Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta UE. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta UE. Afișați toate postările

Valorificarea sinergiei dintre aderarea la UE și ODD pentru asigurarea dezvoltării sustenabile a Republicii Moldova

 

Leveraging the synergies of EU accession and the SDGs for the sustainable development of Moldova/ Gordana Djurovic; United Nations Resident Coordination Office, European Union  Delegation, the United Nations Country Team for the RM;  State Chancellery of the RM. - 2024. - 56 p. [Accesat 20.05.2024]

Disponibil:  https://moldova.un.org/sites/default/files/2024-04/SDG%20-%20EU%20Report_final%2026.04.24.pdf


The United Nations in Moldova, the Government of the Republic of Moldova and the EU Delegation have mapped the synergies between the EU accession process and the SDGs under the 2030 Agenda for Sustainable Development.
According to the analysis, there is a strong complementarity and synergy between the EU accession agenda, the 2030 Agenda and SDGs as mutually reinforcing processes. The mapping shows that 128 SDG targets (76%) are connected to individual EU accession negotiation chapters or clusters. Moreover, out of 111 of the UN Sustainable Development Cooperation Framework 2023–2027 indicators, 93% are linked to the policy recommendations from the 2023 European Commission (EC) report.

*  *  *

Valorificarea sinergiei dintre aderarea la UE și ODD pentru
 asigurarea dezvoltării sustenabile a Republicii Moldova

Organizația Națiunilor Unite în Moldova, Guvernul Republicii Moldova și Delegația Uniunii Europene au făcut o analiză a sinergiei dintre procesul de aderare la UE și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă din cadrul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.

Analiza arată că există o complementaritate și o sinergie puternică între agenda de aderare la Uniunea Europeană, Agenda 2030 și ODD, aceste procese consolidând-se reciproc. Conform analizei, 128 ținte ODD (76%) sunt legate de capitole de negociere sau clustere separate privind aderarea la UE. Mai mult ca atât, din cei 111 indicatori ai Cadrului de Cooperare pentru Dezvoltare Durabilă ONU 2023-2027, 93% sunt legați de recomandările de politici din cadrul raportului Comisiei Europene din anul 2023. Doar 8 indicatori ce țin de rezultatele Cadrului de Cooperare nu au legătură cu capitole de aderare la UE.

În cadrul analizei au fost studiate următoarele documente: Raportul anual al Comisiei Europene pentru Republica Moldova și Comunicarea Comisiei Europene (8 noiembrie 2023); Cadrul de Cooperare pentru Dezvoltare Durabilă ONU (UNSDCF) 2023-2027; Planurile de Acțiuni Moldova-UE ale celor 33 de grupuri de lucru create de Guvernul RM pentru aderare la UE (2023); Agenda 2030 și ODD; Acquis-ul UE; Strategia Națională de Dezvoltare a RM; Raporturile anuale ale Guvernului cu privire la realizarea ODD; precum și alte resurse. Ca urmare, a fost elaborat un rezumat al analizei sinergiilor pentru fiecare capitol de negociere în parte, care include recomandările Comisiei Europene pentru îmbunătățirea politicilor, țintele ODD vizate și indicatorii Cadrului de Cooperare.

"Constatările acestui raport confirmă multitudinea legăturilor intrinseci și a sinergiei dintre aceste foi de parcurs importante pentru dezvoltarea țării. În același timp, o aliniere avansată la Cadrul de Cooperare ONU 2023-2027 demonstrează angajamentul ferm al Guvernului Republicii Moldova de a realiza Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și recomandările Comisiei Europene", subliniază Simon Springett, coordonatorul rezident al Organizației Națiunilor Unite în Moldova.
În noiembrie 2023, nivelul mediu de pregătire al țării în raport cu cele 33 capitole a fost evaluat la 1,92 din 5,0 (o creștere de 9,5% față de februarie 2023). S-a înregistrat o creștere a indicatorului "stării actuale" la opt capitole, iar majoritatea celorlalte capitole au progresat pe parcursul ultimului an.

