BV- UE și consolidarea securității umane în Republica Moldova: Note analitice / PISA

Explainere  au fost elaborate în contextul proiectului „Uniunea Europeană și consolidarea securității umane în Republica Moldova”, implementat de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA) cu susținerea Konrad-Adenauer-Stiftung Republica Moldova

Contribuția Uniunii Europene la securitatea mediului în Republica Moldova/ Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare.  - Chișinău, 2025. - 10 p.; Idem [Resură electronică]. - URL

: https://pisa.md/wp-content/uploads/2025/07/CONTRIBUTIA-UNIUNII-EUROPENE-LA-SECURITATEA-MEDIULUI-IN-REPUBLICA-MOLDOVA.pdf

Documentul analizează rolul Uniunii Europene în protejarea mediului, drept dimensiune a securității naționale.

Temele abordate sunt:

• Cum cooperează UE cu Republica Moldova în domenii-cheie precum combaterea schimbărilor climatice, promovarea energiei verzi, gestionarea deșeurilor, protecția biodiversității și tranziția ecologică durabilă și care sunt cele mai importante proiecte;
• Cum cetățenii pot contribui la gestionarea dezastrelor;
• Care este contribuția femeilor în oferirea de soluții la nivel local în domeniul asigurării securității mediului;
•  Care sunt cele mai importante apeluri de finanțare și sprijin european pe acest sector și unde ne putem adresa pentru informații de suport.

Schimbările climatice nu mai sunt o problemă de mediu izolată, ci o amenințare directă la adresa securității umane, economice și sociale. Pentru Republica Moldova, un stat vulnerabil din punct de vedere ecologic și economic, efectele crizei climatice pot amplifica inegalitățile, pot destabiliza comunitățile locale și pot afecta grav coeziunea socială. 

Uniunea Europeană (UE) sprijină activ Republica Moldova pentru a asigura un mediu curat și sigur, aliniat la standardele europene, oferind:

• finanțare,
• expertiză tehnică,
• parteneriate pe multiple planuri. 

Cooperarea UE–Moldova s-a intensificat în domenii-cheie precum combaterea schimbărilor climatice, promovarea energiei verzi, gestionarea deșeurilor, protecția biodiversității și tranziția ecologică durabilă.

Uniunea Europeană joacă un rol esențial în asigurarea securității mediului în RM. Prin finanțare, transfer de cunoștințe și parteneriate strânse, UE sprijină Moldova să devină o țară mai verde, mai curată și mai rezilientă. 

Progresele realizate în 2024- 2025,  de la politici climatice ambițioase la proiecte locale de gestionare a deșeurilor – demonstrează angajamentul comun UE - Moldova pentru un viitor durabil, în beneficiul cetățenilor de azi și al generațiilor viitoare.

Cuprins:

• Combaterea schimbărilor climatice
• Promovarea energiei verzi și a eficienței energetice
• Gestionarea deșeurilor
• Protecția biodiversității
• Sprijin pentru tranziția ecologică durabilă

Consolidarea securității Uniunii Europene prin investiții în programe de formare și burse în domeniile tehnologiei, sănătății și afacerilor/ Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare. - Chișinău, 2025. - 10 p.; Idem [Resursă electronică]. - URL:   

https://pisa.md/wp-content/uploads/2025/07/Consolidarea-securitatii-Uniunii-Europene-prin-investitii-in-programe-de-formare-si-burse-in-domeniile-tehnologiei-sanatatii-si-afacerilor-1.pdf

Uniunea Europeană investește în educație pentru a-și consolida securitatea, transformând educația într-un pilon de securitate prin burse, programe de formare și investiții inteligente în competențele viitorului.

Subiectele abordate:

• Ce oportunități concrete sunt pentru tineri, profesioniști și organizații din întreaga Europă;
• Care sunt programele UE care contribuie la consolidarea diferitelor dimensiuni ale securității?
• Cum UE prin programele sale sprijină femeile în educație, tehnolgie, leadership și afaceri?
• De ce programe a beneficiat Republica Moldova?

Uniunea Europeană își consolidează securitatea în mod strategic și sustenabil prin investiții semnificative în educație, formare profesională și burse în domenii precum tehnologia, sănătatea și afacerile. 

Aceste programe dezvoltă capitalul uman și competențele necesare pentru a face față amenințărilor hibride și contribuie :

• la întărirea rezilienței societale, 
• la coeziunea internă,
• la suveranitatea digitală și tehnologică a Uniunii Europene.

Programe precum Europa Digitală, EU4Health, Horizon Europe, Marie Skłodowska-Curie Actions, Fondul Social European Plus (ESF+) și Erasmus+ oferă cadrul instituțional pentru formarea unei generații capabile să gestioneze crizele contemporane – de la atacuri cibernetice și dezinformare, până la urgențe sanitare și tranziții economice. Ele transformă educația întrun instrument de prevenție, modernizare și securitate colectivă. 

Pentru Republica Moldova, asocierea la aceste programe UE reprezintă o oportunitate pentru modernizarea infrastructurii educaționale și științifice, profesionalizarea resurselor umane și creșterea capacității instituționale de a răspunde provocărilor de securitate națională. 

Participarea activă la inițiative precum Horizon Europe, Digital Europe, EU4Health și Erasmus+ consolidează legăturile cu spațiul european al cercetării, inovării și coeziunii sociale. Investițiile în formarea profesională, mobilitatea academică și dezvoltarea competențelor digitale contribuie direct la întărirea rezilienței naționale a Republicii Moldova, la prevenirea marginalizării sociale și la dezvoltarea unei generații capabile să sprijine integrarea europeană prin expertiză și responsabilitate civică.

Cuprins:

• Educația – fundament al rezilienței democratice și al securității în Uniunea Europeană
• Programe ale Uniunii Europene care contribuie la consolidarea diferitelor dimensiuni ale securității

1. Programul europa digitală (Digital Europe) - pentru protecție cibernetică și inteligență artificială;
2. Europa pentru sănătate (Eu4health)- pentru un sistem sanitar modern și pregătit pentru crize;
3. Horizont Europe- pentru inovație și securitate energetică;
4. Acțiunile Marie Skłodowska- Curie (Marie Skłodowska-Curie Actions (MSCA)- formarea unei elite profesionale în domeniul securității.
5. Fondul social European plus (ESF+)
6. Erasmus- pentru educație și mobilitate academică; 

• Femeile și accesul la educație și burse înUE : oportunități, provocări și rezultate
• Republica Moldova – beneficiară a programelor Uniunii Europene

Securitatea Economică – pilon al rezilienței naționale a Republicii Moldova /Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare. - Chișinău, 2025. - 11 p.; Idem [Resursă electronică]. - URL:  

https://pisa.md/wp-content/uploads/2025/07/SECURITATEA-ECONOMICA-%E2%80%93-PILON-AL-REZILIENTEI-NATIONALE-a-Republicii-moldova.pdf

Într-un context regional profund marcat de instabilitate, război și amenințări hibride, securitatea națională a Republicii Moldova nu mai poate fi privită exclusiv prin lentila militară sau instituțională. Securitatea economică – capacitatea statului de a asigura un trai decent, de a proteja economia de șocuri externe și de a crea perspective sustenabile pentru cetățeni – devine un pilon al rezilienței naționale. Accesul la piețe sigure, diversificarea parteneriatelor comerciale, sprijinul pentru antreprenoriat și investiții în capitalul uman sunt elemente vitale pentru a construi o societate rezistentă în fața presiunilor externe – fie ele economice, informaționale sau geopolitice. 

Colaborarea cu Uniunea Europeană joacă un rol -cheie în consolidarea securității economice a Republicii Moldova. Prin acces la fonduri, sprijin pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), integrare treptată în piața unică europeană și sprijin pentru tranziții strategice (energetice, digitale, sociale), UE oferă mai mult decât asistență financiară: oferă un cadru de stabilitate și dezvoltare pe termen lung.

Prin dezvoltarea economică locală și accesul echitabil la oportunități europene, Republica Moldova nu doar își întărește economia, ci și fundamentează o securitate națională durabilă, democratică și rezilientă. Republica Moldova beneficiază de o gamă largă de fonduri și programe europene menite să sprijine dezvoltarea, securitatea economică și antreprenoriatul.

Contribuția Uniunii Europene la securitatea economică a Republicii Moldova este vastă și multidimensională. De la accesul privilegiat pe o piață de peste 450 de milioane de consumatori, la injecții financiare masive pentru stabilizare și reforme, la proiecte concrete care reduc dependențe și vulnerabilități, UE acționează ca un partener de nădejde în dezvoltarea țării. Standardele și valorile europene asumate de Moldova îmbunătățesc viața cetățenilor de zi cu zi – prin produse mai sigure, servicii mai bune, șanse sporite de educație și locuri de muncă bine plătite acasă. Totodată, apropierea de UE a adus Moldovei respect și credibilitate pe plan internațional, stimulând încrederea investitorilor și a piețelor financiare în perspectivele economice ale țării

Cuprins:

• Acces la piața UE și stimularea exporturilor
• Sprijin financiar pentru reforme și dezvoltare economică
• Reducerea vulnerabilităților energetice și economice
• Alinierea la standarde Europene
• Dezvoltarea capitalului uman și a antreprenoriatului
• Creșterea încrederii investitorilor
• Femeile antreprenoare

BV - Teze de doctorat cu tematică europeana (2023-2025)

În contextul  procesului de aderare la UE, tezele de doctorat reprezintă o resursă valoroasă pentru informarea științifică în domeniul integrării europene, oferind analize detaliate și perspective inovatoare asupra proceselor politice, economice și sociale, iar prin abordarea sa interdisciplinară contribuind la dezvoltarea cunoștințelor asupra tematicii integrării europene atât pentru studenți și cercetători, cât și pentru toți cei interesați de înțelegerea aprofundată a dinamicii europene.

Ele oferă exemple concrete de politici publice, studii de caz relevante și analize comparative și joacă un rol important în evidențierea impactului transformărilor legislative, instituționale și economice asupra statelor candidate.

Prin valorificarea acestor resurse, cercetătorii pot contribui semnificativ la consolidarea cunoașterii în domeniul integrării europene și la dezvoltarea unor soluții practice pentru Moldova Europeană.

Vă prezentăm câteva teze de doctorat cu tematică europeană, publicate în perioada 2023-2024. Unele dintre acestea sunt disponibile în colecția BNRM, precum și în variantă electronică, cu textul integral accesibil direct din catalogul bibliotecii http://catalog.bnrm.md/opac

Vezi de asemenea   

Teze de doctorat 2006- 2022 : Bibliografie / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

http://bnrm.md/index.php/publicatii/bibliografii/13-publicatii/bibliografii/19-teze-de-doctorat

Științe politice  

TEODOR, Sergiu . Promovarea imaginii Republicii Moldova în exterior: abordare politologică: Teză de doctor în științe politice la specialitatea 561.01 – Teoria, metodologia politologiei; instituţii şi procese politice.-  Chișinău, 2024. - 215 f.

Disponibil https://www.anacec.md/files/Teodor-teza.pdf

Scopul lucrării: examinarea experienței Republicii Moldova privind promovarea imaginii de țară, relevând, în special, aspecte de ordin politologic, evidențierea arsenalului modalităților utilizate pentru promovarea Republicii Moldova pe arena internațională. 

