Interviuri, comentarii, opinii
Arhiva 2012-2017
19.03.2018
Petras Auštrevičius:Ajutorul UE este condiționat de aplicarea prevederilor Acordului de Asociere și a celorlalte condiții convenite cu guvernul: Un interviu la Strasbourg cu europarlamentarul lituanian (ALDE).
Mai mulți membri de top ai guvernului și parlamentului de la
Chișinău s-au deplasat la Bruxelles în ultimele săptămâni pentru a
convinge UE să îndulcească setul de condiții impuse cu un an în urmă și
să disloce cel puțin o primă tranșă din ajutorul macrofinanciar convenit
în anul 2017. Însă, așa cum a arătat și șefa Serviciului de Acțiune
Externă, Federica Mogherini la ultima reuniune de Consiliu, banii nu vor
intra in visteria guvernului de la Chișinau până când recomandările
Comisiei Veneția privind modificările legilor electorale nu vor vi
aplicate. Cel puțin. „Soluția este la Chișinău, nu la Bruxelles. Tocmai
pentru că respectăm cetățenii nu suntem de acord cu abordarea coaliției
de guvernare din Moldova. Guvernul știe foarte bine ce are de făcut
pentru ca noi să dislocăm banii. Acesta este mesajul nostru.
Politicienii de la Chișinău ar trebui să îl citească, să îl înțeleagă și
să reacționeze”, spune într-un interviu cu Europa Liberă
europarlamentarul lituanian (ALDE) Petras Auštrevičius.
Petras Auštrevičius: „Am privit concluziile privind
Moldova de la finalul ultimului Summit al Consiliului - un document
foarte serios, trebuie să precizez - un document care analizează în mod
pozitiv stadiul relațiilor dintre UE și Moldova, cu mare interes. Este important să avem un
astfel de document care să indice unde ne aflăm și progresul în procesul
de integrare. Cu adevărat, legat de asistența macrofinanciară, de care
Moldova are nevoie ca de aer, UE se ține de ce a decis, respectiv, de
acum încolo asistența macrofinanciară nu va mai fi acordată
necondiționat, ci doar după îndeplinirea condițiilor deja comunicate de
acum un an.
Condițiile noastre sunt implementarea condițiilor politice cumunicate
atunci: aplicarea recomandărilor Comisiei Veneția cu privire la legea
electorală, schimbări în mass media (mai multă independență și
echilibru), ca și lupta împotriva corupției. În acest moment, cea mai
arzătoare chestiune este legea electorală. Consiliul regretă, se spune
în documentul la care facem referire, că Republica Moldova nu a luat în
considerare recomandările Comisiei Veneția. Nu știu când va fi Moldova
pregătită să ia această decizie, dar aștept o reacție pozitivă cât de
curând de la guvernul R.Moldova.”
Interviuri pe marginea Conferinţei de securitate a Georgiei,
Ucrainei şi R. Moldova, găzduită 2 martie 2018 de Chişinău.
5.03.2018
Inteviul cu directorul Institutului IDIS Viitorul despre Conferința de Securitate de la Chișinău.Igor Munteanu
2.03.2018
Jonathan Eyal: „Cred că niciun stat în Europa astăzi nu poate să vorbească serios de neutralitate”
Un interviu în exclusivitate cu directorul pentru studii de securitate internațională de la Institutul Serviciilor Unite Regale, Jonathan Eyal, .
Un interviu cu fostul ambasador american în Ucraina, în prezent director al Fundaţiei „Dinu Patriciu” din cadrul Consiliului Atlantic de la Washington., John Herbst
Un interviu cu Damon Wilson, vicepreşedinte executiv al Consiliului Atlantic, ce crede despre anunţul liderului de la Kremlin.
27.02.2018
În dialog cu președintele Comitetului european pentru drepturi
sociale (Consiliul Europei) despre ultimul său raport privind securitate
socială.
Comitetul european pentru drepturi sociale, o structură de
experți a Consiliului Europei arată în ultimul său raport că eforturile
de îmbunătățire progresivă a sistemului de securitate socială sunt
insuficiente în Moldova. Nu doar guvernul moldovean pare să nu facă o
prioritate din drepturile sociale. Studiul Comitetului arată că în
ultimii 10 ani, există un dezinteres din ce în ce mai mare al guvernelor
europene pentru ridicarea standardului de viață al cetățenilor.