Viziunea globală din spatele ODD de a acționa pentru oameni, planetă și prosperitate este în conformitate cu agenda Uniunii Europene care îmbrățișează Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, oferind o oportunitate unică pentru un viitor mai bun. În context, această analiză oferă posibilitatea de a implementa concomitent ambele agende de dezvoltare, lucru care va duce la atingerea obiectivelor strategice comune mai ușor și mai eficient.
"Eforturile Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană sunt cruciale pentru a aduce stabilitate, prosperitate și legalitate țării. Această călătorie nu este doar despre politică și economie; este despre schimbarea societății în ansamblu. În același timp, urmărind Agenda globală 2030 pentru dezvoltare durabilă, Moldova își demonstrează angajamentul față de realizarea unor reforme ample." este de părere Ambasadorul UE în Republica Moldova, Jānis Mažeiks.
Analiza curentă va servi pentru Guvernul Republicii Moldova, Echipa de Țară a Organizației Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și alți parteneri de dezvoltare drept instrument de monitorizare a modului în care ambele procese – aderarea la UE și Agenda ODD – se susțin și se completează reciproc. În plus, această analiză va sprijini țara în procesul de aderare la UE, așa cum țările implicate în procesul de extindere sunt obligate să coreleze raportarea privind aderarea la UE (inclusiv realizarea programelor și raportarea de preaderare) cu procesul de monitorizare a ODD.

BV - Publicații periodice cu tematica europeană : Revista română de drept european


Fondată în 2003, Revista Română de Drept European oferă juriștilor și publicului interesat de evoluția dreptului european informații esențiale despre instituțiile dreptului european, modul de aplicare al reglementărilor europene și influența acestora asupra legislației naționale.
Revista română de drept european (RRDE), singurul periodic românesc de profil, urmăreşte să aducă în atenţia specialiştilor (teoreticieni şi practicieni ai dreptului) chestiuni fundamentale şi de actualitate aferente dreptului Uniunii Europene.

RRDE îmbină aspecte teoretice şi practice, publicând articole şi studii care acoperă întregul domeniu al dreptului Uniunii Europene (aspecte instituţionale, procedurale, materiale). De asemenea, RRDE găzduieşte în paginile sale şi materiale privind sistemul CEDO, aflate însă în legătură cu problematica Uniunii Europene.
Revista urmăreşte o deschidere internaţională, publicând alături de articole şi studii ale specialiştilor români şi contribuţii ale unor specialişti recunoscuţi la nivel internaţional. Articolele şi studiile incluse în RRDE se publică în limbile română, engleză şi franceză. Prin acest demers, RRDE intenţionează difuzarea în România a unor teme de actualitate ale dreptului Uniunii Europene.
Secțiunea de jurisprudență urmărește îndeaproape hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Revista este cotată în trei baze de date internaționale (BDI: EBSCO, ProQuest) și acreditată CNCSIS.

Fiecare număr al revistei oferă:

  • Interviuri cu personalități marcante ale dreptului european
  • Dosar – dezbateri pe teme de actualitate europeană
  • Rubrici dedicate unor instituții importante ale dreptului european: controlul jurisdicțional, drepturile omului în Uniunea Europeană, procedura trimiterii preliminare etc. Jurisprudența instanțelor Uniunii Europene Recenzii și Evenimente.
Cui se adresează ?
Revista Română de Drept European nu poate lipsi din biblioteca profesioniştilor: Avocat, Jurist al unei companii sau al unei instituţii publice, Magistrat interesat de evoluţia doctrinei şi jurisprudenţei , Specialist în drept european.

Beneficii
Puteţi consulta rapid Revista Română de Drept European folosind următoarele instrumente:
  • Structurarea pe secţiuni
  • Indexul pe cuvinte-cheie
  • Cuvinte-cheie în interiorul articolelor
  • Rezumat în engleză şi română
Revista este disponibilă la BNRM, secția „Publicațiile seriale”  (BNRM, bloc central, etajul 3) http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/845290 (2016-2022)

Archiva electronică (2021-2022) (cuprins):

