Interviuri, comentarii, opinii
22.04.2014
Uniunea Europeană a accelerat procesele legate de Republica Moldova: Interviu cu Ion Tabârţă,expertul de la Centrul de analiză
politică „Politicon” din Chişinău, despre cererea de recunoaştere a
independenţei regiunii transnistrene.
Europa Liberă: Mai mulți experți au calificat decizia de joi a
Parlamentului European ca fiind una istorică și care deschide de fapt o
perspectivă europeană Republicii Moldova. Este vorba despre decizia prin
care a fost recunoscută perspectiva alinierii la articolul 49 al
Tratatului de la Lisabona pentru Republica Moldova, Georgia și Ucraina.
Cum vedeți Dvs. această decizie?
Ion Tăbârță: „La noi mulți experți, care merg pe linia filorusă, au spus că decizia respectivă nu este una relevantă. Din punctul meu de vedere, însă, lucrurile stau invers.
Ion Tăbârță: „La noi mulți experți, care merg pe linia filorusă, au spus că decizia respectivă nu este una relevantă. Din punctul meu de vedere, însă, lucrurile stau invers.
UE, prin Parteneriatul Estic, a dorit să-și constituie o
politică de frontieră – s-a dorit ca securitatea frontierelor UE să fie asigurată instituțional. Iar ceea ce a făcut Federația
Rusă, care a jucat geopolitic în acest caz, a fost să demonstreze că
securitatea instituțională nu poate fi garantată când ai așa un partener
imprevizibil ca Federația Rusă în regiune.
Și atunci, UE, pentru prima dată, a acceptat că aceste state pot fi, în perspectivă, membri în UE. Ceea ce nu a fost niciodată până acum.
De fapt, Acordul de Asociere demult a fost parafat. Problema numărul unu a fost că noi, în preambul, am vrut un articol sau o prevedere care să spună că în viitor Republica Moldova poate fi stat candidat. Însă UE nu a acceptat acest lucru. Acum, pentru prima dată, se recunoaşte această perspectivă. Depinde când – peste 5, peste 10, peste 15 ani, dar această perspectivă acum există. Până la urmă, s-a ajuns acolo unde a vrut preşedintele român Traian Băsescu. El a vorbit nu o singură dată despre nevoia de a scoate Republica Moldova din Parteneriatul Estic şi de a o include în pachetul Balcanilor de Vest. Și acum, prin această rezoluţie a Parlamentului European, s-a deschis calea de aderare şi pentru statele din Parteneriatul Estic, nu numai a celor din Balcanii de Vest.
Și atunci, UE, pentru prima dată, a acceptat că aceste state pot fi, în perspectivă, membri în UE. Ceea ce nu a fost niciodată până acum.
De fapt, Acordul de Asociere demult a fost parafat. Problema numărul unu a fost că noi, în preambul, am vrut un articol sau o prevedere care să spună că în viitor Republica Moldova poate fi stat candidat. Însă UE nu a acceptat acest lucru. Acum, pentru prima dată, se recunoaşte această perspectivă. Depinde când – peste 5, peste 10, peste 15 ani, dar această perspectivă acum există. Până la urmă, s-a ajuns acolo unde a vrut preşedintele român Traian Băsescu. El a vorbit nu o singură dată despre nevoia de a scoate Republica Moldova din Parteneriatul Estic şi de a o include în pachetul Balcanilor de Vest. Și acum, prin această rezoluţie a Parlamentului European, s-a deschis calea de aderare şi pentru statele din Parteneriatul Estic, nu numai a celor din Balcanii de Vest.
22.04.2014
Integrarea europeană oferă beneficii şi oportunităţi pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova...: Interviu cu cu Iulian Groza, ministrul adjunct al afacerilor externe şi integrării europene
...Europa Liberă: Credeţi la modul serios că apropierea Republicii Moldova de UE ar putea să apropie şansa reunificării Republicii Moldova?
Iulian Groza: „Sunt sigur că soluţia durabilă pentru problema transnistreană este creşterea atractivităţii malului drept al râului Nistru. Atractivitatea respectivă poate fi crescută prin oportunităţi care să fie oferite pentru cetăţenii din Republica Moldova, indiferent unde îşi au locul de trai. Sunt sigur că acum Republica Moldova, Guvernul, având o direcţie foarte clar stabilită şi un model de transformare care deja începe să dea roade, sunt sigur că pe termen lung aceasta este o soluţie durabilă a problematicii transnistrene.