Despre concluziile Consiliul
pentru afaceri externe al UE
Consiliul pentru afaceri externe al Uniunii Europene își exprimă
regretul că noua lege electorală din Moldova nu include unele
recomandări-cheie ale Comisiei de la Veneția, se arată într-un comunicat
oficial de la Bruxelles. Consiliul a dat publicității luni un document
în 27 de puncte care prezintă progresele şi restanţele autorităților de
la Chișinău, și reafirmă angajamentul comunității europene de a
consolida asocierea politică și integrarea dintre Uniunea Europeană și
Moldova, în baza Acordului de Asociere din 2016. Consiliul subliniază că
e foarte important ca reformele începute în 2016 să continue, şi a
repetat că libertatea presei și pluralismul de opinii sunt baza unei
societăți democratice. În declarația sa de luni, Consiliul pentru
afaceri externe al Uniunii Europene a spus de asemenea că investigarea
fraudei bancare trebuie să continue.
26.02.2018
Alexandru Tănase: „Orice remarcă privind funcționarea instituțiilor democratice din R. Moldova este în favoarea democrației”: Dialog cu ministrul moldovean al justiției despre concluziile Consiliul
pentru afaceri externe al UE privind progresele și restanțele
Chiținăului în aplicarea reformelor.
Europa Liberă: Din ceea ce vorbiți Dvs. se lasă impresia că nu acceptați ca și critici dure din partea Bruxelles-ului aceste recomandări, concluzii ale Consiliului Afacerilor Externe?
Alexandru Tănase: „Orice remarcă privind
funcționarea instituțiilor democratice din Republica Moldova este în
favoarea democrației. În cazul de față această analiză care a fost
efectuată la nivelul Uniunii Europene scoate în evidență o serie de
probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Exact aceleași probleme
le cunoaștem cu toții și le acceptăm și noi. Deja este un pas înainte
pentru a le soluționa. Prin urmare, toate aceste concluzii sunt în
beneficiul consolidării mecanismelor democratice din țara noastră. Eu
cred că toată lumea are doar de câștigat, dacă toate aceste recomandări
vor fi puse în aplicare.”
Europa Liberă: Iar Republica Moldova va fi apreciată sau taxată în funcție de cum va reuși să implementeze prevederile Acordului de Asociere și acele reforme pe care și le-a asumat guvernarea?
Alexandru Tănase: „Cetățenii Republicii Moldova sunt
cei care vor aprecia sau vor taxa guvernarea și care vor pune notă
tuturor ca rezultat al politicilor promovate. Până la urmă, noi suntem
cei care locuim în această țară și noi suntem cei care trebuie să avem
cel mai mare interes ca să trăim în democrație, libertate, să trăim fără
frică, să avem încredere în justiție, să avem securitatea raporturilor
juridice, să ne fie garantate proprietățile ș.a.m.d. Cu mult mai mare
este interesul nostru, al celor care locuim aici, decât al diplomației
europene sau occidentale. Ei nu pot decât să ne scoată în evidență
anumite probleme și să ne ajute prin asistența pe care ne-o oferă să
depășim aceste probleme, dar rolul proactiv, totuși, ne revine nouă în
acest exercițiu.”
27.02.2018
Dionis Cenușă: „Încrederea din partea Uniunii Europene nu a fost restabilită”:Interviu cu politologul de la Chișinău despre costatările și recomandările partenerilor europeni
făcute guvernului moldovean.
Arta de a citi concluziile partenerilor europeni... De ce
constatările și recomandările miniștrilor de Externe ale statelor membre
ale UE sunt văzute atât de diferit de guvernare și de opoziție? Ce se
înțelege, de fapt, din cele constatate de Consiliul European cu privire
Republica Moldova în raportul prezentat în ajun? Și cum se prezintă
Republica Moldova în studiul recent Indicele Parteneriatului Estic
pentru 2015-2016, studiu i prezenta la Chișinău.