Revista română de drept european, nr. 4/2022 https://www.csde.ro/?p=4475

Din cuprins :
  • Paul CRAIG Dreptul administrativ al Uniunii Europene, principiile generale de drept și autonomia națională
  • Jacques ZILLER Responsabilitate politică și dedublare funcțională a executivului în statele membre ale Uniunii Europene
  • Crístian ORÓ MARTÍNEZ Filtrarea recursurilor de către Curtea de Justiție: un bilanț al primelor două ordonanțe de admitere în principiu a recursurilor
  • Cătălin Gabriel STĂNESCU Impactul Directivei privind administrarea de credit asupra reglementării colectării informale abuzive a creanțelor în Uniunea Europeană: Un pas înainte sau o oportunitate ratată?
  • Ozana Miruna GHIC Un drept de criză în domeniul ajutoarelor de stat: Studiu de caz privind criza energetică (II)
  • Ruxandra Andreea LĂPĂDAT Eforturi metodologice pentru configurarea viitorului digital al justiției
Revista română de drept european, nr. 3/2022  https://www.csde.ro/?p=4472#more-4472

Din cuprins :

  • Koen LENAERTS  Rolul Curții de Justiție și al dialogului judecătorilor în consolidarea statului de drept în Europa
  • Paul CRAIG  Uniunea Europeană, statele membre și răspunderea pentru prejudicii
  • Annegret ENGEL și Xavier GROUSSOT  Actul legislativ privind piețele digitale: O nouă eră a dreptului concurenței și a drepturilor fundamentale pe piața unică digitală a Uniunii Europene
  • Daniela GHIȚULEASA (DUȚĂ)  Identificarea la distanță utilizând recunoașterea facială. Preocupări în ceea ce privește protecția datelor și viața privată
  • Marius Cătălin MITREA   Dosarul electronic de sănătate: considerații privind confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal
  • Ozana Miruna GHIC  Un drept de criză în domeniul ajutoarelor de stat: Studiu de caz privind criza energetică  
Revista română de drept european, nr. 2/2022  https://www.csde.ro/?p=4057#more-4057

Din cuprins :
  • Koen LENAERTS  Tradițiile constituționale comune statelor membre: metoda dreptului
  • Gina ORGA-DUMITRIU  CJUE și Organul de soluționare al litigiilor al OMC – convergență sau divergențe?
  • Nicolae PLOEȘTEANU  Unele prelucrări de date cu caracter personal în activitățile de jocuri de noroc reglementate și posibilitatea utilizării unor tehnologii de identificare biometrică sau avansate
  • Adriana-Maria ŞANDRU, Daniel-Mihail ŞANDRU C-149/17, Bastei Lübbe: cine răspunde în familie pentru partajarea de fișiere cu încălcarea dreptului de autor?
  •  Gina ORGA-DUMITRIU  Acțiunea în constatarea neîndeplinirii obligațiilor și dreptul Organizației Mondiale a Comerțului
  • Daniel-Mihail ŞANDRU  Transparența justiției și protecția datelor cu caracter personal
Revista română de drept european, nr. 1/2022  https://www.csde.ro/?p=4060#more-4060

Din cuprins :
  • Koen LENAERTS  Proporționalitatea, principiu director care promovează efectivitatea dreptului Uniunii Europene și legitimitatea acțiunii Uniunii Europene
  • Manuel GUȚAN  Este Curtea Constituțională a României un portdrapel al identității constituționale naționale?
  • Laurențiu SORESCU  Considerații de ordin practic și teoretic în legătură cu transferul de proceduri în materie penală
  • Constantin PINTILIE Principiul protecției încrederii legitime în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Constituționale a României
Revista română de drept european, nr. 4/2021  https://www.csde.ro/?p=3842#more-3842

Din cuprins :
  • Koen LENAERTS Raporturi constituționale dintre ordini juridice și instanțe judecătorești în interiorul Uniunii Europene
  • Daniel-Mihail ȘANDRU Constantin-Mihai BANU, Competențele Uniunii Europene în soluționarea crizei medicale
  • Ionela-Silica BĂDOIU  Arbitrajul consumatorilor în UE – Stimularea, de Curtea Europeană de Justiție, a unei protecții mai eficiente a drepturilor procedurale fundamentale în statele membre ale UE
  • Wouter WILS  Drepturile și obligațiile procedurale ale terților în anchetele și procedurile antitrust ale Comisiei Europene
Archiva electronică  (2013-2015) (cuprins) - https://www.csde.ro/?cat=20