Pe parcursul acestui proces de integrare europeană pe care îl îndeplinim astăzi ca un model de transformare a ţării vin şi anumite beneficii şi oportunităţi pentru toţi
22.04.2014
Nicolae Rădiță: „minorităţile nu sunt informate despre ceea ce le aşteaptă în viitor”
O discuție despre poziționarea minorităților față de politica guvernamentală de integrare europeană.
18.04.2014
Boris Tadic: „Mesajul meu - trebuie să analizaţi şi să decideţi clar dacă UE reprezintă orientarea Dvs strategică: Interviu cu Fostul preşedinte al Serbiei, ţară candidată pentru aderarea la UE din 2012 şi liberă la vize din 2009
18.04.2014
Monica Macovei: Moldova trebuie să semneze cît mai curînd Acordul de Asociere, ca să poată face cerere de intrare în UE : Interviu cu președinta Comisiei UE-Moldova.
Europarlamentara română Monica Macovei a declarat Europei Libere că Republica Moldova ar trebui să depună cerere de aderare la Uniunea Europeană imediat după semnarea Acordului de Asociere așteptată cel mai târziu în luna iunie. Joi, Parlamentul European a spus într-o declarație tot la propunerea Monicăi Macovei că Moldova, Georgia și Ucraina pot depune cerere de aderare. Rezoluția Parlamentului European nu produce consecințe juridice și nu a fost încă examinată de țările membre. Dar este pentru prima dată când o instituție a Uniunii Europene adoptă un act care oferă o perspectivă de aderare celor trei foste republici sovietice. Liliana Barbăroșie a discutat cu Monica Macovei care conduce și delegația europeană de cooperare parlamentară cu Republica Moldova.
17.04.2013
Lilia Snegureac: „Cetăţenii nu trebuie convinşi sau manipulaţi. Trebuie să le explicăm”: Interviu cu Lilia Snegureac, preşedinta Mişcării „Moldova Europeană”
O asociaţie neguvernamentală, Mişcarea Moldova Europeană. îşi propune să desfăşoare o amplă campanie de informare şi comunicare în localităţile Republicii Moldova privind procesul de europenizare. O campanie care să poată oferi răspunsuri cât mai simple şi convingătoare despre ce e bine şi, eventual, ce e rău pentru cetăţean şi ţară în UE, în comparaţie cu starea de acum sau cu eventuala revenire în orbita Rusiei de acum.
15.04.2014
Jan Hamáček: „Cred că R. Moldova poate conta pe ajutorul prietenilor pe care îi are în cadrul Uniunii Europene”
Interviu cu președintele Camerei Deputaţilor din Parlamentul Cehiei.
Europa Liberă: În câţi ani credeţi că Moldova ar putea să obţină statutul de membru al Uniunii Europene?
Jan Hamáček: „Este prea devreme să se stabilească termeni foarte clari, însă cred că Republica Moldova deja a progresat foarte mult şi a făcut un pas crucial: în scurt timp urmează să fie semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi va fi ratificat în toate parlamentele din comunitate. Un alt pas important este abolirea regimului de vize de la finele acestei luni, deci cetăţenii moldoveni vor putea călători liber în ţările Uniunii Europene. Deci, vorbim despre doi paşi clari şi foarte importanţi. Însă le-am spus tuturor politicienilor cu care am stat de vorbă în aceste zile că mai sunt multe de făcut.
Republica Cehă a depus cererea de admitere în 1996 şi am aderat la UE în 2004, deci, vorbim de opt ani de negocieri. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Republica Moldova, sunt încă multe de făcut, însă toate au un rost. Republica Cehă a avut doar de beneficiat de pe urma compromisurilor şi reformelor pe care le-a realizat. Ştiu, procesul poate fi îndelungat, Republica Moldova este la început, însă cei mai importanţi şi cruciali paşi au fost făcuţi, fapt pentru care vreau să felicit cetăţenii Republicii Moldova.”
