile de gunoi neautorizate care sunt o sursă de poluare şi boli.

Afacerea de invidiat a unui apicultor, din Şoldăneşti. În patru minute strânge un bac cu miere. - 05.11.2013.

Efectele semnării Acordului de Asociere a Moldovei la UE: Interviu cu ministrul de Externe al Lituaniei. - 05.11.2013.
În urma semnării Acordului de Asociere a Moldovei la Uniunea Europeană, ţara noastră ar trebui să aibă înregistreze mai multe progrese. Pe termen lung, ar trebui să crească salariile, ar trebui să crească PIB-ul, calculat pe cap de locuitor, iar nivelul de trai ar trebui să fie mai bun.

Detalii despre Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. - 05.11.2013.
Noul acord-cadru între Republica Moldova şi Uniunea Europeană va avea şapte "Titluri". Acestea vor conţine prevederi detaliate referitoare la Obiectivele şi Principiile generale; la Dialogul Politic şi Reforme, Cooperarea în domeniul Politicii Externe şi de Securitate; Cooperarea în domeniul Justiţiei, Libertăţii şi Securităţii; Cooperarea economică, sectorială şi financiară, precum şi la Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător.

Mere moldoveneşti, calitate europeană.  - 05.11.2013.
Există în Moldova oameni care ştiu că poţi să îţi împlineşti visurile dacă vrei cu adevărat. Unul dintre ei este un fermier din nordul Moldovei, care administrează o livadă aşa cum nu vezi decât în filme. Are sisteme de irigare, staţii antigrindină, iar după ce sunt culese fructele sunt păstrate în depozite şi frigidere moderne. Sortate şi ambalate, la final, merele întrunesc toate cerinţele europene.

Summitul de la Vilnius şi viitorul european al Moldovei: Interviu cu Stefan Fule. - 05.11.2013.

O fabrică din Bălţi produce haine destinate femeilor de afaceri. - 04.11.2013.
Se întâmplă adesea să te afli peste hotare şi să priveşti cu jind la haine de firmă pentru care nu ai suficienţi bani în buzunar. Marea surpriză o ai când te uiţi la etichetă şi descoperi că este "made in Moldova". Pentru că, în ţara noastră sunt multe firme de confecţii care produc pentru branduri renumite. Este şi cazul unei fabrici din Bălţi, ale cărei produse pot fi găsite în marile capitale europene.

Veste bună pentru agricultorii din Sângerei. Va fi construit un parc agroindustrial, pe o suprafaţă de 12 hectare. - 04.11.2013.
Parcul agroindustrial va fi dotat cu linie de sortare şi ambalare a fructelor şi legumelor şi camere frigorifice cu o capacitate totală de peste 1500 de tone. Astfel, autorităţile rezolvă una din cele mai mari probleme ale ţăranilor care nu au unde să păstreze producţia agricolă.
Beciurile din Cricova - labirintul cu vinuri de calitate şi una din cele mai populare atracţii turistice din Moldova. - 01.11.2013.
Ofertele turistice ale Moldovei, atâtea câte sunt, conţin obligatoriu o destinaţie specială: beciurile din Cricova. Iar turiştii care ajung în galeriile subterane se declară impresionaţi de orăşelul de sub pământ, cu 120 de kilomteri de galerii, cu o nesfârşită colecţie de vinuri de calitate şi de sălile de degustare.

Povestea satului Ciuciuleni. Case cu pereţi şi podele din nuiele - tradiţie ce se păstrează şi astăzi pe aceste meleaguri. 01.11.2013
Povestea satului Ciuciuleni din raionul Hânceşti începe acum peste patru sute de ani. S-au schimbat multe de atunci, nu şi forma caselor mici, cu pereţi şi podele din nuiele şi lut frământat, dar şi cu acoperiş de paie. Abia acum, ecologiştii europeni descoperă că asemenea locuinţe sunt sănătoase, odihnitoare şi prietenoase cu mediul.

Vărzăreştiul - o comună model. În localitate au fost implementate zeci de proiecte, finanţate din fonduri europene. - 31.10.2013.

Primarul care a adus în localitate zeci de proiecte pe bani europeni. - 31.10.2013
Se spune că omul sfinţeşte locul. Zicala se potriveşte mănuşă unei suburbii a Chişinăului, al cărei primar şi-a asigurat fotoliul de 20 de ani încoace, prin implicarea de care a dat dovadă şi zecile de proiecte pe bani europeni menite să crească gradul de confort al locuitorilor.

Pentru unii, decizia Moldovei de a adera la Uniunea Europeană a reprezentat o creştere a nivelului de trai. Încălzirea pentru o parte dintre şcolile Moldovei, dar şi pentru locuinţe particulare, este asigurată deja prin surse alternative de energie.

Interviu cu Pirkka Tapiola despre ce l-a impresionat în Moldova şi ce aşteptări are Uniunea Europeană de la noi. - 29.10.2013.

Interviu cu preşedintele APCE, Jean-Claude Mignon, despre Acordul de Asociere cu UE: Este o uşă care se deschide pentru Moldova. - 28.10.2013.

Incubatoarele de afaceri, o soluţie pentru moldovenii care vor să plece din ţară. - 28.10.2013
Exodul moldovenilor în căutarea unei ţări care să le ofere şansa unui trai decent este o realitate incontestabilă. Aproape jumătate de milion de moldoveni sunt deja plecaţi peste hotare. O soluţie pe termen lung pentru a opri acest tip de migraţie pot fi incubatoarele de afaceri, ca bază pentru dezvoltarea micului business. Deci şi a locurilor de muncă.
Dacă Moldova nu a intrat încă în Uniunea Europeană, există specialişti care au trecut demult graniţele şi au reuşit să îi impresioneze pe occidentali cu inteligenţa, creativitatea şi profesionalismul lor. Grupul Endava, fondat în 2000, prin fuziunea unei companii moldoveneşti cu alte două din Marea Britanie şi România, este deja un brand la nivel european care s-a impus şi peste ocean.

Publika TV a lansat azi campania "Moldova pe calea europeană". - 27.10.2013.


Posted by
Labels: , , , , ,