 Noutatea și originalitatea ştiinţifică a lucrării constă în promovarea unei viziuni de ansamblu, integrate, a conceptului de imagine de țară, accentuarea aspectelor politologice ale fenomenului examinat; evidențierea direcţiilor şi modalităților principale de promovare a imaginii Republicii Moldova. 

Actualitatea temei alese pentru cercetare este definită de o serie de factori, printre care: avansarea și caracterul tot mai complex al acțiunii comunicaționale în societatea contemporană, extinderea și sporirea influenței mesajelor vehiculate în spațiul public informațional asupra opiniei publice globale; actualitatea și importanța integrării europene a Republicii Moldova, respectiv, caracterul imperios al promovării adecvate a imaginii de țară și asigurării percepției ei favorabile de comunitatea internațională; necesitatea conceptualizării cuvenite și argumentate din punct de vedere teoretico-științific a proceselor de construire a acestei imagini

327(478) / E-54 T-6248

ENACHI, Andrei. Diaspora ca actor al relațiilor internaționale în procesul de europenizare : (cazul Republicii Moldova) : Teză de doctor în științe politice (562.01)  / Enachi Andrei.- Chişinău : [ s. n. ] , 2023. - 189 f.
Antetitlu: Universitatea de Stat din Moldova

Disponibil;

https://www.anacec.md/files/Enachi-teza.pdf

http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/1208624

Obiectivele cercetării: (1) analiza dimensiunii istoriografice a cercetării fenomenului diasporei și rolului acesteia în procesul de europenizare; (2) analiza conceptual-teoretică asupra diasporei și a procesului de europenizare (3) determinarea dimensiunii metodologice privind cercetarea fenomenului diasporei și a procesului de europenizare; (4) examinarea politicilor și strategiilor de antrenare a diasporei în procesul de europenizare; (5) examinarea experienței și bunelor practici privind integrarea diasporei în procesul de europenizare (cazul Georgiei, Armeniei, României și Poloniei); (6) determinarea particularităților diasporei moldovenești, a cadrului normativ și instituțional al raporturilor dintre stat și diasporă în contextul procesului de europenizare; (7) elaborarea concluziilor și recomandărilor practice privind integrarea diasporei în politicile și strategiile de europenizare al Republicii Moldova. 

Nоutatea și оriginalitatea științifică cuprinde o abordare nouă în literatura de specialitate din Republica Moldova privind analiza diasporei ca actor al relațiilor internaționale, rolului asupra procesului de europenizare a Republicii Moldova, interacțiunea dintre diasporă și europenizare.

Rezultatul obţinut în domeniul cercetat care contribuie la soluționarea unei probleme ştiinţifice importante: a fost analizat cadrul conceptual privind diaspora ca actor internațional, rolul diasporei în procesul de europenizare, au fost formulate dovezi privind contribuția diasporei la europenizarea Republicii Moldova, prin evidențierea principalelor mecanisme, politici și rolul instituțiilor cheie implicate (instituții de stat, asociațiile diasporei, organizații regionale și internaționale), care confirmă rolul important al diasporei în cadrul relațiilor internaționale, precum și necesitatea valorificării potențialului diasporei ca partener în procesul de europenizare.

327(478) / G-27     T-6242
GAVRILUŢA, Luminița. Evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană : realizări și perspective : Teză de doctor în științe politice (562.04) / Gavriluţa Luminița.- Chișinău : [S. n.], 2023. -  190 p.
Antetitlu : Universitatea de Stat din Moldova

Disponibil:

https://www.anacec.md/files/Gavriluta-teza_0.pdf

https://anacec.md/files/Gavriluta-rezumat.pdf

http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/1208288 (Text integral)

Studierea evoluției relațiilor dintre Republica Moldova și UE este un subiect relevant din perspectiva științelor politice, relațiilor internaționale, teoriei integrării europene și abordării strategice. Pe parcursul statalității Republicii Moldova, de la adoptarea Declarației de independență și până în prezent, Republica Moldova a manifestat un interes constant pentru integrarea europeană, fapt demonstrat prin semnarea și implementarea APC, PAUEM, AA UE-Republica Moldova și a ZLSAC. Analiza evoluției relațiilor moldoeuropene prin prisma cadrului politico-juridic poate furniza un exemplu normativ de abordare a progreselor și provocărilor în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

Scopul și obiectivele lucrării: Scopul tezei rezidă în cercetarea evoluției relațiilor dintre Republica Moldova și UE prin evidențierea principalelor realizări și perspective.

Obiectivele formulate: 

• a studia istoriografia și gradul de cercetare a dezvoltării relațiilor moldo-europene; a analiza aspectele teoretico-metodologice ale temei investigate; 
• a examina stabilirea și evoluția relațiilor moldo-europene în cadrul APC; 
• a evidenția schimbările calitative ale relațiilor de cooperare moldo-europene în perioada negocierii și implementării AA; 
• a interpreta evoluția instrumentelor, programelor și proiectelor de asistență pentru dezvoltare acordate Republicii Moldova de către UE; 
• a evalua instrumentele UE pentru reformarea domeniului politic, economic și social al Republicii Moldova; 
• a elucida noile tendințe ale evoluției relațiilor dintre Republica Moldova și UE după alegerile prezidențiale din anul 2020; 
• a determina semnificația statutului de țară candidat în relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

327:351.86(478)(043.2)

STEJARU , Selena .Diplomația multilaterală – mecanism de promovare a reformelor democratice în Republica Moldova; Teză de doctor în științe politice specialitatea 562.03 - Probleme și strategii ale dezvoltării globale și regionale . - Chișinău, 2024 . - 123 p. (Accesat 17.03.2025)

Disponibil https://www.anacec.md/files/Stejaru-teza.pdf

Obiectivele investigațiilor: analiza istoriografiei cercetării diplomației multilaterale ca mecanism de promovare a reformelor democratice, prin elucidarea aporturilor științifice și studiilor empirice ale autorilor din Republica Moldova și de peste hotare; identificarea aspectelor conceptual-teoretice și abordărilor metodologice de cercetare a diplomației multilaterale în calitate de promotor al reformelor democratice; reliefarea specificului parteneriatelor multilaterale pentru dezvoltare democratică la nivel global, regional și subregional; sintetizarea referențialului conceptual-teoretic privind dimensiunile relației „democratizare” și „asistență externă pentru democrație”; examinarea instrumentelor Uniunii Europene de promovare a reformelor democratice în Republica Moldova în contextul obiectivelor politicii europene pentru țările din vecinătatea estică; cercetarea cadrului de cooperare a Republicii Moldova cu partenerii externi multilaterali prin prisma agendei de reforme și obiectivelor de dezvoltare. Noutatea și originalitatea științifică constau în realizarea analizei științifice de ansamblu a mecanismului diplomației multilaterale, agendei globale de asistență pentru dezvoltare, democrației și statului de drept; evaluarea politicilor de dezvoltare democratică promovate de Organizația Națiunilor Unite și de Uniunea Europeană; determinarea impactului instrumentelor diplomației multilaterale asupra realizării reformelor democratice și a parcursului european al Republicii Moldova.

2. MULTILATERALISMUL CA FACTOR IMPORTANT ÎN PROMOVAREA VALORILOR DEMOCRAȚIEI ȘI DEASISTENȚĂ ÎN CONTEXTUL PROCESELOR DEMOCRATICE  2.1. 

• Specificul realizării parteneriatelor multilaterale la nivelurile global și regional de către Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Europeană .
• Sinteze conceptual-teoretice ale relației „democratizare” –„asistență externă pentru democrație” 

3.IMPACTUL DIPLOMAȚIEI MULTILATERALE ASUPRA REFORMELOR DEMOCRATICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

•  Instrumentele Uniunii Europene de promovare a reformelor democratice în Republica Moldova 
•  Cooperarea Republicii Moldova cu partenerii externi multilaterali de dezvoltare: asistența pentru agenda de reforme și obiective de dezvoltare 

Economie 

331.556.4

TABAC, Tatiana. Gestionarea proceselor migraționale în contextul dezvoltării pieței muncii competitive (cazul Republicii Moldova), Teză de doctor în economie Specialitatea 521.03 Economie și management în domeniul de activitate, Chișinău, 2024 . - 202 p.

Disponibil: https://anacec.md/files/Tabac-teza.pdf

Scopul cercetării: eficientizarea mecanismului de gestionare a proceselor migraționale pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe a muncii competitive în Republica Moldova. 

Obiectivele cercetării: Fundamentarea cadrului teoretico-metodologic privind gestionarea proceselor migraționale în contextul dezvoltării unei piețe a muncii competitive; Determinarea tendințelor și particularităților proceselor migraționale în Republica Moldova; Identificarea și analiza determinanților socio-economici ai migrației; Analiza dinamicii și caracteristicilor structurale ale pieței muncii; Identificarea modelelor și practicilor internaționale aplicate în managementul migrației; Evaluarea sistemului actual de gestionare a migrației internaționale în Republica Moldova; Elaborarea recomandărilor de perfecționare a gestionării migrației internaționale în Republica Moldova în vederea creșterii competitivității pieții muncii autohtone.

 Noutatea și originalitatea științifică constă în analiza cuprinzătoare și interdisciplinară a gestionării migrației internaționale în Republica Moldova, evidențiind evoluția proceselor migraționale, tendințelor și particularităților de dezvoltare a pieței muncii, în special prin: crearea unui cadru metodologic privind gestionarea proceselor migraționale în contextul dezvoltării pieței muncii competitive (i); definirea conceptelor „managementul migrației”, „gestionarea migrației”, „reglementarea migrației” și „piața muncii competitive” (ii); determinarea dimensiunii (amploarea) emigrației în ultimele trei decenii (1989-2022), cu identificarea valurilor de emigrare, țărilor de destinație și a migrației nete (iii); identificarea provocărilor întâmpinate de migranții reveniți în integrarea pe piața muncii și în inițiativele antreprenoriale (iv); estimarea retrospectivă și prospectivă a dividendului demografic (1990-2040), evidențiind impactul migrației asupra dimensiunii și duratei acestuia (v); elaborarea unui concept integrat de gestionare a migrației și a mecanismului de implementare a acestuia, inclusiv cu argumentarea necesității creării unui Centru de coordonare a migrației (vi); elaborarea, pe baza Teoriei schimbării, a unui set de acțiuni pentru eficientizarea gestionării migrației în vederea consolidării pieței muncii competitive (vii); formularea propunerilor pentru eficientizarea gestionării proceselor migraționale în Republica Moldova în contextul dezvoltării pieței muncii competitive (viii).

336.53:001.89(478)(043.3)

RAILEAN, Veronica. Evaluarea și finanțarea sectorului de cercetare din Republica Moldova în contextul tendințelor europene: Teză de doctor în economie, specialitatea 522.01. Finanțe,-  Chișinău, 2024 . - 184 p.

Disponibil: https://anacec.md/files/RaileanV-teza.pdf

Scopul lucrării: dezvoltarea cadrului teoretic și metodologic de evaluare și finanțare a sectorului de cercetare din Republica Moldova și identificarea unor recomandări de îmbunătățire în acest domeniu ținând cont de tendințele de integrare în spațiul european de cercetare

338.43(478)

LUCAȘENCO, Eugenia, Strategii de modernizare a sectorului agricol al Republicii Moldova: Teză de doctorîn științe economice ,  specialitatea: 521.03 – Economie și Management în domeniul de activitate, Chișinău, - 2024. - 196 p.

