Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta PACE. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta PACE. Afișați toate postările

Noutăți CoE-RM - Mai 2025

29.05.2025

Consolidarea răspunsului judiciar la litigiile legate de alegeri

Aproximativ 45 de participanți au luat parte activ la un curs de instruire dedicat discutării standardelor internaționale și particularităților legislației naționale privind soluționarea litigiilor electorale înaintea alegerilor parlamentare din 2025 în Republica Moldova.

Judecători administrativi de la instanțele de fond, Curtea de Apel Centru și Curtea Supremă de Justiție, procurori din Chișinău și din alte 12 raioane, precum și câțiva angajați dedicați ai Comisiei Electorale Centrale, au beneficiat de expertiza oferită de un reprezentant al Secretariatului Comisiei de la Veneția, un consultant al Consiliului Europei și un formator al Institutului Național al Justiției. Subiectele abordate au inclus în principal jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în domeniul electoral, standardele și ghidurile relevante ale Consiliului Europei privind dreptul de a vota și de a candida, inclusiv Declarația interpretativă a Codului de bune practici în materie electorală cu privire la tehnologiile digitale și inteligența artificială a Comisiei de la Veneția, pragurile electorale, garanțiile electorale, formalismul excesiv în înregistrarea candidaților, libertatea de opinie vs publicitatea politică și online, litigiile privind votul prin corespondență, supravegherea campaniilor electorale, proporționalitatea sancțiunilor etc.

Participanții au făcut schimb de experiență cu privire la particularitățile examinării și soluționării litigiilor electorale în timpul, între și în cadrul campaniilor electorale, cu un accent special pe competența jurisdicțională a organelor electorale și a instanțelor de judecată, depunerea contestațiilor și apelurilor, termenele aplicabile și procedurile specifice prevăzute de codurile electoral și administrativ, sarcina și standardul probei în cauzele electorale, motivele pentru radierea candidaților electorali și alte subiecte.

Participanții au afirmat că astfel de instruiri îi ajută să unifice practicile juridice, să înțeleagă mai bine actele organelor electorală și procedurile electorale, și au solicitat organizarea unei instruiri similare în pregătirea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 în Republica Moldova.

Evenimentul a fost organizat de Oficiul Consiliului Europei la Chișinău și Comisia de la Veneția, în parteneriat cu Institutul Național al Justiției, Comisia Electorală Centrală și Centrul pentru Instruire Electorală Continuă în cadrul proiectului „Îmbunătățirea practicii electorale în Republica Moldova (IEPRM) 2025–2028”, parte a Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028 .

*    *     *

28.05.2025

Consiliul Europei a lansat cadrul curricular pentru educația cetățeniei digitale, în cadrul primului Forum DCE de la Strasbourg

În perioada 27–28 mai 2025, la Strasbourg, Consiliul Europei a organizat primul Forum dedicat educației pentru cetățenie digitală, marcând un moment important în promovarea competențelor digitale responsabile și a implicării civice în era tehnologiei. Evenimentul a reunit experți din domeniul educației, reprezentanți ai instituțiilor europene și profesioniști din întreaga Europă.

Cu acest prilej, a fost lansat Plannerul pentru Educația Cetățeniei Digitale – un cadru curricular inovator, menit să sprijine profesorii și formatorii în integrarea eficientă a educației pentru cetățenie digitală (DCE) în programele școlare. Instrumentul a fost dezvoltat de specialiști ai Consiliului Europei, în colaborare cu peste 40 de experți în educație din statele membre, reflectând diversitatea și complexitatea abordărilor pedagogice europene.

Plannerul oferă o structură clară și ușor de aplicat pentru a sprijini elevii în dezvoltarea abilităților de participare activă și responsabilă în spațiul digital. Cadrul include rezultate de învățare esențiale care vor putea fi aplicate începând cu anul școlar 2025–2026, iar cadrele didactice vor avea oportunitatea de a-și împărtăși experiențele și practicile educaționale cu Consiliul Europei.

Deși lansarea completă a cadrului curricular este programată pentru luna septembrie 2025, iar baza de resurse educaționale urmează să fie finalizată în 2026, prezentarea sa în cadrul Forumului DCE a stârnit deja interes și entuziasm în rândul participanților.

Evenimentul s-a desfășurat sub egida Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală și a subliniat importanța pregătirii tinerilor nu doar pentru a utiliza tehnologia, ci și pentru a deveni cetățeni activi, critici și conștienți în mediul digital.

Mai multe detalii:

 Sursa

*      *     *

28.05.2025

Lecții de la Comisia de la Veneția pentru administrația electorală, înainte de alegerile parlamentare din 2025

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, în cooperare cu experții Comisiei de la Veneția, a organizat un atelier preelectoral pentru Comisia Electorală Centrală și președinții consiliilor electorale de circumscripție. Această activitate a avut drept scop consolidarea pregătirii instituționale a administrației electorale, în baza standardelor internaționale în domeniul electoral, în special a celor adoptate de Comisia de la Veneția a Consiliului Europei.

Reprezentanții Comisiei de la Veneția – Saša ZAGORC, membru supleant al Comisiei de la Veneția din partea Sloveniei; Adrià RODRÍGUEZ-PÉREZ, consilier juridic, Secretariatul Comisiei de la Veneția; Leontine LOEBER, expert – au abordat o gamă largă de subiecte și provocări care pot apărea în perioada electorală, precum ingerințele externe, dezinformarea, utilizarea abuzivă a resurselor administrative, supravegherea finanțării campaniilor electorale și soluționarea litigiilor electorale, inclusiv a rezultatelor alegerilor și renumărării voturilor.

Au fost discutate practicile relevante din Slovenia, Regatul Unit, Țările de Jos, Germania, Spania, Lituania, Austria, opiniile Comisiei de la Veneția din 2022 privind Codul electoral al Republicii Moldova, din 2024 privind Legea cu privire la implementarea parțială a votului prin corespondență, Declarația interpretativă a Codului de bune practici în materie electorală cu privire la tehnologiile digitale și inteligența artificială - toate astea pentru a identifica modalități eficiente de aplicare în pregătirea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 în Republica Moldova.

Această activitate a fost organizată în cadrul proiectului „Îmbunătățirea practicii electorale în Republica Moldova (IEPRM) 2025–2028”, parte a Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028 .


*    *    *

26.05.2025

Fișă informativă privind provocările de mediu și minoritățile naționale

Comitetul Consultativ al Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale a lansat o nouă fișă informativă care evidențiază provocările de mediu cu care se confruntă minoritățile naționale, inclusiv comunitățile indigene, precum sami, și prezintă acțiunile-cheie necesare pentru a le aborda.

Publicația se bazează pe concluziile Comitetului Consultativ, care a abordat în mod constant problemele de mediu încă de la primul ciclu de monitorizare. Opiniile recente au subliniat impactul disproporționat al degradării mediului și al schimbărilor climatice asupra comunităților minoritare, afectând sănătatea, mijloacele de trai și patrimoniul cultural al acestora.

Publicarea fișei informative are loc în urma unui angajament politic semnificativ exprimat în Anexa V a Declarației de la Reykjavík, Uniți în jurul valorilor noastre, care a reafirmat devotamentul Consiliului Europei pentru promovarea dimensiunii drepturilor omului în protecția mediului. Acest angajament a condus la adoptarea primei Strategii a Consiliului Europei privind Mediul și a Planului de Acțiune aferent, la 14 mai 2025.

Prin prezentarea preocupărilor-cheie și a acțiunilor recomandate, fișa informativă își propune să sprijine statele membre în asigurarea faptului că politicile de mediu respectă și promovează drepturile minorităților naționale, în conformitate cu Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale.

Al 6–lea Raport periodic al RM privind implementarea Convenţiei- cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale (2025)

*     *     *

26-28.05.2025

Vizita de monitorizare a coraportorilor APCE în Moldova

Coraportorii pentru onorarea obligațiunilor și angajamentelor de către Republica Moldova ai Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) efectuează o vizită de documentare în țara noastră. Oficialii APCE, Pierre-Alain Fridez și Zanda Kalniņa-Lukaševica, se vor afla în Republica Moldova în perioada 26 – 28 mai.

Vizita are loc în contextul documentării asupra evoluțiilor politice recente, precum și a pregătirilor pentru alegerile parlamentare din acest an. De asemenea, pe agenda de discuții se mai regăsesc subiecte care se referă la reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției; respectarea drepturilor omului; libertatea de exprimare și libertatea presei; supravegherea și cooperarea parlamentară.

La Parlament, coraportorii APCE au planificate întrevederi cu șeful legislativului Igor Grosu, precum și cu conducerea și membrii Fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate” și ai Fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. De asemenea, coraportorii vor avea discuții cu deputații din Comisia juridică, numiri și imunități și cu membrii delegației Parlamentului la APCE.

Programul vizitei de documentare mai include întrevederi cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și cu Prim-ministrul Dorin Recean. Coraportorii APCE vor mai discuta cu reprezentanții Ministerului Justiției și ai Ministerului Afacerilor Externe.

În cadrul vizitei de documentare, coraportorii APCE se vor întâlni cu Procurorul general, Ion Munteanu, șeful Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, precum și cu reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale, ai Consiliului Audiovizualului, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor, ai Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, ai societății civile.

Republica Moldova a devenit stat membru al Consiliului Europei în anul 1995.

*     *     *

26-29.05.2025

Formarea de Formatori: consolidarea capacităților electorale înainte de alegerile parlamentare din 2025

Consiliul Europei a organizat, în parteneriat cu Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral, o instruire de patru zile pentru a pregăti un nou grup de potențiali formatori și membri ai organelor electorale pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

În timpul evenimentului, 27 de participanți, selectați din întreaga țară, au participat activ la sesiuni interactive în care au fost abordate subiecte electorale de bază, cum ar fi sistemele electorale, cadrul juridic, gestionarea ciclului electoral, gestionarea contestațiilor și comunicarea eficientă. Formarea a combinat învățarea teoretică cu exerciții practice și prezentări individuale pentru a dezvolta atât expertiza, cât și abilitățile de colaborare esențiale pentru viitorii formatori și funcționari electorali.

Participanții care au demonstrat cu succes cunoștințele și competențele necesare au primit certificate de funcționar electoral calificat și au fost înscriși în Registrul de personal instruit al CICDE.

Activitatea a fost desfășurată în cadrul Proiectului „Îmbunătățirea practicii electorale în Republica Moldova (IEPRM) 2025-2028”, parte a Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028.


*    *    *

22.05.2025

Grupul Pompidou lansează un nou proiect în Republica Moldova pentru a aborda riscurile și efectele negative ale consumului de droguri și comportamentelor dependente

Schimburile de experiență între colegi din alte patru țări europene au fost pilonul principal al conferinței de lansare a proiectului Consiliului Europei „Sprijinirea Republicii Moldova în abordarea riscurilor și efectelor negative legate de consumul de droguri și comportamentele dependente”.
Factori de decizie din Polonia, România, Irlanda și Portugalia au împărtășit experiențele naționale în elaborarea strategiilor privind consumul de droguri și comportamentele dependente și în facilitarea dialogului între autoritățile naționale cu privire la cei patru piloni strategici ai strategiilor privind consumul de droguri și dependența: prevenirea, tratamentul, reducerea efectelor negative și aplicarea legii.

În discursul său de deschidere, secretarul executiv al Grupului Pompidou, Denis Huber, a exprimat recunoștința față de partenerii naționali pentru angajamentul tot mai ferm în abordarea provocărilor complexe legate de droguri, cu determinare, deschidere și un accent puternic pe sănătate, drepturile omului și abordări bazate pe dovezi.

Proiectul, cu o durată de doi ani, implementat în cadrul Planului de acțiune al Consiliului Europei pentru RM 2025-2028, vizează îmbunătățirea bunăstării și sănătății mintale a persoanelor printr-o abordare cuprinzătoare a riscurilor și efectelor negative ale consumului de droguri și a comportamentelor dependente, inclusiv în mediul penitenciar, punând drepturile omului în centrul politicilor în materie de droguri și dependență.

Una dintre componentele cheie ale proiectului este sprijinirea autorităților din Republica Moldova în elaborarea primei strategii naționale cuprinzătoare privind drogurile și dependențele, precum și consolidarea capacității instituționale de alocare a responsabilității pentru coordonarea și implementarea politicii în materie de droguri.