Europa Liberă: Consiliul pentru Afaceri Externe al Uniunii
Europene a dat publicității luni un document în 27 de puncte, care
prezintă progresele şi restanţele autorităților de la Chișinău, și
reafirmă angajamentul comunității europene de a consolida asocierea
politică și integrarea dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, în
baza Acordului din 2016. Concluziile Consiliului European sunt privite
diferit de către actorii politici de la guvernare și din opoziție. Dvs.
cum vedeți acest document în care limbajul diplomatic oferă „un fel de
amestec balansat de mesaje”, vorba Federicăi Mogherini, șefa diplomației
europene?
Dionis Cenușă: „După mine, este unul din cele mai
puternice documente care au fost pregătite până acum de către Uniunea
Europeană cu referință la Republica Moldova. Cred că un document atât de
închegat care cuprinde cele mai importante domenii unde într-adevăr
avem restanțe, precum mass-media, sectorul energetic, nemaivorbind de
investigațiile din sistemul bancar, nu am văzut până acum. Chiar dacă
facem o comparație cu ultimele concluzii prezentate în 2016, deci,
vorbim despre un document care într-adevăr este echilibrat, dar care
este și bine integrat. El, practic, prezintă la zi care este situația în
Republica Moldova și unde autoritățile trebuie să se concentreze cu
eforturi mai concrete și un angajament bazat pe o voință politică
fermă.”
26.02.2018
Federica Mogherini: în Moldova e nevoie de măsuri anticorupție, de reforma justiției și de reforme economice. Reforme!:O declarație în exclusivitate a coordonatoarei politicii externe a Uniunii Europene.
„Ceea ce ați detectat în lungile concluzi - lungi, unanime și foarte
apreciate de toate statele membre concluzii - este de fapt ceea ce am
modelat ca un amestec balansat de mesaje, pe care l-aș putea rezuma
într-o singură propoziție, anume că Uniunea Europeană sprijină ferm
Moldova și pe cetățenii ei.
Trebuie să fie clar că nu avem nici un fel de agendă politică
internă, Uniunea Europeană se ocupă de instituții în beneficiul
cetățenilor, asta este singura agendă pe care o avem.
Știm foarte bine, pentru că aflăm de la cetățenii Moldovei, și vedem
tendințele din societate, că e nevoie ca un anumit număr de măsuri să
fie luate, pentru ca sprijinul să fie credibil, și pentru a obține
întregul său potențial.
Iar asta vine cu măsuri anticorupție, reforma justiției și toate măsurile pe care le-ați menționat. Reforme!
19.02.2018
„
Atâta timp cât lucrurile nu vor fi așezate într-o matcă democratică (...), Republica Moldova va fi marginală”: Un interviu cu europarlamentarul român Cristian Preda.
Cristian Preda, europarlamentar român, membru al Partidului
Popular European, sugerează că guvernul de la Chişinău e puţin credibil
şi că Republica Moldova se află într-o situaţie dificilă. El spune că
Parlamentul European va ţine cont îndeosebi de concluziile Comisiei de
la Veneţia pentru a oferi urmatoarea tranşă de credit.
Europa Liberă: Eu am reținut și ceea ce spunea șeful
Delegației Uniunii Europene la Chișinău că ar fi important în acest an
electoral în Republica Moldova să fie respectate standardele
democrației, dar așa cum spune demnitarul de la Bruxelles, Uniunea
Europeană va fi gata să dea bani Moldovei, dacă autoritățile vor
demonstra că-și respectă angajamentele, că această susținere financiară a
UE va depinde și de cum decurge procesul de descoperire a vinovaților
de furtul miliardului și s-a referit încă la un șir de alte probleme ale
țării.