Disponibil:  https://www.anacec.md/files/Lucasenco-teza.pdf

Noutatea și originalitatea științifică: Dezvoltarea noțiunilor de strategie și modernizare în contextul teoriilor de modernizare a sectorului agricol; argumentarea necesității de modernizare a sectorului agricol în contextul prevederilor PAC a UE; estimarea indicatorului de evaluare a competitivității pe plan extern (RCA) în raport cu toate țările lumii și în raport cu țările UE; argumentarea necesității majorării cotelor și a potențialului de export pentru o serie de produse alimentare supuse contingentelor tarifare în cadrul ZLSAC; evaluarea eficienței subvențiilor pe termen scurt și instituirea unui mecanism de monitorizarea a acestora; elaborarea modelului strategic complex de modernizare a sectorului agricol al Republicii Moldova; dezvoltarea sistemului de indicatori de evaluare a sprijinului public în baza metodologiei OECD (Coeficientul Protecției Nominale – CPN, Sprijinirea Prețului de Piață – SPP, Transferuri Bugetare – TB, Estimarea Sprijinului pentru Producători – ESP, Estimarea Totală a Asistenței – ETA, Estimarea Sprijinului pentru Servicii Generale – ESSG); înaintarea unui set de recomandări privind direcțiile strategice de modernizare a sectorului agricol

339.924:339.9.001.73(4)(043)

ДИЛАН , Нели. Концептуально-прикладные аспекты интеграционных процессов в трансформируемых экономиках Европы. - Ch., 2024. - 200 p.

Disponibil:  https://anacec.md/files/Dilan-teza.pdf

Научная новизна и оригинальность диссертации включает концептуальную трактовку европейской интеграции как нелинейного, многовекторного феномена; расширенную интеграционную модель концентрических кругов; разработку стратегии внутрирегиональной интеграции Восточно-Европейского Пограничья; расчет сравнительного преимущества Р. Молдова на основе адаптации модели RCA; определение интеграционных эффектов для Р. Молдова и выявление приоритетных направлений экономического интегрирования

 

Dilan Neli. Aspecte conceptual-aplicative a proceselor de integrare a economiilor europene în transformare: Rezumatul tezei de doctor în științe economice. - 31 p.

Disponibil:  https://anacec.md/files/Dilan-rezumat.pdf

Scopul cercetării constă în investigarea și analiza aspectelor conceptualaplicative ale proceselor de integrare a țărilor din regiunea Transfrontalieră EstEuropeană și elaborarea conceptului și a priorităților strategiei de integrare a Republicii Moldova. Obiectivele cercetării. Pentru realizarea scopului stabilit au fost formulate următoarele obiective: 

• studierea abordărilor teoretice și metodologice ale interpretării principalelor categorii care caracterizează procesele de integrare;

 • identificarea principalelor contradicții, tendințe și riscuri ale dezvoltării economice a UE;

 • investigarea rolului și efectelor proceselor de integrare în transformarea sistemică a statelor din Europa Centrală și de Est; 

• analiza dinamicii și a rezultatelor dezvoltării proceselor regionale de integrare în țările din Europa Centrală și de Est; 

• identificarea poziției regiunii TEE în cadrul procesului de integrare europeană; 

• elucidarea problemelor contemporane ale interacțiunii economice dintre UE și țările din regiunea TEE; • determinarea principalelor direcții de dezvoltare a integrării și relațiilor economice ale Republicii Moldova în cadrul integrării regionale europene.

Drept

341.2 / T-52    T-6183
TICU, Ioan. Reglementări juridice privind fenomenul migrației și consecințele acestuia asupra securității statelor : Teza de doctorat în drept (552.08) [Text tipărit] / Ticu Ioan.- Chişinău : [S. n.], 2023. p- 173 f.
Antetitlu: Universitatea de Studii Europene din Moldova : f. 138-173

Disponibil: https://anacec.md/files/Ticu-teza.pdf

http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/1207195

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică constă în încercarea de a aborda conceptul de securitate naţională a statelor (cu unele referiri și pentru Strategia de securitate națională a Republicii Moldova) prin prisma principalelor ameninţări şi vulnerabilităţi legate de fenomenul migrației, care se perpetuează de peste 30 de ani şi care trebuie analizate strategic: din perspectiva declinului natalității, lipsei forței de muncă calificate etc.

În capitolul al II-lea al tezei, cu denumirea „Probleme de securitate netradiționale și interdependența și cooperarea regională pentru securitate în raport cu migrația”, a fost analizată abordarea statelor U.E., S.U.A. și Canada privind cooperarea în domeniul migrației, din perspectiva amenințărilor la adresa securității naționale și a celei globale. Poziția Uniunii Europene, ca actor de securitate și furnizor de securitate în acest subiect, este relevantă la nivel global, Europa fiind cea mai afectată de valurile migratorii. Acest capitol ilustrează diferite niveluri de securizare a migrației în rândul statelor membre și o analiză eterogenă a problemelor migrației în strategiile naționale de securitate și apărare, arătând abordări diferite ale raportului dintre securitate și migrație în interiorul statelor U.E., analizând atât nivelul național, cât și cel al U.E

341.215.43:341.231.14(043.3)

CORSEI, Andreea. Traficul de ființe umane – transpunerea și implementarea standardelor internaționale și europene în normativul penal național : Teză de doctorat în drept .554.01 Drept penal și execuțional penal. - Chişinău , 2024. - 237 p.

Disponibil: https://anacec.md/files/CorseiA-teza.pdf

Obiectivele lucrării: examinarea/studierea stadiului actual de conceptualizare a infracțiunii traficului a ființelor umane prin analiza situației actuale în domeniul de referință în Republica Moldova și în România; analiza comparativă și evolutivă a incriminării traficului de ființe umane; analiza juridico-penală a traficului de ființe umane și evaluarea compatibilității prin evidențierea elementelor și subelementelor constitutive ale infracțiunii traficului ființelor umane; delimitarea componenței infracțiunii traficului de ființe umane de componențele de infracțiuni adiacente/conexe,omogene; evaluarea compatibilității cadrului normativ intern în materia incriminării și combaterii traficului de ființe umane cu standardele universale și regionale în domeniu; determinarea și soluționarea teoretică a problemelor ce vizează combaterea traficului de ființe umane prin mijloacele dreptului penal, ținând cont de specificul perioadei actuale și de situația criminogenă din Republica Moldova; elaborarea, în baza rezultatelor științifice, a recomandărilor privind armonizarea reglementărilor ce țin de calificarea traficului de ființe umane cu standardele Uniunii Europene. 

Noutatea și originalitatea științifică a tezei de doctor rezidă din modul de abordare a instituției juridice analizate. Lucrarea conține o cercetare multidimensională a traficului de ființe umane, noutatea științifică constă în fundamentarea unor rezultate științifice destinate armonizării și reliefarea soluțiilor în vederea asigurării compatibilității legislației penale a Republicii Moldova cu standardele internaționale universale și regionale, în special cele ale Uniunii Europene în domeniul prevenirii penale a traficului de ființe umane. 

341.215.43:341.231.14(043.3)

FUIOR, Artur. Impactul jurisdicției internaționale și europene asupra incluziunii sociale a refugiaților.Teză de doctorat în drept SPECIALITATEA: 552.08.DREPT INTERNAȚIONAL ȘI EUROPEAN PUBLIC . - Chişinău , 2024. - 237 p.

Disponibil: https://anacec.md/files/Fuior-teza.pdf. 

Scopul acestui studiu este de a prezenta deciziile și interpretările legale stabilite de instanțe și organizații internaționale sau europene cu privire la drepturile și obligațiile refugiaților și statelor gazdă. Examinarea modului în care jurisprudența a influențat politici, legi și practici legate de protecția și integrarea refugiaților în societate

Din cuprins
I. Imaginea doctrinar reală asupra incluziunii refugiaților în societatea internațional-
europeană.
II. Jurisprudența practica in raport cu refugiatii.\
2.1 Evoluția societății europene în raport cu refugiații
2.2 Refugiatul în cadrul dreptului international prin prisma realitatilor dure.

2.3 Azilul formă de protecție juridică a refugiaților în Republica Moldova,UE

III. Conceptele cu tendință progresistă asupra fenomenul refugiat în perioada actuală.

3.1 Protecţia refugiaţilor conform reglementărilor internaţionale.

3.2 Ucraina – subiect dominant al domeniului refugiaților.

3.3 Problematica şi soluțiile stresului posttraumatic a refugiaților ucraineni.

IV. Mecanismele juridice noi de incluziune a refugiatilor

4.1 Adoptarea unei convetiii noi a refugiatilor adoptata la necesitatile lor.

4.2 Concepte noi cu privire la activitatea UNHCR in UE si Republica Moldova.

4.3 Metoda noua de incluziune a refugiatilor Ucraineni- cetatenii unei ţări prospere
transferaţi în refugiaţi pe continentul european

4.4 Implementarea unei noi convenții,norme privind refugiații

 

341.217 /T-73    T-6287
TONCOGLAZ, Maxim. Particularitățile ordinii juridice a Uniunii Europene din perspectiva adoptării și aplicării dreptului europen : Teză de doctor în drept (552.08) / Toncoglaz Maxim.- Chişinău : [s. n.] , 2024. - 164 f.
Antetitlu : Universitatea de Studii Europene din Moldova
Bibliogr. : f. 148-161
Disponibil:
https://anacec.md/files/Toncoglaz-rezumat.pdf

https://anacec.md/files/Toncoglaz-teza.pdf

http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/1213405 (text integral)

 Scopul și obiectivele tezei. Scopul declarat al cercetării este fundamentarea teoretică a conceptului de ordine juridică europeană din perspectiva adoptării și aplicării dreptului european, identificarea locului și rolului trăsăturilor juridice europene în sistemul juridic modern al Uniunii Europene și al Republicii Moldova.
Obiectul cercetării îl constituie analiza dreptului Uniunii Europene în aspectul său istoric, precum și în cadrul extinderii Uniunii Europene.
Noutatea și originalitatea științifică a rezultatelor obținute. Studiul a cuprins aspecte teoretice și metodologice ale implementării dreptului european; identificarea principalelor direcții de construire a dreptului european în ceea ce privește adoptarea și aplicarea de către Uniunea Europeană; evaluarea sprijinului european acordat Republicii Moldova pentru reformarea unor instituții juridice și ajustarea acestora la standardele europene; analiza studiului istoriografic al cooperării Republicii Moldova cu instituțiile europene pentru armonizarealegislației; analiza sprijinului acordat de Consiliul Uniunii Europene pentru armonizarea legislației Republicii Moldova.