UE, BEI si BERD ajută Moldova să achiziţioneze locomotive noi

14 iulie 2020
Partenerii europeni ajută Moldova să achiziţioneze locomotive noi

Îmbunătățiri realizate la căile ferate în vederea sporirii oportunităților comerciale pentru întreprinderile locale

Noul material rulant achiziționat de întreprinderea feroviară de stat Calea Ferată din Moldova (CFM) va aduce beneficii importante comerțului, economiei și vieții oamenilor țării.

Douăsprezece locomotive diesel moderne achiziționate grație finanțării comune a Uniunii Europene (UE), Băncii Europene de Investiții (BEI) și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au sosit astăzi la Chișinău. Locomotivele vor consuma mai puțină energie și vor asigura un transport mai sigur și eficient al mărfurilor și pasagerilor pe teritoriul țării și în afara acesteia.

Materialul rulant a fost fabricat în Nursultan, Kazahstan, de către GE Transport, care în prezent este o divizie a companiei americane Wabtec, un furnizor important de vagoane pentru marfă și locomotive. GE Transportation a fost contractat în urma unei licitații organizate de CFM în 2018, în conformitate cu politicile și regulile de achiziții ale BERD.

Presedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a exprimat recunoștință reprezentanților BERD, BEI în Moldova, șefului Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, pentru sprijinul constant pe care îl acordă țării noastre prin cele mai diverse proiecte de finanțare a domeniilor strategice din Moldova. Șeful statului a remarcat că gestionarea eficientă a Căii Ferate din Moldova reprezintă o direcție prioritară pentru a revitaliza viața economică a țării.

Adrian Onceanu, Directorul General al CFM, a adăugat: “Datorită locomotivelor cu motoare diesel mai puternice, va fi posibilă efectuarea sarcinilor cu mai puține operațiuni, ceea ce va îmbunătăți eficiența transportului și va reduce costurile de operare. Caracteristicile tehnice îmbunătățite ale noilor locomotive diesel permit creșterea intervalului între întreținerea programată la 92 de zile de la 48 de ore, ceea ce va reduce semnificativ și costurile de mentenanță. Se va reduce consumul de combustibil diesel cu 15-20% și de ulei cu 35-40%, ceea ce per ansamblu va aduce economii semnificative.

Ambasadorul Peter Michalko, Șeful Delegației UE în Moldova, a comentat: „Astăzi, UE a dovedit încă o dată susținerea cetățenilor moldoveni. Cele 12 locomotive, achiziționate cu sprijinul Uniunii Europene, Băncii UE (BEI) și partenerilor noștri de la BERD. Contribuția UE este finanțată din banii cetățenilor UE. Acest eveniment marchează astăzi un pas important spre a face Moldova mai verde și dezvoltarea ei mai durabilă. Acest lucru vine, de asemenea, să arate cooperarea de succes dintre UE și Moldova în acest sector, care dovedește că împreună, putem depăși perioadele mai grele și să atingem obiectivele noastre: dezvoltarea economică durabilă, rezistența mediului și prosperitate socială, toate acestea în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova. Sprijinul UE pentru cetățenii Moldovei este oferit atât pentru infrastructură, cât și pentru reforme, deoarece ambele trebuie să fie făcute pentru a asigura o calitate a vieții mai înaltă.”

Angela Sax, Șefa BERD Moldova, a declarat într-o înregistrare video: „Sosirea noilor locomotive, finanțate de BERD, BEI și UE, reprezintă o adevărată realizare: acestea înseamnă o Moldovă mai modernă, mai verde și mai dinamică. Noul material rulant va facilita comerțul Moldovei, va menține turația roților economiei și va îmbunătăți viața oamenilor.”