Cristian Preda: „Da, e adevărat, e în interesul
Republicii Moldova, e în interesul cetățenilor săi să clarifice astfel
de mari dosare de corupție; asta se întâmplă în oricare țară europeană
și în România vedeți că au fost trimiși în închisoare foști premieri,
miniștri, responsabili politici, se confiscă averile dobândite ilegal și
se face dreptate. E un proces absolut normal într-o cultură a statului
de drept și, repet, nu e vorba de impunerea unor standarde din afară
care să fie, nu știu, semnul unui imperialism al Uniunii Europene sau al
României, cum mai spun unii apucați; e vorba, pur și simplu, de
interesul public. Banii publici nu sunt o pușculiță din care își trag
averi cei care ajung o vreme în demnități publice. Banii publici trebuie
folosiți în interesul cetățenilor – pentru școală, pentru sănătate,
pentru drumuri bune, pentru aer curat ș.a.m.d. Sunt politici publice
consacrate în acest moment în Uniunea Europeană. Cred că și cetățenii
din Republica Moldova ca oricare alt cetățean european merită toate
aceste lucruri, iar interesul politicienilor acesta trebuie să fie, nu
interesul îmbogățirii personale prin rețelele astea de influență și prin
furturi colosale cum este acest deja celebru caz al furtului
miliardului.”...
...Europa Liberă: Eu am mai auzit mai multe voci din rândul
guvernării care spuneau că în 2019, pe când România va prelua
președinția la Uniunea Europeană, Moldova ar avea șansa sau
posibilitatea să meargă cu acest dosar la Bruxelles și să ceară această
perspectivă de aderare la Uniunea Europeană. Dvs. ați scris în presa
română, am citit în weekend, cine intră în UE după ce pleacă britanicii,
dar nu ați făcut trimitere la Republica Moldova.
Cristian Preda: „Pentru că Moldova nu și-a mai
exprimat această dorință, acest deziderat. Sigur că ar fi frumos ca, în
timpul președinției românești a Consiliului Uniunii Europene, să avem un
asemenea gest venit de la Chișinău. Asta nu înseamnă că automat dosarul
este acceptat, e nevoie, dincolo de primirea lui formală, de negocierea
cu celelalte capitale din Uniunea Europeană, căci faptul că ești
președinte nu înseamnă că decizi de capul tău în afara celorlalte
capitale. Deci, dacă Moldova are de gând ca în prima parte a anului 2019
să depună o asemenea candidatură, trebuia să fi început demult
discuțiile cu toate cele 27 de capitale, exceptând Bucureștiul care, se
știe, e oricum favorabil și să convingă fiecare capitală în parte de
importanța unui asemenea gest și de fundamentul unei asemenea
solicitări. Repet, ar fi admirabil, să sperăm că e posibil și că acei
care spun astăzi acest lucru, nu uită mâine ce au vorbit.”
15.02.2018
Avem exporturi spre Uniunea Europeană mai mari ca înainte: Interviu cu directorul Agenţiei Naţionalepentru Siguranţa Alimentelor Gheorghe Gaberi
Avem exporturi și spre Uniunea Europeană mai mari ca înainte vreo 4.000
de tone pentru procesare, vreo două mii și ceva de tone pentru consum
în stare proaspătă, dar s-a mărit. La prune noi am ajuns la 20 de mii de
tone în Uniunea Europeană, s-a mărit la struguri; am valorificat dublu
cota care ni s-a dat, noi am exportat încă 10 mii de tone supracotă cu
taxe vamale plătite în Uniunea Europeană. S-a schimbat geografia
exporturilor și chiar avem o creștere. La struguri de masă am ajuns la
cifra de 80 de mii; anul trecut era sub 60, dar anul curent am avut
sporiri, majorări serioase de exporturi și la fructele procesate, și la
miez de nucă, nuci în coajă.”
08.02.2018
Paul Ivan: „E foarte important să se înțeleagă că există foarte multă seriozitate în privința cererii de aplicare reală a măsurilor”
Interviu cu Europa Liberă, Paul Ivan, analist senior la European Policy Centre de la Bruxelles,
După prima vizită al Bruxelles în calitate de vicepremier pentru integrare europeană, Iurie Leancă
a declarat că speră ca prima tranșă din creditul macrofinanciar de 100
de milioane de euro din partea UE să fie plătită în luna martie. Tot în
luna martie, Comisia de la Veneţia urmează să spună dacă guvernul de la
Chişinău respectă sau nu democrația la implementarea noului sistem
electoral mixt, adoptat intempestiv vara trecută şi care a cauzat
amânarea eliberării banilor din partea UE. Într-un interviu cu Europa
Liberă, Paul Ivan, analist senior la European Policy Centre de la
Bruxelles, a spus că amânarea ajutorului este consecinţă a luării, la
Chişinău, a unor măsuri ce nu respectă principiile europene. „Nu poţi să
faci ceva şi apoi să speri că în exterior totul va depinde de cum
comunici sau de firmele de lobby pe care le angajezi”, a mai spus an
analistul român.