Cuprins
I. FORMAREA UNUI SISTEM JURIDIC EUROPEAN UNIC:
CADRUL ȘI CONTEXTUL DE ACȚIUNE ÎN STATELE MEMBRE ALE UE
1.1. Arhitectura instituțională a statului de drept al Uniunii Europene
1.2.Fundamentarea conceptuală a teoriei supranaționalității a UE și a
instituțiilor sale
1.3. Rolul și locul sistemului judiciar în sistemul instituțional al UE
II. NATURA JURIDICĂ A UE ȘI PARTICULARITĂȚILE ORGANIZĂRII ȘI
FUNCȚIONĂRII ACESTEIA..
2.1. Tratatul privind reforma și evoluția sistemului juridic al UE
2.2. Sursele dreptului UE
2.3. Aplicarea de către jurisdicțiile naționale a ordinii juridice europene .
III. TEMEIUL JURIDIC PENTRU IMPLEMENTAREA POLITICII DE VECINĂTATE
A UNIUNII EUROPENE: EXPERIENȚA REPUBLICII MOLDOVA.
3.1. Republica Moldova în contextul integrării europene
3.2. Procesul de armonizare a legislației Republicii Moldova cu legislația UE
3.3. Mecanisme de unificare a normelor juridice prin prizma aplicării standardelor UE

341.6 / T-86      T-6184
TRIBOI, Mihăiță-Cristinel. Regimul juridic al ariilor protejate la nivelul Uniunii Europene – jurisprudenta CJUE : Teză de doctor în drept (552.08)  / Triboi Mihăiță-Cristinel.- Chişinău : [S. n.], 2023. - 183 p
Antetitlu: Universitatea de Studii Europene din Moldova

Disponibil:

https://www.anacec.md/files/Triboi-teza.pdf

https://anacec.md/files/Triboi-rezumat.pdf

http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/1207199

Acest studiu își propune să analizeze regimul juridic privind dreptul omului la un mediu sănătos și principiile stabilite de Curtea Europeană în practica sa privind drepturile procedurale ale omului în materie de mediu. 

Noutatea științifică a cercetării. Unul dintre obiectivele acestei cercetări este de a determina dacă standardele europene în ceea ce privește dreptul omului la un mediu sănătos, în comparație cu alte sisteme juridice, pot fi menținute și atunci când vine vorba de protejarea mediului prin mecanisme juridice pentru drepturile omului. Acest lucru poate fi obținut analizând jurisprudența celor două instanțe importante la nivel european care au pronunțat decizii în acest domeniu, și anume CEDO și CEJ. În acest sens, pentru a vedea dacă cele două instanțe au standarde diferite atunci când evaluează un caz, analizarea jurisprudenței va încerca să dea răspunsul la întrebarea: care este nivelul de impact asupra mediului dincolo de care se consideră că suntem în prezența unei încălcări a drepturilor omului? Pentru a depune o cerere în fața oricăreia dintre cele două instanțe în cazurile referitoare la vătămarea mediului, solicitanții trebuie să fi fost direct afectați de prejudiciul invocat, ceea ce înseamnă că instanțele au în vedere un prag ridicat al daunelor pentru a admite o cerere spre examinare

3 41.645.5

Poalelungi, Mihai. Incidența raționamentului jurisdicțional al Curții de Justiție a UE asupra procesului de creație normativă în statele membre și din proximă vecinătate : Teză de doctor în drept. - 552.08. Drept internațional și european public / Mihai Poalelungi. -  Universitatea de Stat din Moldova, Școala Doctorală Științe Juridice și Economice .- Chişinău : [S. n.], 2025. - 194 f. ; Idem [Resursă electronică]. - URL: https://www.anacec.md/files/Poalelungi-teza.pdf

 Scopul tezei este de a examina în profunzime jurisprudența CJUE și de a analiza raționamentele care stau la baza acestor hotărâri, îndeosebi de a studia abordările atât doctrinare cât și normative ale raționamentului jurisdicțional din hotărârile CJUE. Astfel, vor fi analizate un șir de principii ale dreptului Uniunii Europene pentru a fi posibilă interpretarea raționamentului Tratatelor fundamentale, aplicarea și interpretarea cărora constituie competența exclusivă a CJUE. 

Obiectivele cercetării: Determinarea inițială a conceptelor care stau la baza raționamentului jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene; demonstrarea impactului hotărârilor CJUE atât în interiorul UE cât și în afara teritoriilor statelor membre ale UE; precum și, în cele din urmă, expunerea influenței asupra raționamentului hotărârilor CJUE în procesul de creație normativă în statele membre ale UE, dar și în cele din proxima vecinătate, inclusiv în Republica Moldova. 

Noutatea și originalitatea științifică rezidă în modul în care au fost analizate aspecte teoretice și metodologice ale pronunțării hotărârilor CJUE prin identificarea raționamentului acestora; identificarea raționamentului Tratatelor fundamentale; evaluarea competențelor și conflictelor CJUE cu instanțele constituționale ale statelor membre din UE; cercetarea influenței hotărârilor dincolo de frontierele teritoriale și juridice ale UE.

Valoarea aplicativă: Importanța perceperii raționamentului hotărârilor CJUE este decisivă pentru înțelegerea influenței jurisprudenței CJUE asupra procesului de creație normativă în cadrul statelor membre, și uneori în statele candidate în vederea aderării la Uniunea Europeană. 

Implementarea rezultatelor științifice: Identificarea și definirea raționamentului jurisprudenței europene permite identificarea instrumentelor juridice oportune pentru interpretarea legislației naționale și capacitarea legiuitorului național în obiectivele sale de dezvoltare a sistemului de drept național.

 342.41

CUCIURCA, Doina. Fundamente constituționale ale parlamentarismului în Republica Moldova. experiența istorică, actualitate și perspective: Teză de doctor în drept (552.01) / Cuciurca Doina .- Chişinău : Universitatea de Stat din Moldova, 2025. - 174 f.  ; Idem [Resursă electronică]. - URL

https://www.anacec.md/files/Cuciurca-teza.pdf

În Capitolul 2, Fundamente teoretice și practice ale parlamentarismului ca valoare de sorginte europeană, este analizată esența și dimensiunea constituțională a parlamentarismului, integrând perspective istorice, juridice și politice asupra acestui concept fundamental al 13 constituționalismului european.

Studiul scoate în evidență relația dintre tradiția istorică și imperativele democratizării, subliniind contribuția Republicii Moldova la patrimoniul parlamentar european, precum și provocările actuale generate de procesul de integrare în Uniunea Europeană.

Subcapitolul 3,  Rolul Parlamentului Republicii Moldova în procesul de integrare în Uniunea Europeană este dedicat analizei funcționării Parlamentului Republicii Moldova, cu accent pe identificarea avantajelor și dezavantajelor parlamentarismului autohton și pe explorarea perspectivelor de raționalizare a activității acestuia în contextul integrării europene.

O secțiune distinctă este dedicată rolului Parlamentului în procesul de integrare europeană, subliniindu-se responsabilitățile acestuia privind armonizarea legislației naționale, monitorizarea implementării reformelor și cooperarea interinstituțională.

342.7 / P-68   T-6182

PÎRVU, Daniela. Regimul juridic privind dreptul omului la mediu sănătos în jurisprudența Curții de justiție a Uniunii Europene : Teză de doctor în drept (552.08) / Pîrvu Daniela.- Chişinău : [S. n.], 2023. - 191 f.
Antetitlu: Universitatea de Studii Europene din Moldova
Disponibil:

https://anacec.md/files/Pirvu-teza.pdf

http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/1207139

Scopul și obiectivele tezei. Acest studiu își propune să analizeze regimul juridic privind dreptul omului la un mediu sănătos și principiile stabilite de Curtea Europeană în practica sa privind drepturile procedurale ale omului în materie de mediu. 

Noutatea științifică a cercetării. Unul dintre obiectivele acestei cercetări este de a determina dacă standardele europene în ceea ce privește dreptul omului la un mediu sănătos, în comparație cu alte sisteme juridice, pot fi menținute și atunci când vine vorba de protejarea mediului prin mecanisme juridice pentru drepturile omului. Acest lucru poate fi obținut analizând jurisprudența celor două instanțe importante la nivel european care au pronunțat decizii în acest domeniu, și anume CEDO și CEJ. În acest sens, pentru a vedea dacă cele două instanțe au standarde diferite atunci când evaluează un caz, analizarea jurisprudenței va încerca să dea răspunsul la întrebarea: care este nivelul de impact asupra mediului dincolo de care se consideră că suntem în prezența unei încălcări a drepturilor omului? Pentru a depune o cerere în fața oricăreia dintre cele două instanțe în cazurile referitoare la vătămarea mediului, solicitanții trebuie să fi fost direct afectați de prejudiciul invocat, ceea ce înseamnă că instanțele au în vedere un prag ridicat al daunelor pentru a admite o cerere spre examinare

 347.471:342.3 (043.3) 

Rusu, Dorel. Participarea societății civile la procesul legislativ. Studiu comparat : Teză de doctor în drept: 552.01 – Drept constituțional / Universitatea de Stat din Moldova; conducător științific: acad., prof. univ., dr. hab. în drept Ion Guceac  – Chișinău, 2025. – 207 p.- Bibliogr.: p. 147-165 (292 tit.)

 Susținută la 04.04.2025?. – Idem [Resursă electronică]. – URL: https://www.anacec.md/files/Rusu-teza.pdf.

Scopul lucrării: analiza comparativă și precizarea impactului societății civile asupra procesului decizional în statul de drept, identificarea celor mai bune practici de participare a organizațiilor societății civile la procesul legislativ și transpunerea lor în legislația Republicii Moldova.

 Obiectivele lucrării: stabilirea ariei de fundamentare în doctrina juridică și consfințirea standardelor de activitate a organizațiilor societății civile în legislația internațională și națională în proces de evoluție; descrierea parcursului istoric și a premiselor constituționalizării standardelor și practicilor de participare a instituțiilor societății civile în procesul legislativ din Republica Moldova; identificarea fundamentelor conceptuale ale activităților instituțiilor societății civile europene asupra situației din Republica Moldova; identificarea diversității instituțiilor participative ale societății civile şi a formelor de implicare a acestora în procesul legislativ; identificarea celor mai importante aspecte ale democrației electronice ca mecanism de participare a societății civile la procesul legislativ și de promovare a politicilor publice în contextul globalizării; elucidarea trăsăturilor definitorii ale mecanismelor transversale naționale de sprijin a instituțiilor societății civile în procesul legislativ; valorificarea avantajelor științei deschise și stabilirea unor perspective de edificare a unui sistem de advocacy fezabil pentru procesul legislativ; elucidarea instrumentelor de consolidare a capacității de participare a instituțiilor societății civile la procesul legislativ. 

Noutatea și originalitatea ştiinţifică. Au fost cercetate criteriile de funcționalitate și implicare ale societății civile în procesele democratice, fiind justificat rolul tot mai vizibil al societății civile în procesul legislativ, au fost identificate caracteristicile mecanismului transversal de sprijin pentru participarea instituțiilor societății civile la procesul legislativ, a fost argumentat impactul societăţii bazate pe cunoaştere asupra democrației participative și necesitatea perfecționării sistemului de advocacy pentru creșterea fezabilității procesului legislativ.