Vicepreședintele BEI, Lilyana Pavlova, a comentat: „Este sarcina Băncii UE să depună eforturi pentru modernizarea infrastructurii de transport din Moldova. Noile locomotive vor facilita un mod de transport mai ecologic și vor îmbunătăți interconectivitatea în interiorul țării, precum și cu țările vecine. Acest lucru va contribui la îmbunătățirea condițiilor pentru transportul de pasageri și mărfuri.”

Achiziționarea locomotivelor face parte dintr-un proiect amplu finanțat de BERD, BEI și UE, care include, de asemenea, reabilitarea infrastructurii feroviare și o reformă cuprinzătoare a CFM pentru a îmbunătăți siguranța, eficiența și guvernanța corporativă.

Licitația pentru modernizarea infrastructurii feroviare este în curs de desfășurare, iar întreprinderea implementează un plan de acțiuni pentru îmbunătățirea guvernanței corporative. În plus, Parlamentul Republicii Moldova urmează să adopte un nou Cod Feroviar – legislație bazată pe directivele UE, care urmărește alinierea sectorului feroviar al țării la Acordul de Asociere cu UE.

Costul total al proiectului este de 110 milioane de euro, dintre care 5 milioane de euro reprezintă un grant pentru investiții de partea Instrumentului de Investiții pentru Vecinătate (NIF) a UE, iar restul sunt împrumuturi de la BERD și BEI.

UE este cel mai mare donator al Moldovei și a oferit până în prezent peste 1 miliard de euro sub formă de granturi.

BEI este banca Uniunii Europene. În calitate de cel mai mare debitor(link is external) și creditor multilateral ca volum, BEI oferă finanțare și expertiză pentru proiecte de investiții solide și durabile care contribuie la realizarea obiectivelor politicii UE. Peste 90 % din activitatea BEI este axată în Europa(link is external), dar sprijină, de asemenea, politicile externe și de dezvoltare ale UE(link is external).

BERD este o bancă multilaterală de dezvoltare și un investitor instituțional important în Moldova. Până acum a investit peste 1,3 miliarde de euro prin intermediul a130 de proiecte. De asemenea, Banca ajută autoritățile moldovenești să elaboreze politici care vin să îmbunătățească climatul de afaceri din țară.

Mai mult


Moldova si BEI
https://www.eib.org/en/projects/regions/eastern-neighbours/moldova/index.htm
BERD si Moldova 
https://www.ebrd.com/moldova.html

BV - Sinteză analitică privind evoluția politicii externe a Republicii Moldova în perioada 2009-2019


Sinteză analitică privind evoluția politicii externe a Republicii Moldova în perioada 2009-2019=
A policy brief on the foreign policy evolution of the Republic of Moldova during the period of 2009-2019
/ Asociația pentru Politica Externă din Moldova.(APE); Ion Tăbîrță, Natalia Stercul, Octawian Milewski, Mihai Popșoi,Victoria Roșa,. - Ch., 2019. -64 p. [Accesat la 16.12.2019]

Disponibil  http://www.ape.md/wp-content/uploads/2019/12/Sinteza-privind-evolutia-politicii-externe-a-Republicii-Moldova-2009-2019.pdf

eng. - http://www.ape.md/wp-content/uploads/2019/12/Policy-brief-about-the-Moldovan-foreign-policy-evolution-2009-2019.pdf

Acest studiu reprezintă o sinteză analitică a celor mai importante evenimente politice la nivel național și internațional, din 2009 până-n prezent, și care au avut impact direct asupra dezvoltării relațiilor bilaterale și multilaterale a Republicii Moldova în raport cu actorii politici regionali și globali
.Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului “Cartea albă a politicii externe a Moldovei – Evoluția politicii externe a Republicii Moldova 2009-2019”, finanțat de Fundația Konrad Adenauer și implementat de Asociația pentru Politica Externă din Moldova.

