BV - CoE-RM: Avizul comun a OSCE/ODIHR şi Comisiei de la Veneţia cu privire la Codul electoral, Codul contravențional și Codul serviciilor media audiovizuale

 
Urgent opinion on draft law no. 263. Amending the electoral code. the contravention code and the code of audiovisual media services = Opinia comună urgentă a OSCE/ODIHR și Comisiei de la Veneția asupra proiectului de lege nr. 263, ce se referă la modificarea Codului electoral, Codului contravențional și Codului serviciilor media audiovizuale . – Strasbourg, 2020. – 18 p. [Accesat la 19 august 2020].

Disponibil: https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-PI(2020)011-e

În opinia comună a OSCE/ODIHR și Comisiei de la Veneția asupra proiectului de lege nr. 263, ce se referă la modificarea Codului electoral, Codului contravențional și Codului serviciilor media audiovizuale.se menționează că o reformă electorală de succes ar trebui să se bazeze pe cel puțin următoarele trei elemente:

• o legislație clară și cuprinzătoare care îndeplinește obligațiile și standardele internaționale și abordează recomandările anterioare;
• adoptarea legislației prin consens larg, după ample consultări publice cu toate părțile interesate relevante;
• și angajamentul politic de a implementa pe deplin legislația electorală cu bună credință.

„ODIHR și Comisia de la Veneția salută eforturile Republicii Moldova de a-și modifica cadrul legal și instituțional electoral, pentru a respecta angajamentele relevante ale OSCE, Consiliul Europei și alte drepturi internaționale ale omului precum și bunele practici. Proiectul include câteva îmbunătățiri. Pașii pozitivi includ, printre altele, definiții mai clare ale „campaniei electorale” și clarificări privind calendarul pentru campanie în turul doi; dispoziții suplimentare care vizează prevenirea utilizării incorecte a resurselor administrative; extinderea gamei de sancțiuni care ar putea fi aplicate pentru încălcarea regulilor campaniei; definiția largă a persoanelor îndreptățite să depună plângeri sau contestații, precum și actele contestabile; și termene rezonabilede scurte, în special pentru reclamații și contestații”, se menționează în opinia comună a OSCE/ODIHR și Comisiei de la Veneția.

Pentru a îmbunătăți în continuare respectarea proiectului de lege cu obligațiile internaționale, standardele privind drepturile omului și angajamentele OSCE, ODIHR și Comisia de la Veneția au făcut recomandări esențiale privind:

1. restricțiile privind libertatea de exprimare - în ceea ce privește participarea la campanie, discursul de ură și instigarea la discriminare trebuie să fie modificate și redactate în conformitate cu dreptul constituțional și internațional privind drepturile omului;

2. trebuie să existe un mecanism de aplicare eficient pentru a preveni utilizarea necorespunzătoare a resurselor administrative,

3. accesul observatorilor la toate etapele procesului electoral,

4. sancțiuni legate de observatorii electorali și mass-media, care ar trebui să respecte principiile proporționalității și egalității și să fie supuse controlului judiciar efectiv.

În aviz se stabilește că, trebuie respectat principiul stabilității dreptului electoral. Pentru orice modificări substanțiale care ar urma să se aplice la viitoarele alegeri locale și prezidențiale din septembrie și noiembrie 2020, acestea trebuie adoptate cu mult timp înaintea procesului, pentru a acorda suficient timp pentru părțile interesate să se familiarizeze cu noile dispoziții și să pregătească cerințele pentru respectarea lor.

„Nicio modificare legislativă nu ar trebui aplicată proceselor electorale deja în curs, cum ar fi de exemplu, alegerile locale în anumite zone. Pentru viitoarele alegeri prezidențiale, în conformitate cu bunele practici internaționale, ar putea fi aplicate acele modificări propuse care sunt tehnice și care nu afectează „elementele fundamentale ale legii electorale”, dacă acestea intră în vigoare înainte de începerea procesului electoral pentru aceste alegeri”, se menționează în aviz.


Concluziile OSCE/ODIHR și Comisiei de la Veneția :

• „campanie electorală” trebuie să aibă o definiție mai clară, iar timpul pentru campania din turul II trebuie să fie mai bine explicat;
• dispoziții suplimentare care vizează prevenirea utilizării incorecte a resurselor administrative;
• extinderea gamei de sancțiuni care ar putea fi aplicate pentru încălcarea regulilor campaniei;
• definiția largă a persoanelor îndreptățite să depună plângeri sau contestații, precum și actele contestabile;
• termenele pentru reclamații și contestații trebuie să fie mai clare.

Mai mult

Textul integral al opiniei comune

BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Ianuarie - Martie 2017

Interviuri, comentarii, opinii

 
Arhiva 2012-2016

 30.03.2017

Iulian Groza: „Cea mai mare problemă continuă să fie implementarea legilor, reformelor” 

Procesul de integrare europeană este excesiv politizat, atât la nivel intern, cât și geopolitic, iar acest lucru a adus la scăderea suportului cetățenilor pentru opțiunea europeană. Totodată, guvernarea de la Chișinău rămâne restanțieră la aplicarea reformelor, constata Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, care recent a prezentat raportul de progres privind implementarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu UE. 

Europa Liberă: Aţi prezentat acest raport privind implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Care sunt concluziile cele mai importante pe care trebuie să le tragă autorităţile statului de pe urma acestui raport?

Iulian Groza: „Cea mai principală concluzie pe care noi am constatat-o este că în pofida unei performanţe de adoptare de legi, strategii, în pofida unei performanţe statistice relativ bune, noi am constatat, sunt 63% din ceea ce şi-a propus guvernul în perioada 2014-2016. În pofida acestor lucruri, cea mai mare problemă continuă să fie implementarea legilor, reformelor. Deci, implementarea ori întârzie, ori este una defectuoasă. Principala explicaţie pe care o văd, totuşi, este voinţa politică insuficientă pentru a promova reforme sistemice în Republica Moldova, care ar trebui să schimbe jocul şi, cu siguranţă, ar fi trebuit să afecteze interesele de grup, fie că sunt grupuri politice, fie că sunt grupuri economice. Al doilea motiv pe care îl văd, este, totuşi, capacitatea slabă a instituţiilor noastre la nivel de implementare, la nivel de a asigura că tot ce este bun în lege se pune în aplicare. Şi trei, mi se pare este un motiv general, ţine de politizarea excesivă a procesului de punere în aplicare a Acordului de Asociere. Ar fi mult mai bine când toate autorităţile de stat din Republica Moldova, partidele politice ar înţelege odată şi pentru totdeauna că Acordul de Asociere nu este un element care ar fi trebuit să fie parte a dezbaterii geopolitice. El acum este un document intern al Republicii Moldova, care prevede o serie de angajamente, reforme care în termen de zece ani de zile ar fi trebuit să facă din Republica Moldova o ţară normală, o ţară europeană, o ţară unde funcţionează legea, o ţară unde funcţionează statul de drept, o ţară unde statul acţionează în interesul cetăţeanului.”

 29.03.2017 

Tomáš Zdechovský: „Europa cu mai multe viteze va echivala cu sfârșitul UE” 

Este știut faptul că țările Grupului de la Vișegrag (Ungaria, Republica Cehă, Slovacia și Polonia) se opun nu doar politicii europene privind refugiații, ci și planului unei Europe cu mai multe viteze. O confirmă, într-un interviu cu Europa Liberă acordat în exclusivitate le Strasbourg, și europarlamentarul ceh Tomáš Zdechovský (PPE), care crede că aplicarea unui astfel de plan va echivala cu distrugerea UE.