Din cuprins

1. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND PARTICIPAREA SOCIETĂȚII CIVILE LA PROCESUL LEGISLATIV

1.1. Factori determinanți ai societății civile reflectați în cercetările juridice
1.2. Consfințirea standardelor în sfera de activitate a instituțiilor societății civile în repertoriul normativ internațional și național
1.2.1. Amplificarea ariei de activitate a societății civile în dreptul european
1.2.2. Constituționalizarea standardelor și practicilor internaționale ale participării civice în Republica Moldova

2. DEZVOLTAREA CADRULUI PARTICIPATIV AL SOCIETĂȚII CIVILE – EXIGENȚĂ EMINENTĂ A PROCESULUI DE INTEGRARE EUROPEANĂ A REPUBLICII MOLDOVA

2.1. Diversitatea formelor instituțiilor constitutive ale societății civile. Studiu comparat al bunelor practici din țările membre ale Uniunii Europene și din Republica Moldova
2.2. Oportunitatea antrenării organizațiilor societății civile în procesele democrației participative
2.3. Democrația electronică – mecanism de participare a societății civile la procesul legislativ și de promovare a politicilor publice în contextul procesului de globalizare

349.2 / C-37  T-6115

CEBOTARI, Mihail. Protecția juridică a drepturilor sociale ale cetățenilor Republicii Moldova cu statut de lucrători migranți : Teză de doctor în drept (553.05)  / Cebotari Mihail.- Chișinău : [s. n.] , 2023. - 266 f.
Antetitlu : Universitatea de Stat din Moldova

Disponibil:  https://anacec.md/files/Cebotari-teza.pdf

http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/1202486 (text integral)

Obiectivele tezei:

• cercetarea mecanismelor juridice de protecție a drepturilor sociale ale lucrătorilor migranți pe care le au la dispoziție și le utilizează statele, organizațiile internaționale și sectorul privat; 

• cercetarea contextului internațional în domeniul drepturilor sociale ale lucrătorilor migranți; 

• identificarea ariilor de probleme în acest domeniu în legislația și practica națională și cea internațională; 

• studiul bunelor practici implementate de autoritățile publice și de organizațiile de drept privat la nivel național și internațional.

Capitolul 4. Mecanisme internaționale de protecție juridică a drepturilor sociale ale lucrătorilor migranți. Sunt examinate organizațiile și structurile internaționale din acest domeniu și rolul lor în crearea bazei normative și jurisprudenței practice pentru asigurarea drepturilor sociale ale lucrătorilor migranți. O atenție deosebită este acordată jurisprudenței și observațiilor, concluziilor enunțate de aceste organizații în privința unor cazuri individuale sau situații la nivel național cu privire la drepturile sociale ale migranților. Sunt examinate actele normative și practica de protecție a drepturilor sociale realizate de către ONU, OIM, UE, CE și CSI. O analiză aparte este acordată instrumentelor soft-law, din cauza aspectului lor nestandard și specific pentru domeniul migrației internaționale a muncii. Se efectuează o analiză cu privire la principalele tipuri și forme de încălcări și limitări ale drepturilor sociale ale lucrătorilor migranți pe plan internaționa

35.08(498+478):006.35(4)(043.3)

BOGGHIAN,  Vasile. Implementarea standardelor europene în politicile de personal din sistemul administrației publice în România și Republica Moldova: Teză de doctor în științe administrative; specialitatea: 563.02 – organizarea şi dirijarea în instituțiile administrației publice; servicii publice. -  Chișinău, 2024.- 196 p.

Disponibil:  https://anacec.md/files/Boghian-teza.pdf

Obiectivele lucrării: elucidarea reperelor teoretice și metodologice a funcției publice şi a statutului funcționarului public; cercetarea politicilor şi strategiilor din domeniul managementului funcției publice sub aspect comparat în unele țări membre ale Uniunii Europene; evaluarea evoluției cadrului legislativ privind funcția publică şi funcționarul public în România și Republica Moldova; examinarea realizării managementului funcției publice; analiza implementării standardelor europene de conduită în administrația publică; elaborarea unor recomandări privind eficientizarea managementului funcției publice şi al funcționarului public.

Politicile de personal în administrația publică din România, în calitate de țară membră a Uniunii Europene și a Republicii Moldova, în calitate de țară candidat în Uniunea Europeană prezintă un deosebit interes teoretic și practic din perspectiva implementării standardelor europene acestea urmând să direcționeze calitatea realizării politicilor de personal care, în mod firesc determină eficiența administrației publice, respectarea drepturilor omului în relația administrație - cetățean. Studierea politicilor de personal, în special cu referire la funcționarii publici este o problemă de actualitate în condițiile aprofundării transformărilor în administrația publică românească și cea din Republica Moldova. În acest context este oportună examinarea subiectului privind implementarea politicilor de personal a administrației publice din România și din Republica Moldova, prin prisma standardelor și principiilor Uniunii Europene.

351.08:35.077.6:352(478)(043) 

BOGOS, Tatiana. Impactul relației interese publice - proces decizional asupra modernizării administrației publice locale din Republica Moldova: Teză de doctor în științe administrative.Specialitatea 563.02: Organizarea și dirijarea în instituțiile administrației publice; servicii publice . - Chișinău, 2024.. - 276 p.

Disponibil: https://anacec.md/files/Bogos-teza.pdf

Noutatea și originalitatea științifică: rezidă în cercetarea aprofundată a triadei relaționale interese publice - proces decizional - modernizarea administrației publice locale. Acest lucru a permis analiza bibliografică și teoretico-metodologică, prin încadrarea acesteia într-o arie concretă temporală și geografică. Caracterul inovator al cercetării se explică și prin încercarea autorului de a determina relevanța relației interese publice - proces decizional a unor state din UE și a țărilor Parteneriatului Estic în procesul de modernizare a administrației publice locale din Republica Moldova. Evaluarea impactului relației interese publice - proces decizional asupra modernizării administrației publice locale din Republica Moldova a permis evidențierea principalelor instrumente de consolidare a triadei relaționale examinate, ceea ce reprezintă elemente aparte de noutate și originalitate. 

Din cuprins:

CAPITOL 2. RELEVANȚA RELAȚIEI INTERESE PUBLICE - PROCES DECIZONAL A UNOR STATE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI A ȚĂRILOR PARTENERIATULUI ESTIC ÎN PROCESUL DE MODERNIZARE A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE DIN REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Relația interese publice - proces decizional administrativ local în unele țări din spațiul
comunitar european: un studiu comparativ
2.2. Aspecte relaționale ale trinomului interese publice - proces decizional - modernizarea
administrației publice locale în țările Parteneriatului Estic: principalele asemănări și deosebiri
pentru sistemul administrativ din Republica Moldova
2.3. Posibilități de implementare a practicilor altor state în vederea modernizării administrației
publice locale din Republica Moldova: evaluări și aplicări

351.86:327(478)(043.3)

MUNTEANU,  Andrian. Modernizarea sistemului național de securitate al Republicii Moldova în contextul integrării europene: Teză pentru obținerea titlului științific de doctor în științe politice.. -  Chișinău, 2024.. - 199 p.

Disponibil: 

• https://anacec.md/files/MunteanuA-rezumat1.pdf
• https://anacec.md/files/MunteanuA-teza1.pdf

Scopul și obiectivele tezei. Ținând cont de actualitatea și de gradul de investigare al temei, ne-am propus drept scop efectuarea unui studiu complex privind procesul de modernizare a sistemului național de securitate, realizat prin prisma politicii de integrare europeană a țării noastre. Pentru atingerea acestui scop au fost trasate următoarele obiective de cercetare: analiza conceptului, esenței, structurii sistem național de securitate şi a proceselor aferente, gen securitate națională, mediu de securitate și identificarea complexității acestora în perioada contemporană; prezentarea căilor actuale de modernizare a sistemului național de securitate prin prisma procesului de integrare europeană; analiza detaliată a elementelor instituționale ale sistemului național de securitate din Republica Moldova și elucidarea principalelor lacune de funcționalitate a lor; analiza parametrilor de modernizare a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova; abordarea specificului modernizării sistemului național de securitate din statele aflate în vecinătatea Republicii Moldova, precum România și Ucraina; cercetarea particularităților și evaluarea funcțională a sistemului național de securitate în procesul modernizării; analiza contribuției politicilor de securitate comunitară în procesul consolidării sistemului național de securitate; studierea modului de aplicare a mandatului judecătoresc în alte state și necesitatea aplicării acestuia în Republica Moldova, ca mecanism de asigurare a securității naționale; elaborarea de concluzii privind procesul de modernizare a sistemului național de securitate, problemele soluționării acestora și formularea de propuneri și recomandări în vederea eficientizării modernizării instituționale și funcționale a acestuia, atât sub aspect teoretic, cât și practic în domeniu.
Noutatea științifică a rezultatelor obținute. Prezenta teză de doctor cuprinde o investigație științifică complexă, monografică aprofundată, consacrată studierii modernizării sistemului național de securitate al Republicii Moldova în contextual integrării europene. În literatura de specialitate autohtonă, subiectul privind modernizarea sistemului național de securitate a fost puțin cercetat, astfel că teza de doctor constituie o lucrare de prospectare științifică a problematicii din acest domeniu.

331.556.4

Tabac Tatiana Gestionarea proceselor migraționale în contextul dezvoltării pieței muncii competitive (cazul Republicii Moldova), Teză de doctor în economie Specialitatea 521.03 Economie și management în domeniul de activitate, Chișinău, 2024 . - 202 p.

Disponibil: https://anacec.md/files/Tabac-teza.pdf

Scopul cercetării: eficientizarea mecanismului de gestionare a proceselor migraționale pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe a muncii competitive în Republica Moldova. 

Obiectivele cercetării: Fundamentarea cadrului teoretico-metodologic privind gestionarea proceselor migraționale în contextul dezvoltării unei piețe a muncii competitive; Determinarea tendințelor și particularităților proceselor migraționale în Republica Moldova; Identificarea și analiza determinanților socio-economici ai migrației; Analiza dinamicii și caracteristicilor structurale ale pieței muncii; Identificarea modelelor și practicilor internaționale aplicate în managementul migrației; Evaluarea sistemului actual de gestionare a migrației internaționale în Republica Moldova; Elaborarea recomandărilor de perfecționare a gestionării migrației internaționale în Republica Moldova în vederea creșterii competitivității pieții muncii autohtone. 

Noutatea și originalitatea științifică constă în analiza cuprinzătoare și interdisciplinară a gestionării migrației internaționale în Republica Moldova, evidențiind evoluția proceselor migraționale, tendințelor și particularităților de dezvoltare a pieței muncii, în special prin: crearea unui cadru metodologic privind gestionarea proceselor migraționale în contextul dezvoltării pieței muncii competitive (i); definirea conceptelor „managementul migrației”, „gestionarea migrației”, „reglementarea migrației” și „piața muncii competitive” (ii); determinarea dimensiunii (amploarea) emigrației în ultimele trei decenii (1989-2022), cu identificarea valurilor de emigrare, țărilor de destinație și a migrației nete (iii); identificarea provocărilor întâmpinate de migranții reveniți în integrarea pe piața muncii și în inițiativele antreprenoriale (iv); estimarea retrospectivă și prospectivă a dividendului demografic (1990-2040), evidențiind impactul migrației asupra dimensiunii și duratei acestuia (v); elaborarea unui concept integrat de gestionare a migrației și a mecanismului de implementare a acestuia, inclusiv cu argumentarea necesității creării unui Centru de coordonare a migrației (vi); elaborarea, pe baza Teoriei schimbării, a unui set de acțiuni pentru eficientizarea gestionării migrației în vederea consolidării pieței muncii competitive (vii); formularea propunerilor pentru eficientizarea gestionării proceselor migraționale în Republica Moldova în contextul dezvoltării pieței muncii competitive (viii).