02.02.2018
Lilia Zaharia: „Ne-am propus ca scop major să le vorbim oamenilor de la sate despre cum să distingă o ştire falsă de una adevărată, să-i alfabetizăm...”: Interviul cu jurnalista API despre campanie de combatere a dezinformării și știrilor false.
Ştirile false sunt o problemă nu doar pentru Moldova, dar și
pentru democrațiile consacrate, precum Uniunea Europeană și Statele
Unite. Recent,
Asociaţia Presei Independente (API) din Moldova
a lansat un nou proiect,
susţinut de UE, care are drept scop să diminueze efectele manipulării
şi a informaţiilor false. Cum poate fi combătută dezinformarea? Prin
educarea consumatorilor, sunt convinşi autorii proiectului. Ei îşi
propun să extindă în fiecare regiune a ţării cunoscuta campanie
Stop Fals!,
dar şi să informeze locuitorii din aproximativ 150 de sate și comune
din țară cum să separe „grâul din neghină” şi să se protejeze de
informațiile false și de propaganda externă şi internă
.
01.02.2018
Siegfried Mureșan: „Banii vor veni când autoritățile de la Chișinău vor fi îndeplinit condițiile”: Interviu cu europarlamentarul român Siegfried Mureșan
Europa Liberă: Domnule Mureșan, Dvs. ați
spus ceva mai devreme și ați amintit despre asistența financiară care-i
este acordată Republicii Moldova în afara acestor 100 de milioane de
euro. Dvs. știți cum se folosesc fondurile europene în Moldova, aveți o
monitorizare, cunoașteți situația din primă sursă?
Siegfried Mureșan: „Cele mai bune monitorizări pe
care noi în Parlamentul European le avem sunt cele ale Curții Europene
de Conturi, care în cuvinte scurte ne spune așa: „Rezultatele care s-ar
putea obține de pe urma cheltuirii fondurilor europene în Republica
Moldova ar putea fi mai bune, s-ar putea obține mai mult pe fiecare
euro-fond european nerambursabil cheltuit în Republica Moldova”.
Și atunci, eu am decis la sfârșitul anului 2017 să propun în
Parlamentul European ca o delegație a Comisiei pentru bugete a
Parlamentului European să vină în Republica Moldova cu exact acest scop –
să evaluăm modul în care fondurile europene sunt cheltuite în Republica
Moldova, impactul pe care acestea îl au asupra vieții oamenilor și să
căutăm modalități de îmbunătățire a eficienței utilizării fondurilor
europene. Am făcut aceastăpropunere în Parlamentul European anul trecut și vă anunț acum în
premieră că Comisia pentru bugete a Parlamentului European a dat curs
propunerii mele și va vizita Republica Moldova în prima parte a lunii
aprilie.
În perioada 3-6 aprilie o delegație a Comisiei pentru bugete a
Parlamentului European se va afla în Republica Moldova exact cu acest
scop – să vedem cum sunt folosite fondurile europene, cât rămâne pentru
oameni și cum putem face să rămână mai mult pentru oameni. Ne vom
întâlni cu oameni politici, cu colegi parlamentari, cu Guvernul, cu
autorități publice, dar vom merge și în țară. Nu vom rămâne doar în
Chișinău, vom merge în țară, vom discuta cu beneficiarii de fonduri
europene, cu oameni care au aplicat pentru finanțări și au reușit să
construiască ceva, cu oameni care au aplicat fără succes pentru
finanțări. Tocmai venim și rămânem așa mult – patru zile – tocmai pentru
a ne face o imagine completă privind cheltuirea fondurilor europene în
Republica Moldova. Este cel mai amplu demers de până acum pe care
Parlamentul European l-a făcut legat de cheltuirea de fonduri europene
în Republica Moldova.”
29.01.2018
Rosian Vasiloi: „Rapoartele misiunii EUBAM arată că segmentul nistrean este unul cu cele mai multe cazuri de activități ilegale”: Un interviu cu expertul institutului IDIS Viitorul Rosian Vasiloi.p despre misiunea EUBAM.