15.04.2014
Aleksander Kwasniewski:„De ce nu? Moldova - parte a Uniunii Europene şi în acelaşi timp având relaţii foarte bune cu Rusia” Interviu cu fostul președinte al Poloniei.
Europa Liberă: În două săptămâni, cetăţenii moldoveni vor putea
beneficia de un regim liberalizat de vize cu UE. În acelaşi timp, în
Republica Moldova sunt mulţi euro-sceptici. Din experienţa ţării Dvs, ne
puteţi spune ce beneficii pot fi utilizate pentru a-i convinge că
aproierea de UE este una necesară?
Aleksander Kwasniewski: „În Europa avem foarte multe argumente care demonstrează că apropierea de UE are doar beneficii. Uitaţi-vă la exemplul Poloniei sau României. Cel mai bine, vă puteţi ghida de exemplul ţărilor Baltice, care au făcut în trecut parte din Uniunea Sovietică. Estonia, Letonia şi Lituania reprezintă istorii de succes ale UE, dacă vă uitaţi la calitatea vieţii oamenilor care locuiau în aceste ţări la începutul anilor ’90 şi acum, diferenţa este uimitoare. Pe de altă parte, cred că şi Uniunea Europeană trebuie să ofere Republicii Moldova un suport mult mai clar, nu doar liberalizarea regimului de vize. Poate mai multe granturi, expertize, credite pentru micile afaceri, astfel încât, pas cu pas, să vedeţi că Uniunea Europeană înseamnă viaţă mai bună, mai mulţi bani, investiţii şi securitate. Nu văd niciun motiv din cauza căruia Republica Moldova nu ar deveni un membru foarte important al Uniunii Europene. Nu în prezent, desigur, poate în 20 de ani. Tot ce trebuie să faceţi e să utilizaţi oportunităţile care vi se oferă.”
Aleksander Kwasniewski: „În Europa avem foarte multe argumente care demonstrează că apropierea de UE are doar beneficii. Uitaţi-vă la exemplul Poloniei sau României. Cel mai bine, vă puteţi ghida de exemplul ţărilor Baltice, care au făcut în trecut parte din Uniunea Sovietică. Estonia, Letonia şi Lituania reprezintă istorii de succes ale UE, dacă vă uitaţi la calitatea vieţii oamenilor care locuiau în aceste ţări la începutul anilor ’90 şi acum, diferenţa este uimitoare. Pe de altă parte, cred că şi Uniunea Europeană trebuie să ofere Republicii Moldova un suport mult mai clar, nu doar liberalizarea regimului de vize. Poate mai multe granturi, expertize, credite pentru micile afaceri, astfel încât, pas cu pas, să vedeţi că Uniunea Europeană înseamnă viaţă mai bună, mai mulţi bani, investiţii şi securitate. Nu văd niciun motiv din cauza căruia Republica Moldova nu ar deveni un membru foarte important al Uniunii Europene. Nu în prezent, desigur, poate în 20 de ani. Tot ce trebuie să faceţi e să utilizaţi oportunităţile care vi se oferă.”
14.04.2014
Roman Chirca: Comuniștii confundă şi manipulează cu rea intenţie prevederile Acordului de Asociere cu UE : Interviul cu directorul Institutului Economiei de Piaţă
Europa Liberă: Dle Chirca, opoziţia comunistă spune că a
analizat în profunzime Acordul de Asociere şi că ceea ce a descoperit ar
fi foarte grav pentru economia moldoveneasca. I se atribuie într-adevăr
Republicii Moldova prin acest document rolul de „o suburbie agrară
înapoiată” a UE, lipsită de industrie şi producere, de „cordon sanitar”
cu care UE ar vrea sa se apere de Uniunea Vamala?
Roman Chircă: „Eu cred că trebuie să fim atenţi, cel puţin comunitatea oamenilor care analizează obiectiv posibilităţile oferite de acordul de asociere. Nu există astfel de prevederi.
În Acord există două capitole dedicate relaţiilor comerciale, în care sunt listate produsele pentru care Republica Moldova va avea anumite cote în perioada de implementare, iar, logic, nu rezultă nici o obligaţie de a avea o specializare agrară, industrială sau IT din Acordul de Asociere. Cred că opoziţia comunistă exagerează în încercarea de a pedala pe sentimentele anti-Acord de Asociere şi nu are la bază nici un argument economic.”