Diploma Europeană a Ariilor Protejate

În 2025 Consiliul Europei şi administratorii celor 73 de arii protejate din 28 de ţări din Europă celebrează cea de-a 60-a aniversare a Diplomei Europene a Ariilor Protejate . Diploma a marcat începutul unui proces care a dus la adoptatea Convenţiei de la Berna, unicul tratat european privind biodiversitatea, şi a programelor ulterioare în domeniul mediului, inclusiv, cu privire la schimbările climatice.

Diploma Europeană a Ariilor Protejate, este una din cele mai prestigioase din Europa, atât datorită criteriilor ştiinţifice care trebuie respectate, cât şi mecanismului de monitorizare continuă a respectării acestora.

Începând cu 1965, Consiliul Europei acordă Diploma Europeană a Ariilor Protejate acelor regiuni care prezintă o importanţă deosebită pentru conservarea diversităţii biologice, geologice şi peisagistice din Europa. Unul din criteriile esenţiale ale acordării Diplomei este ca aceste zone să fie cuprinse în cadrul unui sistem adecvat de protecţie. Procesul care precede acordarea şi reînnoirea Diplomei presupune analiza documentaţiilor tehnice transmise de statele membre ale Consiliului Europei, precum şi vizite efectuate de experţi independenţi în zonele protejate. Rolul Diplomei este pe de o parte de a răsplăti statele membre pentru eforturile întreprinse în vederea protejării anumitor zone şi, pe de altă parte, prin faptul că este acordată pentru o perioadă limitată (5 ani), care poate fi prelungită, de a încuraja statele membre să continue demersurile de protejare a acestor zone.

Detalii

Biodiversitatea: Convenția de la Berna: Planul strategic pentru conservarea naturii până în 2030

Colecţia Centrului Pro-European privind protecţia naturii

Noutăți CoE-RM - Aprilie- Iunie 2023

22.06.2023

Ratificarea Protocolului 16 al CEDO

La 22 iunie 2023 Ambasadoarea Daniela Cujbă, Reprezentanta Permanentă a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei a depozitat instrumentul de ratificare al Protocolului 16 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenție), ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 27 aprilie 2023.

Importanța ratificării Protocolului 16 rezidă în prevederea de către acesta a dreptului de solicitare de către instanțele supreme ale Înaltelor Părți Contractante a avizelor consultative ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) cu privire la aspecte de principiu ce țin de interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților definite de Convenție și Protocoalele sale.

Curtea Constituțională și Curtea Supremă de Justiție au fost desemnate, în conformitate cu art. 10 al Protocolului 16 și Legea de ratificare nr. 100 din 27 aprilie 2023, drept instanțe supreme cu prerogativa adresării la CtEDO pentru avize consultative. Potrivit art. 1, alin. 2 al Protocolului 16, instanțele pot solicita avize consultative doar în contextul unor cauze pendinte în fața acestora. Avizele consultative nu au caracter obligatoriu.

Aplicarea prevederilor Protocolului are drept obiectiv îmbunătățirea actului de justiție al instanțelor naționale, examinarea cauzelor și hotărârilor emise în concordanță cu drepturile protejate de Convenție, ceea ce poate contribui implicit și la diminuarea numărului cererilor la CtEDO împotriva Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 8, alin. 2 al Protocolului 16, tratatul va intra în vigoare pentru Republica Moldova în prima zi a lunii care urmează expirării perioadei de 3 luni de la depozitarea instrumentului de ratificare.

Sursa

*     *     *

19.06.2023

Vizita postmonitorizare a delegației CALRE în Republica Moldova

Delegația Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRE), formată din coraportorii CALRE, Gunn Marit Helgesen, Marc Cools, Stéphanie Poirel și Angel Manuel Moreno, a efectuat o vizită de postmonitorizare la Chișinău.

Membrii CALRE au avut o întrevedere cu secretarul general al Guvernului, Artur MIJA, cu reprezentanții Parlamentului, Ministerului Finanțelor, ai Congresului Autorităților Locale din Moldova, ai delegației naționale la CALRE, dar și cu alți actori relevanți procesului de postmonitorizare. Principalul subiect de pe agenda discuțiilor l-a constituit implementarea Foii de parcurs revizuite privind democrația locală și regională din țara noastră, semnată la 15 aprilie 2021.

În discursul său, secretarul general al Guvernului a apreciat sprijinul constant acordat de CALRE în domeniul consolidării democrației, autonomiei și bunei guvernări locale din Republica Moldova, prezentând progresele obținute până în prezent. De asemenea, Artur Mija a subliniat faptul că recomandările CALRE sunt importante în procesul de elaborare a politicilor pe segmentul de descentralizare și administrație publică locală.

Șeful Cancelariei de Stat a vorbit despre progresele înregistrate în realizarea Foii de parcurs revizuite și a reconfirmat angajamentul în implementarea reformelor pentru facilitarea procesului de descentralizare și autoguvernare.

„Am aprobat Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030 și Programul de implementare al Strategiei (etapa I - anii 2023-2026). Totodată, am reușit să revitalizăm activitatea Comisiei paritare pentru descentralizare și a grupurilor sectoriale, dar și să dezvoltăm mecanisme de consultare a autorităților publice locale în procesele decizionale”, a spus Artur Mija.

Domeniile de intervenție ale Foii de parcurs revizuite țintesc reformele de guvernare locală; creșterea resurselor financiare ale autorităților locale; creșterea capacității fiscale a autorităților locale; reforma legislativă privind referendumurile locale de revocare; creșterea capacității manageriale a autorităților locale; creșterea salariilor reprezentanților locali. La nivel național, realizarea de reforme ample multidimensionale este esențială în aspirațiile statului de a integra la nivel național principiile din Carta Europeană a Autonomiei Locale și valorile europene.

Republica Moldova a semnat Carta Europeană a Autonomiei Locale pe 2 mai 1996 și a ratificat-o pe 2 octombrie 1997. Carta a intrat în vigoare pe 1 februarie 1998. Anterior, țara noastră a găzduit mai multe vizite de monitorizare din partea delegațiilor CALRE, care au generat elaborarea Recomandărilor CALRE 179 (2005) și 322 (2012), Recomandării 411 (2018) și 436 (2019).

Sursa

Congresul Autorităților Locale și Regionale

*     *     *

19-23.06.2023

Sesiunea plenară de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

O dezbatere urgentă comună privind consecințele politice ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și participarea sportivilor ruși și belaruși la Jocurile Olimpice Paris 2024 constituie un moment important al sesiunii plenare de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE). De asemenea, a fost solicitată o dezbatere urgentă privind asigurarea accesului liber și sigur prin Coridorul Lachin.

Pe ordinea de zi figurează și dezbaterea a trei rapoarte privind 

1. integrarea migranților și refugiaților;
2.  incluziunea socială, prin sport, a migranților, refugiaților și persoanelor strămutate intern; 
3. sănătatea și protecția socială a lucrătorilor fără acte sau a celor aflați în situație neregulamentară. 

Parlamentarii vor mai discuta despre provocările cu care se confruntă opoziția democratică din Belarus, despre reforma în domeniul legislației privind drepturile omului în Marea Britanie, despre represiile transnaționale, precum și despre prioritățile și bugetul Consiliului Europei pentru perioada 2024-2027.

În cadrul sesiunii APCE vor ține discursuri Președintele Sloveniei, Nataša Pirc Musar, Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, precum și Ministrul Afacerilor Externe al Letoniei, Edgars Rinkēvičs, Președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Delegația Parlamentului Republicii Moldova de asemena participă la sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care se desășoară la Strasbourg, Republica Franceză.

Din componența delegației parlamentare fac parte șeful delegației naționale la APCE, vicepreședintele Comisiei politică externă și integrare europeană, Ion Groza, vicepreședinții Parlamentului, Mihail Popșoi și Vlad Batrîncea, precum și membrii delegației naționale la APCE, Ana Calinici și Adela Răileanu.

Detalii

AGENDA

*     *    *

09-10.06.2023

"Dezoligarhizarea" Republicii Moldova - pe agenda sesiunii plenare a Comisiei de la Veneția

În cadrul celei de-a 135-a sesiuni plenare a Comisiei de la Veneția, au fost discutate mai multe chestiuni, printre care se numără opinii finale privind "dezoligarhizarea" Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei, opinii referitoare la articolele 49 și 65 din Constituția franceză, precum și două opinii comune cu OSCE/ODIHR referitoare la Registrul Special și Publicitatea Activității Organizațiilor Non-Profit din Republica Srpska a Bosniei și Herțegovinei și la modificările aduse Legii Electorale Federale Germane. În ceea ce privește Ucraina, Comisia a adoptat opinii referitoare la procedura de selectare a judecătorilor candidați ai Curții Constituționale și la legea privind minoritățile naționale (comunități).

Plenara a avut loc la Scuola Grande di San Giovanni Evangelista în zilele de vineri, 9 iunie 2023 (9:30-18:00), și sâmbătă, 10 iunie 2023 (9:00-12:30).

De asemenea, Comisia a fost informată cu privire la urmările opiniiilor sale anterioare, iar subiectele discutate au inclus: 

Republica Moldova - opinie Amicus Curiae cu privire la claritatea prevederilor referitoare la combaterea activităților extremiste.

Detalii: https://cpescmd2.blogspot.com/2022/10/bv-comisia-de-la-venetia-opinie-cu.html

Sub punctul 12, Comisia a discutat și a adoptat urmările a două opinii intermediare:

Republica Moldova - opinie intermediară referitoare la Proiectul de Lege privind limitarea influenței economice și politice excesive în viața publică (dezoligarhizare).

Detalii: https://cpescmd2.blogspot.com/2023/03/bv-opinia-interimara-comisiei-de-la.html

Sub punctul 17, Comisia a discutat și a adoptat urmările unei opinii:

Republica Moldova - opinie comună a Comisiei de la Veneția și a Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept (DGI) a Consiliului Europei referitoare la proiectul de lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.

Detalii: https://cpescmd2.blogspot.com/2023/03/bv-opinia-comisiei-de-la-venetia.html

În cadrul plenarei, a avut loc un schimb de opinii cu doamna Veronica Mihailov Moraru, Ministra Justiției a Republicii Moldova, pe marginea acestor subiecte. Au fost examinate opinii finale și opinii de monitorizare ale Comisiei, în funcție de comentariile și recomandările experților și membrilor comisiei.

În cadrul reuniunii, au fost adoptate două opinii pentru Republica Moldova:

- Opinia de monitorizare a opiniei la proiectul de lege cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Comisia de la Veneția a salutat atitudinea constructivă a autorităților moldovenești și respectarea în cea mai mare parte a recomandărilor formulate de către experții raportori în opinia din martie 2023 asupra textului final al proiectului legii. Aceste recomandări vizau statutul și funcționarea Comisiilor de evaluare, temeiurile verificării judecătorilor și procurorilor, îmbunătățirea procedurilor de evaluare, precum și reducerea consecințelor negative ale vetting-ului.

- Opinia finală a Comisiei de la Veneția asupra proiectului de lege cu privire la limitarea influenței excesive în viața economică și publică (deoligarhizare). Comisia de la Veneția a salutat renunțarea la proiectul de lege în schimbul abordării sistemice a deoligarhizării. În acest context, autoritățile naționale au prezentat Comisiei de la Veneția un plan de acțiuni privind unele măsuri pentru limitarea influenței economice și politice excesive în viața publică (deoligarhizare) elaborat de un grup de lucru interinstituțional.