*     *     *

14.05 - 14.11.2025

Președinția malteză a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei

Malta preia președinția rotativă a Comitetului Miniștrilor într-un context geopolitic dificil, marcat de război, dezinformare și amenințări la adresa instituțiilor democratice. Președinția subliniază angajamentul ferm față de cooperarea internațională, statul de drept, drepturile omului și valorile democratice, într-un context marcat de aniversarea a 60 de ani de apartenență a Maltei la Consiliul Europei și de 75 de ani de la adoptarea Convenției Europene a Drepturilor Omului

Priorități principale:
  • Sprijin pentru Ucraina: Continuarea susținerii suveranității Ucrainei, contribuții la Planul de Acțiune al Consiliului Europei, Registrul Pagubelor și mecanisme internaționale de responsabilizare.
  • Drepturile copilului: Accent pe protecția copiilor, în special împotriva exploatării sexuale online; organizarea unei conferințe ministeriale cu ocazia a 15 ani ai Convenției de la Lanzarote.
  • Combaterea violenței și discriminării: Promovarea egalității și incluziunii prin abordarea stereotipurilor de gen, discursului instigator la ură, traficului de persoane și violenței împotriva femeilor.
  • Implicarea tinerilor și democrația: Încurajarea participării tinerilor în procesele democratice, sprijinirea lucrului cu tineretul, educației digitale și consolidării rezilienței democratice.
  • Deschidere internațională: Consolidarea vizibilității globale a Consiliului Europei și cooperării  dincolo de granițele Europei.
Evenimente importante:

Forumuri și conferințe de nivel înalt (IDAHOT+, criminalitate motivată de ură, inteligență artificială, protecția copilului), convenții pentru tineret și egalitate de gen, precum și celebrarea a 75 de ani de la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (4 noiembrie 2025).

Program cultural:

Include muzică, cinema, literatură, gastronomie și dans, celebrând patrimoniul Maltei și contribuția sa artistică la identitatea europeană.

*     *     *

14.05.2025

Consiliul Europei – garant al securității democratice într-un nou context geopolitic

La Luxemburg, miniștrii afacerilor externe ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei au participat la sesiunea anuală.

Pe agenda reuniunii se află rolul Consiliului Europei în noul context geopolitic, ca garant al securității democratice, în special acțiunile de sprijin pentru Ucraina și inițiativa „Noul Pact Democratic pentru Europa”, precum și activitatea Consiliului în domeniul mediului, în urma Declarației de la Reykjavík (adoptată la Summitul Șefilor de Stat și de Guvern din 2023). Miniștrii au discutat, de asemenea, cooperarea dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană.

Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei și-a reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina, inițiind procesul de creare a unui Tribunal Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei.

Tribunalul Special pentru Ucraina

„Statele membre au ales să înființeze Tribunalul Special în cadrul Consiliului Europei. Acum depinde de ele să ducă la îndeplinire voința politică pe care au exprimat-o. Finanțarea Tribunalului trebuie, de asemenea, asigurată. Calea care ne stă în față este justiția — și ea trebuie să prevaleze”, a declarat Secretarul General, Alain Berset.

Miniștrii au salutat eforturile în curs de desfășurare pentru a ajunge la un acord privind crearea unei Comisii de Reclamații pentru Ucraina, posibil sub egida Consiliului Europei, și și-au reafirmat determinarea de a asigura întoarcerea copiilor ucraineni deportați ilegal sau transferați forțat de către Rusia.

Ei au subliniat, de asemenea, importanța intensificării sprijinului pentru Ucraina, în special prin Planul de Acțiune „Reziliență, Redresare și Reconstrucție 2023–2026”, care permite autorităților ucrainene să avanseze pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Alte subiecte abordate includ activitatea Organizației în domenii precum: sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului, drepturile sociale, drepturile copilului și educația, democrația, societatea civilă și participarea tinerilor, libertatea de exprimare, siguranța jurnaliștilor, dezinformarea, statul de drept, normele privind tehnologiile digitale și inteligența artificială, migrația și traficul de ființe umane, măsurile anti-discriminare, egalitatea de gen și combaterea violenței împotriva femeilor.

Un nou Pact Democratic pentru Europa

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a prezentat primul său Raport Anual – 2025 în cadrul reuniunii ministeriale, intitulat „Spre un nou Pact Democratic”, care coincide cu aniversarea a 75 de ani de la semnarea Convenției Europene a Drepturilor Omului. În actualul context al crizelor multiple, raportul face apel la reorientarea acțiunii Consiliului Europei asupra securității democratice.

Comitetul Miniștrilor a salutat foaia de parcurs a Secretarului General „Spre un nou Pact Democratic pentru Europa”.

„Ceea ce trăim nu este doar o altă criză. Este o criză a ordinii în sine. Instituțiile noastre, libertățile noastre și valorile noastre au devenit ținte. De aceea avem nevoie de un Nou Pact Democratic pentru Europa — un pact care să protejeze nu doar împotriva războiului, ci și împotriva erodării lente, silențioase, zilnice a ceea ce suntem”, a spus Secretarul General.

Protejarea avocaților și a mediului

17 țări au semnat Convenția pentru Protecția Profesiei de Avocat, care a fost deschisă spre semnare în cadrul sesiunii ministeriale. Aceasta este prima de acest fel pe scena internațională, marcând un pas semnificativ înainte în protejarea drepturilor și a siguranței avocaților. Convenția este deschisă atât statelor membre ale Consiliului Europei, cât și altor state.

„Semnând această Convenție, facem mai mult decât să protejăm o profesie. Afirmăm un principiu: A proteja avocații înseamnă a proteja democrația însăși”, a spus Secretarul General.

Miniștrii au adoptat Convenția privind Protecția Mediului prin Drept Penal, împreună cu o strategie pentru mediu.

Direcție strategică

Pornind de la raportul privind urmărirea aplicării Declarației de la Reykjavik și raportul anual al Secretarului General pentru 2025 „Spre un Nou Pact Democratic pentru Europa”, miniștrii au analizat progresele înregistrate de la cel de-al 4-lea Summit al Șefilor de Stat și de Guvern (mai 2023) și au convenit asupra principalelor domenii de acțiune viitoare. Acestea includ statul de drept, drepturile sociale, drepturile copilului, drepturile digitale și inteligența artificială, protecția jurnaliștilor, egalitatea, participarea tinerilor și societatea civilă.

Președinția Comitetului Miniștrilor

La finalul celei de-a 134-a Sesiuni, Luxemburgul a predat Președinția Comitetului Miniștrilor Maltei (14 mai – 14 noiembrie 2025). Viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Luxemburgului, Xavier Bettel, a prezentat o evaluare a președinției luxemburgheze, iar viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe și turismului din Malta, Ian Borg, a prezentat prioritățile președinției malteze pentru următoarele șase luni.

„Adesea trăim unii lângă alții, dar nu împreună. Adesea vorbim unii despre alții, dar nu unii cu alții. De aceea am făcut o prioritate din a ne concentra pe conviețuirea împreună — le vivre-ensemble”, a declarat ministrul de externe al Luxemburgului, Bettel.

„Este în astfel de vremuri dificile, marcate de atacuri asupra multilateralismului și a ordinii internaționale bazate pe reguli, când angajamentul nostru reînnoit față de dialog și față de valorile comune ale drepturilor omului, democrației și statului de drept devine cu atât mai vital. De-a lungul istoriei, acest Consiliu și-a dovedit agilitatea și disponibilitatea de a face față provocărilor globale”, a declarat Ian Borg, viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe al Maltei.

După Malta, Președinția Comitetului Miniștrilor va fi preluată de Republica Moldova, în noiembrie 2025.

*     *     *

13.05.2025

Republica Moldova a semnat Convenția Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat

Convenția Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat a fost deschisă spre semnare cu ocazia reuniunii miniștrilor de externe ai Consiliului Europei, organizată la Luxemburg în perioada 13–14 mai.

Aceasta este prima convenție internațională din lume care urmărește protejarea profesiei de avocat, în contextul unui număr tot mai mare de rapoarte privind atacuri asupra exercitării profesiei, sub forma hărțuirii, amenințărilor, agresiunilor sau a altor forme de interferență în exercitarea atribuțiilor profesionale.

Convenția a fost semnată de Andorra, Estonia, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Macedonia de Nord, Norvegia, Polonia și Suedia. Belgia, Islanda, Republica Moldova și Regatul Unit urmează să o semneze pe 14 mai.

Avocații joacă un rol esențial în apărarea statului de drept și în asigurarea accesului la justiție pentru toți, inclusiv în apărarea victimelor unor posibile încălcări ale drepturilor omului. Prin urmare, încrederea publicului în sistemele de justiție depinde și de rolul îndeplinit de avocați.

Convenția Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat se referă atât la avocați, cât și la organizațiile profesionale ale acestora, al căror rol este vital în apărarea drepturilor și intereselor avocaților ca profesie. Convenția abordează aspecte precum dreptul de a practica, drepturile profesionale, libertatea de exprimare, regimul disciplinar și măsuri speciale de protecție pentru avocați și organizațiile profesionale.

În temeiul Convenției, statele trebuie să garanteze că avocații își pot exercita atribuțiile profesionale fără a fi ținta vreunui atac fizic, amenințare, hărțuire, intimidare sau orice altă formă de obstrucție ori ingerință nejustificată. În cazurile în care astfel de acțiuni ar putea constitui infracțiuni, părțile trebuie să desfășoare o anchetă eficientă. De asemenea, părțile trebuie să se asigure că organizațiile profesionale pot funcționa ca organisme independente și autonome.

Pentru ca această Convenție să intre în vigoare, este necesară ratificarea de către cel puțin opt țări, dintre care șase trebuie să fie state membre ale Consiliului Europei. Respectarea prevederilor Convenției va fi monitorizată de un grup de experți și un comitet al părților semnatare.

*     *     *

12.05.2025

Raportul Secretarului General al Consiliului Europei 2025

Astăzi, Europa se confruntă cu o furtună perfectă – război, schimbări geopolitice, regres democratic, impunitate în creștere, criză climatică, dezinformare, schimbări tehnologice rapide și o retragere din cooperare spre naționalism și protecționism. Aceasta amenință să anuleze pacea, stabilitatea și progresele obținute cu greu, pe care Consiliul Europei le-a sprijinit pe întregul continent în ultimii 75 de ani”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, în introducerea Raportului din 2025, intitulat „Spre un nou Pact Democratic pentru Europa”.

Nu putem face față provocărilor de astăzi cu instrumentele de ieri. Și nu trebuie să uităm niciodată că democrația este prima noastră linie de apărare. Ceea ce are nevoie Europa este o resetare: un Nou Pact Democratic pentru Europa. Pentru că ceea ce este în joc nu este nimic mai puțin decât securitatea Europei, valorile pe care le împărtășim și locul nostru în lume”, a subliniat Alain Berset.

Raportul anual al Secretarului General evaluează starea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept în cele 46 de state membre ale Consiliului Europei în cei doi ani care au trecut de la publicarea ultimului raport complet, în 2023. Acesta servește atât ca instrument de diagnostic, cât și ca referință pentru definirea priorităților și acțiunilor Organizației. Scopul său este de a evidenția evoluțiile și provocările-cheie din statele membre ale Consiliului Europei, de a sprijini formularea și implementarea politicilor și de a încuraja reformele acolo unde standardele nu sunt respectate.

Raportul Secretarului General al Consiliului Europei 2025

*     *      *

12-14.05.2025

Consiliul Europei găzduiește Dialogul European privind Guvernanța Internetului

Consiliul Europei, în cooperare cu Președinția luxemburgheză a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, găzduiește Dialogul European privind Guvernanța Internetului 2025 (EuroDIG) la Strasbourg.

Organizat sub tema „Apărarea drepturilor omului prin echilibru între reglementare și inovație”, evenimentul va reuni, atât fizic, cât și online, aproximativ 800 de reprezentanți ai guvernelor, organizațiilor internaționale, sectorului privat, societății civile și mediului academic, pentru a discuta problemele și provocările emergente legate de internet.

Printre subiectele aflate pe agenda principală se numără:
  • atenuarea riscurilor pe care sistemele de inteligență artificială le prezintă pentru drepturile omului;
  • soluționarea divergențelor dintre giganții tehnologici și autoritățile de reglementare europene cu privire la sfera libertății de exprimare;
  • provocările privind viața privată generate de dezvoltarea neurotehnologiilor.
Participanții discută, de asemenea:
  • necesitatea unor mecanisme de verificare a vârstei pentru protejarea utilizatorilor tineri fără a le compromite drepturile;
  • combaterea dezinformării online;
  • cerințele de securitate cibernetică impuse de cele mai recente reglementări ale Uniunii Europene.

Evenimentul permite actorilor europeni să-și alinieze perspectivele și să transmită un mesaj comun în cadrul proceselor digitale globale ale ONU: Pactul Digital Global și Summitul Mondial privind Societatea Informațională (WSIS). În contextul acestor procese, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a adoptat, în septembrie 2024, o Declarație privind revizuirea WSIS+20 și prelungirea mandatului Forumului pentru Guvernanța Internetului, reafirmând sprijinul său pentru consolidarea modelului multilateral și incluziv de guvernanță a internetului.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, Ministra Justiției a Luxemburgului, Elisabeth Margue, Ministrul pentru Politici Sociale și Drepturile Copilului din Malta, Michael Falzon, Secretara Generală EuroDIG, Sandra Hoferichter, și Președintele Asociației de Suport EuroDIG, Thomas Schneider, au vorbit în cadrul sesiunii de deschidere, care a avut loc la ora 15:00, pe 12 mai.

