Faceți căutări pe acest blog
Se afișează postările cu eticheta premiul Vaclav Havel. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta premiul Vaclav Havel. Afișați toate postările

Noutăți CoE-RM - Ianuarie 2025

31.01.2025

Deschiderea anului judiciar al Curții Europene a Drepturilor Omului

La Strasbourg a avut loc deschiderea oficială a anului judiciar al Curții Europene a Drepturilor Omului.

Cu acest prilej, a fost organizat un seminar cu tema: „Protejarea drepturilor omului într-o lume a inteligenței artificiale, a algoritmilor și a volumului masiv de date (Big Data)".

Discuțiile au vizat provocările și oportunitățile generate de noile tehnologii în domeniul protecției drepturilor fundamentale și au cuprins patru subiecte principale: Consiliul Europei/standarde europene privind inteligența artificială; Libertatea de exprimare în era inteligenței artificiale; Inteligența artificială și dreptul la un proces echitabil și Abordarea discriminării potențiale în inteligența artificială.

Evenimentul a continuat cu ceremonia solemnă de inaugurare a anului judiciar 2025, alocuțiunile de deschidere fiind rostite de Președintele Curții Europene, dl Marko Bošnjak, și Primul Președinte al Curții de Casație din Franța, dl Christophe Soulard.

Președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, doamna Domnica Manole, a participat la deschiderea oficială a anului judiciar al Curții Europene a Drepturilor Omului.


*    *     *

28.01.2025

 Ziua Protecției Datelor 2025

Pentru a marca Ziua Protecției Datelor, Consiliul Europei, Conferințele CPDP Computers, Privacy & Data Protection (Calculatoarele, Confidențialitatea și Protecția Datelor) și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor au organizat o conferință la Bruxelles, pe 28 ianuarie, pentru a explora peisajul actual și viitor al protecției datelor.


Conferința a abordat provocările și oportunitățile de la intersecția dintre tehnologiile emergente și riscurile pentru confidențialitate, precum și dintre inovație și cadrele de reglementare. De asemenea, a fost o oportunitate de a discuta necesitatea protejării datelor personale în contextul noilor evoluții tehnologice din domeniul inteligenței artificiale și al neuroștiințelor.

Dl Wojciech Wiewiórowski de la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, a susținut discursul de deschidere. Beatriz de Anchorena, președinta Comitetului Consultativ al Convenției Consiliului Europei privind Protecția Datelor și directoarea Agenției pentru Acces la Informația Publică din Argentina, a prezentat discursul principal.

Participanții au reflectat și au discutat despre mandatul în evoluție al protecției datelor, în special despre rolul său esențial ca mecanism de apărare a societății noastre democratice împotriva intruziunilor excesive în viața privată a cetățenilor, fie din partea actorilor publici, fie a celor privați.

În fiecare an, Ziua Protecției Datelor comemorează deschiderea spre semnare, la 28 ianuarie 1981, a Convenției Consiliului Europei pentru Protecția Persoanelor cu Privire la Prelucrarea Automatizată a Datelor cu Caracter Personal, cunoscută sub numele de „Convenția 108”. Ziua Protecției Datelor este celebrată din 2006, când Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei a decis desemnarea datei de 28 ianuarie ca Ziua Protecției Datelor, cu scopul de a sensibiliza publicul cu privire la necesitatea respectării și protejării vieții private și de a evidenția rolul „Convenției 108” în fluxurile transfrontaliere de date din întreaga lume. Această zi este sărbătorită la nivel global sub denumirea de „Privacy Day” în afara Europei.

„Convenția 108” a fost primul instrument internațional cu forță juridică obligatorie creat la nivel mondial pentru protejarea vieții private în era digitală. Până în prezent, 55 de state au ratificat tratatul, inclusiv cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, precum și Argentina, Cabo Verde, Mauritius, Mexic, Maroc, Senegal, Tunisia și Uruguay.

Un protocol de modernizare a „Convenției 108”, care ia în considerare noile provocări privind protecția datelor personale apărute din 1981 până în prezent, a fost deschis spre semnare în 2018. Acesta va intra în vigoare când 38 de semnatari îl vor ratifica.



*     *     *

27.01- 31.01.2025

Sesiunea de iarnă a APCE: criza umanitară din Gaza și necesitatea stabilirii unei noi ordine internaționale

Dezbaterile privind criza umanitară care afectează femeile, copiii și ostaticii din Gaza, precum și necesitatea stabilirii unei noi ordine internaționale bazată pe reguli – inclusiv o declarație a lui Marko Bošnjak, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului – se numără printre momentele de vârf ale sesiunii plenare de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care va avea loc la Strasbourg în perioada 27-31 ianuarie 2025.

La sesiune va participa și o delegație a Parlamentului Republicii Moldova.  În delegația națională la APCE fac parte șeful acesteia, deputatul Ion Groza, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, și deputații Andrian Cheptonar și Natalia Davidovici, care sunt membri ai delegației.

Prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden, se va adresa parlamentarilor, iar ministrul afacerilor externe și comerțului exterior și președintele Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, Xavier Bettel, va adresa un discurs Adunării și va răspunde întrebărilor în contextul președinției Luxemburgului.

Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, se va adresa, de asemenea, Adunării, la fel ca și Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei.

Prezentarea unui raport privind multiperspectivitatea în educația memoriei și istoriei va fi urmată de o ceremonie de comemorare a celei de-a 80-a aniversări a eliberării lagărului de la Auschwitz-Birkenau.

Alte momente importante includ observarea alegerilor parlamentare din Georgia; imigrația ca una dintre soluțiile la îmbătrânirea demografică a Europei; riscurile pentru drepturile omului și statul de drept generate de mercenari și companiile militare private; reglementarea moderării conținutului pe rețelele sociale pentru a proteja libertatea de exprimare; și discriminarea bazată pe vârstă împotriva persoanelor bătrâne.

Adunarea va dezbate, de asemenea, proiectul unei convenții a Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat, cu o declarație a Rt Hon Lord Hermer KC, procuror general pentru Anglia și Țara Galilor și avocat general pentru Irlanda de Nord, precum și rapoarte privind femeile în economie: ocuparea forței de muncă, antreprenoriatul și bugetarea sensibilă la gen; „Covid îndelungat” și accesul la dreptul la sănătate; și evoluția procedurii de monitorizare a Adunării.


*     *     *
23-24.01.2025

Acordarea elevilor de mijloace pentru un viitor democratic

O conferință de două zile, parte a Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025, a debutat la Strasbourg pe 23 ianuarie. Evenimentul, care a reunit factori de decizie, educatori, experți și alți actori relevanți din întreaga Europă, s-a concentrat pe promovarea Educației pentru Cetățenie Digitală (ECD) și integrarea acesteia în educație și formare. Conferința intitulată „Acordarea elevilor mijloace pentru un viitor democratic” are ca scop impulsionarea Anului European 2025, prezentând obiectivele și activitățile sale, în timp ce promovează cooperarea între guverne, practicieni în educație și societatea civilă.

Importanța susținerii independenței tinerilor

În discursul principal, Elizabeth Milovidov, profesoară de drept, expertă în parenting digital și specialistă în protecția copiilor în mediul online, a subliniat importanța crucială a înzestrării elevilor de toate vârstele cu competențele și cunoștințele necesare pentru a naviga responsabil în lumea digitală. „Fiecare cetățean din Europa poate fi echipat pentru a proteja democrația, drepturile omului și incluziunea online, iar puterea transformatoare a educației trebuie folosită pentru a crea un viitor digital mai bun pentru toți,” a afirmat aceasta, evidențiind necesitatea urgentă de a integra educația pentru cetățenie digitală în curriculumurile din întreaga Europă.

Nevoia eforturilor naționale pentru avansarea Educației pentru Cetățenie Digitală


Conferința a inclus și prezentarea rezultatelor evaluării implementării Recomandării privind Educația pentru Cetățenie Digitală, evidențiind bunele practici din statele membre ale Consiliului Europei și conturând pașii următori pentru consolidarea ECD pe continent. Studiul a arătat că, deși există mai multe cadre europene și internaționale pentru promovarea ECD, integrarea acestor principii în politicile naționale rămâne limitată. Doar cinci state membre ale Consiliului Europei – Belgia, Franța, Islanda, Malta și Moldova – fac referire explicită la Recomandarea ECD în documentele lor de politică sau în curriculumuri. Totuși, multe alte țări au integrat teme conexe, precum competențele digitale, alfabetizarea media și siguranța online, prin strategii și planuri de acțiune naționale mai ample.

Strategii diverse pentru creșterea gradului de conștientizare asupra Educației pentru Cetățenie Digitală

Raportul subliniază diversitatea strategiilor utilizate de țări pentru a promova principiile Educației pentru Cetățenie Digitală. Aceste strategii includ integrarea formală în curricula educațională, ateliere non-formale și campanii pe rețelele sociale. Resursele prietenoase pentru copii s-au dovedit eficiente în reducerea lacunelor de înțelegere, în timp ce metodele inovatoare, precum învățarea prin jocuri, platformele interactive și videoclipurile, ajută la implicarea unui public divers, de la elevi la factori de decizie. Aceste eforturi asigură că ECD ajunge la actorii-cheie din diverse sectoare.

Abordări colaborative în elaborarea și implementarea politicilor

Studiul subliniază importanța abordărilor colaborative în proiectarea și implementarea politicilor ECD. Multe state membre recunosc valoarea implicării unui spectru larg de actori, inclusiv educatori, părinți și elevi, în procesul de creare a politicilor. Consilii multisectoriale, consultări publice și grupuri de lucru sunt utilizate frecvent pentru a încuraja incluziunea. Totuși, raportul evidențiază și provocările legate de asigurarea unei reprezentări echitabile și a unei participări semnificative, în special în faza de evaluare a inițiativelor ECD.

Educația pentru Cetățenie Digitală dincolo de granițe

Colaborarea internațională și între diferiți actori joacă un rol vital în promovarea Educației pentru Cetățenie Digitală. Platforme precum Rețeaua Promotorilor ECD facilitează schimbul de cunoștințe și bune practici, permițând țărilor să învețe unele de la altele. Aceste eforturi, inclusiv instituirea Anului European 2025, vor contribui la consolidarea cooperării internaționale în educația pentru cetățenie digitală în Europa și dincolo de aceasta, mobilizând actori publici, privați și din societatea civilă pentru a impulsiona transformarea digitală.


*     *     *

22.01.2025

Tinerii în era digitală: Adjuncții Miniștrilor discută provocările pentru democrație

Adjuncții Miniștrilor au discutat la Strasbourg participarea democratică a tinerilor în era digitală în cadrul unei reuniuni informale a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei pe 22 ianuarie, având ca scop înțelegerea mai bună a noilor tendințe.

Provocările influenței digitale

Era digitală a transformat radical modul în care tinerii participă la democrație. Accesul la știri și informații politice are loc acum prin platforme de streaming și rețele sociale. Politicienii folosesc aceste canale pentru a încuraja tinerii să se implice și să voteze, în timp ce interviurile politice sunt adesea realizate de influenceri.

Noile tehnologii, precum inteligența artificială (IA) și rețelele sociale, au un impact tot mai mare asupra tuturor secțiunilor societății, ridicând numeroase întrebări. Deși aceste instrumente ajută tinerii să exploreze, să învețe și să-și dezvolte conștiința politică, ele aduc și provocări semnificative. Acestea includ răspândirea discursurilor de ură, dezinformarea, cyberbullying-ul și interferențele externe în alegeri. Aceste tendințe reprezintă provocări majore pentru tinerii de astăzi și generațiile viitoare.

Problema influenței este, de asemenea, centrală în dezbaterea despre participarea tinerilor. În timp ce emoția și încrederea constituie fundațiile comunităților digitale, acest lucru ridică întrebări despre tehnicile de implicare și provocările politicii bazate pe emoții.


2025 – Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală

În acest context, Miniștrii Educației din cadrul Consiliului Europei au declarat anul 2025 drept Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală. Scopul este de a promova o mai bună înțelegere și o participare mai mare a tinerilor în viața democratică în era digitală.

Implicarea tinerilor: o prioritate pentru Consiliul Europei

Tinerii sunt cei care modelează societatea de astăzi și pe cea de mâine. Este esențial să le înțelegem codurile și canalele de comunicare pentru a promova valorile Consiliului Europei în rândul acestor cetățeni tineri. Președinția luxemburgheză a Comitetului Miniștrilor a făcut din participarea democratică a tinerilor la toate nivelurile – local, național și internațional – una dintre prioritățile sale, contribuind astfel la consolidarea statului de drept și a democrației.

Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală (DCEY2025)

*     *     *

21.01.2025

Conferința Anuală CORLEAP: Consolidarea Parteneriatului Estic prin Autoritățile Locale și Regionale

Vicepreședintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Cecilia DALMAN EEK (Suedia, SOC/G/PD), a participat la Conferința Anuală a Autorităților Locale și Regionale pentru Parteneriatul Estic (CORLEAP), organizată de Comitetul European al Regiunilor. Evenimentul a avut loc pe 21 ianuarie 2025, la Rzeszów, Polonia, și a evaluat stadiul actual și perspectivele Parteneriatului Estic (EaP) în contextul noului ciclu politic al UE.

Agenda evenimentului a inclus o serie de intervenții de la lideri regionali și oficiali europeni, cum ar fi:

  • Vasco ALVES CORDEIRO, Președintele Comitetului Regiunilor și Co-Președinte CORLEAP (mesaj video)
  • Tetiana YEHOROVA-LUTSENKO, Președinta Consiliului Regional Harkov, Co-Președinte CORLEAP
  • Aleksandra DULKIEWICZ, Primarul orașului Gdańsk și Președintele Grupului de Lucru CoR pentru Ucraina
  • Władysław ORTYL, Președintele Regiunii Podkarpackie, Membru CoR și CORLEAP

În cadrul sesiunii dedicate perspectivelor pentru Parteneriatul Estic și CORLEAP, s-au discutat modalitățile de consolidare a dimensiunii locale și regionale în cadrul EaP. Printre vorbitori s-au numărat:

  • Anna RADWAN-RÖHRENSCHEF, Subsecretar de Stat pentru Afaceri Externe, Republica Polonia
  • Marta KOS, Comisar UE pentru Extindere (mesaj video)
  • Oleksiy KULEBA, Viceprim-ministru pentru Restaurare, Ucraina (online)
  • Tatiana BADAN, Președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care a adus în discuție rolul și contribuția Republicii Moldova în acest parteneriat.

De asemenea, s-a discutat planul pentru crearea unei Academii pentru Administrație Publică, destinată guvernelor locale și regionale din cadrul EaP, cu intervenții de la experți precum:

  • Ewa OŚNIECKA-TAMECKA, Vice-Rector, Colegiul Europei, Campus Natolin
  • Colombe DE MERCEY, Lider de echipă pentru coordonarea Parteneriatului Estic, Comisia Europeană – DG NEAR

Această întâlnire, ajunsă la a 13-a ediție, este esențială pentru definirea viitoarelor strategii și inițiative menite să întărească cooperarea și dezvoltarea regională în cadrul Parteneriatului Estic.


*     *     *

20.01.2025

75 de ani ai Convenției Europene a Drepturilor Omului


Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale (CEDO) marchează în acest an împlinirea a 75 de ani. Prima convenție a Consiliului Europei, aceasta reprezintă piatra de temelie a tuturor activităților sale. A fost adoptată la Roma în noiembrie 1950 și a intrat în vigoare în 1953. Ratificarea acesteia este o condiție prealabilă pentru aderarea la Organizație.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează implementarea Convenției în cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Persoanele fizice pot depune plângeri privind încălcarea drepturilor omului la Curtea de la Strasbourg, după ce au fost epuizate toate posibilitățile judiciare de soluționare  în statul membru respectiv.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12 septembrie 1997.

Până la 31 decembrie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat 599 de hotărâri împotriva Republicii Moldova, în care au fost constatate 786 de încălcări ale drepturilor omului. În urma acestor hotărâri, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare totală de aproximativ 20 de milioane de euro.

În anul 2023, CEDO a pronunțat 24 de hotărâri în cauzele moldovenești, constatând 32 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Cele mai frecvente încălcări au vizat dreptul la un proces echitabil, protecția proprietății și tratamente inumane sau degradante.

La sfârșitul anului 2023, 1.150 de cereri împotriva Republicii Moldova erau pendinte la CEDO, situând țara pe locul 10 din 46 de state membre ale Consiliului Europei în ceea ce privește numărul de cereri depuse. 

Exemple de impact al hotărârilor CEDO în Republica Moldova:

  1. Protecția împotriva violenței domestice: Într-un caz în care o mamă și fiicele sale au fost victime ale violenței domestice, autoritățile nu au luat măsuri adecvate pentru a le proteja. CEDO a constatat că autoritățile nu au făcut suficient pentru a le proteja, ceea ce a determinat Republica Moldova să ia măsuri pentru a combate violența domestică.

  2. Libertatea de întrunire: Organizația neguvernamentală Hyde Park a organizat o serie de proteste în Chișinău în 2005 și 2006, care au fost interzise de autorități pe motive nejustificate. CEDO a decis că aceste interdicții au încălcat dreptul la liberă întrunire, ceea ce a condus la reforme pentru protejarea acestui drept în Moldova.

  3. Libertatea religioasă: Biserica Mitropolitană a Basarabiei a fost refuzată înregistrarea ca organizație religioasă de către autoritățile moldovene, împiedicându-i pe membri să-și practice religia. CEDO a hotărât că acest refuz a fost disproporționat, determinând Republica Moldova să facă reforme semnificative pentru a proteja libertatea religioasă.

Aceste exemple evidențiază modul în care hotărârile CEDO au contribuit la îmbunătățirea protecției drepturilor fundamentale în Republica Moldova.

Află aici cum a influențat Convenția Republica Moldova.

https://www.coe.int/en/web/impact-convention-human-rights/republic-of-moldova


*     *     *

15.01.2025

Premiul Václav Havel pentru Drepturile Omului 2025: apel pentru nominalizări


Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), în parteneriat cu Biblioteca Václav Havel și Fundația Charta 77, a lansat un apel pentru nominalizări pentru ediția 2025 a Premiului Václav Havel pentru Drepturile Omului.

Premiul, creat în 2013, are ca scop recompensarea acțiunilor remarcabile ale societății civile în apărarea drepturilor omului în Europa și dincolo de granițele acesteia. Candidații ar trebui să fi făcut o diferență semnificativă în situația drepturilor omului pentru un anumit grup, să fi jucat un rol esențial în dezvăluirea încălcărilor sistemice pe scară largă sau să fi mobilizat cu succes opinia publică sau comunitatea internațională pentru o anumită cauză.

Termenul limită pentru depunerea nominalizărilor pentru ediția 2025 a Premiului este 30 aprilie 2025.

Nominalizările trebuie trimise Adunării Parlamentare prin e-mail la următoarea adresă: hrprize.pace@coe.int, folosind formularul disponibil pe pagina web a Premiului. Acestea trebuie să fie semnate de cel puțin cinci sponsori și să fie depuse în limba engleză sau franceză.

Premiul, care va fi acordat în octombrie 2025 la Strasbourg, constă într-o sumă de 60.000 €, un trofeu și o diplomă.

De la crearea sa, Premiul a fost acordat Maríei Corina Machado (Venezuela), lui Osman Kavala (Turcia), lui Vladimir Kara-Murza (Federația Rusă), Mariei Kalesnikava (Belarus), lui Loujain Alhathloul (Arabia Saudită), în comun lui Ilham Tohti (China) și Inițiativei Tineretului pentru Drepturile Omului (Balcani), lui Oyub Titiev (Federația Rusă), lui Murat Arslan (Turcia), Nadiei Murad (Irak), Ludmillei Alexeeva (Federația Rusă), lui Anar Mammadli (Azerbaidjan) și lui Ales Bialiatski (Belarus).

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați:
APCE: Isild Heurtin, tel. +33 3 90 21 41 00, isild.heurtin@coe.int
Biblioteca Václav Havel: Sabina Tancevova, +420 605 089 599, sabina.tancevova@vaclavhavel.cz
Fundația Charta 77: Gabriela Švagrová, tel. +420 224 214 452, gabriela.svagrova@bariery.cz

*     *      *

14.01.2025

Lansarea publicației „Când afișele vorbesc – Ilustrând misiunea Consiliului Europei”

Președinția luxemburgheză a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei a lansat publicația „Când afișele vorbesc – Ilustrând misiunea Consiliului Europei”. Un eveniment de lansare la Biblioteca Națională și Universitară din Strasbourg prezintă o selecție de afișe menite să crească gradul de conștientizare asupra impactului pe care Consiliul Europei l-a avut și continuă să-l aibă asupra vieților de zi cu zi ale milioanelor de europeni.

Anul 2024 a marcat atât aniversarea a 75 de ani de la înființarea Consiliului Europei, fondat de zece state membre, inclusiv Luxemburg, cât și aniversarea a 70 de ani de la Convenția Culturală Europeană din 1954.

„De la primele zile ale noului organism internațional, cultura și diversele sale manifestări au fost din ce în ce mai recunoscute ca instrumente indispensabile pentru consolidarea păcii în Europa. Privind înapoi la afișe ca un instrument de comunicare simplu, dar puternic, a fost o modalitate eficientă de a revizui etapele importante din istoria organizației și de a sublinia activitățile sale esențiale. Selecția de afișe ale Consiliului Europei incluse în această publicație poate părea arbitrară, dar alegerea a doar aproximativ 100 de afișe dintr-un total de peste o mie care ilustrează 75 de ani de activitate nu a fost o sarcină ușoară”, a declarat Ambasadorul Patrick Engelberg, Reprezentant Permanent al Luxemburgului la Consiliul Europei.

Scopul Convenției Culturale Europene este de a promova înțelegerea reciprocă între popoarele Europei, de a încuraja respectul față de diversitatea lor culturală și de a evidenția contribuțiile naționale la patrimoniul cultural comun al Europei.

„Sperăm ca această selecție particulară de afișe să reflecte preambulul Convenției, care celebrează patrimoniul comun al statelor membre. Prin această Convenție, patruzeci și șase de țări sunt unite de idealuri și principii comune, legate mai presus de toate de diversitatea lor culturală și istoria unică, precum și de dialogul intercultural. Astăzi, în ochii publicului larg, afișele continuă să picteze un tablou al evenimentelor din trecut, servind drept surse istorice pentru a stabili ce s-a întâmplat și ce i-a inspirat pe cei care au venit înaintea noastră. Răsfoind arhivele, curându-l și organizând expoziția, precum și producerea acestei publicații subliniază angajamentul nostru neclintit față de această organizație vibrantă, care, la 75 de ani, rămâne extrem de activă în promovarea principiilor fundamentale ale drepturilor omului, statului de drept și democrației.”

*     *     *

12.01.2025

53 de ani de la adoptarea Imnului European

La 12 ianuarie 1972, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a adoptat „Oda Bucuriei” a lui Beethoven, al patrulea pasaj al Simfoniei a 9-a a compozitorului german, ca Imn European. Paisprezece ani mai târziu, în 1986, Comunitatea Europeană (acum Uniunea Europeană) a adoptat aceeași melodie ca Imn European propriu, iar de atunci, cele două organizații îl împărtășesc.

În ultimele decenii, Consiliul Europei și-a extins gama de versiuni muzicale, de la versiunea orchestrală originală, la interpretări în stiluri precum Roma, big band, rock, jazz, techno, trance și chiar Hip-Hop. Descoperiți întreaga gamă de versiuni muzicale ale Imnului European aici.

Sursa

*     *     *

09.01.2025 

Declarație

Statele membre ar trebui să impună standarde pentru combaterea dezinformării online, protejând în același timp drepturile omului pentru toți

„Măsurile recente luate de META pentru ajustarea politicii sale de verificare a informațiilor, care au fost precedate de măsuri similare luate de X, pot avea implicații adverse asupra drepturilor omului. Platformele nu trebuie să se îndepărteze de fapte. Dacă o fac, creează un vid în care dezinformarea prosperă necontrolată, iar prejudiciul adus democrației este profund,” a declarat recent Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty.

„În centrul acestei controverse se află o tensiune fundamentală: cum să limităm răspândirea discursului nociv, protejând în același timp libertatea de exprimare și drepturile omului pentru toți. Această provocare nu este nouă, dar a devenit mai urgentă în vremurile actuale, când discursul nociv se poate răspândi mai repede decât cel corect, iar algoritmii care modelează conținutul amplifică adesea cele mai polarizante mesaje. Uneori, acest discurs nociv provine de la actori statali sau de la personalități apropiate acestora, crescând riscurile pentru democrație.

Este important să subliniem că combaterea falsurilor și prevenirea răspândirii mesajelor pline de ură sau violente nu este cenzură. Este un angajament de protejare a drepturilor omului.