Aceste opinii au fost solicitate de către Republica Moldova și fac parte din procesul de asistență și cooperare a Comisiei de la Veneția în domeniul dreptului constituțional și al statului de drept.

Agenda sesiunii

Opinii adoptate

*     *     *

05.06.2023

Ratificarea Convenției Consiliului Europei revizuite privind coproducția cinematografică

La 5 iunie 2023, la Strasbourg, Ambasadorul Daniela Cujbă, Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei a depus instrumentul de ratificare pentru Convenția Consiliului Europei revizuită privind coproducția cinematografică, adoptată la 29 iunie 2016 și deschisă spre semnare la data de 30 ianuarie 2017.

Convenția Consiliului Europei a fost semnată la data de 16 ianuarie 2023 și urmează să intre în vigoare pentru Republica Moldova la data de 1 octombrie 2023.

Prevederile Convenției revizuite completează dispozițiile Convenției privind coproducția cinematografică, adoptată de Consiliul Europei în anul 1992, intrată în vigoare pentru Republica Moldova la data de 1 ianuarie 2012.

Noul instrument continuă să ofere o bază juridică comună pentru relațiile cinematografice multilaterale și bilaterale ale statelor părți, dar și oferă o nouă flexibilitate în construirea coproducțiilor și reflectă schimbările tehnologice și evoluția practicilor în industrie. În special, Convenția revizuită oferă posibilitatea aderării țărilor non-europene la tratat.

Sursa

Convenției Consiliului Europei privind coproducția cinematografică (revizuită)

*     *     *

02.06.2023

Angelina Zaporojan-Pîrgari, a fost aleasă în calitate de membră a Grupului de experţi privind acțiunea împotriva violenței împotriva femeilor și violenței în familie (GREVIO)

În cadrul reuniunii Comitetului Părţilor la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie, candidatul din partea Republicii Moldova, Angelina Zaporojan-Pîrgari, a fost aleasă în calitate de membră a Grupului de experţi privind acțiunea împotriva violenței împotriva femeilor și violenței în familie (GREVIO).

Cei zece noi membri selectați, inclusiv din Republica Moldova, își vor exercita mandatele în perioada 1 iunie 2023 - 1 iunie 2027.

Angelina Zaporojan-Pîrgari este jurist, Președinte de onoare al Centrului de drept al femeilor, fiind specializată în domeniul drepturilor omului și pledoariei pentru promovarea drepturilor femeilor, cu o experiență de peste 20 de ani. A făcut parte din grupul de experți europeni care a contribuit la elaborarea textului Convenției Europene pentru Prevenirea și Combaterea Violenței față de Femei și Violenței domestice (Convenția de la Istanbul).

Notă: GREVIO este organul independent de monitorizare a implementării Convenției de la Istanbul a Consiliului Europei fiind constituit din 15 membri – experți independenți și imparțiali în domeniul drepturilor omului și în particular a combaterii violenței împotriva femeilor, cu experiență în domeniile vizate de Convenție.

Republica Moldova este parte a Convenției de la Istanbul din mai 2022.

Sursa

GREVIO

Convenția de la Istanbul

*    *    *

19.05.2023

A fost publicat Raportul de conformitate GRECO: Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii parlamentului, judecătorii și procurorii

Cel de-al doilea Raport interimar de conformitate cu privire la Republica Moldova, adoptat de GRECO la cea de-a 93-a sesiune plenară (Strasbourg, 20-24 martie 2023)a fost făcut public la 19 mai 2023. Raportul a fost elaborat în cadrul celei de-a patra runde de evaluare: Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii parlamentului, judecătorii și procurorii.

Grupul de state împotriva corupției (GRECO) concluzionează că Republica Moldova a implementat în mod satisfăcător sau a tratat într-un mod satisfăcător șase dintre cele optsprezece recomandări cuprinse în Raportul de Evaluare al Celei de-a Patra Runde. Din recomandările rămase, zece au fost parțial implementate și două nu au fost implementate.

Detalii

*     *     *

 

15-19.05.2023

Vizita evaluatorilor GRECO în Moldova

O delegație formată din patru evaluatori GRECO (Croația, Finlanda, România și Slovenia) și un membru al Secretariatului GRECO s-a aflat la Chișinău în perioada 15-19 mai 2023 pentru a efectua evaluarea Republicii Moldova în cadrul celei de-a 5-a runde de evaluare a GRECO. Subiectele abordate au fost prevenirea corupției și promovarea integrității în cadrul Guvernului (funcțiile executive de vârf) și structurile de drept din țară. Un raport de evaluare va fi întocmit și examinat de Plenul GRECO mai târziu, în 2023.

Grupul Statelor împotriva Corupției, organism al Consiliului Europei, a fost înființat în anul 1999 pentru ameliorarea capacității statelor membre de a lupta contra corupției. GRECO are în prezent 49 de membri. Republica Moldova a devenit membru al Consiliului Europei pe data de 13 iulie 1995.

Sursa

*     *     *

17.05.2023

Letonia a preluat de la Islanda președinția rotativă a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

Președintele în funcție al Comitetului de Miniștri - ministrul islandez pentru afaceri externe, Thórdís Kolbrún Reykfjörd Gylfadóttir, a predat președinția ministrului de externe al Letonia, Edgars Rinkēvičs - care a prezentat prioritățile țării sale până în noiembrie 2023.

Președinția letonă se va concentra pe trei priorități principale:

1. Întărirea democrației și a statului de drept

2. Promovarea libertății de exprimare, a siguranței jurnaliștilor și a agendei digitale a Consiliului Europei

3. Avansarea reformelor Consiliului Europei, inclusiv prin implementarea deciziilor celui de-al 4-lea Summit.

Sursa

*     *     *

16-17.05.2023

Cel de-al IV-lea Summit al Consiliului Europei a unit Europa în jurul Ucrainei și a valorilor europene

Războiul din Ucraina și tragerea la răspundere a Rusiei pentru agresiunea declanșată a fost principalul subiect al întâlnirii de două zile a liderilor țărilor europene în cadrul Summit-ului Consiliului Europei, care a avut loc la Reykjavik, Islanda.

Participanții la Summit au lansat un Registu al pagubelor cauzate de Rusia în cursul invaziei în Ucraina, astfel propunându-și să contureze principiile unui sistem care să permită trimiterea în judecată a Moscovei ca să achite compensații pentru victime și să ofere țării devastate posibilitatea de a începe procesul de redresare economică.

În timp ce aproape toate țările europene au oferit ajutor militar sau au primit refugiați din Ucraina, Consiliul Europei are un rol unic în coordonarea sprijinului legal și judiciar.

Liderii au convenit să consolideze Consiliul Europei și activitatea acestuia în domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept prin adoptarea unei declarații privind principiile democrației, reangajarea față de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dezvoltarea de instrumente pentru a aborda provocările emergente în domeniul tehnologiei și mediului.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la cel de-al patrulea Summit al Consiliului Europei (CoE) al șefilor de state și de guverne.

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu, a vorbit despre democrație și reziliență. „În țările unde există voință politică, transformările sunt posibile și democrațiile devin mai puternice, iar societățile mai reziliente”, a spus șefa statului.

Președinta Maia Sandu a menționat că Moldova este un exemplu în acest sens, avansând, în ultimii doi ani, în toate clasamentele internaționale care măsoară starea democrației. „Dar, în fața provocărilor cu care ne confruntăm în regiunea noastră, voința politică nu este suficientă ca democrația noastră să reziste. Cea mai sigură cale de a ne consolida democrația și menține libertatea este aderarea la Uniunea Europeană”, a subliniat Președinta Maia Sandu.

Detalii :

Cel de-al IV-lea Summit al Consiliului Europei: Reykjavik, Islanda, 16-17 mai 2023 

05.05.2023

În Raportul său anual, Secretarul General al CoE solicită luarea măsurilor împotriva devierii de la principiile democratice

Secretarul General Marija Pejčinović Burić a cerut statelor membre să marcheze cel de-al patrulea Summit al șefilor de stat și de guvern de la Reykjavik (16-17 mai) cu angajamentul de a inversa revenirea democratică în Europa.

În raportul său anual, publicat la 5 mai – Ziua Consiliului Europei – Secretarul General spune că standardele Organizației trebuie să fie aplicate în toate aspectele vieții europenilor. Ea a subliniat, de asemenea, impactul profund al agresiunii brutale, ilegale și în curs a Rusiei împotriva Ucrainei. „Agresiunea împotriva Ucrainei a provocat suferințe extraordinare: sute de mii de morți, milioane de refugiați, povești înfiorătoare de tortură, viol și pierdere. Tânjim după revenirea la pace: o pace durabilă bazată pe dreptate”.

Raportul, cu o primă secțiune care analizează punctele forte și punctele slabe ale instituțiilor democratice și o a doua care se concentrează pe calitatea mediului democratic, evidențiază provocările, cu care se confruntă Statele membre ale CoE.

Sursa

Raportul Secrearului General al CoE

Cel de-al Patrulea Summit al Consiliului Europei

*     *     *

04.05.2023

Abuzul și exploatarea sexuală a copiilor din Moldova: Consiliul Europei și ECPAT atrag atenția asupra necesității de a aloca mai multe resurse

Republica Moldova trebuie să aloce mai multe resurse pentru a identifica și sprijini copiiii care au devenit victime ale exploatării sexuale, în special cei din grupurile cele mai vulnerabile. Situația socioeconomică a țării și ratele ridicate de migrație au lăsat mulți copii vulnerabili la violență, neglijare și exploatare. Conflictul în curs din Ucraina a adăugat o presiune suplimentară sistemului de protecție a copiilor din Moldova, copiii refugiați fiind expuși unor riscuri sporite de trafic și exploatare.

Deși există o legislație penală cuprinzătoare și a fost aprobată recent o comisie specializată, mai multe probleme trebuie încă soluționate. Rata de raportare a infracțiunilor sexuale este încă scăzută, iar procedurile de justiție prietenoase copiilor ar putea beneficia de îmbunătățiri. Exploatarea și abuzul sexual al copiilor prin intermediul tehnologiei a crescut semnificativ, conform raportului: din cele 1.745 de apeluri primite în prima jumătate a anului 2021 pe platforma online care oferă consiliere pentru copiii care au experimentat abuz sexual online, 89% (1.554) au fost făcute de copii, majoritatea referindu-se la șantaj sexual. Normele și credințele tradiționale din țară contribuie la lipsa de conștientizare a violenței de gen în rândul copiilor.

Raportul oferă mai multe sugestii pentru îmbunătățirea situației, inclusiv închiderea lacunelor existente în legislație, consolidarea protecției copiilor în contextul călătoriilor și turismului, crearea unei singure entități responsabile pentru coordonarea tuturor eforturilor de siguranță online pentru copii, introducerea unui curriculum pentru prevenirea abuzurilor sexuale și a exploatării în programul școlar obligatoriu și îmbunătățirea accesului la justiție pentru victimele de abuz sexual și exploatare a copiilor, cu accent pe simplificarea procedurilor legale și introducerea unor practici prietenoase copiilor în sectorul justiției.