Sesiunea de deschidere a evidențiat rolul parlamentelor în transpunerea standardelor internaționale, cum ar fi cele ale Consiliului Europei, UE, OCDE și ONU, în politici naționale menite să gestioneze riscurile și să valorifice oportunitățile oferite de inteligența artificială și tehnologiile internetului.

Sursa

*    *    *

09-11.05.2025

YOUthDIG 2025 – Tinerii modelează viitorul guvernanței internetului 

În perioada 9–11 mai 2025, are loc la Strasbourg Youth Dialogue on Internet Governance (YOUthDIG) – evenimentul dedicat tinerilor, organizat înaintea European Dialogue on Internet Governance (EuroDIG).

YOUthDIG este o platformă anuală care sprijină participarea activă a tinerilor (18–30 de ani) din regiunea pan-europeană, interesați de guvernanța internetului, politici digitale și cooperare internațională. Participanții colaborează pentru a redacta mesaje-cheie ale tinerilor pe teme digitale de actualitate, care vor fi prezentate în cadrul EuroDIG.

Ce este special la YOUthDIG?

🔹 Programul este conceput de foști participanți YOUthDIG, care contribuie la îmbunătățirea continuă a edițiilor și întăresc legătura cu rețeaua EuroDIG.
🔹 Este o oportunitate valoroasă pentru tineri de a se implica activ în ecosistemul guvernanței internetului.
🔹 Subiectele abordate reflectă preocupările generației tinere privind protecția datelor, inteligența artificială, combaterea dezinformării, drepturile digitale și multe altele.

YOUthDIG încurajează colaborarea, spiritul critic și participarea incluzivă, oferind un cadru unde vocea tinerilor contează în conturarea politicilor digitale europene.

Dialogul Tinerilor privind Guvernanța Internetului (YOUthDIG) este un eveniment anual organizat înaintea Dialogului European privind Guvernanța Internetului (EuroDIG), având scopul de a încuraja participarea activă a tinerilor. Tineri cu vârste între 18 și 30 de ani din regiunea pan-europeană, interesați de guvernanța internetului, politici digitale și cooperare, lucrează împreună pentru a elabora și promova mesajele tineretului.

În fiecare an, echipa de organizare YOUthDIG este alcătuită din foști participanți ai evenimentului, care concep programul pentru ediția următoare. Este o oportunitate de a reflecta asupra edițiilor precedente, de a îmbunătăți conținutul, de a consolida legăturile cu alumnii YOUthDIG și comunitatea EuroDIG și de a oferi tinerilor din toată Europa șansa de a se implica activ în ecosistemul guvernanței internetului, concentrându-se pe subiecte relevante pentru generația lor.

Sursa

*     *     *

08.05.2025

Ghid privind monitorizarea respectării dreptului la muncă în Republica Moldova pentru Oficiul Avocatului Poporului și Consiliul pentru Egalitate

Consiliul Europei a elaborat un Ghid privind monitorizarea respectării dreptului la muncă în Republica Moldova pentru Oficiul Avocatului Poporului și Consiliul pentru Egalitate.

Ghidul se adresează instituțiilor-cheie implicate in protecția drepturilor lucrătorilor, in special Oficiului Avocatului Poporului și Consiliului pentru Egalitate, care au rolul de a monitoriza și de a interveni în cazurile de încălcare a acestor drepturi.

Elaborat în strânsă cooperare cu Oficiului Avocatului Poporului și Consiliului pentru Egalitate, ghidul reprezintă un instrument fundamental pentru promovarea și protejarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, precum și pentru asigurarea unui cadru de muncă echitabil, sigur și respectuos față de toți cetățenii.

Acesta se bazează pe un cadru legislativ diversificat, care include reglementări naționale, standarde internaționale și practica judiciară. Fiecare dintre aceste surse contribuie la conturarea unui cadru juridic complex, destinat să protejeze drepturile lucrătorilor și să asigure respectarea drepturilor lor fundamentale.

Prin intermediul unor proceduri clare și eficiente de monitorizare și raportare, ghidul sprijină aceste instituții in evaluarea situațiilor de incălcare a drepturilor la muncă și oferă soluții de remediere.

Scopul final al ghidului este de a contribui la crearea unui mediu de muncă just și echitabil, in care drepturile tuturor lucrătorilor să fie respectate in mod corespunzător, iar abuzurile să fie prevenite sau sancționate prompt și efficient.

Acest ghid este elaborat în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024, și a proiectului Consiliului Europei „Consolidarea dreptului la muncă în Republica Moldova” care este cofinanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare și Consiliul Europei. Proiectul Consiliului Europei oferă sprijin Oficiului Avocatului poporului și Consiliului de Egalitate în consolidarea capacității instituționale de a promova și protejai drepturile sociale și de angajare în conformitate cu standardele europene.


*     *    *

06.06.2025

Congresul lansează un nou proiect pentru susținerea guvernării pe mai multe niveluri și a drepturilor omului în Republica Moldova

Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a lansat un proiect pe patru ani, ca parte a Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028. Intitulat „Promovarea dialogului pe mai multe niveluri, a guvernării deschise și a drepturilor omului la nivel local în Republica Moldova”, acesta completează un proiect în curs de desfășurare, axat pe consolidarea participării civile în țară.

În discursul său de deschidere, directoarea Congresului, Claudia Luciani, a subliniat importanța unui sistem echilibrat de guvernare pe mai multe niveluri pentru a consolida democrația și a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite cetățenilor, așa cum este consacrat în Carta Europeană a Autonomiei Locale. De asemenea, ea a subliniat sprijinul Congresului pentru parcursul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Cu această ocazie, a fost organizată o primă reuniune a Comitetului Director Comun, cu participarea principalelor părți interesate naționale, inclusiv Cancelaria de Stat, Parlamentul, Cabinetul Prim-ministrului, Consiliul pentru Egalitate, organizații ale societății civile, autorități locale și Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova.

După cum a declarat Ceslav Panico, Avocatul Poporului, „Drepturile omului ne vor ajuta să construim comunități locale, aducând coeziune, siguranță și securitate în societatea noastră.” Participanții au reafirmat necesitatea consolidării în continuare atât a capacității instituționale la nivel local, cât și a sistemului mai larg de protecție a drepturilor omului din țară, cu un accent deosebit pe cele mai vulnerabile grupuri de cetățeni.

Noul proiect își propune să consolideze guvernarea locală prin promovarea dialogului pe mai multe niveluri, sprijinirea reformei administrației publice, promovarea principiilor unei guvernări deschise și integrarea unei abordări bazate pe drepturile omului în procesele decizionale locale. Congresul implementează în prezent două proiecte: „Promovarea dialogului pe mai multe niveluri, a guvernării deschise și a drepturilor omului la nivel local în Republica Moldova” și „Promovarea participării civile la luarea deciziilor politice în Republica Moldova”. Aceste proiecte sunt implementate în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028.


*     *     *

05.05.2025

Președintele APCE îndeamnă liderii democrați de astăzi să dea dovadă de „adevăr, modestie și responsabilitate”

Într-o reflecție amplă asupra naturii democrației moderne, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Theodoros Rousopoulos, i-a îndemnat pe liderii politici democrați de astăzi să renunțe la iluzii, să lase deoparte viziunile grandioase și să se concentreze pe „adevăr, modestie și responsabilitate” dacă doresc să recâștige încrederea cetățenilor, în special a tinerilor deziluzionați.

În discursul său de deschidere la Conferința Europeană privind Democrația și Drepturile Omului, desfășurată la Kristiansand, Norvegia, președintele a făcut o paralelă între iluziile liderilor autoritari – care pretind a fi promotori ai democrației – și cele ale celebrului personaj fictiv al lui Cervantes, Don Quijote.

„Dacă iluziile lui Don Quijote duc la aventuri comice și reflecții filosofice, iluziile liderilor autoritari au consecințe mult mai grave. Ele deformează adevărul, generează frică și justifică opresiunea sub pretextul unui destin eroic. În ambele cazuri, refuzul de a vedea lumea așa cum este produce prejudicii: fie sieși, fie celor guvernați”, a subliniat președintele.

Aducând în discuție cercetări care arată nivelul crescut de deziluzie a tinerilor față de democrație, președintele a sugerat că politicienii democrați trebuie să revină la pragmatism și la un stil de conducere bazat pe „fapte, moderație și responsabilitate”.

El l-a citat pe fostul cancelar german Helmut Schmidt, care spunea că „oricine are viziuni în politică ar trebui să consulte un medic” – o observație pe care Rousopoulos o consideră un avertisment împotriva pericolului fanteziilor politice rupte de realitate. „Într-o epocă a dezinformării și a miturilor populiste, această replică ne amintește că viziunea nu este suficientă. Fără adevăr, modestie și responsabilitate, politica devine un teatru – iar publicul, un spectator împotriva voinței sale.”

Democrația poate fi veche, dar nu este demodată, a concluzionat președintele, „și merită să luptăm pentru ea”.

Inaugurată de Alteța Sa Regală Prințesa Moștenitoare Mette-Marit a Norvegiei, conferința anuală de la Kristiansand a reunit aproximativ 300 de reprezentanți ai guvernelor, ai mediului politic, academic, ai societății civile și ai tineretului din întreaga Europă, pentru a discuta viitorul democrației într-o lume tot mai imprevizibilă.

Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei, Bjørn Berge, de asemenea a participat la o dezbatere alături de Nils Muižnieks, Raportor Special al ONU pentru Belarus, pe tema viitorului democrației și stabilității în Europa. În alocuțiunile sale, a atras atenția asupra fragilității actuale a ordinii internaționale bazate pe reguli și asupra consecințelor grave ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. A reafirmat angajamentul Consiliului Europei pentru un Nou Pact Democratic pentru Europa și pentru susținerea creării unui Tribunal Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, ca semnal clar în favoarea justiției internaționale.

Un moment deosebit al conferinței a fost prezentarea unui document de Apel la Acțiune adresat decidenților europeni, elaborat de participanții la Forumul European de Tineret KRS. Acesta a identificat provocările democratice cu care se confruntă tinerii și a propus soluții concrete pentru consolidarea cooperării între factorii de decizie și tânăra generație.

*     *     *

03.05.2025

Ziua Mondialî a Presei 2025 - Presa liberă în era inteligenței artificiale

O presă liberă, sigură și independentă este esențială într-o societate democratică. Protejarea libertății presei nu este o opțiune, ci o obligație legală”, a declarat Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O'Flaherty, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, marcată anual la 3 mai.

„Jurnaliștii joacă un rol esențial, asigurând responsabilitatea autorităților, dezvăluind nedreptăți și atrăgând atenția asupra problemelor legate de drepturile omului. Cu toate acestea, ei continuă să se confrunte cu amenințări, hărțuire, violență și, adesea, cu impunitatea infracțiunilor comise împotriva lor. În unele state membre, jurnaliștii sunt supuși unor procese abuzive și detenției, iar cei care relatează din zone de conflict sunt adesea atacați sau reținuți în mod deliberat.

Pe parcursul primului său an de mandat ca Comisar, Michael O'Flaherty a colaborat cu autoritățile naționale pentru a sprijini consolidarea protecției jurnaliștilor și pentru a garanta că aceștia pot lucra liber și în siguranță. „Astăzi, îmi reafirm acest angajament: voi continua să monitorizez libertatea presei în statele membre și să colaborez cu actorii relevanți pentru a asigura aplicarea standardelor internaționale.

În acest an, Ziua Mondială a Libertății Presei are ca temă impactul inteligenței artificiale (IA) asupra libertății presei și a mijloacelor de informare în masă. În acest context, Raportoarea adjunctă pentru Drepturile Omului a Congresului Autorităților Locale și Regionale, Mélanie Lepoultier, a lansat un apel către autorități pentru a valorifica beneficiile IA și a gestiona riscurile acesteia pentru presa locală și regională.

Într-o perioadă în care presa locală și regională este în declin, din cauza ascensiunii rețelelor sociale și a platformelor media globale, inteligența artificială poate fi un instrument valoros pentru investigații jurnalistice și conținut atractiv, inclusiv pentru presa locală și regională. De asemenea, IA poate elibera timpul jurnaliștilor pentru a se concentra pe relatări originale și investigații”, a subliniat Mélanie Lepoultier.

Totuși, ea avertizează că există provocări majore în transformarea digitală a presei locale și regionale: „Conținutul generat de IA poate induce în eroare, poate răspândi dezinformare și poate submina încrederea în jurnalismul local. În plus, instituțiile media locale dispun de resurse limitate pentru instruirea personalului privind utilizarea eficientă a IA și a altor tehnologii emergente, ceea ce afectează direct capacitatea lor de a se adapta și de a menține calitatea conținutului.”