Misiunea EUBAM de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene de
către vameși din Uniunea Europeană a anunțat că se va extinde cu încă
trei ani, iar o prioritate a noului mandat va fi sprijinirea controlul
mixt moldo-ucrainean la toate punctele de frontieră. Corespondenta
Europei Libere a stat de vorbă cu expertul institutului IDIS Viitorul pe
probleme de securitate,
Europa Liberă: Cum vedeți evoluția acestui control transfrontalier? Care vor fi următorii pași?
Rosian Vasiloi: „Următorii pași sunt ca noi până la
sfârșitul acestui an cel puțin să fim prezenți în punctele de trecere cu
statut internațional pe segmentul transnistrean și dezvoltarea
patrulării comune a frontierei „verzi” a acestui segment cu toate
capacitățile de ordin organizatoric și logistic. Eu sper că autoritățile
vor găsi sursele financiare necesare pentru a închide această întrebare
pe parcursul acestui an pentru totdeauna. Iarăși, este un an electoral
și în cazul în care la sfârșitul anului vor veni forțe care nu au
orientarea spre Uniunea Europeană ne putem trezi cu anumite surprize,
inclusiv și ca reacții din partea autorităților din Ucraina, dar și aș
putea eu estima – retragerea în mod unilateral din acest control comun
din partea autorităților Republicii Moldova.”
25.01.2018
Iurie Leancă: UE esteste profund interesată în transformarea țării noastre într-o zonă de prosperitate:
Vicepremierul pentru integrarea europeană despre dialogul cu Bruxellesul
Fostul premier, fost ministru de externe Iurie Leancă ocupă de
curând postul de vicepremier cu integrarea europeană. El a făcut chiar
prima vizită în această calitate la Bruxelles săptămâna aceasta.
Europa Liberă: S-ar părea că Moldova rămâne pe agenda Uniunii
Europene. Rămâne în ce măsură – doar pentru a vă cere și mai insistent
să continuați reformele, să duceți la bun sfârșit această modernizare a
țării? Ce să se întâmple în această relație moldo-comunitară, dle
Leancă?
Iurie Leancă: „Nu se pune problema – rămâne sau nu
mai rămâne? Moldova nicăieri nu va pleca, va rămâne mereu pe agenda
Uniunii Europene din simplul motiv că suntem țară vecină. Dar nu e doar
acest motiv pentru care Uniunea europeană nu doar că urmărește
evoluțiile din Republica Moldova, dar și este profund interesată în
transformarea țării noastre într-o zonă previzibilă, într-o zonă de
prosperitate și într-o zonă unde funcționează valorile care și-au
demonstrat eficiența în spațiul vechi democratic, așa încât discuțiile
pe care le-am avut atât cu membrii Comisiei Europene, cât și cu
parlamentari europeni, cât și cu demnitari din cadrul Comisiei, cei care
formulează agenda comisarilor, cei care vin cu sfaturi și cunosc
situația din Republica Moldova, și asta ne arată că Uniunea Europeană
este la fel de interesată. Altceva este că m-ați întrebat dacă insistă
și mai mult pe procesul de modernizare. De fapt, obiectivul vizitei mele
la Bruxelles a fost nu doar să ascult; în linii mari eu știu care este,
și cunoaștem cu toții poziția Uniunii Europene pe domeniile-cheie de
reforme din Republica Moldova, dar am mers să vorbesc despre ce se
întâmplă în Republica Moldova și care sunt obiectivele pe termen scurt,
în primul rând, ale Guvernului reînnoit. Deci, am vorbit despre aceste
obiective, i-am informat care este aproximativ calendarul
pe tot ce înseamnă reforma justiției, operaționalizarea Agenției
Naționale de Integritate, pe procesul care acum urmează să fie imediat
inițiat de recrutare a inspectorilor de integritate, am vorbit despre
sistemul bancar și, în mod special, în ce fază ne aflăm cu investigația
bancară, am vorbit despre necesitatea unei comunicări mult mai intense,
așa cum am avut-o cu altă ocazie…”
Postări