28.03.2017

Petras Auštrevičius: „Europa cu mai multe viteze corespunde realității” 

 Ideea „Europei cu mai multe viteze”, adică a unei Uniuni Europene cu țări care se integrează mai mult, iar altele mai puțin, continuă să fie de mare actualitate în presa din cele 28 de țări membre în UE – mai ales în ajunul declanșării procedurii fără precedent a ieșirii unei țări din organizație – e vorba de Marea Britanie. ​Corespondenta , Iolanda Bădiliță, a discutat pe această temă cu europarlamentarul lituanian Petras Auštrevičius:

Europa Liberă: Ce le spuneți celor care se tem că Europa cu mai multe viteze înseamnă, de fapt, ca vom avea cetățeni europeni de mai multe categorii: categoria întâi, a doua, a treia…

Petras Auštrevičius: „Poziţia mea de principiu este următoarea: statele membre ar trebui să decidă de unele singure viteza si profunzimea cu care se integrează, având în vedere momentul la care consideră că se pot integra total, după ce au îndeplinit toate criteriile necesare. Ca atare, eu cred într-o abordare deschisă și flexibilă. Nu ar trebui să se genereze diviziuni artificiale ca cele pe care le-ați menționat, care cred că ar fi împotriva și în contradicție cu proiectul european. Statele care mai au de lucru pentru a îndeplini criteriile de integrare trebuie ajutate, pentru a ajunge cat mai repede și cat mai multe la cel mai înalt nivel de cooperare si integrare, pentru crearea unei Europe bazate pe coeziune. Sigur, dacă ne dorim să avem mai multe niveluri de piață, acest lucru ar putea până la urmă acţiona împotriva noastră. Avem nevoie de unificare care să fie bazată pe aplicarea criteriilor de integrare. Eu aș vrea ca din ce in ce mai multe state să se alăture UE, să se intre în Zona Schengen, de îndată ce sunt gata cu reformele și respectă criteriile minimale de integrare.”

27.03.2017

Tanja Fajon: „Dacă proiectul UE va eșua, pacea și stabilitatea în UE vor fi puse în pericol”

Interviu cu vicepreședinta Grupului S&D (social-democrații) din Parlamentul European.

În 29 martie, prim-ministrul britanic Theresa May va adresa o scrisoare Uniunii Europene, anunțând în mod oficial retragerea Marii Britanii din blocul comunitar, declanșând astfel BREXIT-ul. În acest context, în 25 martie, 27 de șefi de state și de guverne ale statelor membre UE (fără Marea Britanie, așadar) au semnat la Roma o declarație care defineste viziunea comuna a proiectului european pentru urmatorii 10 ani. O Europă care își propune să strângă rândurile, deschizând drumul către federalism celor care o doresc, permițând însă și o cooperare mai prudentă celorlalți: „Europa cu mai multe viteze” va avea un buget comun al zonei euro, o trezorererie si un mini-parlament al zonei euro în cadrul Parlamentului European. Uniunea ar fi împărțită în acest nucleu cu un pronunțat caracter federal și un grup de țări care, la un moment dat – nu se precizează când – s-ar alinia cerințelor de competitivitate ale locomotivei economice. Care ar fi locul Balcanilor si al Europei Centrale și de Est in acest proiect, am întrebat-o pe vicepreședinta Grupului S&D (social-democrații) din Parlamentul European, eurodeputata slovenă Tanja Fajon.

  

 27.03.2017

Republica Moldova are acum toate instrumentele necesare unei apropieri concrete de Uniunea Europeană.:: Interviul cu o expertă în politici europene de la București. Raluca Răducanu:

Uniunea Europeană la ceas aniversar – ce se poate spune despre prezentul, dar mai ales viitorul Uniunii Europene, la 60 de ani de când există şi într-un moment în care, în ciuda disperării generate de criza economică, a Brexit-ului și a creșterii populismului, pare a fi solidară totuşi? Experta de la Bucureşti în politici europene Raluca Răducanu a acceptat să ne împărtăşească punctul ei de vedere în emisiunea noastră de astăzi.

Raluca Răducanu: „Ca să mă refer puțin la Republica Moldova, eu astăzi nu văd pe scena politică de la Chișinău, nici în Parlament și nici în afara lui, niciun partid politic sau politician care să aibă anvergura necesară înțelegerii schimbărilor prin care trece Uniunea Europeană acum și care poate crea o strategie europeană pentru Moldova și pentru cetățenii moldoveni, nu neapărat pentru propriul interes.”

BV_Publicatii periodice cu tematica europeana / Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă

Newsletter-ul este elaborat în baza emisiunii radiofonice din 06 octombrie 2012, realizate de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Emisiunea este difuzată de postul public Radio Moldova şi de Radio Vocea Basarabiei. Emisiunea este parte a proiectului FES şi APE „Dialoguri de politică externă”.

Asociaţia pentru Politică Externă (APE) este o organizaţie neguvernamentală angajată în susţinerea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi facilitarea procesului de soluţionare a problemei transnistrene în contextul europenizării ţării. APE a fost constituită în toamna anului 2003 de un grup proeminent de experţi locali, personalităţi publice, de foşti oficiali guvernamentali şi diplomaţi de rang înalt, toţi fiind animaţi de dorinţa de a contribui cu bogata lor experienţă şi expertiză la formularea şi promovarea de către Republica Moldova a unei politici externe coerente, credibile şi eficiente.

Fundaţia Friedrich Ebert (FES) este o fundaţie politică social-democrată germană, scopurile căreia sunt promovarea principiilor şi fundamentelor democraţiei, a păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. FES îşi îndeplineşte mandatul în spiritul democraţiei sociale, dedicându-se dezbaterii publice şi găsirii, într-un mod transparent, de soluţii social-democrate la problemele actuale şi viitoare ale societăţii.

2025

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, August 2025 NR.8 (234)TEMELE EDIȚIEI:

• Nadine Gogu, directoare CJI: Propaganda se face acum mai mult pe internet și mai puțin la TV, deoarece propaganda a migrat pe zona de online.
• Editorial de Mădălin Necșuțu,jurnalist TVR Moldova: De ce transformările trebuie să fie veritabile în stil european și nu de bifă pentru Republica Moldova.
• Vadim Vieru, avocat Promo-LEX: Instituțiile naționale pentru drepturile omului sunt active, dar depind prea mult de bani externi, ceea ce le vulnerabilizează.
• Adrian Ermurachi, expert IPRE: Recomandarea Comisiei Europene este de a revedea modelul de salarizare la stat ca să devină mai competitiv cu sectorul privat.

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Iulie 2025 NR.7 (233)

ROM                 ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Sunt evidențiate tensiunile dintre retorica politică și așteptările cetățenilor, în condițiile în care autoritățile sunt chemate să demonstreze voință politică și capacitate de implementare a reformelor.
2. Summitul este prezentat drept o reconfirmare a sprijinului Uniunii Europene pentru parcursul european al Republicii Moldova, dar și ca un test al maturității politice în fața unui angajament internațional fără precedent. În acest context, devine tot mai evident că susținerea publică depinde de livrarea unor rezultate concrete, care să răspundă nevoilor reale ale societății.