Aceste aspecte au fost analizate într-un raport al Congresului care evidențiază efectele negative ale declinului presei locale asupra libertății presei, pluralismului și diversității informației.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, lansez un apel către autoritățile locale, regionale și naționale să-și asume responsabilitatea de a proteja și sprijini mass-media locală și regională, inclusiv prin utilizarea optimă a sistemelor de IA care pot ajuta comunitățile locale să aibă acces la informații de calitate – un element vital pentru democrațiile locale”, a conchis Mélanie Lepoultier.

O Conferința UNESCO dedicată Zilei Mondiale a Libertății Presei a avut loc la Bruxelles, în perioada 5-7 mai 2025.

https://t.ly/g41BG 

Noutăți CoE-RM - Iulie - Septembrie 2024

26-27.09.2024

Experții Congresului au discutat la Strasbourg despre interferența străină în procesele electorale locale și regionale din Europa

Ședința Grupului de Experți Independenți asupra Cartei Europene a Autonomiei Locale, desfășurată la Strasbourg în perioada 26-27 septembrie 2024, a abordat subiecte majore legate de interferența străină în procesele electorale locale și regionale din Europa. Experții au discutat despre metode de prevenire a acestor interferențe, despre combaterea violenței împotriva oficialilor locali și despre propunerea unui protocol adițional pe teme de mediu. În cadrul discuțiilor, s-a subliniat importanța protejării proceselor electorale democratice la nivel local, în contextul avansării digitalizării și al utilizării inteligenței artificiale.

Un aspect esențial al ședinței a fost cooperarea cu Comisia de la Veneția pentru întărirea statului de drept la nivel local, iar temele discutate oferă perspective utile și pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova din noiembrie 2024. Întrucât Moldova a fost expusă anterior riscurilor de interferență externă, subiectele de pe agenda europeană, precum securitatea electorală și protecția oficialilor locali, sunt extrem de relevante și în acest context.

Pentru Republica Moldova, prevenirea influențelor externe și asigurarea unor alegeri libere și corecte rămân priorități. Măsurile propuse de Consiliul Europei pot ghida instituțiile locale în consolidarea proceselor democratice și protejarea integrității electorale.

Grupul a ascultat o prezentare susținută de Andrew Forde de la Universitatea din Dublin (Irlanda) despre cartea sa „Zone gri ale drepturilor omului în Europa – Consiliul Europei și zonele de conflict”.

Cartea lui Andrew Forde, intitulată „European Human Rights Grey Zones – the Council of Europe and Areas of Conflict Zones”, abordează un subiect sensibil legat de protecția drepturilor omului în zonele de conflict din Europa. În esență, termenul "grey zones" (zone gri) se referă la acele teritorii sau regiuni unde aplicarea directă și eficientă a drepturilor omului este problematică din cauza instabilității politice sau a conflictelor armate.

Principalele teme ale cărții includ:

  1. Rolul Consiliului Europei în asigurarea respectării drepturilor omului, chiar și în regiuni aflate în afara controlului complet al guvernelor naționale sau în zone de conflict.
  2. Situația complexă din zonele de conflict – unde instituțiile internaționale, precum Consiliul Europei, întâmpină dificultăți în aplicarea normelor juridice și a standardelor europene.
  3. Provocările drepturilor omului în aceste "zone gri", care includ regiuni cum ar fi Transnistria (Moldova), Abhazia și Osetia de Sud (Georgia) și alte teritorii disputate din Europa.

Cartea explorează modul în care drepturile omului sunt protejate (sau neprotejate) în aceste contexte și oferă o analiză asupra rolului organizațiilor internaționale în asigurarea statului de drept și a democrației în regiuni instabile.

Este o lucrare importantă pentru înțelegerea limitărilor și provocărilor la care sunt supuse instituțiile europene în menținerea normelor juridice în contexte politice și teritoriale extrem de volatile.

Sursa


*     *     *

26.09.2024

Limbile pentru Pace: Ziua Europeană a Limbilor 2024 evidențiază diversitatea lingvistică și culturală a Europei

Începând cu anul 2001, Ziua Europeană a Limbilor, marcată pe 26 septembrie, celebrează bogăția limbilor care coexistă în Europa și dincolo de granițele ei. Doar în Europa există peste 225 de limbi native, fără a include limbile care au ajuns pe continent prin migrație. Motto-ul Zilei din acest an este „Limbile pentru Pace”.

„Diversitatea lingvistică, din care izvorăște o remarcabilă diversitate culturală, este fundamentul Europei de astăzi. Suntem unici deoarece acordăm atenție fiecărei limbi, păstrării și răspândirii sale în sfera publică. Respectul pentru toate limbile, chiar și cele mai mici, asigură comuniunea noastră și menține viu proiectul unității europene, așa cum demonstrează evenimentele de astăzi din întreaga Europă,” a declarat Gitanas Nausėda, Președintele Republicii Lituania, care deține în prezent Președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.


*     *     *

20.09.2024

Zilele de Acțiune ale Summitului Viitorului al ONU
Impulsionarea viitorului: Transformarea drepturilor sociale ale tinerilor în realitate



Tinerii au jucat un rol vital în modelarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, fiind recunoscuți ca „agenți critici ai schimbării”. Odată cu progresul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), participarea tinerilor este esențială. Cu toate acestea, mulți încă se confruntă cu bariere în accesarea drepturilor lor.

Cu peste 1,2 miliarde de indivizi cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, populația globală de tineri este la un maxim istoric. Crizele globale precum costul ridicat al vieții, pandemia și schimbările climatice afectează grav drepturile lor sociale, influențând atât prezentul, cât și viitorul lor.


Al 4-lea Summit al Consiliului Europei și cel de-al 3-lea Document Politic al ONU din agenda „Viitorul nostru comun” subliniază importanța participării tinerilor în procesele de luare a deciziilor. Pe măsură ce tinerii cer soluții mai juste și echitabile, abordarea provocărilor legate de drepturile lor sociale, precum șomajul, educația inadecvată, locuințele și excluderea socială, devine din ce în ce mai urgentă.

În cadrul Zilelor de Acțiune ale Summitului ONU pentru Viitor, un eveniment secundar intitulat „Impulsionarea viitorului: Transformarea drepturilor sociale ale tinerilor în realitate” a avut loc pe 20 septembrie 2024, la New York, la Sediul Națiunilor Unite.

Sesiunea a evaluat eficiența standardelor internaționale, cum ar fi Carta Socială Europeană, în promovarea drepturilor tinerilor, evidențiind atât succesele, cât și provocările. În cadrul panelurilor de discuții au fost identificate lacunele în abordarea problemelor esențiale, precum șomajul, educația, locuințele și participarea tinerilor în procesele decizionale. Discuțiile s-au concentrat pe propunerea de soluții practice pentru consolidarea mecanismelor internaționale de protecție a drepturilor tinerilor. În final, evenimentul a subliniat necesitatea unei cooperări sporite între organizațiile internaționale, guverne, societatea civilă și organizațiile de tineret pentru a promova drepturile tinerilor și protecția socială

Acest eveniment a reunit factori cheie pentru a explora modalitățile de a face din drepturile sociale ale tinerilor o realitate.

Sursa

Summitul Viitorului

*     *     *

19.09.2024

Experții Consiliului Europei oferă îndrumări privind aplicarea perioadei de recuperare și reflecție pentru victimele traficului de persoane

O nouă Notă de Orientare publicată de GRETA, organismul anti-trafic al Consiliului Europei, evidențiază scopurile și principiile perioadei de recuperare și reflecție, precum și baza legală și procedurile acesteia. Prevăzută în Articolul 13 al Convenției Consiliului Europei privind Acțiunea împotriva Traficului de Persoane, perioada de recuperare și reflecție este un element esențial în protejarea și sprijinirea tuturor victimelor traficului de persoane.

„Perioada de recuperare și reflecție este recunoscută ca un mijloc eficient de protejare a drepturilor omului ale victimelor traficului de persoane”, a subliniat Helga Gayer, președinta GRETA. Ea a menționat că, din păcate, în unele țări, perioada de recuperare și reflecție nu este prevăzută în legislația internă sau este interpretată într-un mod care nu este în conformitate cu Articolul 13. „Această Notă de Orientare este un instrument important care clarifică și facilitează aranjamentele practice pentru aplicarea completă a acesteia.”

Scopul Notei de Orientare este de a întări implementarea obligației de a acorda o perioadă de recuperare și reflecție victimelor traficului de persoane în toate statele semnatare ale Convenției, oferind îndrumări concrete și practice pentru autoritățile relevante, agenții și organizațiile societății civile.

Perioada de recuperare și reflecție prevăzută de Articolul 13 din Convenția Consiliului Europei împotriva Traficului de Persoane trebuie acordată de îndată ce există motive rezonabile să se creadă că o persoană este victimă a traficului de ființe umane. Scopul este de a permite victimelor să își recapete un minim de stabilitate psihologică și să le ofere posibilitatea de a lua o decizie informată cu privire la colaborarea cu autoritățile competente în investigarea și urmărirea penală a traficanților. În această perioadă, nu pot fi aplicate ordine de expulzare împotriva victimelor presupuse, garantându-le astfel protecția esențială.

Grupul de Experți privind Acțiunea împotriva Traficului de Persoane (GRETA) este un organism independent care monitorizează modul în care țările implementează Convenția Consiliului Europei privind Acțiunea împotriva Traficului de Persoane. Toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei sunt obligate să respecte Convenția, la fel ca Belarus și Israel.



*     *     *

18.09.2024

A început mandatul noului Secretar General al Consiliului Europei, Alain Berset 

Adresându-se deputaților miniștrilor, Secretarul General a subliniat importanța vitală a activității continue a Organizației și necesitatea obținerii de rezultate, afirmând:

"În acest an, când aniversăm 75 de ani de la înființarea Consiliului Europei, este greu de evaluat cât de mult bine face această Organizație. În fața atâtor provocări, această Organizație este esențială pentru a asigura egalitatea și demnitatea fiecărui individ – prin cele trei piloni ai activității noastre: drepturile omului, democrația și statul de drept. În timpul mandatului meu, voi lucra neobosit, cu pasiune și dedicare, împreună cu voi, pentru a crea un viitor în care fiecare european să trăiască în libertatea oferită de securitatea democratică."

Secretarul General a vorbit despre o serie de provocări și priorități specifice, evidențiind una în mod special, spunând: "Prima dintre acestea este, desigur, necesitatea de a sprijini statul nostru membru, Ucraina. Ucraina luptă pentru viitorul său democratic în fața războiului de agresiune al Federației Ruse. Sprijinirea acelei țări va rămâne prioritatea noastră numărul unu."

La 25.06.2024 Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) l-a ales pe Alain Berset (Elveția) ca Secretar General al Consiliului Europei pentru un mandat de cinci ani, care a început pe 18 septembrie 2024.


*     *     *

18.09.2024

Linii directoare pentru protecția datelor personale ale alegătorilor

Consiliul Europei a elaborat noi linii directoare menite să protejeze datele personale ale indivizilor atunci când se înregistrează ca alegători și când trebuie să-și autentifice identitatea pentru a participa la alegeri.

Liniile directoare, pregătite de Comitetul Consultativ al Convenției pentru Protecția Persoanelor în ceea ce privește Prelucrarea Automată a Datelor cu Caracter Personal („Convenția 108”), conțin recomandări pentru operatorii de date, pentru a se asigura că sistemele de înregistrare și autentificare a alegătorilor sunt utilizate într-un mod care respectă drepturile la viață privată ale indivizilor.


*     *     *

17.09.2024

Comitetul PACE propune un „drept la hrană” în constituțiile naționale

Un comitet al PACE îndeamnă la măsuri pentru a asigura hrană accesibilă, durabilă și adecvată pentru toți – inclusiv prin consacrarea unui „drept la hrană” în constituțiile naționale și prin acordarea de prioritate unui cadru juridic coerent pentru a face sistemele de distribuție, procesare și comercializare a alimentelor mai echitabile și mai stabile.

Aprobând un raport al lui Simon Moutquin (Belgia, SOC), Comitetul Adunării pentru Afaceri Sociale, Sănătate și Dezvoltare Durabilă a subliniat „fenomenul extrem de paradoxal” că foametea și malnutriția sunt prezente, în ciuda disponibilității ample de produse alimentare.

Distribuția, procesarea și comercializarea dezechilibrată a alimentelor „acordă prioritate intereselor comerciale și agricole, care sunt adesea în conflict cu imperativul dreptului la hrană”, a subliniat comitetul.