Așa cum reflectă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectarea demnității individuale este fundamentul unei societăți democratice și pluraliste. Prin urmare, statele pot limita sau preveni discursul care răspândește sau susține ura bazată pe intoleranță, atâta timp cât interferențele sunt proporționale cu scopul legitim. Prevenirea discursului nociv este, de asemenea, consacrată în Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, care interzice „orice susținere a urii naționale, rasiale sau religioase care constituie incitare la discriminare, ostilitate sau violență”.

Pe această bază, statele au adoptat norme internaționale privind drepturile omului pentru a ghida autoritățile și companiile private în echilibrarea libertății de exprimare cu obligația de a proteja împotriva răului. Aceste standarde legale subliniază că măsurile de combatere a dezinformării trebuie să îndeplinească criteriile de legalitate, necesitate și proporționalitate. Ele cer, de asemenea, transparență, responsabilitate și un angajament de respectare a drepturilor omului.

Îndemn statele membre ale Consiliului Europei să-și dubleze eforturile și să demonstreze o conducere principială în aplicarea acestor standarde legale, asigurându-se că intermediarii de internet diminuează riscurile sistemice ale dezinformării și ale discursului necontrolat. Aceasta include cerința de transparență mai mare în practicile de moderare a conținutului, inclusiv în utilizarea sistemelor algoritmice. În același timp, măsurile statale trebuie să rămână ancorate în normele internaționale privind drepturile omului pentru a preveni excesele care ar putea sufoca exprimarea legitimă. De fapt, transparența și responsabilitatea sunt antidoturile atât pentru dezinformare, cât și pentru excese.

Obiectivul este protejarea drepturilor omului pentru toți, găsind un echilibru care să susțină libertatea de exprimare în cadrul limitelor sale bine stabilite. Pe măsură ce dezbaterile despre moderarea conținutului continuă, actorii statali, platformele și societatea civilă ar trebui să colaboreze sincer pentru a susține drepturile omului și principiile democratice.”

Sursa

Pagina Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei

*     *     *

08.01.2025

40 de ani de promovare a autonomiei locale în Europa

Carta Europeană a Autonomiei Locale (CEAL) marchează cea de-a 40-a aniversare în 2025. Aceasta a fost deschisă pentru semnare în octombrie 1985 și a intrat în vigoare trei ani mai târziu. De atunci, a fost ratificată de toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.

Carta stabilește standarde pentru protejarea drepturilor autorităților locale și cere statelor care au ratificat-o să respecte o serie de condiții, principii și practici. Aceasta garantează independența decizională și financiară a autorităților locale, permițându-le să finanțeze servicii, să răspundă nevoilor cetățenilor și să investească în dezvoltarea comunității. Statele se angajează să respecte un nucleu de principii de bază cărora nu li se pot aduce rezerve – cum ar fi dreptul cetățenilor de a participa la gestionarea afacerilor publice, drepturile esențiale ale comunităților de a se bucura de autonomie și autoguvernare, de a-și alege organele locale și de a avea propriile structuri și resurse financiare.

Afirmând rolul primar al comunităților locale în exercitarea democrației, Carta a jucat un rol cheie în transformarea Europei în cea mai descentralizată regiune a lumii. Congresul Autorităților Locale și Regionale monitorizează aplicarea cartei în toate cele 46 de state membre.

Republica Moldova a ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale (CEAL) în 1997, demonstrând angajamentul său față de principiile democrației locale și ale autonomiei autorităților publice locale. De la aderarea sa la Consiliul Europei în 1995, Republica Moldova a făcut pași importanți în consolidarea administrației publice locale și în promovarea descentralizării.

În conformitate cu CEAL, Republica Moldova a adoptat legislație pentru a garanta drepturile autorităților locale și a implementat reforme menite să sporească autonomia financiară și administrativă a unităților administrativ-teritoriale. Procesul de descentralizare a fost susținut de diverse inițiative și proiecte, în colaborare cu partenerii internaționali, inclusiv Consiliul Europei.

Un aspect esențial al aplicării cartei în Republica Moldova a fost promovarea participării cetățenilor la procesul decizional local. Autoritățile locale au fost încurajate să își dezvolte capacitatea de a furniza servicii publice eficiente și de a investi în dezvoltarea comunităților. Cu toate acestea, provocări rămân, în special în ceea ce privește consolidarea capacităților financiare ale autorităților locale și reducerea disparităților dintre regiuni.

Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei monitorizează periodic implementarea Cartei în Republica Moldova, oferind recomandări pentru îmbunătățirea guvernanței locale și pentru întărirea autonomiei locale.

Sursa

Carta europeană a autonomiei locale
Colecţii_CoE: L.9. Democraţie locală şi regională
CoE: E-publicații: Rolul și responsabilitățile primarilor

t.ly/TYzKO (XX.01.25)
Posted by
Labels: , , , , , , ,

Premiul pentru Drepturile Omului Václav Havel

Actualizat: ianuarie 2025

Decernat în fiecare an de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), în parteneriat cu Biblioteca Václav Havel şi Fundaţia Carta 77, Premiul apreciază candidaturile oricărei persoane, organizaţii neguvernamentale sau instituţii care acţionează întru apărarea drepturilor omului. El constă dintr-o sumă de 60 000 euro.

Premiul pentru Drepturile Omului Václav Havel a fost lansat la Praga (Republica Cehă),  la 25 martie 2013, şi recompensează acţiunile excepţionale ale societăţii civile de apărare a drepturilor omului în Europa şi în afara continentului.

Juriul este compus din preşedintele APCE şi şase persoane independente, recunoscute pentru calităţile lor morale înalte şi experienţa în domeniul drepturilor omului. Premiului a fost înmânat, în prima ediţie, la 30 septembrie 2013,  în cadrul unei ceremonii în timpul sesiunii plenare de toamnă a APCE (30 septembrie - 4 octombrie). El a fost decernat militantului pentru drepturile omului Ales Bialiatski (Bélarus).

De la înființare, Premiul a fost acordat Maríei Corina Machado (Venezuela), lui Osman Kavala (Turcia), lui Vladimir Kara-Murza (Federația Rusă), Mariei Kalesnikava (Belarus), Loujain Alhathloul (Arabia Saudită), în comun lui Ilham Tohti (China) și Inițiativei Tinerilor pentru Drepturile Omului (Balcani), lui Oyub Titiev (Federația Rusă), lui Murat Arslan (Turcia), Nadiei Murad (Irak), Ludmillei Alexeeva (Federația Rusă), lui Anar Mammadli (Azerbaidjan) și lui Ales Bialiatski (Belarus).

Termenul limită pentru depunerea nominalizărilor pentru ediția 2025 a Premiului este 30 aprilie 2025.

Nominalizările trebuie trimise Adunării Parlamentare prin e-mail la următoarea adresă: hrprize.pace@coe.int, folosind formularul disponibil pe pagina web a Premiului. Acestea trebuie să fie semnate de cel puțin cinci sponsori și să fie depuse în limba engleză sau franceză.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați:
APCE: Isild Heurtin, tel. +33 3 90 21 41 00, isild.heurtin@coe.int
Biblioteca Václav Havel: Sabina Tancevova, +420 605 089 599, sabina.tancevova@vaclavhavel.cz
Fundația Charta 77: Gabriela Švagrová, tel. +420 224 214 452, gabriela.svagrova@bariery.cz




MAI MULT »
Posted by
Labels: , ,

Noutăți CoE-RM - Octombrie - decembrie 2024

19.12.2024

Republica Moldova a ratificat Convenția europeană pentru protecția animalelor

Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Convenția europeană pentru protecția animalelor de companie.

Convenția stabilește standardele și normele privind protecția animalelor de companie față de suferințe sau vătămări inutile cauzate de către om. Documentul conține prevederi care vizează bunăstarea și protecția sănătății animalelor de companie, dezvoltarea programelor de informare și educare privind respectarea de către deținătorii de animale a regulilor de bună atitudine în raport cu acestea. Alte prevederi stipulează că deținătorii nu trebuie să abandoneze animalele, dar trebuie să le asigure toate condițiile și îngrijirea necesară. Totodată, animalele de companie nu pot fi vândute persoanelor mai mici de 16 ani, fără consimțământul părinților. De asemenea, se interzic intervențiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal de companie.

Pentru realizarea prevederilor Convenției vor fi utilizate surse financiare disponibile în bugetul național, inclusiv asistența acordată de către partenerii de dezvoltare. În aceeași ordine de idei, ratificarea Convenției va deschide oportunități de accesare a fondurilor europene destinate programelor privind bunăstarea animalelor.

Convenția europeană pentru protecția animalelor de companie a fost semnată la Strasbourg, la 13 noiembrie 1987. Până în prezent, Convenția a fost ratificată de 26 de state, iar Republica Moldova a semnat această convenție la data de 13 septembrie 2024.


Sursa

Convenția europeană pentru protecția animalelor de companie

*     *     *

19.12.2024

Un nou raport despre căutarea și confiscarea datelor informatice stocate în 74 de țări: un pas crucial în combaterea criminalității informatice și obținerea probelor electronice

Comitetul Convenției privind Criminalitatea Informatică al Consiliului Europei a publicat un raport care evaluează implementarea articolului 19 din Convenția de la Budapesta privind criminalitatea informatică de către 74 de țări părți la convenție. Acest raport detaliat se concentrează pe căutarea și confiscarea datelor informatice stocate, un instrument vital în lupta globală împotriva criminalității informatice și în colectarea probelor electronice legate de orice tip de infracțiune.

*     *     *

18.12.2024

Republica Moldova: Realizări în domeniul electoral în 2023-2024 și acțiuni următoare

Proiectul Consiliului Europei (CoE) „Îmbunătățirea practicii electorale în Republica Moldova, Faza III”, a prezentat rezultatele implementării proiectului pe parcursul a 2 ani în cadrul ședinței Comitetului de Coordonare din 18.12.2024 cu prezența a 35 de reprezentanți ai instituțiilor partenere, societății civile și organizațiilor internaționale – membrii și observatorii permanenți ai Comitetului de Coordonare al Proiectului.

La deschiderea evenimentului, Falk LANGE, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a reafirmat angajamentul Consiliului Europei de a susține transparența, incluziunea și integritatea proceselor electorale și a alegerilor.

În vederea alinierii legislației electorale a Republicii Moldova și practicilor organelor electorale la standardele europene, Consiliul Europei a oferit expertiză în elaborarea regulamentelor și instrucțiunilor în domeniul electoral: privind finanțarea activității partidelor politice; soluționarea litigiilor electorale de către organele electorale; certificarea funcționarilor electorali; reflectarea campaniilor electorale în mass-media; compensarea cheltuielilor către bugetul de stat pentru organizarea și desfășurarea alegerilor de către primarii care demisionează în decurs de un an de la alegeri și altele”, a declarat Falk LANGE.

Angelica CARAMAN, președinta Comisiei Electorale Centrale, a subliniat că sprijinul partenerilor a contribuit la realizarea obiectivelor strategice ale CEC, generând efecte pozitive pe termen scurt, mediu și lung. Totodată, acestea au sporit capacitatea autorității de a-și realiza activitățile într-o manieră profesionistă și eficientă. Doamna a accentuat, în acest context, acțiunile aferente implementării votului prin corespondență, instruirea subiecților implicați în alegeri: funcționari electorali, judecători, procurori, reprezentanți ai organelor de drept și că hotărârile CEC au fost menținute de instanța de judecată.

Peste 60 de acțiuni principale au fost implementate prin intermediul proiectului în perioada martie 2023 - decembrie 2024 în diverse domenii, în afară de cele deja menționate: elaborarea programelor strategice pentru Comisia Electorală Centrală și Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral pentru perioada 2024-2026/7 în baza metodologiei URSO a Consiliului Europei; sporirea utilizării mijloacelor electronice în procedurile și procesele electorale, inclusiv elaborarea și ajustarea mai multor module pentru Sistemul Informațional Automatizat de Stat „Alegeri”; certificarea a peste 17.000 de funcționari electorali; sporirea capacității de comunicare a CEC în situații de criză cu subiecții electorali; activități de sensibilizare a tinerilor alegători, cu accent pe alegătorii care votează pentru prima dată.

Acestea și alte realizări de impact au fost posibile grație unei bune cooperări și relații de încredere construite cu principalii parteneri naționali: Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral, precum și cu reprezentanți ai Parlamentului, Institutului Național al Justiției, Consiliului Audiovizualului, altor autorități publice și organizații internaționale, ai societății civile precum Promo-LEX, ADEPT, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și organizațiilor pentru drepturile femeilor.