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Iunie 2025 NR.6 (232)

ROM              ENG 

TEMELE EDIȚIEI:

1. Această ediție analizează perspectivele unei cooperări trilaterale mai strânse între Ucraina, Republica Moldova și România, în contextul regional marcat de războiul deschis purtat de Ucraina împotriva Rusiei și de războiul hibrid intensificat desfășurat de Moscova împotriva Chișinăului și Bucureștiului. Interviurile cu experți din cele trei state pornesc de la întâlnirea recentă a celor trei președinți la summitul de la Odesa, care a oferit un semnal clar privind potențialul unei coordonări trilaterale mai eficiente în fața provocărilor comune de securitate și dezvoltare. 
2. Numărul scoate în evidență necesitatea dezvoltării unor proiecte comune și întărirea voinței politice de a transforma această cooperare trilaterală într-un pilon real de reziliență democratică, dezvoltare economică și integrare europeană în regiune.

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Mai 2025 NR.5 (231)

ROM             ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Într-un context electoral sensibil, votul record al cetățenilor moldoveni cu dublă cetățenie a influențat decisiv victoria candidatului pro-european, Nicușor Dan. În condițiile în care RM este legată ombilical din punct de vedere economic și al parcursului său european de București, evenimentul politic major din România a reverberat puternic pe malul stâng al Prutului. 
2. Ion Chicu, președintele PDCM, subliniază că investițiile românești reprezintă un pod durabil peste Prut, iar vicepreședintele Partidului Schimbării, Sergiu Tofilat, atrage atenția asupra urgenței interconectării energetice cu statul vecin. 
3. Jurnalistul Mădălin Necșuțu analizează rolul României ca scut geopolitic în fața influenței ruse.
4. Analiștii Angela Grămadă și Mihai Isac evidențiază mesajul clar al cetățenilor moldoveni: relația cu Bucureștiul este vitală. În perspectiva alegerilor parlamentare din 28 septembrie, rezultatul din România trimite un semnal pozitiv, cu potențial de mobilizare pentru forțele pro-europene de la Chișinău.

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Aprilie 2025 NR.4 (230)

ROM               ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Marina Soloviova, expert economic la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, împărtășește poziția sa cu privire la potențialul programului de a genera creștere economică, procesul de consultare publică și aspectele care necesită îmbunătățiri.
2. Deputatul PAS Radu Marian vorbește despre planurile guvernului pentru Programul „Buget + Plus”, subliniind cum acesta ar putea stimula creșterea economică și cum se aliniază cu obiectivele de integrare europeană ale Republicii Moldova.
3. Andrei Lutenco și Dan Nicorici, într-un document de analiză , aduc critici modului în care a fost promovat și aprobat programul – cu deficit de transparență, incluziune și marcat de posibile intenții electorale.
4. Mădălin Necsutu, jurnalist TVR Moldova și Balkan Insight abordează viziunea pe care trebuie să o aibă RM în contextul regional și cum ar trebui Chișinăul să-și sincronizeze anumiți pași, pe partea economică, cu Bucureștiul și cu Kievul.

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Martie 2025 NR.3 (229)

ROM      ENG

TEMELE EDIȚIEI:
1. Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană: Este esențial să avem la guvernare forțe cu adevărat pro-europene, care să vină la putere exclusiv prin votul onest al oamenilor
2. Mădălin Necșuțu, jurnalist TVR Moldova și Balkan Insight: De la lauri la balauri – parcursul european al Republicii Moldova, între realizări și riscuri iminente
3. Liliana Palihovici, președinta Institutum Virtutes Civilis: Ca statul să poată oferi asistență socială, trebuie să aibă creștere economică
4. Alexandru Bujorean, co-fondator al blocului “Împreună”: Ar fi corect dacă banii UE ar merge pentru dezvoltarea infrastructurii publice și pentru capacitarea administrațiilor publice locale.

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Februarie 2025 NR.2 (228)

ROM         ENG

TEMELE EDIȚIEI:
1. Oleg Serebrian, vicepremier pentru Reintegrare: Criza energetică artificială impusă de Rusia constituie un mecanism de presiune prin care Moscova încearcă să destabilizeze Republica Moldova
2. Editorial Mădălin Necșuțu, journalist TVR Moldova: Cât mai poate supraviețui regimul de la Tiraspol în aceste vremuri incerte?
3. Ion Manole. Director Promo-LEX: În regiunea transnistreană oamenii trebuie să se poată informa și din surse alternative
4. Natalia Stercul, directoare APE: Criza energetică, o etapă în pregătirea Kremlinului pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova
5. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării: Guvernul era obligat să se asigure că regimul de la Tiraspol este pus în situația să accepte realitățile de piață

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Ianuarie 2025 NR.1 (227)

ROM        ENG

TEMELE EDIȚIEI:
1. Ina Coșeru, deputată PAS: Va fi regretabil dacă noi nu vom înțelege cât de îngustă și scurtă este această fereastră de oportunitate spre UE
2. Editorial de Mădălin Necșuțu, jurnalist TVR Moldova: Moldova la răscruce: război hibrid total în 2025 pentru alegerile parlamentare
3. Igor Munteanu, președinte CUB: Consolidarea internă înseamnă revizuirea ideilor false despre caracterul exclusiv pe care îl are un singur partid aflat la guvernare
4. Analiză de Natalia Stercul, directoare APE: Tendințele anului 2025 și politica externă a Republicii Moldova

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Decembrie 2024 NR.12 (226)

ROM        ENG

TEMELE EDIȚIEI:
1. Interviu cu Adrian Lupușor, director Expert-Grup: Republica Moldova însă rămâne prizoniera propriilor constrângeri: interese obscure, politizarea excesivă a alocărilor de resurse, corupție și ineficiență
2. Editorial de Lina Grâu, jurnalistă: Prin furtuna crizelor: ce-am realizat în 2024 și ce ne așteaptă în 2025
3. Analiza de Mihai Mogâldea, director adjunct IPRE: 2024: Reperele și lecțiile unui an politic important pentru viitorul european al Republicii Moldova
4. Analiză de Sergiu Tofilat, expert în energie: Şantajul energetic – arma de politică externă a Kremlinului în Republica Moldova

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Noiembrie 2024 NR.11 (225)

ROM        ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Interviu cu Ana Mihailov, directoarea FES Moldova: Moldovenii sunt în mod clar pro-europeni

2. Editorial de Alexei Tulbure, director Institutul de Istorie Orală: O misiune pentru președintele reales este de a relua consolidarea coeziunii sociale în societatea

moldovenească

3. Interviu cu Ion Tăbârță, analist politic: PAS i-a plasat pe toți automat într-o ligă inferioară și pur și simplu nu au vrut să dialogheze

4. Analiză de Mădălin Necșuțu, jurnalist TVR Moldova: Tactici și mutări imperios necesare pentru continuarea drumului pro-european al Republicii Moldova.

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Octombrie 2024 NR.10 (224)

ROM      ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Interviu cu Felix Hett, reprezentantul FES pentru Ucraina și Republica Moldova: “Alegerile au fost doar un test”

2. Editorial, Alexandru Tănase, fost ministrul al Justiției: “Despre surpriza rezultatului „neașteptat” de la referendum”

3. Interviu cu Ian Lisnevschi, sociolog la Intellect Group: “Atunci când politicienii încearcă să se axeze pe o idee care unește societatea, din

păcate ei fac mai mult rău”

4. Analiza de Denis Cenușă, analist politic al Expert Group: “Două lecții cheie în urma alegerilor și referendumului: votul de protest și diaspora activă”.