....Ceea ce confundă comuniştii este direcţiile pe care se face comerţ în cadrul UE cu programe de cooperare cu UE. Acordul nu prevede cooperarea sectorială, ci doar defineşte care sectoare şi în ce regim va fi efectuat comerţul cu anumite produse. Este o aberaţie totală când se spune că, precum aţi citat Dvs., nu vor fi susţinute anumite sectoare inginereşti, sau electronice, sau din Transnistria. Mai mult ca atât, Transnistria, care este regiunea cu un grad mai înalt de industrializare în medie, are de beneficiat mult mai mult decât alte întreprinderi din republica Moldova. Pentru că, şi la acest moment, ei sunt principalii beneficiari ai acordurilor de comerţ asimetric pe care le are Republica Moldova cu UE şi majoritatea exporturilor din Transnistria sunt orientate spre UE. Deci, nu există nici un obstacol în acest sens. Iar când auzi astfel de afirmaţii, este şi mai greu de comentat în momentul în care ele sunt chiar nişte aberaţii.”
În Acord există două capitole dedicate relaţiilor comerciale, în care sunt listate produsele pentru care Republica Moldova va avea anumite cote în perioada de implementare, iar, logic, nu rezultă nici o obligaţie de a avea o specializare agrară, industrială sau IT din Acordul de Asociere. Cred că opoziţia comunistă exagerează în încercarea de a pedala pe sentimentele anti-Acord de Asociere şi nu are la bază nici un argument economic.”
....Ceea ce confundă comuniştii este direcţiile pe care se face comerţ în cadrul UE cu programe de cooperare cu UE. Acordul nu prevede cooperarea sectorială, ci doar defineşte care sectoare şi în ce regim va fi efectuat comerţul cu anumite produse. Este o aberaţie totală când se spune că, precum aţi citat Dvs., nu vor fi susţinute anumite sectoare inginereşti, sau electronice, sau din Transnistria. Mai mult ca atât, Transnistria, care este regiunea cu un grad mai înalt de industrializare în medie, are de beneficiat mult mai mult decât alte întreprinderi din republica Moldova. Pentru că, şi la acest moment, ei sunt principalii beneficiari ai acordurilor de comerţ asimetric pe care le are Republica Moldova cu UE şi majoritatea exporturilor din Transnistria sunt orientate spre UE. Deci, nu există nici un obstacol în acest sens. Iar când auzi astfel de afirmaţii, este şi mai greu de comentat în momentul în care ele sunt chiar nişte aberaţii.”
06.04.2014
„Integrarea Moldovei în UE nu este o gratuitate, nu ni se oferă pentru ochi frumoşi sau pentru te miri ce miracol istoric...”
Punct și de la capăt cu Vasile Botnaru și invitații săi: Daniela Terzi-Barbăroșie și Nicoleta Esinencu.
Daniela Terzi-Barbăroșie .....Eu chiar cred că Europa este o realitate politică, dincolo de premisele
geografice şi tot restul. Eu cred că integrarea europeană şi Europa sînt
o realitate atitudinală, axiologică, instituţională, care se exprimă
prin nişte practici sociale, economice, juridice foarte specifice, pe
care mi le doresc şi eu în Moldova.
Ştiu că nu se schimbă comportamentul uman sau o viziune, sau o valoare
doar pentru simplul fapt că, într-o lege sau într-o hotărâre de guvern,
ar apărea altceva scris. Dar, în acelaşi timp, mă gândesc că un cadru
care reglementează altfel lucrurile şi în care valorile sunt altele, în
care oamenii sunt încurajaţi să participe şi nu doar puşi la respect de
ceea ce a însemnat, până acum în Moldova, autoritatea şi puterea, ca şi
concepte.
3.04.2014
Iulian Groza: „mesajul nostru este că urmărim ca Moldova să fie o țară reformată, cu instituții democratice funcționale”
Un interviu cu Iulian Groza, adjunct al ministrul de externe, după anunțul
liberalizării vizelor europene începînd de la 28 aprilie.
..Dar avantajul circulației libere pe care îl vedem noi acum este că, în
primul rând, va fi sentimentul acesta pentru fiecare cetățean din RM că el poate, într-adevăr, să meargă fără nicio
problemă în spațiul european cu încredere că poate să se întoarcă acasă
și iarăși să revină, deci, mobilitatea aceasta va fi.