Consiliul Europei va oferi în continuare expertiza sa vastă și va prezenta bune practici în cadrul Proiectului lansat pentru 2025-2028 în domeniul cooperării electorale în conformitate cu Planul de Acțiune pentru Republica Moldova 2025-2028.

Acțiunea a fost realizată în cadrul Proiectului Consiliului Europei „Îmbunătățirea practicilor electorale în Republica Moldova, faza III”, în cooperare cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.

*     *     *

11.12.2024

Consolidarea colaborării Poliției și Consiliului pentru Egalitate al Republicii Moldova

Într-un efort continuu de promovare a egalității, demnității și libertății, Poliția și Consiliul pentru Egalitate al Republicii Moldova s-au întâlnit la Chișinău pentru a-și consolida colaborarea. Întâlnirea s-a concentrat pe promovarea practicilor și îmbunătățirea raportării, analizei și calificării cazurilor de discriminare, discurs de ură și infracțiuni motivate de prejudecată.

Acest dialog se bazează pe eforturile de cooperare lansate în 2023 și reflectă angajamentul continuu de aliniere a legislației naționale și practicilor din domeniul antidiscriminării la standardele europene.

În deschiderea evenimentului, Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a subliniat că protecția împotriva discriminării rămâne una dintre prioritățile cheie ale Oficiului Consiliului Europei de la Chișinău.

Ne bucurăm să avem o cooperare excelentă cu ambele instituții prezente aici și cu ceilalți actori relevanți din domeniu. Prin unirea eforturilor, putem avansa împreună în îmbunătățirea căilor de remediere naționale și a accesului la justiție pentru persoanele discriminate și pentru protecția victimelor, precum și în lucrul cu populația generală în combaterea stigmatizării", a spus el.

“După doi ani și jumătate de când Poliția Națională are competențe noi de aplicare a cadrului normativ pe segmentul documentării discriminării, discursului de ură și a infracțiunilor motivate de prejudecată, avansăm cu determinare în acest domeniu. Este important să depunem eforturi comune în activitatea noastră profesională pentru ca cetățenilor Republicii Moldova să le fie asigurată buna funcționare a principiilor egalității, demnității și libertății prin prisma respectării Drepturilor Omului”, a declarat Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției.

Ian Feldman, președintele Consiliului pentru Egalitate, a atras atenția asupra consecințelor urii asupra societăților: „Adevăratul risc al discursului de ură și instigării la discriminare de către actorii politici și concurenții electorali sunt efectele pe termen lung: scăderea nivelului de coeziune socială și toleranță în societate. Cooperarea eficientă cu Poliția, coordonarea eforturilor noastre pentru sancționarea instigării la discriminare, este un absolut necesar.”

Manualul pentru instruirea cadrelor de Poliție în materie de egalitate și nediscriminare a fost conceput pentru a îmbunătăți pregătirea Poliției în combaterea discriminării. Acest instrument al Consiliului Europei va juca un rol esențial în continuarea activităților de formare și în eforturile mai ample de susținere a drepturilor omului.



*     *     *

06.12.2024

Consolidarea echilibrului între răspunderii disciplinară a judecătorilor și respectarea independenței lor

Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) din cadrul Consiliului Europei a adoptat o nouă opinie cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Acest document strategic oferă recomandări concrete pentru a găsi echilibrul delicat între asigurarea responsabilității judiciare și protejarea independenței judecătorilor, un pilon esențial al democrației și al statului de drept.

Pe baza analizei cadrelor legale și a practicilor din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, opinia reafirmă că răspunderea disciplinară este esențială pentru a menține încrederea publicului în sistemul judiciar, protejând totodată judecătorii de presiuni externe.

Publicarea acestei opinii subliniază rolul CCJE ca voce expertă în apărarea principiilor fundamentale ale statului de drept și subliniază că instituțiile judiciare puternice și independente sunt vitale pentru stabilitatea democrațiilor europene.

*     *     *

02.12.2024

HUDERIA: Un nou instrument pentru evaluarea impactului sistemelor de inteligență artificială asupra drepturilor omului

Un nou instrument al Consiliului Europei oferă îndrumări și o abordare structurată pentru realizarea evaluărilor de risc și impact ale sistemelor de inteligență artificială (IA). Metodologia HUDERIA este special concepută pentru a proteja și promova drepturile omului, democrația și statul de drept. Poate fi utilizată atât de actori publici, cât și de cei privați, pentru a identifica și aborda riscurile și impactul asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept pe parcursul întregului ciclu de viață al sistemelor IA.

Metodologia prevede crearea unui plan de atenuare a riscurilor, pentru a minimiza sau elimina riscurile identificate, protejând astfel publicul de eventualele prejudicii. De exemplu, dacă un sistem IA utilizat pentru recrutare se dovedește a avea prejudecăți împotriva anumitor grupuri demografice, planul de atenuare ar putea include ajustarea algoritmului sau implementarea unei supravegheri umane.

De asemenea, metodologia impune reevaluări periodice pentru a se asigura că sistemul IA continuă să funcționeze în mod sigur și etic, pe măsură ce contextul și tehnologia evoluează. Această abordare garantează protejarea publicului împotriva riscurilor emergente pe durata ciclului de viață al sistemului IA.

Metodologia HUDERIA a fost adoptată de Comitetul pentru Inteligență Artificială (CAI) al Consiliului Europei în cadrul celei de-a 12-a reuniuni plenare, care a avut loc la Strasbourg, în perioada 26-28 noiembrie. În 2025, metodologia va fi completată de Modelul HUDERIA, care va oferi materiale și resurse suplimentare, inclusiv instrumente flexibile și recomandări adaptabile.

*     *     *

28.11.2024

GRECO, organul anticorupție al Consiliului Europei, publică un raport de monitorizare privind Republica Moldova

Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO) a publicat un raport de monitorizare care evaluează respectarea de către Republica Moldova a celor 18 recomandări cuprinse într-un raport de evaluare privind prevenirea corupției în ceea ce privește deputații, judecătorii și procurorii, adoptat în 2016.

GRECO concluzionează că Republica Moldova a pus în aplicare în mod satisfăcător 13 din cele 18 recomandări și a pus în aplicare parțial patru recomandări. O recomandare, referitoare la introducerea de norme pentru parlamentari privind modul de interacțiune cu terții care încearcă să influențeze procesul legislativ, nu a fost pusă în aplicare.

Adoptarea prezentului raport de monitorizare încheie cea de-a patra rundă a procedurii de conformitate în ceea ce privește Republica Moldova.

*     *     *

28.11.2024

Realegerea dnei Tatiana Puiu în calitate de membru al Comitetului European pentru Drepturile Sociale (ECSR) al Consiliului Europei

La data de 27 noiembrie 2024, la Strasbourg, candidatul desemnat de Republica Moldova, dna Tatiana Puiu a fost realeasă în calitate de membru al Comitetului European pentru Drepturile Sociale (ECSR) al Consiliului Europei, alegerile fiind desfășurate în cadrul reuniunii delegaților Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Noul mandat are o durată de șase ani (1 ianuarie 2025 - 31 decembrie 2030).

Avocata Tatiana Puiu este membru al ECSR din anul 2019, fiind aleasă și în calitate de Vicepreședinte al comitetului, începând din anul 2022.

Comitetul European al Drepturilor Sociale este structura de monitorizare a Cartei Sociale Europene. ECSR este compus din 15 membri independenți, imparțiali, care sunt aleși de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei pentru o perioadă de șase ani, care poate fi reînnoită o singură dată.

*     *     *

28.11.2024

Modelarea unui viitor democratic: Lansarea Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025

Cum să împuternicim elevii pentru un viitor democratic? Cum să echipăm toți elevii cu abilitățile, valorile, atitudinile și cunoștințele necesare pentru a naviga eficient în mediul digital? Consiliul Europei organizează conferința de lansare a Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025 în perioada 23-24 ianuarie 2025, la Strasbourg, pentru a crește conștientizarea asupra valorii educației pentru cetățenie digitală și pentru a sublinia rolul său esențial în construirea unor societăți incluzive și democratice.

Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025 reprezintă o oportunitate unică de a impulsiona implementarea educației pentru cetățenie digitală în întreaga Europă. Pe parcursul anului, această inițiativă va evidenția beneficiile aplicării educației pentru cetățenie digitală în toate mediile (educație formală, non-formală și informală), subliniind cum aceasta ajută la combaterea discursului de ură, a cyberbullying-ului, discriminării, dezinformării, problemelor legate de confidențialitate și altor provocări asociate utilizării responsabile și etice a tehnologiilor digitale.

Conferința de Lansare va pune accent pe:

  • prezentarea obiectivelor cheie ale Anului European 2025,
  • o trecere în revistă a stadiului actual al educației pentru cetățenie digitală,
  • recomandări pentru implementare și abordarea provocărilor conexe.

Prin intermediul sesiunilor interactive de workshop, experți guvernamentali, educatori, elevi, academicieni, reprezentanți ai societății civile și ai sectorului privat vor avea ocazia să împărtășească practici eficiente, lecții învățate și să contribuie la dezvoltarea unei foi de parcurs pentru educația pentru cetățenie digitală pentru perioada 2026-2036.

Limbile de lucru: Engleză și franceză (se va asigura interpretare simultană).

Descărcați Conceptul conferinței

Consultați Programul Conferinței

Oricine poate face o diferență prin promovarea importanței educației pentru cetățenie digitală. Anul European încurajează toți factorii interesați să sprijine această inițiativă și să ia măsuri concrete.

Detalii despre participare:

  • Aplicați până cel târziu la 4 decembrie 2024 (miezul nopții) folosind acest formular online.
  • Comitetul organizatoric al conferinței va evalua aplicațiile în funcție de:
    • experiența profesională și interesul pentru subiect,
    • rezultate relevante ale activității,
    • potențialul de a contribui semnificativ la discuțiile privind avansarea educației pentru cetățenie digitală.

Participanții selectați vor fi notificați în săptămâna 9 decembrie 2024.

Important: Consiliul Europei va acoperi cheltuielile de transport doar pentru speakerii invitați și experții selectați. Prin urmare, toate celelalte părți interesate trebuie să-și organizeze singure transportul și cazarea în Strasbourg. 

Se recomandă insistent să nu faceți angajamente financiare până la primirea confirmării oficiale de participare din partea Departamentului de Educație al Consiliului Europei.

Urmăriți pagina web a conferinței pentru informații suplimentare, inclusiv detalii practice, actualizări privind programul conferinței și documente de referință.

Sursa

*     *     *

25.11.2024 -10.12.2024

Nu există nicio scuză pentru violența față de femei și fete: 16 Zile de Activism împotriva violenței în bază de gen

„La un deceniu de la intrarea în vigoare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), s-au înregistrat progrese semnificative, însă prea multe țări europene încă nu definesc violul în conformitate cu liniile directoare ale tratatului, - a menționat, la 25 noiembrie 2024, Secretarului General al CoE, Alain Berset, cu ocazia Zilei Internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor

„Convenția de la Istanbul, ratificată de 38 de țări și de UE, este monitorizată de Grupul de Experți pentru Acțiune împotriva Violenței asupra Femeilor și Violenței Domestice (GREVIO). Monitorizarea GREVIO arată că, până acum, țările au realizat progrese, inclusiv prin înființarea de linii telefonice de asistență specializate disponibile 24/7, creșterea accesului la adăposturi și dezvoltarea unor planuri naționale de acțiune cuprinzătoare.

„Dar este necesar să se facă mai mult. De exemplu, țările ar trebui să combată mai eficient hărțuirea sexuală online, urmărirea obsesivă (stalking-ul) sau violența psihologică, care au devenit probleme tot mai mari în Europa, - a declarat oficialul european.


Republica Moldova a ratificat Convenția de la Istanbul prin Legea nr. 144 din 14 octombrie 2021.

În contextul marcării Zilei Internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor (25 noiembrie), în conformitate cu Planul național de activități pentru Campania „16 zile de activism împotriva violenței de gen”, în perioada 25 noiembrie-10 decembrie, în Republica Moldova se desfășoară, la nivel național, peste 1200 de activități, care vor crește nivelul de conștientizare și vor preveni violența.

La 27 noiembrie 2024, la Chișinău se desfășoară Prima Conferință Națională , la care vor fi analizate progresele realizate până în prezent și vor fi discutați pașii următori în procesul de implementare a Convenției de la Istanbul în Republica Moldova. 