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar,Septembrie 2024 NR.9 (223)

ROM       ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Valeriu Pașa, director WatchDog Community: “Riscul cel mai mare pe care îl văd este legat de participare scăzută sau insuficientă pentru validarea referendumului”

2. Mădălin Necșuțu, jurnalist TVR Moldova: “Cum să punem creierul înaintea rânzei: de ce ar trebui moldovenii să voteze la referendum?”

3. Vadim Pistrinciuc, director executiv IPIS: “Se speculează foarte mult pe tema războiului, ca să fie panică în rândul cetățenilor”

4. Angela Grămadă, președintă ESGA: “Riscuri și provocări asociate organizării referendumului pentru integrare europeană”

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, August 2024 NR.8 (222) 

ROM    ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Cristina Ciubotaru, expert anti-corupție: Problema vettingului din justitie – nu este independent de politic si nu inspira încredere

2. Mădălin Necșuțu, jurnalist TVR Moldova și Balkan Insight: De ce este necesară schimbarea paradigmei: de la clemență politică, la efort real de integrare în UE?

3. Nadine Gogu, directoarea CJI: Oligarhii încă mai sunt prezenți pe online, dar nu sunt atât de vizibili pe televiziunile clasice

4. Stas Madan, analist Expert-Grup: Noi reușim să elaborăm o viziune destul de bună, însă, din păcate, când ajungem la implementare, avem o capacitate administrativă limitată

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Iulie 2024 NR.7 (221)

ROM     ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Interviu cu Marin Gherman, analist politic: Este greu să construiești o logistică a acestor lucrări de reconstrucție în Ucraina, pentru că pot cădea rachete care să-ți distrugă tot ce ai construit

2. Analiză de Brian Milakovsky, expert politic: Este economia reală, prostule: de ce investițiile străine directe nu sunt suficiente pentru a salva Ucraina

3. Interviu cu Angela Grămadă, directoarea ESGA: România insistă de foarte multe ori ca în acest proces de reconstrucție a Ucrainei să fie inclusă și Republica Moldova

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Iunie 2024 NR.6 (220)

ROM           ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Dragoș Tudorache, fost europarlamentar: Moldova trebuie să îndrăznească să vină cu soluții și cu propuneri cât mai creative în modul în care abordează negocierile cu UE

2. Mădălin Necșuțu, jurnalist TVR Moldova: De ce alegerile europarlamentare sunt testul viitorului Republicii Moldova?

3. Reportaj de Mădălin Necșuțu: “Putem să contribuim în vederea menținerii stabilității și competitivității în Uniunea Europeană”

4. Mihai Isac, analist politic: Europarlamentare 2024: Este amenințată integrarea europeană a Republicii Moldova

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Mai 2024 NR.5 (219)

ROM            ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Cornelia Cozonac, directoare CIJM: Există riscul creării unui precedent periculos, iar dacă se schimbă guvernarea, aceste instrumente vor acționa împotriva presei independente

2. Igor Munteanu, președinte CUB: Am avut dintotdeauna și am în continuare foarte mult respect pentru jurnaliștii de investigație care nu se apleacă sub putere

3. Mădălin Necșuțu, jurnalist TVR Moldova: Cum poate naviga Republica Moldova în lupta împotriva dezinformării fără a recurge la cenzură

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Aprilie 2024 NR.4 (218)

ROM     ENG 

TEMELE EDIȚIEI:

1. Panel I al Forumului de Reintegrare: Este dificil să vorbim despre reglementarea transnistreană fără a vorbi despre pace în Ucraina

2. Panel II al Forumului de Reintegrare: Moscova va considera că aderarea Republicii Moldova la UE este incompatibilă cu statutul de neutralitate al Republicii Moldova asupra căruia Rusia insistă

3. Editorial de Mihai Isac, analist politic: Dilema transnistreană – cum va juca Chișinăul cartea reintegrării regiunii sale estice

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Martie 2024 NR.3 (217)

ROM    ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Nerijus Maliukevicius, expert lituanian: Noile media, inteligența artificială și rețelele sociale sunt, de asemenea, folosite drept instrumente pentru operațiuni maligne de dezinformare

2. Editorial de Denis Cenușă, expert asociat la Centrul pentru Studii Est Europene din Lituania: Narațiunile rusești și reziliența anti-dezinformare în Moldova

3. Interviu colectiv cu experți din Republica Moldova, România, Ucraina: Nu este dificil să identificăm țintele dezinformării: în 2024, președinta Maia Sandu va fi una dintre principalele ținte

4. Analiză de Mădălin Necșuțu, jurnalist Balkan Insight: Cum speculează Rusia inacțiunea și ezitarea în reglementarea online a dezinformării în Republica Moldova

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Februarie 2024 NR.2 (216)

ROM      ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Liliana Nicolescu-Onofrei, deputată PAS: Toate forțele politice trebuie să înțeleagă și să fie mobilizate pe subiectul referendumului

2. Editorial de Mădălin Necuțu, jurnalist Balkan Insight: Referendumul: între monopol politic pe ideea europeană și consens transpartinic

3. Alexandru Bujorean, co-președinte LOC: Imaginea guvernării s-a erodat pe parcursul ultimilor trei ani și nu am vrea să afecteze și opinia cetățenilor față de procesul de integrare europeană

4. Analiză Promo-LEX: Referendumul în aceeași zi cu prezidențialele: argumente pro și contra

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Ianuarie 2024 NR.1 (215)

ROM    ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Oleg Serebrian, vicepremier pentru Reintegrare: Banii din taxele la mărfurile din Transnistria vor fi cheltuiți oricum pentru regiunea transnistreană

2. Editorial, Mădălin Necșuțu, jurnalist Balkan Insight: Perpetuarea Transnistriei și mirajul Fetei Morgana

3. Igor Munteanu, președinte CUB: Există relații speciale prin care lobby-iștii transnistreni se simt foarte confortabil la Chișinău

4. Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul: Solicităm niște plăți, care de fapt este o dublă impozitare pentru agenții economici din Transnistria

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Decembrie 2023 NR.12 (214)

ROM       ENG 

TEMELE EDIȚIEI:

1. Interviu colectiv cu experți: Capitolul dedicat justiției ar trebui să reprezinte o prioritate, împreună cu cele referitoare la securitate, precum și la domeniile economic, social și politic2. Editorial de Lina Grâu, jurnalistă independentă: Extinderea UE: soluție de securitate pentru întregul continent. Ce urmează pentru Republica Moldova?

3. Analiză, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA): Aspectele de securitate în contextul lansării negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Noiembrie 2023 NR.11 (213)

ROM        ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Nicu Popescu, ministru MAEIE: Justiția, justiția, justiția! Aceasta este prioritatea pentru societatea noastră, dar și în dialogul nostru cu UE

2. Editorial, Denis Cenușă, expert asociat al Expert-Group: Moldova – „recalibrarea” cerințelor UE și riscul politizării lor

3. Liliana Palihovici, președinta Asociației „Institutum Virtutes Civiles”: Raportul CE atrage atenția asupra discrepanței dintre oferta sistemului educațional și cerințele pieței muncii

4. Analiză, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare: Aspectele de securitate și apărare în procesul de a aderare a Republicii Moldova la UE

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Octombrie 2023 NR.10 (212)

ROM      ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Oazu Nantoi, deputat PAS: N-am văzut din partea guvernărilor de la Chişinău inițierea unor proiecte sau politici coerente care să ducă la reintegrarea celor din Transnistria

2. Editorial, Irina Tabaranu, jurnalistă a portalului zonadesecuritate.md: Este posibil în UE și fără regiunea transnistreană?