Aceste inegalități ar putea fi agravate și mai mult de schimbările climatice, care intensifică evenimentele meteorologice extreme, crizele agricole și întreruperile lanțurilor de aprovizionare, a adăugat comitetul.

Comitetul a solicitat un „drept explicit la hrană” în constituțiile naționale, inclusiv dreptul de acces la apă potabilă, ceea ce ar „obliga toate ramurile guvernului să pună drepturile oamenilor în centrul politicilor alimentare”.

De asemenea, a cerut legi pentru a face distribuția, procesarea și comercializarea alimentelor mai echitabile și mai stabile, „reducând dezechilibrele economice dintre actorii publici și privați, aliniind problemele agricole cu obiectivele tranziției ecologice și sprijinind fermierii în această tranziție într-un mod incluziv, asigurând în același timp o remunerație corectă și o protecție mai mare a drepturilor lor”.

Strategiile alimentare naționale și locale ar trebui dezvoltate în conformitate cu standardele ONU, iar accentul ar trebui să treacă de la „o abordare caritabilă a ajutorului alimentar și a furnizării de alimente pentru membrii mai vulnerabili ai societății către o abordare bazată pe drepturi”, astfel încât ajutorul alimentar de urgență să nu mai fie răspunsul principal.

Raportul urmează să fie dezbătut de Adunarea plenară de la Strasbourg, joi, 3 octombrie.


*     *      *

16-19.09.2024

Vizita misiunii preelectorale a APCE în Republica Moldova

Misiunea preelectorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) efectuează, în perioada 16-19 septembrie, o vizită în Republica Moldova pentru a evalua campania preelectorală și climatul politic din țară în preajma scrutinului prezidențial și a referendumului constituțional din 20 octombrie 2024.

Pe agenda oficialilor sunt incluse întrevederi cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și cu Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov. Agenda vizitei mai include discuții cu președintele Autorității Naționale de Integritate, Lilian Chișca, cu președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, cu membrii Comisiei Electorale Centrale. Delegația misiunii preelectorale a APCE are planificate discuții cu principalii candidați la președinție și liderii partidelor politice, cu reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale implicate în observarea alegerilor și cu reprezentanți ai mass-media.

Din componența delegației APCE conduse de Thórhildur Sunna Ævarsdóttir fac parte Chris Said (Malta), Valentina Grippo (Italia), Laura Castel (Spania), precum și coraportorii pentru onorarea obligațiunilor și angajamentelor de către Republica Moldova, Pierre-Alain Fridez (Elveția) și Zanda Kalniņa-Lukaševica (Letonia).

Igor Grosu, la întrevederea cu membrii misiunii preelectorale a APCE: „Să ne unim eforturile pentru a avea alegeri libere și corecte”
Președinta Maia Sandu a discutat cu delegația APCE despre asigurarea unui proces electoral integru

*     *     *

13.09.2024

Co-raportorii APCE își exprimă îngrijorarea cu privire la încercările Rusiei de a interveni în politica internă și procesele electorale din Republica Moldova

Într-o notă informativă declasificată de Comitetul de Monitorizare pe 11 septembrie 2024, co-raportorii pentru monitorizarea Republicii Moldova, Pierre-Alain Fridez (Elveția, SOC) și Zanda Kalniņa-Lukaševica (Letonia, PPE/CD), și-au exprimat îngrijorarea cu privire la „creșterea exponențială a încercărilor Federației Ruse de a interveni în politica internă și procesele electorale din Republica Moldova”. Această notă informativă urmează vizitei lor la Chișinău, în perioada 1-3 iulie 2024.

Având în vedere viitoarele alegeri prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie, co-raportorii sunt deosebit de preocupați de „afluxul mare de bani ruși în Republica Moldova”, cu scopul de a cumpăra voturi și de a submina procesul democratic, și au făcut apel la statele membre ale Consiliului Europei să fie atente la aceasta și să ia toate măsurile necesare pentru a contracara astfel de practici malițioase.

Observând că votul prin corespondență din străinătate este introdus doar pe bază experimentală pentru aceste alegeri și implică doar un număr limitat de alegători, co-raportorii consideră că introducerea votului prin corespondență atât de aproape de alegeri, precum și lipsa de transparență și consens cu privire la țările selectate pentru acest test, sunt motive de îngrijorare.

În ceea ce privește reforma justiției, care urmărește să asigure independența și eficiența acesteia, co-raportorii au salutat numirea Procurorului General, îndeplinind astfel una dintre condițiile cheie rămase pentru a începe negocierile de aderare la UE.

Cu toate acestea, ei au deplâns rezistența din cadrul sistemului judiciar împotriva reformelor judiciare și au reamintit că procedurile de verificare a judecătorilor și procurorilor au fost „mecanisme esențiale pentru a combate corupția încă prezentă în rândul justiției” și pentru a asigura integritatea acestor instituții.

Co-raportorii vor reveni în Republica Moldova ca parte a misiunii de observare a alegerilor din cadrul Adunării, din care fac parte ex officio.

*     *      *

13.09.2024

Republica Moldova a semnat Convenția europeană pentru protecția animalelor de companie

La 13 septembrie 2024, la Strasbourg, Ambasadoarea Daniela Cujbă a semnat Convenția europeană pentru protecția animalelor de companie, încheiată la Strasbourg, la 13 noiembrie 1987.

Convenția conține principiile care trebuie respectate de către deținătorii de animale de companie și stabilește standarde comune și norme în vederea protecției animalelor de suferințe sau vătămări cauzate de om. Prevederile Convenției stipulează că animalele de companie nu trebuie abandonate și orice persoană care deţine un animal de companie sau care se ocupă de acesta trebuie să-i asigure toate condiţiile, îngrijirile şi atenţia necesară. Convenția vizează, de asemenea, comercializarea și creșterea în scop comercial a animalelor de companie, fiind prevăzut expres că animalele de companie nu pot fi vândute persoanelor sub 16 ani, fără consimțământul părinților. O serie de alte prevederi reglementează intervențiile chirurgicale destinate modificării aspectului natural al unui animal de companie și reducerea numărului de animale fără stăpân.


*     *      *

12-13.09.2024

Autoritățile locale și regionale joacă un rol crucial în construirea unor societăți democratice reziliente: conferință găzduită de Congresul Consiliului Europei

Rolul autorităților locale și regionale în răspunsul eficient la provocările cu care se confruntă democrațiile europene, în sprijinul Ucrainei, protejarea drepturilor omului, salvarea mediului și implicarea tinerilor, a fost subiectul unei conferințe a asociațiilor autorităților locale și regionale din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, care a început pe 12 septembrie.


Conferința a fost deschisă de Marc Cools, Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale; Arnoldas Abramavičius, Viceministru de Interne, în numele Președinției Lituaniei a Comitetului Miniștrilor; Bjørn Berge, Secretar General Adjunct al Consiliului Europei; și Lisa Cruz Lackner, Delegată de Tineret a Congresului din Andorra.

Ekrem Imamoglu, Primarul Istanbulului și Președintele Uniunii Municipiilor din Turcia, și Gunn Marit Helgesen, Președinta Asociației Norvegiene a Autorităților Locale și Regionale și Președinta Consiliului Municipiilor și Regiunilor din Europa, au deschis dezbaterea despre rolul asociațiilor naționale în consolidarea democrației teritoriale.

„Reziliență, reconstrucție și reformă în Ucraina”, „Consolidarea democrației prin implicarea tuturor cetățenilor” și „Inovație locală pentru autorități locale mai puternice” au fost temele meselor rotunde care au avut loc în cadrul conferinței.

Masa rotundă „Consolidarea democrației prin implicarea tuturor cetățenilor” s-a concentrat pe provocările cu care se confruntă societățile democratice, precum criza de încredere în democrația reprezentativă, nivelul scăzut de implicare a tinerilor și ratele reduse de participare a femeilor în politică, precum și pe deconectarea generală dintre autoritățile locale și regionale și cetățenii lor.

Participanții au recomandat dezvoltarea unor programe de educație civică și participare activă a cetățenilor la nivel local și adoptarea unor poziții ferme împotriva atitudinilor sexiste în politica locală, inclusiv pe rețelele sociale, precum și instituirea unor mecanisme eficiente de depunere a plângerilor și oferirea de instruire politicienilor și personalului. De asemenea, s-a încurajat dialogul cu tinerii în orice ocazie și pe parcursul întregului proces politic, precum și dezvoltarea unor ghiduri privind participarea tinerilor pentru autoritățile locale și regionale. Participanții au subliniat, de asemenea, importanța promovării democrației deliberative – cum ar fi adunările cetățenești – și sprijinirea schimburilor de bune practici, a campaniilor publice și a dezvoltării capacităților, atât în educația civică, cât și în participarea tinerilor, între autoritățile locale și regionale.

În cadrul mesei rotunde despre inovația locală pentru autorități locale mai puternice, participanții au menționat că, deși noile tehnologii oferă noi modalități de a rezolva problemele, de a îmbunătăți serviciile și de a crește calitatea vieții pentru toți locuitorii locali, diviziunea digitală și securitatea digitală rămân preocupări importante, agravate de persistența diferențelor dintre urban și rural. Ei au recomandat sprijinirea în continuare a inovațiilor orientate spre drepturile omului și a guvernării multilaterale pentru a promova valorile și standardele Consiliului Europei; promovarea utilizării instrumentelor digitale și IA pentru redresarea Ucrainei, revenirea refugiaților și dezvoltarea locală, în special în zonele rurale; și sprijinirea măsurilor incluzive pentru atenuarea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă prin politici de construcție durabile.

De asemenea, s-a recomandat ca asociațiile autorităților locale europene să promoveze inițiativele inovatoare ale actorilor locali folosind cele mai bune practici existente, co-crearea cu comunitățile – inclusiv tinerii și grupurile subreprezentate și vulnerabile – precum și pregătirea pentru situații de urgență prin schimbul de bune practici (în ceea ce privește posibila evacuare sau primirea unui aflux de refugiați, urgențele climatice și cele legate de război); și să contribuie la dezvoltarea măsurilor de securitate cibernetică și la o mai bună reglementare, educație, conștientizare și implicare (cum ar fi actualizarea ghidurilor privind securitatea cibernetică).

Pe 13 septembrie, participanții la eveniment au adoptat o declarație comună pentru a reafirma angajamentul față de valorile și standardele Consiliului Europei.

Evenimentul, transmis online, a coincis cu aniversarea a 75 de ani de la înființarea Consiliului Europei și 30 de ani de la crearea Congresului, fiind organizat sub auspiciile Președinției Lituaniei a Comitetului Miniștrilor.



*     *     *

05.09.2024

Consiliul Europei deschide primul tratat global privind inteligența artificială pentru semnare



Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept (CETS nr. 225) a fost deschisă pentru semnare în cadrul unei conferințe a miniștrilor justiției din statele membre ale Consiliului Europei, desfășurată la Vilnius. Este primul tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic, care are ca scop asigurarea faptului că utilizarea sistemelor de inteligență artificială este pe deplin compatibilă cu drepturile omului, democrația și statul de drept.

Convenția-cadru a fost semnată de Andorra, Georgia, Islanda, Norvegia, Republica Moldova, San Marino, Regatul Unit, precum și de Israel, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană. Pentru Republica Moldova, tratatul a fost semnat de Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției.

Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a declarat: „Trebuie să ne asigurăm că dezvoltarea inteligenței artificiale susține standardele noastre, nu le subminează. Convenția-cadru este concepută pentru a asigura tocmai acest lucru. Este un text puternic și echilibrat – rezultatul unei abordări deschise și incluzive prin care a fost redactat, asigurându-se că beneficiază de multiple perspective și expertize. Convenția-cadru este un tratat deschis, cu un potențial de aplicare global. Sper că acestea vor fi primele dintre numeroasele semnături și că vor fi urmate rapid de ratificări, astfel încât tratatul să poată intra în vigoare cât mai curând posibil.”

Tratatul oferă un cadru juridic care acoperă întregul ciclu de viață al sistemelor de inteligență artificială. Acesta promovează progresul și inovația în domeniul AI, gestionând în același timp riscurile pe care le poate reprezenta pentru drepturile omului, democrație și statul de drept. Pentru a rezista testului timpului, este neutru din punct de vedere tehnologic.

Convenția-cadru a fost adoptată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei la 17 mai 2024. Cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, Uniunea Europeană și 11 state nemembre (Argentina, Australia, Canada, Costa Rica, Sfântul Scaun, Israel, Japonia, Mexic, Peru, Statele Unite ale Americii și Uruguay) au negociat tratatul. Reprezentanți din sectorul privat, societatea civilă și mediul academic au contribuit ca observatori.

Tratatul va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de trei luni de la data la care cinci semnatari, inclusiv cel puțin trei state membre ale Consiliului Europei, l-au ratificat. Țările din întreaga lume vor fi eligibile să adere la acesta și să se angajeze să respecte prevederile sale.