Conferința Națională ,,Implementarea Convenției de la Istanbul în Republica Moldova - retrospectivă și perspective”






Planul național de activități pentru Campania „16 zile de activism împotriva violenței de gen”

Moldova lansează Campania Națională „16 Zile de Activism pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor și fetelor”

*     *     *

22.11.2024

Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei marchează 25 de ani de activitate a instituției printr-un apel la reafirmarea angajamentului față de drepturile omului

Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, a marcat cea de-a 25-a aniversare a instituției printr-un discurs în care a subliniat necesitatea urgentă a unui angajament colectiv reînnoit față de drepturile omului, în contextul provocărilor globale tot mai intense.

„Acest moment de criză pentru drepturile omului este exact momentul în care acestea sunt cele mai necesare”, a declarat Comisarul O’Flaherty. Acesta a identificat șase provocări critice care amenință drepturile omului: pierderea memoriei istorice, renunțarea politică, slăbirea mecanismelor de protecție, populismul, scepticismul intelectual și nevoia tot mai mare de drepturi în fața crizelor globale.

Comisarul a făcut apel la o cooperare mai strânsă între instituțiile internaționale, subliniind importanța reaprinderii pasiunii societale pentru drepturile omului și a depășirii barierelor instituționale. De asemenea, a cerut statelor să își reînnoiască angajamentul de a proteja persoanele cele mai marginalizate, să mențină standarde înalte de guvernanță și să integreze drepturile omului în activității lor principale.

Încheind cu un mesaj de reziliență și optimism, Comisarul O’Flaherty a reamintit publicului responsabilitatea comună: „Pentru cei dintre noi cu roluri de conducere în domeniul drepturilor omului, speranța nu este o opțiune—este o datorie.”

*    *    *

20.11.2024

Consiliul Europei adoptă un nou Plan de Acțiune pentru Republica Moldova


Comitetul Miniștrilor, care reprezintă cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, a adoptat Planul de Acțiune pentru Republica Moldova 2025-2028, elaborat împreună cu autoritățile naționale ale țării și organizațiile societății civile. Consiliul Europei va continua să sprijine eforturile Republicii Moldova de a-și alinia legislația, instituțiile și practicile la standardele Consiliului Europei în materie de drepturile omului, democrație și stat de drept.

Planul de acțiune va ajuta țara să implementeze reforme ambițioase, esențiale pentru procesul său de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv în domeniile statului de drept, justiției și drepturilor fundamentale. Republica Moldova a obținut statutul de candidat la UE în iunie 2022, iar Cadrul de Negociere a fost adoptat în 2024. De asemenea, planul va sprijini autoritățile naționale în abordarea provocărilor generate de crizele regionale și globale și în combaterea efectelor războiului de agresiune în curs al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Acesta este al patrulea plan de acțiune al Consiliului Europei pentru țară, începând din 2013. Se bazează pe bunele practici și realizările planurilor de acțiune anterioare și deschide noi domenii de intervenție, precum lupta împotriva traficului de ființe umane, prevenirea consumului de droguri și a dependențelor, implicarea crescută a societății civile și participarea tinerilor în procesul decizional democratic. Necesitățile totale de finanțare pentru acest plan de acțiune sunt estimate la 30 de milioane de euro.

Noul Plan de Acțiune pentru Republica Moldova

*     *     *

19.11.2024

Ratificarea Convenției Consiliului Europei pentru protecția patrimoniului audiovizual și Protocolului acesteia

La 19 noiembrie 2024, la Strasbourg, Ambasadoarea Daniela Cujbă, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei a depus instrumentul de ratificare al Convenției Consiliului Europei pentru protecția patrimoniului audiovizual și Protocolului acesteia, încheiate la Strasbourg, la data de 8 noiembrie 2001.

Prezenta Convenție și Protocolul său sunt primele instrumente internaționale obligatorii în acest domeniu, axate pe principiul depozitării legale obligatorii a tuturor materialelor cu imagini în mișcare produse sau coproduse și puse la dispoziția publicului în fiecare stat parte, cu aplicarea celor mai recente tehnologii de conservare și restaurare, pentru prevenirea pe termen lung a deteriorării. Adițional, Convenția prevede asigurarea disponibilității materialelor pentru consultare în scopuri academice sau de cercetare, sub rezerva normelor internaționale sau naționale privind drepturile de autor.

Până în prezent, Convenția a fost ratificată de 12 state membre ale Consiliului Europei: Bosnia și Herțegovina, Croația, Franța, Georgia, Germania, Ungaria, Lituania, Luxembourg, Monaco, Polonia, Serbia și Slovacia.


Convenția europeană pentru protecția patrimoniului audiovizual (STE 183)
Protocol la Convenția europeană pentru protecția patrimoniului audiovizual (STE 184)

*     *     *

13.11.2024

Luxemburgul preia Președinția Comitetului Miniștrilor

Luxemburgul a preluat Președinția rotativă a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei de la Lituania, în cadrul unei reuniuni a reprezentanților celor 46 de state membre ale organizației.

Adresându-se Comitetului Miniștrilor, președintele în exercițiu, Gabrielius Landsbergis, ministrul Afacerilor Externe al Lituaniei, a prezentat realizările țării sale.

Xavier Bettel, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe și Comerțului Exterior al Luxemburgului, a prezentat apoi prioritățile președinției țării sale pentru următoarele șase luni.

Luxemburgul va asigura că Consiliul Europei continuă să-și pună expertiza la dispoziția Ucrainei și a milioanelor de oameni afectați de conflict, concentrându-se în special pe respingerea impunității pentru crimele comise în Ucraina.

Programul președinției se va axa, de asemenea, pe următoarele priorități:

  • Statul de drept și democrația - promovarea standardelor și politicilor comune ca instrumente-cheie împotriva regresului democratic și a amenințărilor în creștere din Europa;
  • Conviețuirea - promovarea respectului și înțelegerii reciproce în societățile noastre diverse;
  • Cultură, sport și patrimoniu - factori pentru promovarea drepturilor omului.

*     *     *

12.11.2024

Moldova: Comisia Anti-Rasism solicită măsuri suplimentare împotriva discursului de ură și a infracțiunilor motivate de ură


Într-un nou raport, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) laudă autoritățile din Republica Moldova pentru eforturile de a îmbunătăți legislația privind egalitatea și infracțiunile motivate de ură și pentru o mai bună integrare a migranților. Cu toate acestea, sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a combate discursul de ură și infracțiunile motivate de ură, precum și inegalitățile, inclusiv cele împotriva romilor.



*     *     *

07.11.2024

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, s-a întâlnite cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la reuniunea Comunității Politice Europene de la Budapesta

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a participat la summitul șefilor de stat și guverne, în cadrul celei de-a cincea reuniuni a Comunității Politice Europene, care a avut loc pe 7 noiembrie la Budapesta. La această întâlnire, domnul Berset a avut mai multe schimburi de opinii, inclusiv cu președinta Maia Sandu, prim-ministrul Irakli Kobakhidze și președintele Volodimir Zelensky. La finalul participării sale, Secretarul General a declarat:

„Reprezentând cele 46 de state membre, Consiliul Europei este un partener esențial al Comunității Politice Europene, în special în ceea ce privește sprijinul nostru pentru Ucraina și eforturile noastre de a stabili responsabilitatea pentru crima de agresiune a Rusiei. Aș dori să mulțumesc guvernului ungar pentru găzduirea întâlnirii, care a oferit o platformă importantă pentru liderii europeni de a discuta provocările actuale și domeniile de cooperare. Aștept cu nerăbdare să particip la următorul summit din Albania, în 2025.”​

*     *     *

05.11.2024

Consiliul Europei oferă sprijin cuprinzător Republicii Moldova pentru a răspunde nevoilor persoanelor strămutate din Ucraina

Consiliul Europei a extins sprijinul cuprinzător pentru Republica Moldova în consolidarea protecției drepturilor omului pentru refugiați și migranți, în special pentru cei aflați în situații vulnerabile, precum femeile și copiii strămutați din Ucraina de agresiunea militară la scară largă a Rusiei. Aceasta a fost concluzia conferinței internaționale „Protejarea drepturilor omului ale persoanelor strămutate: Provocări actuale și perspective”, desfășurată la Chișinău.

În discursul său de deschidere, Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Adrian Efros, a menționat că 1,2 milioane de cetățeni ucraineni au traversat granița moldovenească, dintre care peste 100.000 au ales să rămână pe termen lung. „Reafirmăm angajamentul nostru de a proteja drepturile omului și de a sprijini toate persoanele aflate în nevoie. Vom continua eforturile de a construi un cadru legislativ incluziv, de a asigura accesul la servicii esențiale și de a integra refugiații în viața economică și socială a țării. Apreciem foarte mult sprijinul oferit de Consiliul Europei și partenerii noștri internaționali și credem cu tărie că, împreună, putem crea un viitor mai sigur și mai prosper pentru toți cei care caută refugiu în Republica Moldova.”

Vorbind în numele Președinției Lituaniei a Comitetului Miniștrilor, Tadas Valionis, ambasadorul Lituaniei în Republica Moldova, a salutat solidaritatea remarcabilă a țării cu persoanele care fug de conflictul din Ucraina, oferindu-le adăpost și sprijin, precum și un pasaj sigur către alte țări. „Responsabilitatea pentru astfel de încălcări este esențială și necesită eforturi concertate. Lituania rămâne ferm angajată în sprijinul Ucrainei, subliniind necesitatea de a intensifica presiunea asupra Rusiei pentru a asigura responsabilitatea deplină pentru crimele sale și pentru a deschide calea către o pace justă, durabilă și de lungă durată în Ucraina și Europa”, a subliniat ambasadorul Valionis.

La rândul său, Reprezentantul Special al Secretarului General pentru Migrație și Refugiați (SRSG), David Best, a evidențiat faptul că proiectul în curs de desfășurare „Consolidarea protecției drepturilor omului ale refugiaților și migranților în Republica Moldova” „se bazează pe corpul amplu de standarde ale Consiliului Europei, în special pe jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și pe practici promițătoare în domeniu. Proiectul sprijină autoritățile naționale și alți actori în abordarea nevoilor refugiaților și migranților, ajutând totodată la construirea unor sisteme reziliente și durabile de migrație, azil și primire.”

El a subliniat, de asemenea, că proiectul a întărit capacitățile profesioniștilor implicați în sprijinirea persoanelor strămutate în mai multe sectoare, precum protecția socială, sănătatea, educația și aplicarea legii, care au fost necesari să fie instruiți, iar serviciile de sprijin și informațiile au trebuit să fie disponibile pentru cei aflați în nevoie.

Conferința a reunit reprezentanți ai instituțiilor de stat din Republica Moldova și din alte state membre ale Consiliului Europei, misiuni diplomatice, organizații internaționale, activiști ai societății civile și experți din domeniu. Împreună, aceștia au analizat realizările proiectului și au discutat căi de cooperare viitoare pentru consolidarea sistemelor de migrație și azil ale țării.

În acest sens, Ministerul Educației și Cercetării a contribuit esențial la încadrarea copiilor refugiați din Ucraina în instituțiile de învățământ din țară, unde au fost deschise clase cu predare în limba ucraineană și puse la dispoziție manuale din Ucraina. De asemenea, au fost organizate ore de limba română pentru persoanele refugiate, inclusiv copii, pentru o mai bună adaptare în societatea noastră.

În cadrul proiectului a fost elaborat „Jurnalul de reziliență pentru adolescenți”, în română, ucraineană, engleză și rusă), conceput pentru a consolida reziliența copiilor care trec prin diferite situații de viață stresante și dificile.

La conferință au participat reprezentanți ai instituțiilor de stat din Republica Moldova și din alte state membre ale Consiliului Europei, misiuni diplomatice, organizații internaționale, activiști ai societății civile și experți care lucrează în domeniu. Evenimentul a constituit un prilej de a discuta despre posibilitățile de cooperare în vederea consolidării asistenței și protecției oferite persoanelor refugiate.