3. Veaceslav Ioniță, expert IDIS „Viitorul”: Reintegrarea peste noapte a regiunii transnistrene ar fi o problemă pentru noi

4. Analiză, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA): Proiectul Strategiei Securității Naționale la etapa consultărilor publice și narative privind problematica transnistreană

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, Septembrie 2023 NR.9 (211)

ROM   ENG 

TEMELE EDIȚIEI:

1. Victor Parlicov, ministrul Energiei: Atunci când vom avea trei conexiuni energetice cu România, vom avea un cu totul alt nivel de securitate

2. Editorial, Mădălin Necșuți, jurnalist TVR Moldova și Balkan Insight: De ce conectivitatea energetică cu UE trebuie să fie „prioritatea zero”

3. Eugenia Gusilov, Otilia Nuțu, Sergiu Tofilat, experți în energie: Republica Moldova a căpătat în sfârșit curaj să facă pașii pe care nu îndrăznea să-i facă în direcția intereselor rusești de la Chișinău

4. Analiză, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA): Gazprom pierde monopolul în Republica Moldova: efecte asupra securității energetice a țării

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, August 2023 NR.8 (210)

ROM   

TEMELE EDIȚIEI:

1. Natalia Stercul, directoarea executivă a Asociației pentru Politica Externă: Rusia are încă o serie de pârghii de presiune asupra Moldovei, iar în ajunul alegerilor locale acest lucru se va face din ce în ce mai simțit

2. Editorial, Alexei Tulbure, directorul Institutului de Istorie Orală din Moldova: Cum au evoluat relațiile moldo-ruse: de la relații strategice la răcire vizibilă

3. Ion Tăbârță, director executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO: Federația Rusă vrea să încerce să lărgească albia electorală pentru anumiți actori proruși din Republica Moldova

4. Analiză, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA): Relațiile moldo-ruse și riscurile de securitate în contextul reducerii numărului diplomaților ruși de la Chișinău

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, Iulie 2023 NR.7 (209)

ROM     ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Burcu San, adjuncta secretarului general NATO pentru operații: Republica Moldova este pe „scaunul șoferului” în relația cu NATO și suntem pregătiți să ajutăm în orice mod dorește Chișinăul

2. Editorial, Dionis Cenușă, analist politic: Moldova după summit-ul NATO de la Vilnius: între sporirea cooperării și respectarea neutralității constituționale

3. Andrei Curăraru, expert politic: Politicienii, funcționarii de rang înalt, în special cei din domeniul de securitate, trebuie să explice foarte pragmatic cetățeanului ce înseamnă relația noastră cu NATO

4. Analiză: Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA): Rezultatele summitului NATO de la Vilnius: configurări regionale și implicații pentru Republica Moldova

   

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Iunie 2023 NR.6 (208)

ROM    ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Olga Roșca, consilieră prezidențială: „Republica Moldova a demonstrat capacitate administrativă la summitul CPE, fapt ce denotă că avem capacitate administrativă și pentru aderarea la UE”

2. Editorial de Lina Grâu, jurnalistă: „Este summitul Comunității Politice Europene punctul non-retur al integrării europene a Republicii Moldova?”

3. Opinia expertului, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA): „Beneficiile de securitate pentru Republica Moldova ca urmare a Summit-ului CPE 2023”

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, Mai 2023 NR.5 (207)

ROM    ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Stela Leucă, secretar de stat în cadrul MAEIE: Prezența liderilor europeni la summitul CPE este o manifestare extraordinară de curaj, determinare și unitate

2. Editorial de Mădălin Necșuțu, jurnalist Balkan Insight: Republica Moldova se află în fața celor mai serioase teste în drumul spre UE

3. Mihai Mogîldea, director adjuct, IPRE: Avantajul organizării unui astfel de summit este mult peste orice alte realizări pe care le-a obținut Republica Moldova

4. Analiză: Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA): Summit-ul CPE– reflecții privind semnificația strategică și beneficiile pentru securitatea și apărărea Republicii Moldova

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, Aprilie 2023 NR.4 (206)

ROM       ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Olesea Stamate, deputată: Dialogul în justiție este intenționat bruiat, se încearcă să fie blocat de cei care vor să împiedice reforma

2. Editorial de Mariana Rață, directoare TV8: Turnul Babel

3. Angela Bostan, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău: Acest blocaj a fost generat de promovarea unor legi cu o viteză foarte mare și pe alocuri inexplicabilă

4. Analiză: Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA): Impactul corupției și injustiției asupra sectorului de securitate

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin lunar, Martie 2023. NR.3 (205)

ROM    ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Oazu Nantoi, deputat PAS: „Formatul pentalateral 5+2 este unul depășit în dosarul transnistrean, iar pe durata existenței lui am văzut doar cedări unilaterale ale malului drept”

2. Editorial de Lina Grâu, jurnalistă: „Generația șanselor ratate sau cea care va aduce Republica Moldova în UE?”

3. Opinia expertului, Natalia Stercul, directoarea executivă APE : „Formatul „5+2”: așteptările neîmplinite ale reglementării transnistrene”

4. Cristina Ciubotaru, expert anticorupție: „Pre-vettingul a selectat candidați puternic suspectați de legături cu politicul, ceea ce generează lipsă de încredere”

5. Analiză : Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA): „Prioritățile Guvernului Republicii Moldova în materie de securitate și evoluția mediului de securitate”

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, Februarie 2023. NR.2 (204)

ROM    ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. General în rezervă al Armatei Române, Virgil Bălăceanu: „Este important ca resursa financiară să fie dirijată spre acele echipamente care sunt absolut necesare luptei de apărare”

2. Editorial, Mihai Isac, jurnalist și comentator politic: „Republica Moldova, sub amenințarea Kremlinului și în 2023”

3. Ana Mihailov, directoare a Fundației „Friedrich Ebert” Moldova: „Sper că noul guvern nu va fi doar o mimare a schimbărilor din țară”

4. Opinia expertului, Natalia Stercul, președintă a APE: „Războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei: un an de rezistență”

5. Analiză Platforma pentru Inițiativele de Securitate și Apărare (PISA): „Mediul de securitate în Republica Moldova în contextul pregătirilor unei noi ofensive rusești pe frontul din Ucraina”

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, Ianuarie 2023. NR.1 (203)  

ROM   ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Igor Boțan, director ADEPT: „Pentru guvernare este foarte important să dea randament în procesul de integrare europeană”

2. Natalia Albu, directoare executivă a PISA: „Odată cu intensificarea acțiunilor militare ruse în Ucraina, nu cred că agenda Rusiei pentru Republica Moldova a dispărut”

3. Stas Madan, director de program al Expert-Grup: „Avem în continuare mari carențe în cadrul concurențial și anumite creșteri de prețuri nu sunt neapărat justificate”

4. Iulian Groza, director executiv IPRE: „Rezultatele palpabile vor conta foarte mult atunci când UE va analiza pregătirea noastră pentru procesul de negociere a noului tratat de aderare”

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, Decembrie 2022. NR.12 (202)

ROM   ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Forumul de Integrare Europeană a Republicii Moldova 2022

2. Panel I: Statutul Republicii Moldovei de țară candidat la UE: maximizarea oportunităților pentru o integrare deplină – priorități și perspective