*     *     *

05.09.2024

Miniștrii Justiției au discutat cooperarea juridică și un tribunal special pentru crima de agresiune 


În cadrul Conferinței informale cu genericul „Spre responsabilitate pentru crimele internaționale comise în Ucraina”, desfășurată sub președinția lituaniană a Comitetului Miniștrilor, miniștrii justiției din statele membre și observatoare ale Consiliului Europei au adoptat o declarație care subliniază o serie de principii pentru abordarea problemelor critice de justiție și responsabilitate legate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

La mai bine de doi ani și jumătate de la războiul brutal și ilegal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, și având în vedere violențele și evoluțiile recente de pe câmpul de luptă din această vară, nevoia de a asigura responsabilitatea este mai urgentă ca niciodată. Trebuie să fim pregătiți să extindem arhitectura justiției internaționale”, a subliniat Secretarul General Marija Pejčinović Burić, în timpul discursului susținut la Conferința Informală a Miniștrilor Justiției din statele membre ale Consiliului Europei, desfășurată la Vilnius.

Miniștrii au reafirmat necesitatea înființării unui tribunal special eficient pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, capabil să facă dreptate prin tragerea la răspundere a celor care poartă cea mai mare responsabilitate. Ei au salutat contribuțiile Consiliului Europei și ale Uniunii Europene la consultările din cadrul Grupului Central, unde înființarea tribunalului sub auspiciile Consiliului a apărut ca o opțiune realistă. În acest context, statele și organizațiile internaționale sunt încurajate să sprijine activ și să contribuie la consultările din cadrul Grupului Central.

În timp ce au subliniat importanța respectării garanțiilor unui proces echitabil și avantajele incontestabile ale proceselor în persoană, miniștrii au recunoscut, de asemenea, că, în anumite condiții și acolo unde legea aplicabilă permite, anumite proceduri în absență în urmărirea penală a crimelor internaționale pot servi intereselor justiției.

Republica Moldova a fost reprezentată la reuniune de Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției, care a susținut o intervenție în cadrul Sesiunii I: „Găsirea echilibrului în urmărirea penală a crimelor internaționale și aplicarea hotărârilor: colectarea probelor, partajarea și procesele în absență”.


„Odată cu lansarea Registrului pentru Daune, care este acum complet operațional, și primirea a mii de cereri pentru locuințe avariate sau distruse, alte solicitări vor urma în curând. Aceste cereri reprezintă un prim pas esențial către crearea unui mecanism internațional de compensare. Iar Consiliul Europei este pregătit să sprijine acest proces în orice mod necesar, la fel cum suntem gata să sprijinim lucrările privind un Tribunal Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”, a declarat Secretarul General.

„Poveștile și imaginile care continuă să ne parvină din Ucraina sunt la fel de șocante pe cât sunt de sfâșietoare. Pentru a asigura responsabilitatea, avem nevoie de lege. Și avem nevoie ca aceasta să fie aplicată atât la nivel național, cât și internațional”, a concluzionat Marija Pejčinović Burić.


*    *     *

02.09.2024

Împreună pentru Pace – Consiliul Europei ajută la pregătirea primei lecții din noul an școlar în Moldova

„Împreună pentru Pace” a fost titlul primei lecții din anul școlar 2024 – 2025 în Republica Moldova, predată în toate școlile primare, gimnaziale și liceale din Moldova, și pregătită cu sprijinul Consiliului Europei.

Organizată în contextul integrării europene a Moldovei și fundamentată pe ideea că Uniunea Europeană a fost cel mai de succes proiect de pace din istoria umanității, precum și în contextul războiului în desfășurare din Ucraina vecină, prima lecție a abordat noțiunile de unitate europeană și pace, bazându-se pe Cadrul de Referință al Competențelor pentru Cultura Democratică al Consiliului Europei.

Consiliul Europei a sprijinit dezvoltarea planurilor de lecție și a materialelor informative pentru diriginții din toate clasele. În plus, Consiliul Europei a desfășurat o serie de ateliere de pregătire online pentru managerii și profesorii școlari, la care au participat aproximativ 2815 educatori.

Lecțiile au fost interactive și au inclus studii de caz, videoclipuri scurte și activități de grup menite să

încurajeze diversitatea de opinii și un proces de analiză critică și reflecție în rândul elevilor. Dezvoltarea și predarea acestora a fost o oportunitate de a implica atât elevii, cât și educatorii – diriginți care sunt profesori de diferite materii, într-o reflecție critică asupra valorilor și principiilor Consiliului Europei, precum pacea, democrația, drepturile omului, solidaritatea, diversitatea și modul în care aceste valori pot fi promovate și dezvoltate în școli.

Consiliul Europei a sprijinit, de asemenea, realizarea unei povești video care a fost prezentată în toate școlile, în care copii de diferite minorități etnice din Moldova, precum și un copil refugiat ucrainean, vorbesc despre pace și Europa.

Într-o declarație făcută cu ocazia începutului anului școlar, Ministrul Educației și Cercetării din Republica Moldova, Dan Perciun, a afirmat: „Este foarte important să respectăm fiecare viață umană, să ne iubim țara, dar și să respectăm valorile altora, să găsim compromisuri și să construim relații de bună vecinătate... Sistemul educațional are un rol extrem de important în cultivarea acestor valori și aceasta este intenția noastră în cadrul primei lecții din anul școlar, dar și în întregul proces educațional care începe astăzi.”

Planurile de lecție și prezentările PowerPoint în limbile română și rusă pot fi găsite pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova.

Proiectul Consiliului Europei „Educație pentru democrație în Republica Moldova” este implementat în cooperare cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024. Confederația Elvețiană este una dintre țările donatoare ale Planului de Acțiune și principalul donator în domeniul educației pentru democrație.

Sursa

*    *     *

12.08.2024

De Ziua Internațională a Tineretului, Consiliul Europei își exprimă ferm încrederea în tineret 

Cu ocazia ZIlei Internaționale a Tineretului, Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a făcut următoarea declarație:

A fi alături de tineri, a gândi împreună cu ei, a învăța de la și împreună cu tinerii, a participa și a acționa împreună, dincolo de generații, au fost elemente fundamentale ale misiunii Consiliului Europei timp de decenii.

„Astăzi, de Ziua Internațională a Tineretului, sărbătorim contribuțiile pozitive ale fiecărei generații de tineri în conturarea societăților noastre. Tinerii nu sunt doar viitorul; ei sunt prezentul vibrant, activ în promovarea și apărarea valorilor organizației noastre privind democrația, drepturile omului și statul de drept.

„Tinerii reprezintă o componentă centrală a procesului decizional democratic, așa cum este recunoscut în Declarația de la Reykjavik. Ei evidențiază problemele esențiale ale vremurilor noastre, precum combaterea crizei planetare triple, asigurarea drepturilor egale pentru toți și lupta împotriva regresului democratic. Tinerii sunt motorul progresului și al schimbării pentru un viitor mai bun. Tinerii din Ucraina sunt un exemplu puternic de susținere a valorilor Consiliului Europei. Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că aceștia își pot exercita rolul fundamental în eforturile de redresare și reconstrucție ale țării lor.

„Consiliul Europei este dedicat sprijinirii participării democratice a tinerilor din întreaga Europă, integrând o perspectivă a tinerilor în toate lucrările noastre interguvernamentale și alte deliberări. Consiliul Consultativ al Tinerilor a fost un partener inestimabil în sistemul nostru de decizie co-gestionat de peste o jumătate de secol.

„Moștenirea democratică pe care o modelăm, o construim și o transmitem împreună pentru a asigura un viitor în care europenii să poată trăi în libertate, securitate și demnitate.

„Am încredere în ziua de mâine pentru că am încredere în tineret.

Sursa

Convins că implicarea tinerilor în procesul decizional la nivel local și regional contribuie la construirea


unor comunități mai bune, Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei este un susținător ferm al participării tinerilor în orașele și regiunile Europei. Încă din 1992, a adoptat prima Cartă Europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională, iar în 2003 a revizuit-o, cu contribuția tinerilor. Astăzi, Congresul colaborează din nou cu aceștia pentru o nouă revizuire a Cartei, asigurându-se că aceasta reflectă nevoile și preocupările lor actuale.

Congresul face, de asemenea, loc tinerilor în propriile sale activități. În fiecare an, prin programul „Rejuvenating Politics”, 46 de tineri din toate statele membre se reunesc la Strasbourg pentru a participa la sesiunile plenare și la reuniunile comisiilor Congresului – nu doar pentru a contribui cu ideile și opiniile lor la activitatea acestuia, ci și pentru a găsi inspirație pentru propriile proiecte la nivel local. Anul 2024 marchează a 10-a aniversare a acestei inițiative de succes, care continuă să atragă un mare interes din partea tinerilor din toată Europa.

Sursa

*     *     *

01.08.2024

Tratatul revoluționar al Consiliului Europei pentru protejarea femeilor și fetelor a intrat în vigoare acum 10 ani

Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice
, cunoscută și sub denumirea de Convenția de la Istanbul după orașul în care a fost deschisă pentru semnare, marchează 10 ani de la intrarea sa în vigoare la 1 august 2014.

Este cel mai cuprinzător instrument juridic internațional care stabilește obligații obligatorii pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor. Tratatul recunoaște violența împotriva femeilor ca o încălcare a drepturilor omului și o formă de discriminare împotriva femeilor. Bazat pe o abordare centrată pe victimă, oferă instrumente practice pentru a asigura protecția femeilor și fetelor, siguranța și împuternicirea acestora. Acesta leagă aceste aspecte de obiectivul mai larg de a realiza egalitatea între femei și bărbați.

În ultimul deceniu, a ghidat numeroase state în îmbunătățirea legislației și politicilor lor pentru a preveni și combate eficient violența împotriva femeilor. Convenția face o diferență pentru femei și fete și reprezintă un instrument important de advocacy. Sărbătorirea celei de-a 10-a aniversări înseamnă sărbătorirea puterii sale transformatoare și unirea în jurul acestui tratat de referință.

Până acum, 38 de țări au devenit părți la convenție. În octombrie 2023, tratatul a intrat în vigoare în ceea ce privește Uniunea Europeană, făcând-o și pe aceasta parte la convenție.

Convenția de la Istanbul a fost semnată de Republica Moldova la 6 februarie 2017 și ratificată de legislator la 14 octombrie 2021. La 19 octombrie 2021 Președintele Republicii Moldova a promulgat Legea nr. 144 din 14 octombrie 2021 cu privire la ratificarea Convenției de la Istanbul, astfel, Republica Moldova devenind stat membru la instrument.

Cu ocazia acestei aniversări la Biblioteca Națională, Bloc Central, a fost vernisată expoziția cu genericul "Convenția de la Istanbul: Un deceniu de combatere a violenței împotriva femeilor"


*     *      *

23-26.07.2024

Impactul Planului de Acțiune al CoE pentru Republica Moldova 2021-2024 și prioritățile viitoare în contextul noului Plan de Acțiune pentru anii 2025-2028  discutate În cadrul vizitei domnului Claus Neukirch, director de Coordonare de Programe al Consiliului Europei

Claus Neukirch 
a avut un schimb de opinii cu reprezentanții autorităților moldovenești, printre care: Veronica Mihailov-Moraru, Ministra Justiției; Sergiu Mihov, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe; Ana Revenco, Director, Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării; precum și Ana Calinici, Secretar de Stat al Guvernului, Cancelaria de Stat și Mihai Lupașcu, Director al Agenției pentru Securitate Cibernetică. 

Claus Neukirch a participat, de asemenea, la o ședință a grupului de lucru „Justiție, Anticorupție și Securitate”, desfășurată în cadrul Platformei de Parteneriat pentru Republica Moldova și s-a întâlnit cu E.S. Ambasadorul Jānis Mažeiks, șeful Delegației UE, pentru a discuta despre continuarea cooperării dintre Consiliu și UE în Republica Moldova.

Interlocutorii au evidențiat principalele realizări, în special în domeniul sprijinirii reformelor judiciare, al luptei împotriva violențe în bază de gen și al sprijinirii administrației electorale în continuarea asigurării unor procese electorale libere și corecte.

Planul de Acțiuni al CoE (2025-2028) va fi cel de-al cincilea document al Organizației pentru Republica Moldova. În baza acestuia, Consiliul Europei și autoritățile naționale au convenit să continue cooperarea pentru realizarea celor mai importante seturi de reforme. Acestea vizează sectorul justiției, combaterea corupției și a traficului de ființe umane, consolidarea cadrului național privind protecția drepturilor copiilor, drepturile femeilor, reformele în democrația locală.

Planul reprezintă un instrument de programare strategică menit să alinieze în continuare legislația, instituțiile și practicile naționale ale Republicii Moldova la standardele europene în ceea ce privește drepturile omului, statul de drept și democrația.