*     *     *

04.11.2024

Moldova: Al doilea tur al alegerilor prezidențiale, bine gestionat, a oferit alegătorilor o alegere autentică, în ciuda deficiențelor legale, a acoperirii media dezechilibrate și a impactului interferenței străine, afirmă observatorii internaționali

Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Moldova, desfășurat pe 3 noiembrie, a fost administrat eficient și profesionist, oferindu-le alegătorilor o alegere între alternative politice autentice, au declarat observatorii internaționali într-o declarație de constatări și concluzii preliminare. Candidații au avut libertatea de a-și desfășura campania, dar perioada de zece zile, relativ liniștită, a fost marcată de o creștere a retoricii negative din partea întregului spectru politic, îndreptată împotriva ambilor concurenți și răspândită adesea prin rețele sociale online. Declarația menționează că provocările generate de interferențele externe și cumpărarea de voturi au continuat să influențeze campania pentru turul doi.

Alegerile prezidențiale s-au desfășurat conform Codului Electoral din 2022, care, în ciuda revizuirilor frecvente, oferă o bază adecvată pentru organizarea de alegeri democratice. Aplicarea reglementărilor generale în perioada scurtă a turului doi a condus la dispoziții contradictorii și ambiguități, limitând eficiența căilor de atac legale și a oportunităților de campanie, în timp ce cerințele excesiv de stricte de raportare financiară, combinate cu transparența limitată, au afectat negativ transparența finanțării campaniei în turul doi. Președintele în exercițiu, Maia Sandu, a beneficiat în continuare de utilizarea necorespunzătoare a resurselor publice, deși într-o măsură mult mai redusă față de primul tur, și de o acoperire mediatică dezechilibrată, fapt care nu a oferit concurenților oportunități egale, au afirmat observatorii.

„Participarea ridicată a alegătorilor, în special a femeilor, atât în Moldova, cât și în străinătate, reflectă un angajament puternic de a contribui la viitorul țării. Procesul a fost bine gestionat în secțiile de votare și demonstrează că moldovenii, indiferent de viziunea politică, pot coopera și comunica deschis și respectuos”, a declarat Lucie Potůčková, Coordonatorul special și liderul observatorilor pe termen scurt ai OSCE, și șefa delegației Adunării Parlamentare a OSCE. „În ciuda polarizării evidențiate adesea pe rețelele sociale, aceste interacțiuni sunt un exemplu al rezilienței conexiunilor și dialogului din viața reală. Apreciez eforturile autorităților moldovenești de a proteja integritatea alegerilor, contracarând interferențele externe și asigurând un mediu de vot sigur și pașnic. Astfel de măsuri întăresc încrederea în democrație și subliniază unitatea care se află dincolo de perspectivele diferite.”

Turul doi s-a desfășurat pe fondul continuării investigațiilor privind interferența străină și schemele de cumpărare de voturi destinate influențării rezultatelor din primul tur și a referendumului constituțional organizat simultan. Aceste investigații au inclus rețineri, percheziții, confiscarea de materiale și emiterea de amenzi.

„Aceste alegeri au fost organizate în condiții extrem de provocatoare, confruntându-se cu scheme fără precedent de corupere a procesului electoral. În ciuda acestui fapt, administrația electorală merită recunoașterea noastră deplină pentru o muncă bine făcută. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără sutele de femei angajate care au lucrat în secțiile de votare,” a spus Jone Blikra (Norvegia, SOC), șefa delegației APCE. „Din păcate, turul doi a confirmat cât de profund divizată este Moldova în realitate. Președintele ales va trebui să construiască punți pentru a depăși aceste falii sociale, mai ales având în vedere alegerile parlamentare din anul viitor.”

În ansamblu, mass-media le-a oferit alegătorilor suficiente informații pentru a face o alegere informată, inclusiv printr-o dezbatere între cei doi candidați. Radiodifuzorul public a oferit o acoperire mai amplă pentru cei doi candidați în turul doi, deși o mare parte din acoperirea radio a fost dedicată guvernului, fără o analiză critică. Monitorizarea media a arătat că, deși cele patru posturi de televiziune monitorizate au alocat timp de antenă aproape egal celor doi candidați în emisiunile de știri, au prezentat o tendință de părtinire în ton, acoperind-o pe Sandu aproape exclusiv pozitiv sau neutru, în timp ce pe oponentul său, Alexandr Stoianoglo, într-un mod mai critic, inclusiv în unele programe editoriale.

Pregătirile pentru turul doi au fost eficiente și profesioniste, iar administrația electorală a respectat termenele legale. Comisia Electorală Centrală a continuat să funcționeze în mod colegial și transparent și a organizat sesiuni publice. Între tururi, Comisia și-a continuat programul de educație a alegătorilor, inclusiv prin materiale dedicate studenților și votanților pentru prima dată.

„Felicităm poporul moldovean pentru desfășurarea profesionistă a alegerilor prezidențiale, cu un simț extraordinar al datoriei și dedicării, în ciuda interferenței masive continue din partea Rusiei și a actorilor sponsorizati de Rusia,” a declarat Marta Temido, șefa delegației Parlamentului European. „Determinarea autorităților și a cetățenilor moldoveni de a proteja integritatea procesului democratic a fost evidentă în acest al doilea tur. Încurajăm autoritățile să continue aceste eforturi în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor și vom fi pregătiți să susținem Moldova în apărarea democrației sale.”

Ziua alegerilor a fost în general calmă și bine organizată, iar procesul de vot a fost evaluat în mod copleșitor pozitiv de observatori, cu doar câteva probleme procedurale observate. Numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor au fost evaluate în general pozitiv.

„În evaluarea echipei noastre asupra procesului, am observat că lipsa unor reglementări adaptate pentru campania din turul doi a creat unele provocări pentru candidați și a influențat transparența finanțării campaniei, de exemplu. Monitorizarea noastră media a arătat, de asemenea, părtinirea în favoarea candidatului în exercițiu”, a declarat Urszula Gacek, șefa misiunii de observare a alegerilor din partea ODIHR a OSCE. „Rolul nostru ca ODIHR este să ajutăm Moldova să abordeze aceste și alte aspecte observate, și vom oferi recomandări concrete care sperăm să fie în beneficiul proceselor electorale din Moldova pe viitor.”

În perioada premergătoare turului doi, observatorii au monitorizat și centralizarea rezultatelor din primul tur și ale referendumului constituțional, precum și soluționarea contestațiilor aferente. Pe 31 octombrie, Curtea Constituțională a confirmat că poziția „Da” a trecut, interpretând legea ca stabilind rezultatele pe baza voturilor valide exprimate. Alegătorii și candidații au avut posibilitatea de a depune plângeri cu privire la încălcările din ziua alegerilor și de a contesta rezultatele, însă neînregistrarea anumitor plângeri și întrebările legate de mecanismele adecvate pentru contestarea unor probleme au limitat accesul la căile de atac legale.

*     *     *

02-04.11.2024

APCE monitorizează turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova

O delegație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), formată din cinci membri și condusă de Jone Blikra (Norvegia, SOC), efectuează o vizită în Republica Moldova între 2 și 4 noiembrie pentru a observa turul al doilea al alegerilor prezidențiale, alături de observatori din partea Adunării Parlamentare a OSCE, a Parlamentului European și a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR).

Delegația a avut programate întâlni cu cei doi candidați care concurează în alegerile prezidențiale, precum și cu șefii Misiunii OSCE și ai delegației UE în Republica Moldova, înainte de a observa desfășurarea votului pe 3 noiembrie.

Un reprezentant al Comisiei de la Veneția – grupul de experți juridici independenți ai Consiliului Europei – a oferit asistență juridică în cadrul misiunii de observare a alegerilor organizate de APCE.

O conferință de presă comună este programată pentru luni, 4 noiembrie, la ora 15:00, la Chișinău.

*     *      *

29-30.10.2024

Protejarea peisajelor Europei pentru generațiile viitoare

O conferință privind Convenția Europeană a Peisajului se concentrează pe îmbunătățirea cooperării între statele membre, în concordanță cu noile priorități stabilite de șefii de stat și de guvern în cadrul celui de-al 4-lea Summit al Consiliului Europei, desfășurat la Reykjavík, Islanda, în mai 2023.

Conferința servește ca platformă de dialog asupra activităților viitoare legate de convenție, precum și asupra rolului acesteia în avansarea obiectivelor mai largi ale Consiliului Europei în domeniile drepturilor omului și mediului. Participanții au analizat punctele cheie ale Declarației de la Reykjavík, reflectând angajamentul sporit față de protecția mediului și dezvoltarea durabilă în întreaga Europă.

Prin promovarea cooperării între statele membre, conferința urmărește să consolideze eforturile colective în direcția unei gestionări durabile a terenurilor și protecției mediului, în conformitate cu provocările actuale legate de schimbările climatice și pierderea biodiversității.

Convenția Europeană a Peisajului, adoptată de Consiliului Europei, cunoscută și sub denumirea de Convenția de la Florența, a fost adoptată în 2000 pentru a promova protecția, gestionarea și planificarea peisajelor din întreaga Europă. Aceasta recunoaște peisajele ca parte fundamentală a identității Europei, modelând viața culturală, ecologică și economică. Convenția încurajează autoritățile publice și comunitățile locale să se implice activ în gestionarea durabilă a peisajelor lor.

În lumina priorităților stabilite de șefii de stat și de guvern ai Consiliului Europei la al 4-lea Summit, desfășurat la Reykjavík în 16-17 mai 2023, a 12-a Conferință privind Convenția va permite reprezentanților statelor părți să își consolideze cooperarea în concordanță cu noile obiective ale Organizației în domeniul drepturilor omului și mediului.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții statelor sunt invitați să discute programul de activități viitoare, luând în considerare Declarația de la Reykjavík, deciziile Comitetului Director pentru Cultură, Patrimoniu și Peisaj al Consiliului Europei și mandatul stabilit de Comitetul Miniștrilor.

Republica Moldova a ratificat Convenția Europeană a Peisajului în 2001.


*      *      *

24.10.2024

Consiliul Europei solicită măsuri pentru tineri și schimbările climatice

Acțiunile climatice sunt o prioritate majoră pentru majoritatea tinerilor din Europa. Astfel, Consiliul Europei a propus un set de măsuri dedicate acțiunilor climatice pentru tineri. Într-o nouă Recomandare, primul text internațional pe această temă, Comitetul de Miniștri al organizației subliniază libertatea de exprimare a tinerilor și importanța controlului judiciar în problemele de mediu.

Principiul „nicio pedeapsă fără lege” ar trebui pus în aplicatare. Statele ar trebui să respecte în mod special drepturile tinerilor vulnerabili, inclusiv tinerii marginalizați și indigeni, atunci când aceștia își exprimă îngrijorările cu privire la degradarea mediului în discursul public. Statele europene ar trebui, de asemenea, să consolideze participarea tinerilor în procesele de luare a deciziilor legate de climă și să crească gradul de conștientizare, inclusiv prin sprijin financiar acordat organizațiilor de tineret care lucrează pe probleme climatice.

Investițiile în locuri de muncă verzi, educație și competențe sunt o altă recomandare. Statele membre ar trebui să ofere finanțare dedicată tinerilor antreprenori verzi prin scheme de microfinanțare și proiecte de Cercetare și Dezvoltare în domeniul tehnologiilor verzi. Lucrătorii de tineret ar trebui să primească sprijin personalizat; clădirile și facilitățile oferite de autorități (cluburi și centre de tineret, școli și centre de tineret) ar trebui să fie rezistente la schimbările climatice pentru a asigura condiții optime de lucru și trai.

Statele europene ar trebui, de asemenea, să caute modalități de a reduce consecințele dăunătoare ale crizei climatice asupra sănătății fizice și mentale a tinerilor, prin înființarea de servicii dedicate tineretului. Autoritățile ar trebui să sprijine cercetarea fenomenului de eco-anxietate, să crească gradul de conștientizare asupra acestuia și să dezvolte servicii de sprijin pentru cei care suferă din cauza lui.

Tinerii ar trebui să fie furnizați cu informații de încredere și accesibile despre problemele de mediu, în principal și de preferință în formate digitale, inclusiv în limbile minorităților. Ar trebui să se stabilească garanții legale și practice pentru a limita răspândirea dezinformării pe teme de mediu.

Statele ar trebui, de asemenea, să ia în considerare înființarea unor instituții specializate, cum ar fi un comisar pentru generațiile viitoare, pentru a încuraja o perspectivă pe termen lung asupra deciziilor de politică legate de climă.

În cinci ani, Comitetul de Miniștri va revizui implementarea acestei recomandări.

*     *     *

21.10.2024

Republica Moldova: Alegerile și referendumul bine gestionate și competitive, în ciuda încercărilor serioase de a submina integritatea acestora, spun observatorii internaționali

Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din Moldova, din 20 octombrie, au fost bine gestionate, iar candidații au desfășurat campanii în mod liber într-un mediu caracterizat de preocupări legate de interferența străină ilicită și de eforturi active de dezinformare. Deși acest lucru a afectat integritatea procesului, condițiile de campanie nu au permis, de asemenea, o concurență echitabilă între candidați, au declarat observatorii internaționali într-o declarație preliminară.