3. Panel II: Reforma sistemului de justiție și lupta împotriva corupției la nivel înalt: progrese și obstacole

4. Panel III: Reforma sectorului de securitate și apărare: priorități strategice

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, Noiembrie 2022. NR.11 (201) 

ROM    ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Vasile Grădinaru, deputat PAS: „Incertitudinea de poziție pe care o vor lua cetățenii din stânga Nistrului îi face pe ruși să nu uziteze scenariul închiderii robinetului livrărilor de gaze”

2. Editorial, Vitalie Călugăreanu, jurnalist: „Terorismul energetic” abia începe”

3. Sergiu Tofilat, expert energetic: „Stoparea volumelor de gaze de către Gazprom pentru Republica Moldova este un scenariu real”

4. Opinia expertului, Victor Parlicov, expert în domeniul energetic: „O radiografie a securității energetice din Republica Moldova”

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, Octombrie 2022. NR.10 (200)  

ROM   ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Leonid Litra, expert Kiev: „Fără nicio piedică sau criză politică, acest proces de aderare la UE ar putea dura cam 7-8 ani”

2. Editorial, Simion Ciochină, jurnalist: „Comunitatea Politică Europeană – o ușă de integrare a Republicii Moldova în UE?”

3. Dan Barna, vicepreședintele Camerei Deputaților din România: „Miza reală este ca Moldova să se așeze pe o direcție europeană de pe care să putem spune că este un drum de neîntors”

4. Opinia expertului, Nicoletta Pirozzi, expert UE: „Realizarea vocației geopolitice a Europei”

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, Septembrie 2022. NR.9 (199)   

ROM   ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Adrian Băluțel, deputat PAS: „Ne facem temele pentru acasă și ne mișcăm înainte cu reformele ce țin de apropierea standardelor de cerințele europene”

2. Editorial, Lina Grâu, jurnalistă: „Nu avem o altă opțiune istorică de dezvoltare decât integrarea europeană”

3. Ion Tăbârță, expert politic: „Trebuie să înțelegem că situațiile de criză creează întotdeauna și anumite oportunități”

4. Opinia Expertului, Dionis Cenușă, analist politic: „Comunitatea Politică Europeană – noul „club” pan-european împotriva autoritarismului de tip euroasiatic”

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, August 2022. NR.8 (198) 

ROM    ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Sergiu Litvinenco, ministrul Justiției: „Trebuie să scoatem din sistemul justiției persoanele compromise”

2. Angela Grămadă, directoare Experts for Security and Global Affairs (ESGA): Guvernarea PAS a pus în mișcare mai multe legi, dar problema este că au minimizat actul transparenței decizionale

3. Igor Munteanu, cadrul universitar și analist politic IDIS „Viitorul”: Puțini dintre miniștrii care au fost confirmați pentru componența actualului guvern au fost pregătiți pentru acest „botez al focului”

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, Iulie 2022. NR.7 (197) 

ROM    ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Valeriu Mija, secretar de stat în Ministerul Apărării: „Mergem pe modernizarea armatei și nu pe mărirea plafonului de personal sau tehnică”

2. Editorial, Mihai Mogîldea, Director Executiv Adjunct IPRE: „Reperele unei noi Strategii de securitate a Republicii Moldova: ce putem face diferit și mai bine?”

3. Generalul în rezervă al Armatei române, Virgil Bălăceanu: „Armata Republicii Moldova este una care are mobilitate, dar partea care trebuie dezvoltată este capacitatea de lovitură la contact”

4. Opinia expertului, Mihai Isac, expert politic și de Securitate: „Armata Națională la momentul adevărului. Ce este de făcut?”

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, Iunie 2022. NR.6 (196)  

ROM    ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Daniela Morari, ambasadoarea Republicii Moldova la UE: Nu știu dacă ar fi fost cineva în UE care ar fi putut spune că în trei luni Republica Moldova va obține statutul de țară candidată.

2. Editorial de Alexei Tulbure, director al Institutului de Istorie Orală: „Ieșirea din spațiul ex-sovietic a Republicii Moldova și intrarea în cursa pentru aderarea la UE”

3. Eugen Tomac, europarlamentar: „Standardele europene înseamnă transparență, justiție, stat de drept și predictibilitate financiară”

4. Opinia expertului, Angela Grămada, directoare ESGA București: „Decizia Consiliul European: De la simbolisme la responsabilitate”

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, Mai 2022. NR.5 (195)  

ROM     ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Daniela Morari, ambasadoarea Republicii Moldova la UE: „Ceea ce va face diferența în decizia luată de Consiliul European va fi trecerea de la abordarea în baza politicii de vecinătate la cea de extindere”

2. Editorial de Radu Magdin, consultant politic internațional: „Moldova are nevoie de statutul de țară candidată la UE și sprijin efectiv pentru perspectiva sa europeană”

3. Stefan Meister, director de programe, Consiliul German pentru Relații Externe (DGAP): „Mă aștept la un statut de potențial candidat, poate cu o foaie de parcurs”

4. Opinia Expertului de Mihai Mogâldea, director Executiv Adjunct IPRE: „Republica Moldova trebuie să obțină statutul de țară candidat pentru aderarea la UE

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, Aprilie 2022. NR.4 (194) 

ROM    ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Iulian Groza, director al Institutului pentru Politici și reforme Europene (IPRE): „Cea mai importantă este decizia politică pe care o vor lua statele membre și oferirea acestei promisiuni clare de aderare”

2. Nadia Afanasieva, directoarea Institutului Ucrainean pentru Politică Internaţională de la Kiev: „Trebuie să reformăm procuratura în Ucraina, iar pentru dezvoltarea economică, va trebui să lucrăm mai mult și la partea de anticorupție”

3. Mădălin Necșuțu, jurnalist Balkan Insight: „Republica Moldova, pași mici dar siguri înspre UE”

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, Martie 2022. NR.3 (193)  

ROM    ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Oleg Serebrian, vicepremier pentru Reintegrare: „Nu există pentru moment niciun fel de temei să credem că Republica Moldova poate fi vizată de acest război”

2. Claudiu Degeratu, analist militar din România: „Guvernul de la Chișinău ar trebui să declare că orice implicare a forțelor din Transnistria în Ucraina înseamnă un atac la securitatea Moldovei”

3. Ludmila Nofit, director executiv al Asociației de Politică Externă (APE): „Pericolul transnistrean – implicații pentru Republica Moldova”

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, Februarie 2022. NR.2 (192) 

ROM    ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Interviu cu generalul Ion Costaș, fost ministru al Apărării: „Ne-am luptat atunci cu separatismul din Transnistria alimentat și promovat de Moscova”

2. Editorial de Lina Grâu, jurnalistă Europa Liberă: „Cum a ajuns Transnistria dintr-un subiect marginal într-unul de îngrijorare”

3. Interviu cu Igor Munteanu, analist politic IDIS Viitorul: „Acest război din Ucraina găsește Republica Moldova cu temele nefăcute”

4. Opinia expertului de Veaceslav Berbeca, expert politic IDIS Viitorul: „Raționalitate cu lumea irațională”

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  Buletin lunar, Ianuarie 2022. NR.1 (191)  

ROM    ENG

TEMELE EDIȚIEI:

1. Vladimir Socor, analist Jamestown Foundation: „Rusia nu va invada Ucraina, iar dacă va întreprinde o incursiune minoră, atunci va avea un scop în politica internă a Ucrainei”

2. Editorial de Mădălin Necșuțu, jurnalist Balkan Insight: „Sub spectrul războiului: moment de panică sau oportunitate pentru Moldova?”