Cuprins
  • Vectorul vestic de dezvoltare a Republicii Moldova (2009-2019)
  • Relațiile de colaborare a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană (Dialogul politic/ Cooperarea comercial-economică/ Mobilitatea și comunicarea interumană)
  • Relațiile bilaterale ale Republicii Moldova cu România 
  • Relațiile moldo-ucrainene în contextul dinamicii politicii de integrare europeană
  • Republica Moldova: din stagnare și regres spre identificarea formatului optim de cooperare cu Federația Rusă și CSI
  • Relațiile Moldovei cu Polonia și Grupul de la Visegrad 
  • Relațiile bilaterale a RM cu SUA. Colaborarea multilaterală încadrul ONU, GUAM,  Relațiile multilaterale a Republicii Moldova în cadrul Consiliului Europei
  • Parteneriatul Republica Moldova – NATO: de la modernizarea sectorului de securitate și apărare la securitatea societală



Inițiativa Spotlight, UE - ONU, pentru eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor

 La 20 septembrie 2017  la New York, în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și Națiunile Unite au lansat inițiativa Spotlight, cu un buget de 500 de milioane EUR, pentru eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor.

Inițiativa Spotlight UE-ONU a fost lansată de Înaltul Reprezentant al UE și vicepreședintele Comisiei, Federica Mogherini, și de comisarul pentru cooperare internațională și dezvoltare, Neven Mimica, împreună cu secretarul general al ONU, António Guterres, și cu secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed.

 Cu ocazia lansării, secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat: „Este o realitate dură, dar adevărată – una din trei femei va fi victimă a violenței pe parcursul vieții. Violența împotriva femeilor și a fetelor distruge vieți și provoacă durere din generație în generație. Inițiativa Spotlight este cu adevărat istorică”, a adăugat secretarul general al ONU. „Acest fond este o investiție de pionierat în domeniul egalității de gen și al capacitării femeilor. Atunci când punem în lumină capacitarea femeilor și fetelor lumii, viitorul tuturor este mai strălucitor.”
Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, a declarat: „Uniunea Europeană este hotărâtă să combată toate formele de violență împotriva femeilor și a fetelor, deoarece acestea subminează drepturile și valorile noastre fundamentale, cum ar fi demnitatea, accesul la justiție și egalitatea de gen. Trebuie să garantăm înainte de toate siguranța femeilor și a fetelor pentru a le permite astfel să își dezvolte pe deplin potențialul.”

Inițiativa Spotlight UE-ONU este sprijinită de un fond fiduciar la care participă mai multe părți interesate. UE are contribuția cea mai importantă, jumătate de miliard de euro, iar fondul este deschis și altor donatori.

Pe parcursul anilor următori, vor fi puse în aplicare programe cuprinzătoare în scopul de a elimina toate formele de violență împotriva femeilor și a fetelor, cum ar fi violența sexuală și de gen și practicile vătămătoare, traficul și exploatarea economică (a lucrătoarelor), uciderea femeilor (feminicid) și violența domestică și familială. Domeniile predilecte de intervenție vor include consolidarea cadrelor legislative, a politicilor și a instituțiilor, măsurile preventive, accesul la servicii și îmbunătățirea colectării de date în Africa, America Latină, Asia, zona Caraibilor și Pacific.

Coerentă cu principiile Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, inițiativa Spotlight va aplica o abordare bazată pe drepturi și va acorda o atenție deosebită femeilor și fetelor celor mai marginalizate, pentru „a nu lăsa pe nimeni deoparte”. Inițiativa își va propune să mobilizeze angajamentele politice la cel mai înalt nivel și să ofere sprijin specific la scară largă, precum și să creeze noi parteneriate. Totodată, inițiativa va sensibiliza publicul larg cu privire la impactul extins, persistent și nefast al violenței împotriva femeilor și a fetelor.





Experienţe de integrare europeană

Serie de articole semnate de Octavian Ţâcu, conferenţiar universitar, doctor în istorie
 
VIII - Condiţiile de aderare. // Timpul. - 12 decembrie 2013.
Condiţiile de aderare şi agenda politică a UE faţă de statele est-comuniste au fost o inovaţiei în istoria integrării europene. Ţările solicitante aveau o poziţie slabă faţă de UE, din cauza dependenţei asimetrice de aceasta, la fel cum este actualmente şi R. Moldova. Dorinţa lor de a obţine calitatea de membru depăşea cu mult dorinţa statelor-membre de a le accepta, ceea ce contrastează cu situaţia noastră la moment. Negociatorii din UE au propus condiţii de aderare dezavantajoase candidaţilor, cu toate aceste ţările est-europene le-au acceptat, deoarece dorinţa generală de a face parte din Uniune compensa dezavantajele unor anumite condiţii. În fond, aderarea în orice condiţii era mai bună decât neaderarea, lucru valabil şi în situaţia actuală pentru R. Moldova.
VII - Politici // Timpul. - 2 decembrie 2013.