Administrația electorală a lucrat profesionist și a demonstrat imparțialitate în luarea deciziilor. În cadrul unei campanii competitive, dar puțin vizibilă, alegătorii au avut la dispoziție o varietate de alternative politice printre candidații la președinție, care au fost înregistrați într-un proces inclusiv. Totuși, modul în care campaniile pentru alegerile prezidențiale și pentru referendum au fost desfășurate simultan, precum și acoperirea mediatică favorabilă pentru titular și guvern, nu au oferit oportunități complet egale. A fost remarcată uilizarea abuzivă a resurselor publice în campanie , se menționează în declarație.

„Moldova merită apreciată pentru implementarea mai multor reforme care au crescut încrederea publicului în sistemul electoral, în contextul propagandei grele din partea Rusiei. De la implementarea măsurilor de securitate cibernetică până la asigurarea unei participări ridicate a femeilor, sunt multe lucruri de celebrat în aceste alegeri,” a spus Lucie Potůčková, coordonatoarea specială și liderul observatorilor OSCE pe termen scurt. „Există, însă, câteva domenii care necesită îmbunătățiri. Perioada suprapusă între înregistrarea candidaților și campanie, de exemplu, a creat o competiție inegală, un aspect pe care ne-ar plăcea să îl vedem îmbunătățit.”

Campaniile au avut loc în contextul în care guvernul aborda amenințări la adresa securității naționale, generate de războiul cauzat de invazia Ucrainei de către Federația Rusă. Autoritățile de aplicare a legii, mulți actori internaționali și organizații ale societății civile au proclamat că Moldova este ținta unui „război hibrid” în desfășurare, direcționat din străinătate, care include finanțarea ilicită a actorilor politici, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice.

„Ziua de ieri a marcat un moment crucial pentru Moldova, în ciuda războiului de agresiune pe scară largă dus de Rusia împotriva Ucrainei și a interferenței intensive susținute de Kremlin în procesele electorale,” a spus Petra Bayr (Austria, SOC), șefa delegației Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. „Felicităm conducerea țării pentru consultarea curajoasă a populației cu privire la această alegere fundamentală și suntem gata să sprijinim Moldova în consolidarea în continuare a unei societăți incluzive și deschise. Succesul va depinde de reformele democratice ulterioare și de capacitatea de a combate dezinformarea și interferențele externe, asigurând că procesul democratic al Moldovei rămâne legitim și transparent.”

„Salutăm rezultatele referendumului,” a declarat Michael Gahler, șeful delegației Parlamentului European. „În ciuda interferenței ruse masive, răuvoitoare și ilicite, în special prin cumpărarea de voturi, atacuri hibride și dezinformare, cetățenii Republicii Moldova au ales un viitor în UE. Felicităm autoritățile competente din Moldova pentru organizarea unor alegeri bine gestionate și eficiente în aceste circumstanțe extraordinare. Facem apel la toți factorii implicați să reziste oricărei interferențe, pentru a nu permite denaturarea rezultatelor din turul doi al alegerilor prezidențiale și alegerilor parlamentare din 2025.”

Deși cadrul legal revizuit pentru alegerile prezidențiale oferă o bază adecvată pentru desfășurarea unor alegeri democratice, modificările frecvente, introduse cu puțin timp înaintea alegerilor și fără consultări suficiente, au diminuat coerența legislației electorale și au afectat potențial certitudinea juridică. Cadrul legal pentru referendum, care se referea la întrebarea de a permite parlamentului să integreze drepturile și obligațiile UE în legislația națională fără o reformă constituțională ulterioară, are anumite lacune, inclusiv lipsa unor garanții adecvate împotriva utilizării abuzive a resurselor publice și, astfel, nu este pe deplin în conformitate cu standardele internaționale și angajamentele OSCE. Deși nu există standarde internaționale care să interzică desfășurarea concomitentă a celor două scrutinuri, realizarea acestora fără ajustarea reglementărilor de campanie a contribuit la o concurență inechitabilă între candidații prezidențiali.

„Numărul substanțial de observatori internaționali desfășurați pentru a observa alegerile este o mărturie a sprijinului ferm al comunității internaționale pentru parcursul democratic al Moldovei,” a spus Johan Büser, șeful delegației Adunării Parlamentare a OSCE. „În contextul războiului de agresiune pe scară largă dus de Rusia împotriva Ucrainei, actorii pro-ruși au dirijat interferențe externe și campanii de dezinformare, în timp ce opiniile tradiționale despre minorități și drepturile LGBT au fost uneori prezentate ca motive pentru a vota 'Nu' la referendumul UE.”

Ziua alegerilor a fost calmă și bine organizată, iar procesul de votare a fost evaluat în mod pozitiv de către observatori, cu doar câteva probleme procedurale notate. Numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor au fost, de asemenea, evaluate în mod pozitiv, per ansamblu.

„Autoritățile electorale au fost transparente și profesioniste în activitatea lor, iar acest lucru s-a reflectat în evaluarea noastră pozitivă copleșitoare a zilei alegerilor,” a declarat Urszula Gacek, șefa misiunii de observare a alegerilor din partea Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului. „Observațiile noastre din ultimele săptămâni arată că condițiile nu au oferit candidaților o competiție echitabilă. Recomandările pe care le vom face pe baza observațiilor noastre vor fi destinate îmbunătățirii acestui aspect și altor domenii care necesită ajustări, pentru a crește reziliența și încrederea cetățenilor în procesele electorale din țară.”

Modificările recente au creat un cadru legal robust pentru finanțarea campaniilor, dar supravegherea a fost diminuată din cauza capacităților și resurselor limitate ale autorităților electorale. Limitele pentru donații și cheltuieli de campanie se aplică separat participanților la alegeri și la referendum, ceea ce înseamnă că partidele politice și blocurile electorale care au participat la ambele concursuri au avut posibilitatea de a cheltui mai mult.

În timpul campaniei, acoperirea politică la radio și televiziune a fost strict reglementată pentru a asigura corectitudine, acuratețe și imparțialitate, dar monitorizarea media de către ODIHR a arătat că titularul a primit cea mai mare acoperire în general, atât în programele de știri, cât și în cele editoriale, atât în calitatea sa oficială, cât și ca și candidat, fără o distincție clară între cele două. Acoperirea referendumului în toate buletinele de știri a fost foarte limitată. Conform legilor media electorale, candidații au beneficiat de un timp de antenă gratuit suficient.

Eficacitatea soluționării litigiilor electorale a fost limitată în tratarea unor cazuri. Deși termenele pentru soluționarea litigiilor respectă bunele practici internaționale, Comisia Electorală Centrală și instanța de apel nu au respectat întotdeauna termenele legale. Întrucât majoritatea deciziilor Comisiei privind inadmisibilitatea au fost menținute la revizuirea judiciară, unele probleme importante legate de campanie nu au fost examinate în fond.

*     *      *

16.10.2024

APCE va monitoriza alegerile prezidențiale și referendumul constituțional în Republica Moldova

O delegație formată din 21 de membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), condusă de Petra Bayr (Austria, SOC), va călători în Republica Moldova în perioada 18-21 octombrie pentru a monitoriza alegerile prezidențiale și referendumul constituțional, alături de observatori din partea Adunării Parlamentare a OSCE, Parlamentului European și Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR).

Delegația va avea întâlniri cu candidații care participă la alegerile prezidențiale, cu șefii Misiunii OSCE și ai delegației UE în Republica Moldova, cu membrii Comisiei juridice a Parlamentului Moldovei, cu reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale, ai Consiliului Audiovizualului și ai Congresului Autorităților Locale din Republica Moldova, precum și cu reprezentanți ai societății civile și mass-media, înainte de a observa scrutinul din 20 octombrie.

O echipă de experți ai Comisiei de la Veneția – grupul de experți juridici independenți ai Consiliului Europei – va oferi sprijin juridic în timpul vizitei.

Conferință de presă comună

O conferință de presă comună este programată pentru luni, 21 octombrie, la ora 15:00, în Chișinău (locul urmează să fie specificat).


*     *       *

16.10.2024

Congresul solicită investiții în comunități mai prietenoase pentru vârstnici

Anul 2024 va marca momentul în care Europa va avea mai multe persoane cu vârsta de peste 65 de ani decât cele cu vârsta sub 15 ani, iar majoritatea statelor membre ale Consiliului Europei sunt afectate de această tendință. Aceste schimbări demografice au consecințe importante, în special pentru autoritățile locale și regionale, care se confruntă cu o nevoie tot mai mare de a crea spații publice mai accesibile, de a dezvolta servicii sociale mai elaborate și de a implementa politici de îmbătrânire activă. Pentru a asigura autonomia și calitatea vieții persoanelor în vârstă în acest context, sunt necesare răspunsuri multidimensionale și multilevel.

Aceasta a fost concluzia unui raport al Congresului prezentat de co-raportoarele Carla Dejonghe (Belgia, ILDG) și Joanne Laban (Regatul Unit, ECR), în cadrul unei dezbateri pe tema „comunităților în curs de îmbătrânire”, desfășurate în timpul celei de-a 47-a sesiuni a Congresului Autorităților Locale și Regionale, pe 16 octombrie 2024.

Raportul a cerut investiții în autonomia persoanelor vârstnice la nivelul comunităților locale, promovarea muncii de voluntariat și a inițiativelor comunitare, precum și îmbunătățirea condițiilor de muncă și a competențelor îngrijitorilor formali și informali, care sunt deseori femei. Guvernele naționale au fost invitate să dezvolte programe specifice de sprijin pentru autoritățile locale și regionale, care sunt adesea responsabile pentru furnizarea sau supervizarea serviciilor de îngrijire pe termen lung. De asemenea, guvernele au fost îndemnate să asigure finanțare suficientă pentru aceste sisteme, inclusiv prin fonduri de egalizare destinate depășirii diferențelor teritoriale, și să creeze un context național favorabil muncii în sectorul de îngrijire.

Co-raportoarele au subliniat importanța implicării persoanelor vârstnice în îmbunătățirea serviciilor destinate generației lor și utilizarea măsurilor inovatoare, cum ar fi soluțiile bazate pe tehnologiile informaționale, pentru a le păstra independența.

Un invitat la dezbatere, primarul orașului Porto (Portugalia), Rui Moreira, a prezentat angajamentul orașului său pentru dezvoltarea unor comunități mai prietenoase pentru vârstnici și numeroasele inițiative întreprinse de Porto în ultimii ani ca oraș membru al Rețelei Globale a OMS pentru Orașe și Comunități Prietenoase pentru Vârstnici, încurajând membrii Congresului să se alăture acestei mișcări globale.

The WHO Global Network for Age-friendly Cities and Communities este o inițiativă lansată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2010, care își propune să sprijine orașele și comunitățile din întreaga lume în crearea de medii care să fie prietenoase și accesibile persoanelor în vârstă.

Obiectivele principale ale rețelei sunt:

  1. Promovarea incluziunii sociale: Dezvoltarea comunităților care să permită persoanelor vârstnice să participe activ în viața socială, economică și culturală.
  2. Adaptarea mediului fizic și social: Asigurarea că orașele sunt proiectate pentru a răspunde nevoilor persoanelor vârstnice prin accesibilitate, infrastructură adecvată și servicii esențiale, inclusiv transport public, locuințe adaptate și spații publice sigure.
  3. Îmbunătățirea sănătății și bunăstării: Oferirea de acces la îngrijiri medicale și servicii de sănătate preventivă care să sprijine un stil de viață activ și sănătos pentru persoanele vârstnice.
  4. Crearea de oportunități pentru îmbătrânirea activă: Stimularea participării și contribuției persoanelor în vârstă la activități economice, politice, civice și de voluntariat.

Beneficiile aderării la rețea:

  • Orașele și comunitățile membre primesc sprijin tehnic, acces la bune practici și resurse pentru a implementa inițiative prietenoase pentru vârstnici.
  • Membrii pot face schimb de experiențe și colabora cu alte orașe și comunități din rețea.

Aceste inițiative contribuie la o mai bună calitate a vieții pentru persoanele în vârstă, permițându-le să rămână active și implicate în comunitățile lor.