3. Mihai Isac, expert politic al Karadeniz Press: „Republica Moldova este un teren de încercare a strategiilor de federalizare pe care Moscova dorește să le implementeze în Ucraina”

4. Natalia Stercul, expertă a Asociației de Politică Externă: „Nori cenușii de război asupra Ucrainei: principalele consecințe pentru securitatea regională și internațională”

ARHIVA 2009-2021 - http://www.ape.md/friedrich-ebert-stiftung/page/10/

ARHIVA 2016-2021 - https://moldova.fes.de/publications/foreign-policy-newsletter

 

                                                                  * * * * *

 2012-2015

 2015

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin Bilunar, Mai 2015, NR.6 (NOU) 

Newsletter nr. 06 Mai 2015. Vecinătatea Estică a UE - încotro?

• Vecinătatea Estică a UE – încotro? Victor Chirilă: Republica Moldova a beneficiat din plin ofertele UE venite pe linia Parteneriatului Estic. 
• Stanislav Secrieru: Dacă privim acum evoluțiile din Republica Moldova, practic nimic nu o recomandă pentru o perspectivă europeană. 
• „Cine a lansat năluca unei cereri moldovenești de aderare, la Summitul de la Riga?”. Un editorial de Ștefan Gorda. 
• James D. Pettit: Corupția este un obstacol enorm pentru dezvoltarea unei societăți prospere și democratice.

  

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin Bilunar, Mai 2015, NR.5 (NOU) 

UE și Estul în 2030. Patru scenarii pentru relația dintre UE, Federația Rusă și vecinătatea comună 

Temele ediţiei:

• "UE și Estul în 2030". Un nou raport FES care încearcă să anticipeze posibilele evoluții în relațiile viitoare între UE, Federația Rusa și țările Parteneriatului Estic.
• Cum văd experții din Republica Moldova viitorul relațiilor dintre UE și Rusia și evoluțiile în țările învecinate cu acestea.
• Reinhard Krumm: Moldova are toate posibilitățile să devină cândva membru al UE, totul depinde doar de Moldova.

Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, Buletin Bilunar, Mai 2015, NR.4 (NOU) 

• Scădere fără precedent a sprijinului pentru integrarea europeană. Cauzele și consecințele, analizate de directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbaroșie.
• Pentru a schimba lucrurile, trebuie să devenim cetățeni și să nu rămânem inhibați în starea noastră de locuitori, spune directorul executiv ADEPT, Igor Boțan.
• Expertul Michael Emerson, de la Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS) de la Bruxelles, spune că parcursul european nu este pierdut, însă întârzierea lui nu va face bine Moldovei.
• Nicu Popescu, expertul Institutului European pentru Studii de Securitate de la Paris: Corupția trage în jos sprijinul pentru ideile promovate de guvernare. 

BV - Dialoguri europene /REL - Iulie 2014

 Interviuri, comentarii, opinii

Iunie 2014
Mai 2014
Aprilie 2014

 Martie 2014

Februarie 2014

Ianuarie 2014 

Arhiva 2012-2013

22.07.2014


Monica Macovei: „nu puteam lăsa să se ducă de râpă proiectul integrării, trebuie să extindem spațiul democratic”

Un bilanț a cinci ani de activitate cu fosta șefă a Delegației UE-R. Moldova.

Monica Macovei:.... Mai departe, eu voi sprijini în continuare Moldova, indiferent cine va conduce această delegație. O voi sprijini politic, și în toate felurile R. Moldova, pentru ca o fac din credință, din suflet, din pasiune, și pentru că eu chiar cred că trebuie să intre în Uniunea Europeană. Nu va fi din partea mea vreo dispută politică. Voi sprijini Moldova și fără să fiu în delegație. Sunt acum membru în Delegația cu SUA. O delegație importantă și pentru România, și pentru R. Moldova.”

Monica Macovei: „Eu știu că în 2015 Republica Moldova va depune cerere de aderare la UE, ceea ce înseamnă că se deschid capitolele de negociere și toată lumea trece la muncă, agricultură, competiție, comerț, justiție, administrație, și asta este bine, pentru că asta schimbă țara.

Apoi urmează primirea statutului de candidat, data la care se încep negocierile, toate acestea fiind stabilite de Consiliul (UE). Eu, din ce am vorbit cu premierul Leancă, Moldova și-a propus să devină membră în cinci ani, adică în 2019. Nu stiu dacă a vorbit cu dl Junker despre asta. Dar dacă R. Moldova  intra în UE în cinci ani este foarte bine. Ar face tot drumul ăsta mult mai repede decât România. Referitor la declarația dlui Junker: există o stare a populației, mai ales din Europa de vest, de nord, care nu e favorabilă extinderii. Eu vreau să vă spun că viața se schimbă și condițiile se schimbă. Am avut revoluțiile din Africa, am avut agresiunea armată a Rusiei, deci foarte multe lucruri se schimbă și se pot schimba în acești cinci ani.”

  

22.07.2014

Andrei Deviatkov: „Moldova are o valoare simbolică foarte importantă pentru aceşti doi actori ai politicii regionale: Rusia şi UE” : Interviu cu un expert rus, lector superior al Universităţii de Stat din Tiumen, despre noul embargo rus la fructe şi conserve moldoveneşti.

...reacţia rusă la asocierea Moldovei va consolida în Uniunea Europeană o poziţie avantajoasă Moldovei. Am şi văzut că guvernul de la Chişinău cere anularea cotelor pentru exporturile moldoveneşti în UE. Prin urmare e clar că autorităţile de la Chişinău vor folosi această situaţie pentru a impulsiona exporturile spre UE. Când Rusia va vedea că Moldova reuşeşte să-şi diversifice pieţele, va apărea şi acel factor important care va determina Rusia să anuleze interdicţiile

21.07.2014

Andi Cristea: „Susținem integrarea R. Moldova în UE, dar nu proiectul unional cu România”

Un nou europarlamentar social-democrat român răspunde la Strasboug întrebărilor Europei Libere.

  

Pe parcursul negocierilor din luna iulie popularii (PPE) și social-democrații (S&D) au căzut de acord ca delegația la Republica Moldova să revină în următorii cinci ani socialiștilor, iar numele vehiculat pentru președinția acestei structuri de diplomație parlamentară este cel al proaspătului europarlamentar PSD, Andi Cristea. Într-un interviu exclusiv pentru Europa Liberă tânărul politician de stânga spune că una dintre prioritățile socialiștilor la cârma acestei delegații va fi integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană cât mai curând posibil.

 Andi Cristea: ...Pentru guvernul social-democrat de la București apropirea R. Moldova de UE reprezintă o prioritate. Este cunoscut acest lucru, este in topul priorităților de politică externă. Este extrem de important ca experiența românească din acest punct de vedere să fie fructficată. Pentru S&D vecinătatea estică este importantă.