Părțile au mai discutat despre sprijinul necesar pentru implementarea Programului național privind asigurarea respectării drepturilor omului, pentru anii 2024-2027, și a documentelor de politici în domenii precum traficului de ființe umane, guvernarea deschisă și dezvoltarea organizațiilor societății civile.

Detalii



18.07.2024

Grant de 6 milioane de euro pentru construcția sau renovarea locuințelor sociale eficiente energetic


Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei /CEB/ va acorda Republicii Moldova un grant în valoare de 6 milioane de euro pentru asigurarea standardelor de eficiență energetică pentru locuințele sociale care urmează a fi construite sau renovate. Parlamentul a ratificat un Acord care prevede acest lucru.

Acordul de grant dintre țara noastră și CEB vizează implementarea măsurilor de eficiență energetică ale proiectului „Locuințe publice III”. Acesta prevede construcția sau renovarea a 450 de locuințe sociale, precum și a căminelor studențești și azilurilor de bătrâni. Respectiv, vor fi implementate măsuri de eficiență energetică care vor reduce consumul de energie și emisiile de CO2, vor asigura creșterea nivelului de confort și calitatea aerului, vor reduce sarcina energetică pe termen lung.

Pentru implementarea proiectului, CEB a acordat un împrumut de 20 de milioane de euro. Pe lângă acest grant, Fondul de Investiții Verzi și Sociale va acorda încă un milion de euro, finanțarea fiind nerambursabilă.

De asemenea, contribuția Republicii Moldova este constituită din partea financiară în mărime de 1,1 milioane de euro de la autoritățile publice locale sau entitățile publice, și partea non-financiară, care constă în terenuri sau construcții nefinalizate, documentație tehnică și expertiză tehnică a construcțiilor, în mărime de 6,2 milioane de euro.



*     *     *

18.07.2024

Convenția Consiliului Europei pentru protecția patrimoniului audiovizual și Protocolului său au fost ratificate de Parlamentul Rep. Moldova


Convenția subliniază responsabilitatea statelor semnatare de a adopta măsuri eficiente pentru a proteja, conserva și salvgarda patrimoniul audiovizual. Cooperarea între statele semnatare va încuraja conservarea, restaurarea și accesul la materialele audiovizuale care reflectă istoria și cultura națională, aducând în prim-plan contribuțiile fiecărei țări la diversitatea culturală europeană. Acest lucru va încuraja promovarea patrimoniului cultural și audiovizual distinct al Republicii Moldova, pentru a fi recunoscut și apreciat la nivel internațional.

Odată cu implementarea Convenției de către statele semnatare sunt instituite o serie de măsuri de sprijin, fiind intensificate eforturile de restaurare și conservare a materialelor audiovizuale, facilitat accesul la patrimoniul cultural prin diverse platforme digitale. În acest context, ratificarea Convenției va spori calitatea serviciilor educaționale și va deschide porțile pentru colaborări educaționale instituționale. De asemenea, ratificarea Convenției va servi drept catalizator pentru creșterea producției locale de conținut audiovizual, sprijinind astfel dezvoltarea creatorilor autohtoni.


*     *     *

18.07.2024

Cel de-al IV-lea Summit al Comunității Politice Europene de la Blenheim: Maia Sandu și liderii europeni discută viitorul păcii și securității pe continent

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a aflat în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, unde a participat la summitul Comunității Politice Europene (EPC) găzduit de Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, la Palatul Blenheim din Londra. Comunitatea Politică Europeană reprezintă o platformă cheie de discuţii între țările europene despre pace și securitate pe continent, dar și despre alte probleme comune.

Șefa statului a discutat cu mai mulți lideri europeni și a comunicat că aceștia și-au reafirmat sprijinul pentru Republica Moldova și au apreciat reformele pe care le implementăm.

La summitul Comunității Politice Europene, mai mulți prieteni ai țării noastre s-au reunit pentru a discuta despre cooperarea pentru o Moldova pașnică și stabilă. Keir Starmer, Prim-ministrul britanic, care este și gazda evenimentului, Președintele Franței, Emmanuel Macron, Cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, Președintele României, Klaus Iohannis, Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, și Președintele Consiliului European, Charles Michel, și-au reafirmat sprijinul pentru Republica Moldova și au apreciat reformele pe care le implementăm”, a precizat Maia Sandu.

În cadrul summitului, Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a prezentat Declarația de la Reykjavik, care reafirmă angajamentul statelor membre față de valorile și standardele democratice. Această declarație include un set de 10 Principii ale Democrației, menite să evalueze și să îmbunătățească sănătatea democrațiilor noastre. Principiile acoperă aspecte esențiale precum democrația participativă, separarea puterilor și statul de drept.

Sunt convinsă că aceste Principii vor forma o parte integrantă a discuțiilor EPC”, a declarat Marija Pejčinović Burić. Ea a subliniat, de asemenea, importanța educației pentru dezvoltarea unei culturi a democrației și necesitatea de a plasa societatea civilă în centrul activității noastre, combatând în același timp discursul instigator la ură atât online, cât și offline. „Nu poate exista o democrație deplină fără a proteja și promova drepturile omului și statul de drept”, a concluzionat ea.

Moldova a fost gazda celui de-al doilea summit al Comunității Politice Europene la 1 iunie 2023.

Sursa    /    Sursa

*     *     *

17.07.2024

Lansarea Campaniei naționale pentru prevenirea și raportarea abuzurilor si violenței asupra copiilor, inclusiv în mediul online

Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, în cadrul proiectului „Prevenirea și protejarea copiilor împotriva violenței, inclusiv în mediul digital în Republica Moldova”, împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, au lansat Campania națională pentru prevenirea și raportarea abuzurilor si violenței asupra copiilor, inclusiv în mediul online, prin promovarea serviciului de asistență telefonică gratuită pentru copii - Telefonului copilului 116 111.

Violența împotriva copiilor ia multe forme și are loc în locuri, care ar trebui să fie refugii sigure pentru copii: în familie, în școală sau în instituții rezidențiale, așadar, în așa-numitul "cerc de încredere", precum și în mediul digital. Prin urmare, este important pentru copii să dispună de mijloace pentru a comunica adulților despre ce li se întâmplă lor sau celor din jur și a cere ajutor. Telefonul Copilului poate fi un exemplu de mecanism care permite un spațiu sigur pentru copii de a-și exprima îngrijorările și de a căuta ajutor, nu numai pe tema violenței.

Campania vine să încurajeze în special copiii, dar și publicul general să raporteze și să semnaleze cazurile de abuz și violență asupra copiilor. Aceasta va fi derulată în perioada iulie – octombrie anul curent. Mesajele campaniei, inclusiv spotul video vor fi promovate pe rețelele sociale, televiziune, radio, transportul public și terenurile de joacă din cadrul unei rețele de restaurante din Chișinău și Bălți.

Campania națională pentru prevenirea și raportarea abuzurilor si violenței asupra copiilor, inclusiv în mediul online, prin promovarea serviciului de asistență telefonică gratuită pentru copii - Telefonului copilului 116 111, a fost pregătită și va fi susținută de proiectul Consiliului Europei privind Prevenirea și protejarea copiilor împotriva violenței, inclusiv în mediul digital în Republica Moldova în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.


*     *     *

16.07.2024

Consiliul Europei evaluează accesul la documentele oficiale deținute de autoritățile publice din Republica Moldova

Grupul Consiliul Europei de Acces la Informații – AIG – este un grup independent de experți mandatat de Convenția Consiliului Europei privind Accesul la Documente Oficiale (Convenția de la Tromsø) să monitorizeze implementarea acesteia de către Părți. Convenția de la Tromsø este primul tratat internațional care recunoaște un drept general de acces la documente oficiale deținute de autoritățile publice. Ea stabilește reguli minime care trebuie aplicate în procesarea cererilor de acces la informații, un drept la un remediu și măsuri suplimentare, oferind în același timp flexibilitatea necesară pentru ca legislațiile naționale să prevadă un acces mai extins la documente oficiale. Restricțiile de acces sunt permise doar dacă sunt destinate protejării anumitor interese și drepturi, cum ar fi securitatea națională sau viața privată.

Prezentul raport se concentrează pe implementarea prevederilor Convenției de la Tromsø în legislația națională privind libertatea informației. El subliniază aspectele pozitive în garantarea dreptului de acces la documentele oficiale și oferă sugestii pentru a spori transparența autorităților publice.

Detalii

*     *     *

13.07.2024

Sărbătorim 29 de ani de progres al Republicii Moldova în cadrul Consiliului Europei

Pe 13 iulie 1995, Republica Moldova a devenit al 36-lea membru al Consiliului Europei. La ceremonia oficială de aderare Republica Moldova a fost reprezentată de către ministrul său de externe, Mihai Popov.

În această zi Republica Moldova marchează cu mândrie 29 de ani de la aderarea sa la Consiliul Europei. Acest moment semnificativ ne invită să reflectăm asupra progresului Moldovei în cadrul acestei organizații internaționale de prestigiu, asupra realizărilor, provocărilor și drumului de parcurs. 



*     *     *

Republica Moldova își consolidează angajamentele față de Carta Socială Europeană la Conferința de la Vilnius


La un eveniment de semnare în cadrul Conferinței la Nivel Înalt privind Carta Socială Europeană din Vilnius, din 4 iulie 2024, statele membre au avut ocazia să își confirme angajamentul față de Carta Socială Europeană.

Republica Moldova, reprezentată de dl. Alexei Buzu, Ministrul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, a confirmat intenția fermă de a accepta noi angajamente în cadrul Cartei sau a procedurii plângerilor colective, indicând faptul că un proces a fost inițiat la nivel național în acest sens. Acest pas reflectă angajamentul continuu al Republicii Moldova de a-și consolida cadrul drepturilor sociale și de a se alinia mai strâns cu Carta Socială Europeană Revizuită, promovând astfel o abordare coerentă a drepturilor sociale și economice în Europa.


*     *     *

08.07.2024

Guvernul susține ratificarea Convenției Consiliului Europei privind protecția patrimoniului audiovizual

Guvernul a aprobat proiectul de lege cu privire la ratificarea Convenției Consiliului Europei pentru Protecția Patrimoniului Audiovizual și a Protocolului ei, încheiate la Strasbourg la 8 noiembrie 2001 și semnate la Strasbourg pe 11 iunie 2024.

Convenția Consiliului Europei privind protecția patrimoniului audiovizual și Protocolul ei, соnțin dispozițiile privind gestionarea rеsроnsabilă а materialelor audiovizuale incluse în patrimoniu, incluzând prevederi legate de соnsеrvаrе, documentare, rеstаurаrе, accesibilitate și utilizare sustenabilă la nivel еurореаn și nu numai. Рrin semnarea și ultеriоаrа rаtifiсаrе а acestei Convenții și Protocolului ei, Republica Moldova își asumă angajamentul fеrm de а аdеrа la standardele internaționale pentru protecția și рrоmоvаrеа patrimoniului audiovizual.

Ne aliniem, astfel, la practicile eficiente în domeniul gestionăгii materialelor audiovizuale. Într-o еră în саrе tehnologia evoluează rapid, Convenția Consiliului Europei privind protecția patrimoniului audiovizual și Protocolul ei rерrеziпtă un cadru esențial реntru а adapta și extinde practicile de соnsеrvаrе și рrоmоvаrе а acestei moșteniri culturale în beneficiul cultural și istoric al țării.” – a declarat Secretarul de Stat, Andrei Chistol.

Astfel, Republica Moldova își asumă să insiste în continuare pe proiecte de cоnsеrvаrе а patrimoпiului cultural, urmărind asigurarea рăstrării în condiții optime а materialelor audiovizuale саrе rеflесtă istoria și сulturа nаțională, potrivit practicilor еurореnе în domeniu; Рrоmоvаrеа diversității culturale - rесunоsсând imрогtаțа рăstrării și рrоmovării tuturor aspectelor сulturаlе rеlеvаntе репtru identitatea nаțiоnală а Republicii Moldova; Facilitarea сеrсеtării și educației рrin disponibilitatea și accesibilitatea materialelor de imagine în mișсаrе în scopuri culturale, științifice și de сеrсеtаrе, inclusiv în domeniul audiovizualului.

Prin această ratificare, Republica Moldova face un pas important în asigurarea dezvoltării durаbile а industriilor culturale și acest lucru va gеnеrа un impact pozitiv asupra turismului cultural, сгеând oportunități economice și consolidând identitatea culturală națională.