*      *      *

15.10.2024

Oprirea violenței împotriva femeilor: Un nou raport subliniază necesitatea evaluării riscurilor pentru a proteja femeile de violență

Grupul de Experți în combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice (GREVIO) a publicat al 5-lea raport general de activități pentru 2023, care prezintă principalele realizări ale activității sale și include o secțiune tematică despre „rolul și importanța evaluării riscurilor și gestionării riscurilor în prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor”.

În perioada de raportare a anului trecut, GREVIO a publicat șapte rapoarte de evaluare inițială (Luxemburg, Croația, Macedonia de Nord, Irlanda, Grecia, Republica Moldova și Liechtenstein). De asemenea, a început primele vizite tematice de evaluare pe tema „Construirea încrederii prin oferirea de sprijin, protecție și justiție” și a asistat la ratificarea Convenției de la Istanbul de către Uniunea Europeană.

Sursa

Detalii

*     *      *

14-17.10.2024

Congresul Autorităților Locale și Regionale: 10 ani de implicare a tinerilor și Protecția patrimoniului cultural al Ucrainei


Între 15 și 17 octombrie 2024, la Strasbourg, a avut loc cea de-a 47-a sesiune a Congresului Autorităților Locale și Regionale din cadrul Consiliului Europei. În această sesiune, s-au dezbătut subiecte esențiale precum protejarea patrimoniului cultural al Ucrainei în contextul războiului și provocările majore cu care se confruntă autoritățile locale și regionale din Europa.

Un moment important al Congresului a fost dezbaterea dedicată aniversării a 10 ani de la inițiativa "Rejuvenating Politics", care vizează integrarea tinerilor în viața democratică la nivel local și regional.

De asemenea, au fost discutate provocările legate de îmbătrânirea populației, economia circulară, și rolul reprezentanților locali în protecția drepturilor omului și reconstrucția Ucrainei.


*     *    *

11-12.10.2024

Comisia de la Veneția și-a desfășurat sesiunea plenară

Comisia de la Veneția a Consiliului Europei și-a desfășurat cea de-a treia sesiune plenară anuală la Veneția, în perioada 11-12 octombrie. Printre punctele importante de pe agendă s-au numărat două opinii privind statul de drept în Polonia, referitoare la proiectele de modificare a Legii privind Procuratura și la standardele europene care reglementează statutul judecătorilor. 

Comisia de la Veneția, de asemenea, a adoptat trei opinii privind Armenia, care se concentrează pe proiectele de modificare a Codului Judiciar al Armeniei (privind evaluările judiciare), proiectele de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală referitoare la colectarea probelor fără consimțământ în investigațiile penale, precum și proiectele de legi care modifică și completează Legea privind Mass-Media și Codul Civil.

Agenda a inclus și două opinii privind Kârgâzstan, care se concentrează pe Legea nr. 72 ce modifică Legea privind organizațiile non-profit și pe proiectele de modificare a Codului de Procedură Penală referitoare la cauțiune și videoconferințe în procesele penale.

La 12 octombrie, Comisia a fost informată despre participarea Comisiei de la Veneția în misiuni de observare electorală ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în scopul furnizării de consultanță juridică pentru Republica Moldova, în legătură cu alegerile prezidențiale și referendumul constituțional, din 20 octombrie 2024.

Sesiunile plenare sunt închise publicului, dar toate opiniile adoptate și alte rapoarte vor fi publicate la începutul săptămânii viitoare pe site-ul Comisiei de la Veneția. Consultați agenda pentru mai multe detalii.

Sursa
Agenda sesiunii Comisiei de la Veneția

*     *     *

08.10.2024

Judecători și procurori instruiți cu privire la investigarea și examinarea finanțării ilegale a partidelor politice și a campaniilor electorale

Aproximativ 25 de judecători și procurori au participat la un atelier de formare specializat privind investigarea și examinarea finanțării ilegale a partidelor politice și a campaniilor electorale. Sesiunea de formare de o zi, desfășurată la Institutul Național al Justiției, a abordat subiecte esențiale, cum ar fi cadrul juridic pentru finanțarea politică, metodele de investigare a încălcărilor electorale și explorarea practicilor actuale în materie de corupție electorală și cumpărare de voturi.

Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange, și-a exprimat satisfacția cu privire la colaborarea continuă dintre principalii parteneri naționali. „Subiectul acestui seminar este extrem de util și va ajuta judecătorii, procurorii și alți profesioniști să investigheze mai bine încălcările financiare care, din păcate, apar nu numai în timpul perioadelor electorale, ci și între alegeri - cum ar fi finanțarea politică ilegală”, a declarat Falk LANGE.

Procurora șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a subliniat importanța discutării cazurilor de finanțare ilegală și corupție electorală și a descris aceste cazuri ca fiind „sensibile”.

„Este un subiect sensibil, pentru că sunt unele infracțiuni foarte evidente, în care toată societatea este de acord asupra pedepsei care ar trebui să fie. Când este vorba de o crimă, este un caz alb-negru și este clar că persoana care a comis-o trebuie să răspundă. Dar atunci când vorbim despre corupție într-un context electoral, este o problemă mult mai sensibilă. Este important să discutăm toate aspectele specifice, iar acest seminar este o ocazie excelentă de a face acest lucru. Sper că vom învăța cu toții lucruri pe care le putem aplica în cazuri concrete”, a declarat Veronica Dragalin.

Consultantul Consiliului Europei, formatorul Institutului Național al Justiției și vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale au împărtășit cazuri și metode proeminente actuale din Moldova, precum și jurisprudența relevantă a CEDO și diverse experiențe ale unor state europene (Lituania, Finlanda și România).

Instruirea a fost organizată în cadrul Proiectului Consiliului Europei Îmbunătățirea practicilor electorale în Republica Moldova, Faza III, în parteneriat cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova și Institutul Național al Justiției.


*     *     *

04.10.2024

CEC își consolidează abilitățile de comunicare înaintea alegerilor din 2024

Aproximativ 15 reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale (CEC) și-au îmbunătățit abilitățile de comunicare în situații de criză în pregătirea pentru Alegerile Prezidențiale și Referendumul Constituțional Republican legat de UE (20.10.2024), în cadrul unui seminar organizat de Oficiul Consiliului Europei în Chișinău.

Participanții au fost familiarizați cu Planul de Comunicare al CEC, ajustat cu asistența Consiliului Europei la sfârșitul lunii august 2024. Instruirea a pus accentul pe importanța identificării potențialelor crize de imagine și gestionarea eficientă a acestora, atât în timpul alegerilor, cât și ulterior.

În acest sens, consultantul Consiliului Europei a prezentat 16 studii de caz privind atacuri de comunicare și crize de imagine care au avut loc începând cu 1 august 2024. El a evidențiat criteriile pentru identificarea, pregătirea și reacționarea la aceste crize folosind abordări simetrice și asimetrice, precum și abordarea potențialelor surse de atacuri mediatice.

Obiectivele principale ale asistenței de comunicare a Consiliului Europei sunt sprijinirea CEC în protejarea credibilității sale, capacitatea de a influența pozitiv relatările publice și de a acționa într-un mod mai transparentă și deschisă față de toți actorii electorali.

Activitatea a fost realizată de Proiectul Consiliului Europei „Îmbunătățirea Practicilor Electorale în Republica Moldova”, Faza III, în parteneriat cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.

*     *     *

30.09 -04.10.2024

Sesiunea de toamnă a APCE 2024: Sesiune dedicată apărătorilor drepturilor omului și provocărilor globale

Ceremonia de decernare a Premiului pentru Drepturile Omului Václav Havel 2024 – care onorează apărătorii excepționali ai drepturilor omului din întreaga lume – a fost un moment deosebit al sesiunii de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care se desfășoară la Strasbourg între 30 septembrie și 4 octombrie 2024. Premiul Václav Havel pentru Drepturile Omului, ediția a doisprezecea a fost acordat personalității politice de frunte din Venezuela și apărătoarei drepturilor omului María Corina Machado. Premiul, în valoare de 60.000 de euro, a fost prezentat în cadrul unei ceremonii speciale în ziua deschiderii sesiunii plenare de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) la Strasbourg.


Alte puncte importante au inclus dezbateri privind detenția și condamnarea lui Julian Assange și efectele lor îngrijorătoare asupra drepturilor omului; despre a 90-a aniversare a Holodomorului – Ucraina se confruntă din nou cu amenințarea genocidului. A avut loc o dezbatere despre abordarea europeană comună pentru a soluționa traficul de migranți și pentru a clarifica soarta migranților, refugiaților și solicitanților de azil dispăruți.

Dezbateri au avut loc în baza unui raport despre propagandă și libertatea de informare în Europa. Propaganda poate fi folosită pentru a manipula opinia publică și pentru a amenința valorile noastre comune și demnitatea umană, precum și buna funcționare a sistemelor noastre democratice, afectând dezvoltarea opiniilor libere și participarea cetățenilor informați la dezbaterile și deciziile publice.

Raportul subliniază necesitatea de a aborda propaganda dăunătoare în mod eficient și într-o manieră mai coordonată; solicită statelor să nu limiteze răspunsul lor doar la restricții, care ar putea deveni un instrument de a reduce la tăcere vocile critice și opoziția, ci să dezvolte strategii holistice care să protejeze libertatea de exprimare și libertatea de informare. Rolul autorităților de reglementare independente, colaborarea sectorului media și a internetului și un peisaj mediatic independent și pluralist, inclusiv media de serviciu public finanțată adecvat, sunt fundamentale pentru a contracara propaganda dăunătoare și pentru a susține o societate democratică.

Este esențial să se construiască încrederea în instituții și ca publicul să fie informat cu date fiabile în privința chestiunilor de interes public. Transparența privind proprietatea și sursele financiare ale media trebuie îmbunătățită, iar accesul egal la informații și media, precum și alfabetizarea informațională, trebuie încurajate. Parlamentarii au adoptat Rezoluția 2567 privind propaganda și libertatea de informare în Europa


De asemenea, au fost solicitări pentru dezbateri urgente cu privire la „Situația deteriorată a drepturilor omului, statului de drept și democrației în Azerbaidjan”, despre „Persoanele dispărute din cauza războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei: prizonieri de război și civili în captivitate” și despre „Situația de urgență în domeniul sănătății și umanitară a femeilor și copiilor din Gaza”.

Noul Secretar General al Consiliului Europei, Alain Berset, a subliniat rolul crucial al Consiliului Europei într-un discurs din timpul sesiunii plenare de toamnă a Adunării, în contextul sărbătoririi a 75 de ani de la înființarea sa, în garantarea unui viitor de pace, stabilitate, prosperitate, securitate și demnitate pentru cetățenii Europei. De asemenea, el a evidențiat cele trei priorități ale mandatului său: sprijinul pentru Ucraina, acțiuni pentru revitalizarea democrației și susținerea unității familiei europene în toată diversitatea sa.

„Într-o lume afectată de forțe centrifuge, unde mișcările divergente par să câștige teren în acest moment, trebuie să lucrăm pentru a reveni la o convergență mai puternică. Și pentru a atinge această convergență, trebuie să ne menținem adevărul și valorile. Dialogul este de o importanță capitală. Un dialog între cei 46 de membri ai Consiliului Europei, pe care tocmai i-am descris ca egali mândri. Este un dialog interinstituțional, atât formal, cât și informal, în cadrul Consiliului Europei. Și este un dialog care respectă diversitatea, dar este profund ancorat în fundațiile formate de valorile noastre”, a adăugat el.

El a menționat, de asemenea, un plan de acțiune pentru promovarea democrației, în scopul revitalizării procesului democratic, precum și posibilitatea de a organiza un summit al șefilor de stat și de guvern în mod regulat.

Ministrul de Externe al Republicii Macedonia de Nord, Timcho Mucunski, de asemenea s-a adresat Adunării. Ministrul de Externe lituanian Gabrielius Landsbergis, președintele Comitetului Miniștrilor, va prezenta comunicarea tradițională din partea acestui organism și va răspunde întrebărilor membrilor.

Au avut loc și dezbateri pe tema activităților Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru implementarea Declarației de la Reykjavik, cu o declarație din partea guvernatorului băncii, Carlo Monticelli; privind onorarea obligațiilor și angajamentelor de către Bosnia și Herțegovina; despre riscurile și oportunitățile metaversului; și despre garantarea dreptului oamenilor la hrană.

Din componența delegației conduse de deputatul Ion Groza, șeful delegației naționale la APCE, fac parte deputații Andrian Cheptonar și Constantin Starîș.

Posted by
Labels: , , , , , , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)