 Dorim să ducem procesul de extindere către est, și când spun lucrul acesta mă gândesc la trei chestiuni: criteriile de la Copenhaga, condiționalități și predictibilitate. Ar mai fi important de spus că social-democratii români au o serie de poziții extrem de importante in PE: dna Corina Crețu este vicepreședine al PE, dl Victor Boștinaru, vicepreședinte al S&D și responsabil cu politica externă, având in portofoliu atât R. Moldova cât și Balcanii de Vest. Aș mai aminti de rolul important pe care dl Pașcu îl are în AFET, ca vicepreședinte, domnia sa fiind coordonatorul socialiștilor si democraților pentru apărare și securitate. Iată că socialiștii români au un rol decisiv in conturarea pozițiilor grupului S&D in materie de politică externă și cred că acest lucru este de salutat.”

20.07.2014

Oleg Efrim: "Judecătorii nu mai sunt plasaţi deasupra legii"

Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Ianuarie 2014

 Interviuri, comentarii, opinii



Arhiva 2012-2013







 24.01.2014

ENPARD: o ofertă îmbunătăţită a UE pentru susţinerea agriculturii în ţările vecine: Interviu cu Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc.

Republica Moldova are toate şansele să beneficieze de fonduri europene pentru dezvoltarea agriculturii şi infrastrcturii rurale prin intermediul aşa numitului program ENPARD, adică programul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală destinat ţărilor din imediata vecinătate. Banii din program sunt destinaţi statelor care vor decide că agricultura se numără printre priorităţi în dialogul cu Uniunea Europeană, a explicat ieri, la Chişinău, Comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloş.

Valeriu Cosarciuc: „În primul rând, vreau să menţionez că Programul ENPARD sau Programul de vecinătate pentru dezvoltarea agriculturii şi dezvoltare rurală, este o ofertă îmbunătăţită a Uniunii Europene pentru susţinerea agriculturii în ţările vecine. Republica Moldova, cu părere de rău, la moment este ţară vecină cu Uniuniunea Europeană şi nu suntem ţară membră ca să beneficiem de alte fonduri.
Dacă vorbim despre această ofertă, vreau să spun, în primul rând, că ea va fi bazată pe o planificare pe termen lung, adică pentru a obţine fonduri de la UE prin acest instrument, ENPARD, ar trebui ca în Republica Moldova să fie elaborat şi promovat un Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală. În baza acestui program vom putea accesa fonduri de la Uniunea Europeană.
O altă chestiune foarte importantă care a fost menţionată şi de către Comisarul, dl Cioloş, este abordarea integrată. Nu putem să divizăm agricultura şi dezvoltarea rurală, ca să fie separate sau în diferite locuri să se facă politicile. De aceea, noi trebuie să revenim la normalitate, adică în Republica Moldova dezvoltarea rurală şi agricultura urmează să fie într-un singur centru pentru coordonarea şi dezvoltarea politicilor. O altă chestiune importantă este ca producătorii agricoli să fie participanţi la elaborarea acestui Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare  rurală şi să fie proprietarii acestui Program. Noi ar trebui să prevedem în acest program o componentă importantă în ceea ce priveşte accesul la cunoştinţe şi informaţii...”

  
22.01.2014

Germania şi Franţa - prioritate absolută Parteneriatului Estic şi atenţie sporită Republicii Moldova :Interviu  cu Aurel Ciocoi, ambasadorul Republicii Moldova la Berlin.

 ... Europa Liberă: Domnule Ambasador, dar ce înseamnă aceste două ţării să-şi coordoneze politica în raport cu Moldova şi alte state din Parteneriatul Estic?

Aurel Ciocoi: „Aceasta înseamnă că ambele state, există tandemul acesta tradiţional franco-german în cadrul UE, şi dacă stăm să ne amintim bine, însăşi Uniunea Europeană a fost creată datorită iniţiativei postbelice a lui Konrad Adenauer şi Charles de Gaulle. E un lucru îmbucurător pentru noi, e un lucru care vine să reconfirme interesul sporit al UE faţă de Republica Moldova şi faţă de regiune, în general, în special, în ceea ce priveşte Parteneriatul Estic. Iniţiativa Parteneriatului Estic, iniţial, a fost tratată cu o mică indiferenţă din partea altor state ​​membre ale UE, printre acestea aflându-se, în perioada respectivă, şi Franţa. Or, acum, după ultimele schimbări în ceea ce priveşte decizia Ucrainei de a nu semna Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb cu UE, deci, iată nu avem altă soluţie decât să încercăm să profităm la maxim de noile oportunităţi care se deschid în faţa RM. Evident, UE şi Germania, şi Franţa au nevoie şi ele de un exemplu de succes în ceea ce priveşte atractivitatea UE pentru celelalte state care nu fac parte deocamdată din acest aranjament european. Şi atunci, evident că, eforturile diplomaţiei europene se vor concentra pentru asigurarea continuităţii vectorului european al Republicii Moldova şi nu doar al RM dar şi al Georgiei, din câte fapte vă daţi bine seama din declaraţia pe care au făcut-o cei doi miniştri de Externe. Pentru că atât Frank-Walter Steinmeier, cât şi Laurent Fabius au convenit că vor face vizite comune, pe parcursul acestui an, în Georgia şi Republica Moldova, acordând, evident, prioritate absolută aranjamentului Parteneriatului Estic.”

22.01.2014

„Acum trebuie să folosim oportunităţile ce ni le oferă Acordul de liber schimb cu UE”: Interviu cu ministrul agriculturii Vasile Bumacov

...Vreau ca şi cetăţenii Republicii Moldova, pe de o parte, să ştie de această oportunitate, iar, pe de altă parte, cei de la Bruxelles, partenerii noştri de dezvoltare, să conştientizeze cât de important este pentru Republica Moldova acest program SAPARD, la care sperăm atât de mult.

Avem nevoie să modernizăm întreprinderile noastre agricole, în special cele de procesare, pentru a supravieţui, pentru a da maximum ce poate acest teren fertil al ​​Republicii Moldova, să contribuie la maximum în UE. Deficitul de terenuri agricole în lume se simte foarte mult. Azi venind de la Comrat, văzând acolo care este marea spaimă pentru semnarea Acordului de liber schimb şi de continuare a căii europene eu nu aveam nici o necesitate să ies la tablă să fac calcule fiindcă deja orice om judicios poate discuta cu un polonez, cu un bulgar, cu un ceh, cu un ungar să vadă cât de mare este avantajul şi oportunitatea acestei integrări europene.”

  22.01.2014

Am negociat acordul cu Moldova, gândindu-ne la avantajele pe care le poate avea, apropiindu-se de UE ”Interviu cu comisarul UE pentru agricultură Dacian Ciolos

Dacian Cioloș: „...Comisia Europeană a fost conștientă de sensibilitățile Republicii Moldova în domeniul agricol și agro-alimentar atunci când am negociat acest acord și am acceptat ca Moldova să aibă posibilitatea chiar și după punerea in aplicare a acordului să-și protejeze sectoarele sensibile, acceptând doar anumite cantități limitate, care au fost negociate cu guvernul Moldovei, de produse din UE pe piața moldovenească în sectoarele care ar risca să facă concurență producției locale. Nu e vorba așadar de o deschidere totală a pieței pentru ca UE să invadeze piața moldovenească, ci vor fi doar cantități limitate, care au fost agreate cu guvernul Moldovei. In alte domenii, care au nevoie de timp pentru a investi și a-și dezvolta capacitatea de producție am prevăzut perioade de tranziție. Piața nu se va deschide de pe o zi pe alta după ce acordul intră în vigoare. Pentru unele sectoare există perioade de tranziție de pînă la 10 ani, timp în care piața moldovenească rămâne protejată, sau deschiderea ei se va face treptat.”