Între acestea se numără: a. politicile de solidaritate (cunoscute de asemenea sub numele de politici de coeziune), privind aspecte regionale, agricole şi sociale. b. politicile de inovare, care introduc tehnologii de vârf în domenii precum protecţia mediului, cercetarea şi dezvoltarea şi domeniul energetic. Uniunea finanţează aceste politici prin intermediul unui buget anual, care completează şi oferă valoare adăugată acţiunilor întreprinse de guvernele naţionale.
VI - Piaţa comună. // Timpul. - 23 noiembrie 2013.
Într-o manieră globală, diverse studii realizate de Comisia Europeană au evaluat câştigul macroeconomic de pe urma punerii în practică a pieței comune. În condiţiile unor politici economice constante, creşterea PIB-ul comunitar a fost de 4,5%, preţurile au scăzut cu 6%, soldul comercial s-a ameliorat cu aproximativ 1% din PIB, soldul public cu 2,2% din PIB şi au fost create 1,8 milioane noi locuri de muncă.
Aceste efecte benefice ale pieţei comune se explică prin suprimarea controalelor vamale, în condiţiile în care costul formalităţilor administrative, al întârzierilor la trecerea vămii şi al salariilor funcţionarilor vamali reprezenta 1,5% din valoarea schimburilor intracomunitare; prin deschiderea pieţelor comune, respectiv punerea în concurenţă a întreprinderilor europene pentru atribuirea pieţelor publice naţionale (evaluate la 6,8 - 9,8% din PIB-urile naţionale); dincolo de efectul asupra calităţii serviciilor, această măsură a degrevat cu 0,5% din PIB-ul comunitar, respectiv costurile administrative efectuate înainte pentru vânzarea întreprinderilor publice (comunicaţii, transporturi etc.); prin alocarea superioară a capitalurilor, datorită scăderii costului creditului, al primelor de asigurare şi al serviciilor financiare, în urma concurenţei dintre prestatori (bănci, companii de asigurare); prin stimularea concentrării, pentru a beneficia de avantajele economiilor de scară. 
V. - Instituţii // Timpul. - 18 noiembrie 2013.
Mai mult decât o confederaţie de state şi mai puţin decât un stat federal, UE este o structură care nu intră în nicio categorie juridică tradiţională. Ea este unică în istorie, iar sistemul său decizional a evoluat continuu în ultimii aproximativ 60 de ani. Tratatele (ce constituie legislaţia primară) stau la baza a numeroase acte juridice (numite „legislaţie secundară”) care au incidenţă directă asupra vieţii cotidiene a cetăţenilor Uniunii. Legislaţia secundară constă în special în regulamentele, directivele şi recomandările adoptate de instituţiile UE. Aceste legi, precum şi politicile Uniunii în general, sunt rezultatul deciziilor luate de Consiliu (care reprezintă guvernele naţionale), Parlamentul European (care reprezintă cetăţenii) şi Comisia Europeană (instituţie independentă de guvernele statelor membre, garantă a interesului colectiv al europenilor). Chiar dacă aparent prezintă simptomele unui construct complicat şi dificil de înţeles, instituţiile UE sunt de fapt uşor de disimilat, iar realizarea principiilor de funcţionare a acestora face percepţia asupra acestui organism şi mai fascinantă.

IV. - Europenizarea // Timpul - 11 noiembrie 2013.
Europenizarea prin intermediul condiţiilor de aderare este unul din cele mai redutabile instrumente ale puterii de transformare a Uniunii Europene. Dar dincolo de aceasta, europenizarea se referă la procesele de construcţie, transmitere şi instituţionalizare a regulilor formale şi informale, procedurilor, paradigmelor, politicilor, stilurilor, „felului de a face lucrurile”, a credinţelor şi normelor comune care sunt iniţial definite şi consolidate în luarea hotărârilor la nivelul UE, iar apoi încorporate în logica discursului intern, a identităţilor, a structurilor politice şi a politicilor publice din fiecare stat membru sau a celor în curs de aderare.