Sursa

Raportul deplin pe țară 

Raportul succint

*     *     *

03.05.2023

Ziua Libertății Presei: Secretarul General îndeamnă statele europene să protejeze jurnalismul și să îmbunătățească siguranța jurnaliștilor

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a făcut un apel către guvernele europene de a face protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori media o prioritate politică, cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei pe 3 mai. Acesta a evidențiat necesitatea creării unor planuri naționale de acțiune pentru siguranța jurnaliștilor și a condamnat orice formă de presiune, intimidare sau violență îndreptată împotriva jurnaliștilor și actorilor media. 

Pe de altă parte, Consiliul Europei a dezvoltat o serie de instrumente pentru a ghida guvernele în asigurarea siguranței jurnaliștilor, iar campania pentru Siguranța Jurnaliștilor, care va fi lansată în octombrie 2023, va fi o oportunitate de a aplica aceste standarde pentru a proteja jurnaliștii în practică. Raportul anual "War in Europe and the Fight for the Right to Report", publicat recent, a evidențiat o tendință îngrijorătoare spre degradarea libertății presei în unele țări, mai ales în Rusia și Belarus.

Sursa

*     *     *

03.05.2023

Lideri europeni dezbat dreptul la un mediu curat și sănătos la Conferința de la Strasbourg

Judecători de rang înalt, experți și reprezentanți ai comunității internaționale au participat la o conferință de nivel înalt la Strasbourg pentru a discuta ce înseamnă în practică dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil și ce formă legală poate avea acest drept în Europa.

La deschiderea conferinței, Katrin Jakobsdóttir, prim-ministrul Islandei, reprezentând țara care deține președinția Comitetului de Miniștri, a descris degradarea mediului și criza planetară triplă a schimbărilor climatice, poluării și pierderii biodiversității drept una dintre cele mai urgente provocări ale timpurilor noastre.

Consolidarea părții privind mediul din sistemul de drepturi ale omului este una dintre prioritățile Islandei, a spus premierul Jakobsdóttir, remarcând că Summit-ul Consiliului Europei de la Reykjavik, din 16 și 17 mai, va fi o oportunitate importantă de a promova dreptul la un mediu curat și sănătos.

Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a remarcat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a judecat deja în jur de 300 de cazuri legate de mediu. Trei cazuri importante legate de schimbările climatice sunt în prezent examinate de Marea Cameră a Curții.

În urma recomandărilor recente ale Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei și ale Adunării Parlamentare, se lucrează în prezent la evaluarea dacă dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil ar fi cel mai bine protejat printr-o convenție independentă sau printr-un protocol suplimentar la Convenția Europeană a Drepturilor Omului sau Carta Socială Europeană.

Sursa

*    *    *

26.04.2023

Lansarea noilor proiecte în cadrul Programului comun al UE/Consiliul Europei "Parteneriat pentru Buna Guvernare" (2023-2027)

Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și Consiliul Europei, împreună cu 45 de reprezentanți ai instituțiilor naționale partenere, au discutat despre acțiuni comune la prima reuniune a Comitetului Local de Coordonare pentru cea de-a treia etapă a Parteneriatului pentru Buna Guvernare. (PBG) pentru Republica Moldova.

«UE are fericita ocazie să demareze oficial Faza III a Parteneriatului UE/Consiliul Europei pentru Buna Guvernare. Lupta cu succes împotriva corupției, implementarea eficientă a reformei justiției în Republicii Moldova, precum și consolidarea drepturilor omului sunt elementele cheie pe calea aderării la UE a Republicii Moldova. Șase noi proiecte în cadrul Parteneriatului nostru de succes vor contribui la creșterea eficienței instanțelor, la îmbunătățirea regimului de luptă împotriva spălării banilor și de recuperare a activelor din Republica Moldova, la combaterea discriminării, a discursurilor motivate de ură și a crimelor motivate de prejudecată, precum și la consolidarea accesului la justiție pentru femeile victime ale violenței în următorii patru ani», a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

«Consiliul Europei și Uniunea Europeană au fost și continuă să fie o referință inerentă pentru reformele democratice din Republica Moldova, asistența oferită de-a lungul anilor este îndreptată să contribuie la promovarea unei societăți inclusive și pluraliste, la dezvoltarea sustenabilă a țării, asigurarea unei justiții independente, la edificarea și consolidarea instituțiilor transparente și responsabile», a menționat Tatiana Pậrvu, șefa Direcției Drepturile Omului și a Consiliului Europei, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

«Având la bază rezultatele obținute în fazele anterioare ale PBG, Programul va oferi în continuare sprijin țării în agenda priorităților sale de aderare, având la bază standardele Consiliului Europei. Datorită flexibilității sale, PBG va continua să răspundă necesităților emergente ale partenerilor naționali», a subliniat Delphine Freymann, șefa Departamentului programe și mobilizare a resurselor, Direcția pentru coordonarea programelor, Consiliul Europei.

Sursa

*     *     *

24-28.04.2023

Subiecte de actualitate pe agenda sesiunii de primăvară a APCE

Subiectul privind rolul Rusiei în escaladarea tensiunilor în Republica Moldova a fost dezbătut la Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Dezbaterea de actualitate a avut loc joi, 27 aprilie 2023. La discuții au participat deputații Ion Groza, șeful delegației naționale la APCE, Mihail Popșoi, vicepreședintele Parlamentului și Natalia Davidovici.

"Dacă există o lecție de desprins din pagina sângeroasă actuală a istoriei europene scrisă de Federația Rusă, este aceea că liniștirea nu este o opțiune. Agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei nu este doar un război de agresiune brutal, ilegal și nejustificat împotriva unui stat membru al Consiliului Europei, ci o amenințare împotriva noastră tuturor. Republica Moldova suferă în primul rând consecințele acestei agresiuni”, a subliniat Aleksander Pociej (Polonia, PPE/CD), prin deschiderea dezbaterii de actualitate pe tema „Rolul Rusiei în escaladarea tensiunilor în Republica Moldova”.

Inregistrarea video

Procesul-verbal al dezbaterilor

Pe ordinea de zi a sesiunii APCE se mai regăsește o dezbatere despre situația cetățenilor ucraineni, inclusiv copii, strămutați forțat în Federația Rusă sau pe teritoriul Ucrainei aflat sub controlul Federației Ruse. La discuții a participat online și prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska.

Agenda Sesiunii de primăvară a APCE a inclus;

- discursul Președintelui Islandei, Guðni Th. Johannesson;

- prezentarea de către Ministrul islandez de externe, Þórdís Kolbrún Reykfjörð Gylfadóttir, a comunicării Comitetului de Miniștri, pe care Islanda îl prezidează în prezent;

- prezentarea de către Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Dunja Mijatović,  a raportului anual de activitate pentru anul 2022;

- ședință de întrebări, susțintă de Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić;

- o dezbatere despre situația cetățenilor ucraineni, inclusiv copii, strămutați forțat în Federația Rusă sau pe teritoriul Ucrainei aflat sub controlul Federației Ruse, 

- discuții despre strategiile politice de prevenire și pregătire pentru dezastre naturale și înfruntarea consecințelor acestora,

- discuții despre protejarea democrației, a drepturilor și a mediului în comerțul internațional. 

- examinarea implementării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, a prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și a constituțiilor naționale. 

- un subiect care vizează tineretul și mass-media.

APCE este formată din peste 300 de deputați, delegați de către legislativele naționale ale celor 46 de state membre ale Consiliului Europei.

Sursa

Pagina sesiunii APCE

https://pace.coe.int/en/pages/session-202304

Recomandări adoptate

Rezoluții adoptate

*     *     *

20.04.2023

Republica Moldova a aderat la Acordul Parțial Extins al Consiliului Europei privind Rutele Culturale

Consiliul Europei este onorat să anunțe că Republica Moldova a devenit membru al Acordului Parțial Extins privind Rutele Culturale. În data de 7 aprilie, domnul Nicu Popescu, viceprim-ministrul Republicii Moldova, a informat personal Secretarul General al Consiliului Europei, Doamna Marija Pejčinović Burić, cu privire la decizia Republicii Moldova de a adera la acest acord.

Acordul Parțial Extins privind Rutele Culturale este o inițiativă importantă a Consiliului Europei, care are ca scop conservarea și promovarea patrimoniului cultural european prin stabilirea de trasee culturale, care să faciliteze schimburile culturale și turistice între statele membre ale Consiliului Europei.

Astfel, Republica Moldova, la 20 aprilie 2023, a devenit cel de-al 38-lea membru al Acordului

În prezent, Republica Moldova este traversată de o Rută Culturală - Ruta Viței-de-Vie.

Sursa

Mai mult despre Rute Culturale   - https://tinyurl.com/8tu5hcvc

*     *      *

06.04.2023

Secretarul General al Consiliului Europei face apel la sporirea voinței politice în implementarea hotărârilor CEDO

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, face apel către cele 46 de state membre ale Consiliului Europei să dea dovadă de voință politică sporită în implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) și să își îmbunătățească capacitatea de implementare a acestora: „Respectarea hotărârilor judecătorești este esențială într-un stat de drept. De-a lungul anilor, statele membre au înregistrat progrese consistente în implementarea hotărârilor CtEDO, dar Curtea se ocupă acum de tot mai multe cazuri de complexitate crescândă”.

În toată Europa, convenția drepturilor omului a schimbat progresiv viețile oamenilor în bine. Pentru ca acest impact pozitiv să continue, statele noastre membre trebuie să demonstreze voința politică de a implementa hotărârile pe deplin și în mod consecvent, - a menționat oficialul european.

Sursa

Raportul privind executarea hotărârilor CEDO

*     *     *

05.04.2023

A fost adoptată Recomandarea Comitetului de Miniștri al CoE privind legislația și politica ce vizează bibliotecile în Europa

Recomandarea evidențiază rolul crucial al bibliotecilor în calitate de centre comunitare care contribuie la construirea unei societății democratice, coezive, inclusive și echitabile, fiind componente esențiale a infrastructurii de informare socială și culturală ale unei societăți sustenabile.

Detalii 

03.04.2023

La Strasbourg încep negocierile pentru o nouă convenție privind protecția mediului prin dreptul penal

Criminalitatea împotriva mediului a fost în centrul atenției la prima reuniune a Comitetul de experți al Consiliului Europei pentru protecția mediului prin dreptul penal de la Strasbourg.

În cuvântul său de salut, secretarul general adjunct Bjørn Berge a subliniat că infracțiunile împotriva mediului au crescut cu o rată de 2-3 ori mai mare decât economia globală, veniturile din infracțiunile de mediu fiind la aceeași scară cu alte infracțiuni financiare.

"Infracțiunile împotriva mediului sunt uneori săvârșite pentru profit, dar cu consecințe distructive, dăunează sănătății și bunăstării, precum și securității aprovizionării noastre cu alimente. De asemenea, pot dăuna prin poluare industrială și activități industriale periculoase. Reuniunea de astăzi este un prim pas pentru ca Consiliul Europei să preia conducerea în protecția drepturilor omului a mediului prin expertiza și jurisprudența sa în acest domeniu." - a menționat acesta.

Din 1977, Consiliul Europei a recunoscut „contribuția dreptului penal la protecția mediului” și acum elaborează o nouă convenție globală privind protecția mediului prin dreptul penal. La 23 noiembrie 2022, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat Termenii de referință pentru un nou Comitet de experți pentru protecția mediului prin dreptul penal (PC-ENV).

Sursa