Doi: cei care se află acum în UE și nu sunt în situație reglementată, din cauză că aveau frică că nu vor putea să se reîntoarcă, iată că acum, având posibilitatea legală, în baza pașaportului biometric, să circule liber vor putea să revină acasă, să se reintegreze familiile. Pe de altă parte, copiii, mamele, frații care au fost separați, pe parcursul mai multor ani din cauza că au muncit în Italia, în Spania, în Portugalia, acum vor putea merge în vizită, să se revadă, vor putea să se reîntoarcă acasă.
Deci mobilitatea aceasta e o valoare pe care noi trebuie să o apreciem, acesta este unul dintre elementele cheie pe care ni-l oferă acest regim de călătorie, să știm că putem călători oricând. Și eu cred că această libertate, de fapt, ne ajută să înțelegem că UE și-a deschis ușile pentru RM , pentru cetățenii ei, și a oferit această perspectivă că, într-adevăr, RM, aparține Europei și nu ne rămâne decât să continuăm angajamentele noastre în raport cu Acordul de Asociere pe care urmează să îl semnăm și să încercăm să reușim să obținem recunoașterea politică din partea UE că RM are o perspectivă europeană clară. Ea există deja, în Acordul de Asociere e scris clar că Moldova este o țară europeană.
Nu ne rămâne decât să continuăm reformele, să continuăm progresul și eu sunt sigur că această legătură între Acordul de Asociere, referința că suntem țară europeană și Tratatul Uniunii Europene, articolul 49, această legătură poate fi oferită de către statele membre ale UE, într-o perspectivă previzibilă.”
Doi: cei care se află acum în UE și nu sunt în situație reglementată, din cauză că aveau frică că nu vor putea să se reîntoarcă, iată că acum, având posibilitatea legală, în baza pașaportului biometric, să circule liber vor putea să revină acasă, să se reintegreze familiile. Pe de altă parte, copiii, mamele, frații care au fost separați, pe parcursul mai multor ani din cauza că au muncit în Italia, în Spania, în Portugalia, acum vor putea merge în vizită, să se revadă, vor putea să se reîntoarcă acasă.
Deci mobilitatea aceasta e o valoare pe care noi trebuie să o apreciem, acesta este unul dintre elementele cheie pe care ni-l oferă acest regim de călătorie, să știm că putem călători oricând. Și eu cred că această libertate, de fapt, ne ajută să înțelegem că UE și-a deschis ușile pentru RM , pentru cetățenii ei, și a oferit această perspectivă că, într-adevăr, RM, aparține Europei și nu ne rămâne decât să continuăm angajamentele noastre în raport cu Acordul de Asociere pe care urmează să îl semnăm și să încercăm să reușim să obținem recunoașterea politică din partea UE că RM are o perspectivă europeană clară. Ea există deja, în Acordul de Asociere e scris clar că Moldova este o țară europeană.
Nu ne rămâne decât să continuăm reformele, să continuăm progresul și eu sunt sigur că această legătură între Acordul de Asociere, referința că suntem țară europeană și Tratatul Uniunii Europene, articolul 49, această legătură poate fi oferită de către statele membre ale UE, într-o perspectivă previzibilă.”
02.04.2014
Vladislav Gribincea: „Judecătorii au o formă de imunitate, dar faptul nu înseamnă că ei nu pot fi sancţionaţi pentru ceea ce fac...”
Interviu cu juristul Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice, pe marginea proiectului de lege cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.
„Proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiţiei este în general bun şi Comisia de la Veneţia, în opinia sa, nu a avut obiecţii conceptuale asupra proiectului, ci doar asupra unor aspecte de formulare a legii.
Noi suntem de acord că proiectul de lege care este acum în parlament este un pas înainte, dar există şi mult spaţiu pentru îmbunătăţire. Se propune un mecanism foarte-foarte greoi de examinare a sesizărilor şi noi ne temem că dacă se menţine acest mecanism, atunci acest lucru pur şi simplu va bloca colegiul care trebuie să dea verdictul pe marginea acuzaţiilor disciplinare împotriva judecătorilor. "
Postări