III. - Extindere // Timpul - 2 noiembrie 2013.
Extinderea proiectului european de unitate a fost un proces continuu încă din momentul realizării sale şi nu se va opri la frontierele actuale ale UE. Reunificarea continentului european, divizat în urma ultimului război mondial, a fost visul părinţilor fondatori ai UE, care doreau o Europă unită şi liberă. În consecinţă, extinderea Uniunii Europene este împlinirea unei viziuni, o viziune care se confundă cu însuşi scopul urmărit de UE şi de extinderea sa: reunificarea popoarelor din Europa într-un cadru constituţional care să le încurajeze să muncească împreună în condiţii de pace şi stabilitate.
II. - Constituire // Timpul. - 28 octombrie 2013.
Tratatul de la Roma a formalizat patru libertăţi fundamentale pe care se va fonda Europa economică, cu implicaţii adânci asupra viitorului său politic (art. 3): a bunurilor; a serviciilor; a capitalului; a muncii. Art. 48 al Tratatului prevedea crearea condiţiilor pentru realizarea liberei circulaţii a persoanelor pe teritoriul Comunităţii, aceasta însemnând abolirea oricărei discriminări bazate pe naţionalitate în privinţa angajării, stabilirii salariilor şi condiţiilor de muncă. Un moment important de reţinut pentru noi toţi în conştientizarea acestui deziderat, care se conţine expres în acest tratat, este că „libertatea de mişcare constituie un drept fundamental al lucrătorilor şi al familiilor acestora; mobilitatea muncii în cadrul Comunităţii trebuie să fie unul din mijloacele prin care lucrătorului i se garantează posibilitatea de îmbunătăţire a condiţiilor sale de viaţă şi de lucru, precum şi promovarea pe scara socială, în timp ce ajută la îndeplinirea cerinţelor economiei statelor membre”.


I. - Istoric // Timpul. - 12 octombrie 2013.
În condiţiile unei situaţii de divizare ideologică, teritorială şi politică fără precedent, aflată la discreţia a două supraputeri noneuropene, care-i determinau în mare parte politicile, integrarea principalelor puteri europene şi realizarea unei extinderi europene prin cooptarea altor state a fost şansa de erijare a Europei Occidentale într-un pol distinct al relaţiilor internaţionale, care în condiţii istorice favorabile, determinate de prăbuşirea URSS, devine principalul centru de atracţie şi gravitaţie pe continentul european.

Barometrul Opiniei Publice (Noiembrie 2011): Relatii externe

 În plan extern, în aprecierea relaţiilor bilaterale a ţării cu partenerii externi, 74% din cetăţeni
consideră ca foarte bune şi bune relaţiile RM cu Ucraina, 70% cu UE, urmează România (70%),
SUA (67%). Topul este încheiat de Federaţia Rusă (64%) şi NATO - 50% din cetăţeni care
consideră relaţiile sunt foarte bune sau bune.

· Principalul partener strategic al Republicii Moldova ar trebui să fie Federaţia Rusă, consideră
60,5% cetăţeni, alţii 23% indică UE în această calitate.
·
Pe fundalul perioadei critice, prin care Uniunea Europeană trece în prezent, se înregistrează o
reducere fără precedent al sprijinului în cazul unui eventual referendum pentru aderarea RM la
UE. Ar vota pentru aderare 47% (cu 15% mai puţin faţă de mai 2011), iar 25% s-ar pronunţa
împotrivă.

· La alegere între UE şi Uniunea vamală Rusia-Belorus-Kazahstan, ar prevala opţiunile către
Uniunea vamală. Astfel, 46% respondenţi ar opta pentru aceasta, iar 34% ar opta pentru UE.

 VEZI:

 Barometrul de Opinie Publică - noiembrie 2011