*     *     *

04.07.2024

Declarație politică de referință reafirmă importanța Cartei Sociale Europene

Conferința la nivel înalt privind Carta Socială Europeană de la Vilnius, Lituania, a adoptat o declarație politică de referință, consolidând angajamentul statelor membre ale Consiliului Europei față de justiția socială și protecția drepturilor sociale. Evenimentul, ca un pas pentru a asuma angajamente suplimentare în cadrul Cartei, acolo unde este posibil, este organizat ca parte a continuării celui de-al IV-lea Summit al Consiliului Europei. Conferința a fost propusă în Declarația de la Reykjavik de către șefii de stat și de guvern care au declarat că „Justiția socială este crucială pentru stabilitatea democratică și securitate și, în acest sens, [și-au reafirmat] angajamentul deplin față de protecția și implementarea drepturilor sociale garantate de sistemul Cartei Sociale Europene.”

Conferința desfășurată sub auspiciile Președinției Lituaniei a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, a reunit miniștri și oficiali de rang înalt din domeniile drepturilor sociale și politicii sociale, lideri ai Consiliului Europei, reprezentanți ai Uniunii Europene, Națiunilor Unite, Organizației Internaționale a Muncii, societății civile, partenerilor sociali, mediului academic și organismelor naționale pentru drepturile omului și egalitate. 

Republica Moldova a fost reprezentată de dl. Alexei Buzu, Ministrul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, care a moderat Sesiunea 2:
Răspunsul Consiliului Europei în promovarea justiției sociale - Carta Socială Europeană
, în cadrul căreia s-a discutat importanța Cartei, implementarea și eficacitatea sa. De asemenea, s-a reafirmat importanța justiției sociale și valoarea sistemului Cartei ca mijloc de a răspunde la eroziunea drepturilor sociale și de a preveni regresul democratic. Participanții și-au împărtășit experiențele și și-au exprimat sprijinul pentru mecanismele de monitorizare prevăzute de Cartă, în special procedura de reclamații colective, ca instrumente de bună guvernare democratică care asistă autoritățile naționale în elaborarea politicilor. 

Adresându-se participanților, Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei, Bjørn Berge, a subliniat că „Carta Socială Europeană garantează drepturile noastre la sănătate și educație, la muncă, locuință și securitate socială, printre multe altele. Aceste drepturi sunt menite să asigure că putem trăi cu toții vieți decente și demne și să participăm pe deplin în societățile noastre democratice.

Pe baza principiilor cheie stabilite în Declarația de la Reykjavik adoptată în timpul celui de-al 4-lea Summit al Consiliului Europei din mai anul trecut, declarația politică subliniază importanța unui cadru robust pentru drepturile sociale și a sistemului Cartei Sociale Europene. Reafirmă incompatibilitatea agresiunii militare cu obligațiile privind drepturile omului, exprimă solidaritate cu ucrainenii strămutați și evidențiază necesitatea asumării unor angajamente suplimentare față de drepturile sociale. Declarația recunoaște, de asemenea, rolul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei în consolidarea coeziunii sociale, salută deciziile de îmbunătățire a implementării și monitorizării sistemului Cartei și recunoaște rolul critic al executivelor și legislativelor naționale în protejarea drepturilor sociale prin acțiuni legislative.

În declarație, reprezentanții statelor membre ale Consiliului Europei se angajează să respecte, să protejeze și să implementeze drepturile sociale. Statele Părți la Cartă sunt îndemnate să abordeze provocările și oportunitățile în îndeplinirea cerințelor Cartei, iar statele membre care nu au ratificat încă Carta Socială Revizuită (1996) sunt încurajate să facă acest lucru pentru a sprijini progresul economic și social. Președintele Comitetului European pentru Drepturi Sociale, Aoife Nolan, a subliniat că este vital ca statele să continue să capitalizeze pe impulsul creat de conferință pentru a maximiza capacitatea Cartei de a servi ca un cadru unificat și cuprinzător pentru protecția drepturilor sociale în toată Europa.


Republica Moldova a ratificat Carta Socială Europeană (revizuită) la 8 noiembrie 2001, iar tratatul a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 1 ianuarie 2002. Republica Moldova a acceptat un număr de articole din Carta Socială Europeană revizuită. Aceste articole acoperă diverse drepturi sociale și economice, inclusiv dreptul la muncă, protecția sănătății, securitatea socială, protecția copiilor și a tinerilor, și dreptul la locuință. Implementarea Cartei în Republica Moldova este monitorizată prin intermediul unui mecanism de raportare și prin plângeri colective, deși Republica Moldova nu a acceptat încă sistemul de plângeri colective prevăzut de Protocolul Adițional din 1995.


Republica Moldova își consolidează angajamentele față de Carta Socială Europeană la Conferința de la Vilnius

La un eveniment de semnare în cadrul Conferinței la Nivel Înalt privind Carta Socială Europeană din Vilnius, statele membre au avut ocazia să își confirme angajamentul față de Carta Socială Europeană.

Republica Moldova, reprezentată de dl. Alexei Buzu, Ministrul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, a confirmat intenția fermă de a accepta noi angajamente în cadrul Cartei sau a procedurii plângerilor colective, indicând faptul că un proces a fost inițiat la nivel național în acest sens. Acest pas reflectă angajamentul continuu al Republicii Moldova de a-și consolida cadrul drepturilor sociale și de a se alinia mai strâns cu Carta Socială Europeană Revizuită, promovând astfel o abordare coerentă a drepturilor sociale și economice în Europa.


*     *     *

04.07.2024

Consolidarea participării Rep. Moldova în cadrul Observatorului de predare a istoriei

Președintele Observatorului de predare a istoriei în Europa, Alain Lamassoure, a efectuat o vizită în Republica Moldova, în cadrul căreia a avut o întrevedere cu Secretarul de Stat, Sergiu Mihov. Interlocutorii s-au referit la participarea țării noastre în cadrul Observatorului de predare a istoriei și necesitatea schimbului de bune practici între state în domeniul predării istoriei la nivel european, mai ales ținând cont de încercările unor actori de a distorsiona adevărul istoric și realitatea.

Secretarul de stat, Sergiu Mihov, a evidențiat provocările cu care se confruntă țara noastră în contextul războiului Rusiei în Ucraina și eforturile întreprinse de autorități pentru a atenua efectul acestora asupra cetățenilor. Totodată, au fost trecute în revistă reformele democratice, lansarea oficială a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE,  precum și pregătirile pentru ciclurile electorale ce urmează în 2024 și 2025. 

Oficialul european a participat la Conferința inaugurală „Educația istorică în condițiile provocărilor de la începutul Mileniului III”, parte a primei ediții a proiectului „ACADEMIA BASARABIEI – Program interdisciplinar pentru profesorii de istorie și limba română”, organizat de USM, Asociația Generală a Învățătorilor din România, filiala din Republica Moldova și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Invitații au salutat organizarea acestui eveniment, prin care se promovează valorile europene și contribuie la identificarea strategiilor pedagogice și educaționale orientate spre analiza evenimentelor regionale și dezbaterea subiectelor controversate în fața provocărilor recente. În context, Alain Lamassoure a discutat despre conștiința națională și despre preocupările comune ale istoricilor în fața provocărilor actuale, subliniind importanța colaborării internaționale pentru a înțelege mai bine trecutul și a construi un viitor armonios.

Începând cu data de 7 mai 2022 prin decizia Comitetului Director al Observatorului de predare a istoriei în Europa, Republicii Moldova i-a fost acordat statutul de observator în cadrul Acordului parțial extins privind Observatorul de predare a istoriei în Europa.

Raport general privind situația predării istoriei în Europa

*     *     *

01.07.2024 -03.07.2024

Vizita delegației Comisiei de Monitorizare a APCE în Republica Moldova

Coraportorii Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Pierre-Alain Fridez și Zanda Kalniņa-Lukaševica,, s-au aflat, în perioada 1 – 3 iulie, într-o vizită de documentare în Republica Moldova. Aceasta a vizat evoluțiile politice recente, pregătirea alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional, implementarea votului prin corespondență. Alte subiecte care au fost abordate în cadrul vizitei sunt imixtiunea străină, progresul reformei justiției, evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.

La Parlament, coraportorii s-au întâlnit cu șeful legislativului, Igor Grosu, cu președinta Fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate”, vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman și cu membrii Fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

De asemenea, agenda vizitei de documentare a inclus  întrevederi 

cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, 

Agenda discuțiilor cu delegația APCE a vizat subiecte privind consolidarea instituțiilor democratice din țara noastră și a statului de drept. Șefa statului a subliniat importanța garantării unui proces electoral transparent și lipsit de influențe externe.
De asemenea, Președinta Maia Sandu și-a manifestat aprecierea pentru sprijinul oferit de Consiliul Europei prin Planul de acțiune pentru RM 2021-2024 și pentru cooperarea în mai multe domenii importante.
https://presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/sefa-statului-s-a-intlnit-cu-coraportorii-pentru-republica-moldova-din-cadrul-adunarii-parlamentare-a-consiliului-europei

și cu ministrul Afacerilor Externe, vicepremierul Mihail Popșoi. 
Discuțiile s-au axat pe amplificarea reformelor democratice odată cu lansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum și pregătirea pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din toamna anului curent la care APCE va înainta observatori. În același timp, părțile au evaluat realizarea angajamentelor țării noastre în contextul eforturilor de încheiere a procedurii de monitorizare a Republicii Moldova și trecerea la un alt nivel de colaborare cu APCE. De asemenea, interlocutorii au abordat aspecte ce țin de situația de securitate din regiune și gestionarea crizelor provocate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Coraportorii APCE au avut discuții cu directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, Procurorul General, Ion Munteanu, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, cu membri ai Comisiei de vetting pentru judecători și procurori și cu reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale. La fel, au fost organizate discuții cu experții și reprezentanții societății civile despre pregătirea alegerilor și imixtiunea străină.



După încheierea vizitei la Chișinău, co-raportorii APCE pentru monitorizarea Republicii Moldova, Pierre-Alain Fridez (Elveția, SOC) și Zanda Kalniņa-Lukaševica (Letonia, PPE/CD), și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la numărul tot mai mare de încercări raportate ale Federației Ruse de a interveni nefast în politica internă și procesele electorale din Republica Moldova.

Suntem deosebit de îngrijorați de afluxul masiv de bani ruși în Moldova, cu scopul clar de a cumpăra voturi și de a submina procesul democratic. Aceste fluxuri ilicite de bani  trec adesea prin țări terțe membre ale Consiliului Europei și îndemnăm toate statele să fie atente la acest fenomen și să ia toate măsurile necesare pentru a contracara astfel de practici malițioase”, au spus ei.

Raportorii au fost informați despre pregătirile în curs pentru aceste alegeri, inclusiv despre votul prin corespondență în țări selectate, cu scopul de a facilita votul diasporei mari a țării. Salutând aceste pregătiri, ei au subliniat importanța unei legislații electorale stabile, bazate pe un acord larg între părțile interesate, și sunt încrezători că nu vor mai avea loc modificări de ultim moment ale legislației electorale.

În timpul vizitei lor, raportorii au discutat și despre reformele judiciare în curs, în special despre importanta procedurii de vetting a judecătorilor și procurorilor. În cadrul întâlnirilor lor, au primit informații despre acțiuni individuale care ar putea fi percepute ca încercări de a submina credibilitatea și eficacitatea proceselor de vetting. În acest context, „reiterăm sprijinul nostru ferm pentru procedurile de vetting și comisiile de vetting și sperăm ca toți ceilalți actori să facă același lucru”, au concluzionat ei.

Raportorii se vor întoarce la Chișinău în septembrie ca parte a delegației pre-electorale pentru a observa viitoarele alegeri și referendumul .

Ultima vizită de documentare a coraportorilor Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a avut loc în luna februarie a acestui an.



*     *     *

01.07.2024

Consiliul Europei a publicat un ghid și comentariu al Legii privind accesul la informațiile de interes public

Consiliul Europei a lansat un nou ghid practic, comentariu al noii Legi privind accesul la informațiile de interes public, care este aliniată la standardele internaționale privind accesul la informații și la Convenția Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale.

Ghidul ajută cetățenii să interacționeze cu instituțiile publice în privința cererilor de informații publice și ajută autoritățile să gestioneze cererile de informații într-un mod transparent și eficient. Acest lucru este de o importanță deosebită, având în vedere că noua lege introduce numeroase schimbări în modul în care publicul va putea accesa informațiile gestionate de instituțiile publice, în conformitate cu standardele europene, în special în aspecte precum cerințele de transparență proactivă, reglementările privind termenele și comunicarea, modelele de revizuire judiciară și sancțiunile financiare.

Această inițiativă marchează un pas semnificativ către o mai mare deschidere și responsabilitate în administrația publică, promovând încrederea și participarea civică.

Publicația reprezintă un efort comun al proiectului Consiliului Europei „Sprijin pentru pluralismul media și libertatea de exprimare în Republica Moldova” împreună cu proiectul finanțat de UE „Sprijin pentru dialogul politic structurat, coordonarea implementării Acordului de Asociere și îmbunătățirea procesului de armonizare legislativă”.